You are on page 1of 85

Sfântul ierarh Calinic de la Cernica şi Sfântul mucenic Sava Gotul

(de la Buzău)
(11 şi 12 aprilie)

Sfântul Calinic de la Cernica (7 octombrie 1787 - 11 aprilie 1868) a fost un călugăr,
ctitor de biserici, teolog, stareţ al Mânăstirii Cernica şi episcop al Râmnicului.
https://www.scribd.com/document/53282624/Sf-ier-Calinic-de-la-Cernica-1787-
1868-11-aprilie

Sfântul Sava de la Buzău, cunoscut mai adesea drept Sava Gotul s-a născut în anul
334 în regiunea Buzăului, în apropiere de râul Mousaios (Buzăul de azi), din părinţi
creştini şi a trăit în zona deluroasă a Subcarpaţilor de curbură. Actul său de
martirizare precizează că ar fi fost cantor sau dascăl în interiorul comunităţilor
religioase de acolo. Este celebrat, în cultul român ortodox, la 12 aprilie (deşi apare
alteori în dreptul zilei de 18 aprilie), iar conform calendarului romano-catolic, pe
28 aprilie.
https://www.scribd.com/doc/136322356/Sf-muc-Sava-Gotul-de-la-Buz%C4%83u-
334-372-12-aprilie

Sfântul ierarh Calinic de la Cernica (1787-1868)
(11 aprilie)

Acatistul Sfântului ierarh Calinic de la Cernica

Rugăciunile începătoare

În numele Tatălui, şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin.
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie !
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie !
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie !

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului, care pretutindenea eşti, şi
toate le implineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi te
sălăşluieşte întru noi, şi ne curăţeşte pe noi de toată intinăciunea, şi mântuieşte,
Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Amin.
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi;
Doamne, curăţeşte păcatele noastre;

Stăpâne, iartă fărădelegile noastre;
Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne, miluieşte !
Doamne, miluieşte !
Doamne, miluieşte !

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Amin.

Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta,
facă-se voia Ta precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă
dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi iertăm
greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău. Că a Ta
este Împărăţia şi puterea şi slava, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum
şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un
răspuns, această rugăciune aducem Ţie, ca unui Stăpân, noi, păcătoşii robii Tăi,
miluieşte-ne pe noi.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Doamne, miluieşte-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi
foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută şi acum ca un Milostiv şi ne
izbăveşte pe noi de vrăjmaşii noştri, că Tu eşti Dumnezeul nostru şi noi suntem
poporul Tău, toţi lucrul mâinilor Tale şi numele Tău chemăm.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Uşa milostivirii deschide-o nouă,binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, ca să
nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu
eşti mântuirea neamului creştinesc.

Crezul
Cred Într-Unul Dumnezeu, Tatăl Atoţiitorul, Făcătorul cerului şi al pământului,
al tuturor celor văzute şi nevăzute.
Şi întru Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din
Tatăl S-a născut, mai înainte de toţi vecii. Lumină din Lumină, Dumnezeu

Care din Tatăl purcede. ajutător al săracilor şi îndreptător al monahilor. prin Care toate s-au făcut. alesul lui Dumnezeu. lauda arhanghelilor şi bucuria îngerilor. să judece viii şi morţii. cel ce ai dus viaţa îngerească pe pământ şi prin nevoinţe şi fapte bune te-ai adus jertfă neîntinată lui Hristos. Şi a înviat a treia zi după Scripturi . cu cuvântul tău ai legat ca parte femeiască la Frăsinei să nu intre. fiind bolnavilor tămăduire. Şi iarăşi va să vină cu slavă. Domnul de viaţă Făcătorul. Aştept învierea morţilor şi viaţa veacului ce va să fie.adevărat din Dumnezeu adevărat. Bucură-te. . că prin pilda vieţii tale eşti călăuză bună ostenitorilor în viaţa călugărească. nu făcut. ocrotitorul Bucureştiului. Bucură-te. Care pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire.S-a pogorât din ceruri Şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara Şi S-a făcut om. că. lauda cea mare. după datorie. Şi întru Duhul Sfânt. A cărui Împărăţie nu va avea sfârşit. te laudă. şi cu dragoste grăieşte ţie: Bucură-te. Născut. ierarhe Calinic. Cela ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit. că de mari daruri te-ai învrednicit. Şi S-a suit la ceruri şi Şade de-a dreapta Tatălui. muţilor grăire. Bucură-te. Care a grăit prin prooroci. după darul lui Dumnezeu. o Sfinte ierarhe Calinic. Sfinte ierarhe Calinic. Şi a pătimit şi S-a îngropat. Bucură-te. Cel de o fiinţă cu Tatăl. surzilor auzire. de Dumnezeu înţelepţite! Icosul 1 Adunarea îngerilor şi soborul oamenilor cunoscându-te ca pe un vindecător al bolnavilor. veselia pruncilor şi mireasma chipului călugăresc. Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Pilat din Pont. Mărturisesc un botez întru iertarea păcatelor. scutul şi acoperământul Cernicăi. te cinstim pe tine şi cu bucurie îţi cântăm: Bucură-te. Întru-una Sfântă Sobornicească şi apostolească Biserică. Amin ! Condacele şi Icoasele Condacul 1 Pomenirea ta cea purtătoare de lumină. orbilor vedere. păzirea Frăsineiului şi lauda Râmnicului Severin. plăcutul tuturor sfinţilor. veseleşte sufletele celor credincioşi şi atingerea de racla sfintelor tale moaşte sfinţeşte simţirile şi dăruieşte tămăduiri. pentru aceasta. Bucură-te.

ochiul ţi-a fost ferit de toată vederea cea vicleană şi auzul nestrăbătut de cuvinte deşarte.Bucură-te. iar limba curată de vorbe necuviincioase. cântând: Aliluia! Icosul 2 Înţelegerea vieţuirii celei ascunse în Iisus Hristos căutând a o înţelege. postul şi rugăciunea. pe Tine Te laudăm. Bucură-te. binevieţuind în duhul curăţiei. Bucură-te. Sfinte ierarhe Calinic. Ţie ne închinăm. izbăvitorul celor nedreptăţiţi. punând tuturor simţirilor povăţuitor bun cugetul cel dinăuntru. cel în care lucrează Dumnezeu cel nepătruns. mâinile ferite de faptele rele. Bucură-te. ridicarea celor căzuţi şi vistieria faptelor celor bune. al ascultării şi al dragostei. Te adorăm. Cel ce te odihneşti întru sfinţi binecuvântându-Te. bine-luptătorule. ai urmat lui Hristos fără întoarcere. Bucură-te. că. . primeşte de la noi laude ca acestea: Bucură-te. diamantul răbdării în Ostrovul Cernicăi ascuns. Pimen. cel ce ai fost neînvins de furtuni şi de ispite. zicând: pe Tine Doamne. de toate şi pentru toate. lauda. îndreptătorul celor rătăciţi. Bucură-te. locaşul luminii celei dumnezeieşti. acum cu îngerii în ceruri petrecând. de trei ori fericite. Bucură-te. de Dumnezeu înţelepţite! Condacul 2 Văzând noi smeriţii pe părinţii tăi cucerindu-se şi afierosindu-te Domnului şi ştiindu-te noi pe tine. făcându-te Biserica Preasfântului şi închinatului Său Duh. Bucură-te. cel pecetluit cu amândoi în pravilele călugăreşti. împreună cu părinţii tăi aducem Domnului toată slava. cel cu aripile Duhului mereu desfăcute. Bucură-te. urmaş iubit şi moştenitor în virtute al stareţului cuvios Gheorghe. organ al Preasfântului Duh şi stâlp neclintit al Bisericii. Bucură-te. luându-ţi crucea ta. Ţie îţi aducem ale Tale dintru ale Tale. ca unii ce în Dumnezeu viem. cinstea şi închinăciunea. al răbdării. lucrând numai cele bineplăcute Domnului. Bucură-te. de tine însuţi te-ai lepădat. Drept aceea. pentru aceea şi noi. toate mădularele şi gândul ţi le-ai întărit cu harul Sfântului Duh. stareţul de la Cernica. că din braţele maicii tale ai avut inima locaş al Preasfântului Duh. trupul ţi l-ai smerit cu privegherea. în tot locul stăpânirii Tale. Ţie îţi mulţumim. că de bunăvoia ta venind după Iisus. al gândului smerit. şi viaţa ţi-ai jertfit lui Hristos. cel unit întru Dumnezeu cu duhovnicul tău. ai alergat din tinereţe în ostrovul pustnicesc al celui prea cuvios şi sfânt părinte Gheorghe. prin care te-ai dovedit mare între aleşii lui Dumnezeu. buzele curăţate de lauda Domnului. porumbelul Domnului. trăim şi ne mişcăm. bucuria celor necăjiţi şi veselia celor ce nădăjduiesc întru tine şi te cheamă într-ajutor. părinte. sfinte. Bucură-te. Bucură-te.

Bucură-te. mare osârdie dovedit-ai părinte. Bucură-te. că de dorul şi de focul dragostei preadulcelui nume al lui Iisus ţi s-a mistuit inima. ai dorit. încă în priveghere fiind cu toată obştea ta. Bucură-te. întru care curăţia a odrăslit. apoi aprinzându-se în tine focul cel netrupesc de râvna sfântă pentru altarele Domnului.Bucură-te. cuibul celor înviforaţi. s-au întors ruşinate. căruţe cu grâu în grabă şi soseau. când cu lacrimi fierbinţi către făcătorul de minuni Nicolae ţi-ai pus sufletul tău pentru ocrotirea mulţimilor flămânde şi înspăimântate ce alergaseră la tine îngrozite de urgia cea păgână. Bucură-te. cel ce asemenea lui Moise te-ai arătat mare ocrotitor în primejdii. că şi tu ai împlinit faptele făcătorului de minuni Nicolae. Bucurăte. văpaie dornică să ne îndrume. Bucură-te. milostivire de samarinean. de Dumnezeu înţelepţite! . că râvna asprimii tale celei de canon a uimit pe cârmuitori. cântare de mulţumire înălţăm şi cu dragoste grăim: Bucură-te. Pentru aceasta. raiul fecioriei. hrana celor înfometaţi. Bucură-te. asemănare cu Domnul prin iubirea de oameni. că ai amuţit pe clevetitori. iar oştile păgâne înţelegând ocrotirea cea de sus şi sfinţenia ta. că ai scăpat de foamete şi de boală obştea creştinească din război. ai pornit la Sfântul Munte al Atonului în căutarea lui acolo. Bucură-te. ajunând prin îndelungate postiri de câte 40 de zile. Bucură-te. Bucură-te. ce arde pentru întreaga zidire. pe duhovnicul tău Pimen. de Dumnezeu înţelepţite! Condacul 3 Puterea Celui de sus adumbrindu-ţi inima ta. însetează şi aleargă să vindece orice pătimire. care suspină. căci cu măreţia gloriei braţului tău păzeşti pe fiii celor apăsaţi. cântând: Aliluia! Icosul 3 Având pe Dumnezeu cel în Treime închinat sălăşluit în sufletul tău. că. Bucură-te. Bucură-te. "grădina Maicii Domnului ". te-ai întors în patria ta. revărsare de har peste lume. şi luând cu tine daruri de mult preţ pentru sfintele lui Dumnezeu locaşuri. Bucură-te. în vremea stăreţiei tale. limanul cel lin al gloatelor amăgite şi dosădite. Sfinte ierarhe Calinic. Bucură-te. Bucură-te. Bucură-te. Sfinte ierarhe Calinic. precum odinioară Ioasaf pe Varlaam. lăsându- ne amintire peste veacuri "fântâna turcului". alinarea suspinului celor ferecaţi. pomul dragostei cereşti. părinte sfinte. împreună cu cei trecuţi prin foc şi prin apă şi aduşi la odihnă.

ai învins răutatea aceluia. îngeri coborând din înălţimea Tronului Preasfintei Treimi ţi s-au înfăţişat. Bucură-te. purtătorul de biruinţă. scaun al spovedaniei. liman de mântuire celor păcătoşi şi sfântă cetate cu viaţă de obşte. căruia se pleacă tot genunchiul al celor cereşti. mulţumim împreună cu tine Domnului celui Unuia. al celor pământeşti şi al celor dedesubt. şi chemând preadulcele nume al lui Iisus. pentru toate pe care le ştim şi pe care nu le ştim. în vreme de cutremure şi de răzmeriţe. Bucură-te. aducând doxologia noastră cea după putere. cei ce ne rugăm să avem parte şi soartă cu toţi cei ce se tem de Domnul în adevăr şi păzesc poruncile Lui. că te-ai dovedit destoinic plinind măsura vârstei lui Iisus. preaînţelepte. bună sporire a casei lui Dumnezeu. veghetor neadormit sub candelă aprinsă. noi fiii tăi. cântând: Aliluia! Icosul 4 Urmând poruncii Sfântului ierarh Nicolae. cu bărbăţie ai zidit biserica Sfântului mare mucenic Gheorghe.Condacul 4 Vifor de gânduri despre sfârşitul veacului acestuia tulburându-te. îndată ai şi dat ascultare poruncii dumnezeieşti. Părinte. desco-perindu-ţi taine asupra celor ce vor urma. că ai trecut prin "Raiul iubirii de virtute". Bucură-te. Bucură-te. că glas din ceruri ai auzit întărindu-te şi vestindu-ţi că nu vei vedea moartea până ce nu vei fi ridicat la vrednicia arhieriei. uneltirilor lui faraon cel netrupesc. ascultător de plângeri. de Dumnezeu înţelepţite! Condacul 5 Împotrivindu-te. duhovnicie aducătoare de îngeri. podoaba cea cu har a neamului tău. ţi s-au arătat aevea ierarhul Nicolae şi marele mucenic Gheorghe. bărbat împodobit cu slujirile depline. vifor spulberător de pleava îndoielilor. Bucură-te. pentru ca să nu se strice chipul călugăresc. de care descoperire încredinţându-te. Bucură-te. Bucură-te. Sfinte ierarhe Calinic. de uitare şi de necredinţă. nu ne vom putea mântui. ochi al bisericii. Bucură-te. după dreapta rânduială. pentru aceasta îţi cântăm cu înţelegere. mai dinainte văzător. poruncindu-ţi să zideşti slăvit locaş de închinare. lăsându-ne învăţătură. primăvară bine înmiresmată de balsamul rugăciunii înalte şi tăcute. şi ţie. care voia să te piar-dă prin otrăvire. zicând: Bucură-te. că de nu ne vom izbăvi de lenevire. celui ce iubeşti oamenii. la care învăţătură luăm aminte. iar noi pentru o biruinţă ca aceasta. Bucură-te. împreună cu prea cuviosul şi sfântul părinte stareţ Gheorghe. pentru binefacerile cele . Bucură-te. Bucură-te.

iscusit cârmaci al corabiei celei înduhovnicite. următori făcându-se sfatului Celui de sus. Drept aceea. Bucură-te. Sfinte ierarhe Calinic. te-a ales pe tine. chip al bunătăţii lui Dumnezeu. şi domnitorul ţării. Bucură-te. fericit luminător al plaiurilor noastre. cu sfetnicii săi. dreptarul vredniciilor arhiereşti. în ceruri să întăreşti Biserica Olteniei. Bucură-te. nevăzut. încât pe Unul-Născut Fiul Său L- a dat. te-au pus păstor al turmei celei cuvântătoare pe calea mântuirii. pe arhipăstorul Olteniei. că prin iubire şi prin curăţie. Bucură-te. arhiereu ales şi cu bună biruiniţă. Bucură-te. pace şi armonie eşti asemuit a fi pecete a chipului dumnezeiesc. ca tot cel ce crede într-Însul să nu piară. că ai aflat tot rostul firilor lui Hristos. te-au întâmpinat ca pe un trimis al ceru-lui cu adevărat şi împreună cu îngerii înălţau în grai de sărbătoare cântare sfântă: Veniţi toţi credincioşii să lăudăm pe ierarhul Calinic. cu veselie aducem Domnului cântare sfântă: Aliluia! Icosul 5 Dumnezeu cel negrăit şi necuprins cu gândul. arhanghel izbăvitor din viclene curse împătimite. Bucură-te. neajuns. bunule şi vrednicule păstor al Olteniei. Bucură-te. Cel care a iubit lumea atât de mult. mare ocrotitor al celor din nevoi. fericiţi fiind că le vine păstorul cel bun. să se bucure făptura şi să înflorească ca şi crinul. Însuşi El. Deci şi noi fericiţi fiind de alegerea ta. te-ai arătat oglindă nepătată. Bucură-te. ţie aducem laude ca acestea: Bucură-te. . cel ce ai iubit cu dragoste fierbinte pe Domnul. Păstorul cel Mare. bunule păstor. Bucură-te. pururea fiind şi acelaşi fiind. strălucire a luminii celei negrăite. cei ce tânjim după vred-nicia de a rămâne întru desfătarea luminii celei neapropiate. Bucură-te. după datorie te cinstim pe tine şi luminat te lăudăm grăind: Bucură-te. Bucură-te. înger pământesc de aspră nevoinţă. că în Iisus ai aflat adevăr şi temei. ci să aibă viaţă veşnică. Pentru aceasta şi noi. de Dumnezeu înţelepţite! Condacul 6 Auzit-au vestea despre sfinţenia vieţii tale mulţimile dreptcredincioşilor şi. şi împreună să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul 6 Următor Mântuitorului Hristos făcându-te. trimis al Preasfintei Treimi ca să ne păstoreşti.arătate şi cele nearătate care s-au făcut nouă şi lăudând măreţia cea neajunsă a Dumnezeirii.

fulger ce arzi duhurile înşelăciunii. Bucură-te. Sfinte ierarhe Calinic. părinte scump al orfanilor. Bucură-te. Bucură-te. al înţelegerii. binecunoscând lipsurile ei. Bucură-te. Bucură-te. făptura cea îndumnezeită te laudă grăind unele ca acestea: Bucură-te. Bucură-te. ortodoxie. ai înduplecat pe ucenic spre milostenie. Bucură-te. că. Bucură-te. Bucură-te. cu dragoste. precum şi apa a izvorî în locurile cele secătuite. Pentru aceasta. că ai urmat sărăciei lui Hristos. Bucură-te. ocrotitorul văduvei celei cuminte. cu umilinţă aducem cântare de laudă lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul 7 Putere de sus primit-ai. dulgherul Costache. cel ce aduci bucurie acolo unde-i întristare. de Dumnezeu înţelepţite! Condacul 7 Alergat-a la tine văduva cea împovărată de nevoi. bunule păstor. că ai ridicat din neputinţă pe tânăra păstoriţă cea căzută. părinte. Hristos Mântuitorul nostru. ci şi spre a statornici adevărul în obştea creştinească. pildă a smereniei şi a iubirii de oameni celei negrăite. Bucură-te. că n-ai adunat bogăţii pieritoare. Bucură-te. Bucură-te. căci cu darul înţelepciunii. care a şters toată lacrima de la toată faţa. cu măreţie de vis. Bucură-te. că de departe ai slobozit de diavolul cel cumplit pe fiul prietenului tău. că eşti învăluit în strălucire de orbitoarea frumuseţe cerească negrăită a Schimbării la faţă. carte scrisă de Duhul Sfânt. că în chipurile săracilor ne poate încerca însuşi Cel ce a plinit toată rânduiala părintească. . Pentru aceste alese daruri. că ai sfărâmat prin ştiinţă şi evlavie şi prin temere de Dumnezeu puterile diavoleşti. Bucură-te. fiii tăi. Bucură-te. cel ce aprinzi lumină în sufletele întunecate şi robite. prin noi. încă şi putere de a preface rămăşiţele pământeşti ale celor morţi de mulţi ani şi neputrezite. tunet ce risipeşti sfaturile minciunii. zorile nădejdii se ivesc acolo unde este dez- nădejde. cel ce ai vindecat în biserică pe femeia cea stăpânită de duhul ne-curat. chemându-te pe tine. care se mâhnise de ucenicul cel puţin milostiv.Bucură-te. iar tu. cel ce vesteşti pacea pe pământ şi bunăvoirea între oameni. Bucură-te. al sfatului şi al tăriei te-ai înveşmântat. nu numai a certa pe diavoli spre a elibera făptura omenească. înţelepţindu-ne şi pe noi.

Bucură-te. părinte Calinic. crinul arhieriei cel cu plăcută mirosire. slavă Celui ce lucrează prin tine. de suirea la ceruri. jertfele lui Noe. de groapă. Iar îndrăzneala către Dumnezeu şi după moarte ai dovedit-o. de Dumnezeu înţelepţite! Condacul 8 Spăimântatu-s-au duhurile necurate numai auzind de numele tău. vindecând toată neputinţa şi toată boala credincioşilor. şi cu toţi cântăm Domnului: Aliluia! Icosul 8 Aducându-ţi pururea aminte de porunca cea mântuitoare şi de toate cele ce s-au făcut pentru noi. Bucură-te. cuceriţi fiind de virtuţile tale. că din pricina suspinurilor smeritelor tale graiuri mulţimile au rămas înmărmurite. cu prealuminoasă strălucire. ai schimbat în ţărână trupul celui mort şi neputrezit. preoţia lui Moise şi a lui Aaron. că. Drept aceea. iubitorule de oameni. Bucură-te. ce ne glăsuieşti că toţi cei ce urmăm învăţăturilor divine întreolaltă suntem una şi cu Dumnezeu asemenea. că s-a aflat izvor cu apă răcoritoare la schitul Frăsinei unde ai însemnat stânca. adevărul s-a statornicit. de cruce. în curăţie şi în desăvârşită armonie a Preasfintei Treimi. trandafir al Noului Ierusalim. se luminau botezându-se. dragoste şi dreptate. arde-rile cele de tot ale lui Avraam. Bucură-te. a Unimii în Treime. Sfinte ierarhe Calinic. lucrând cu frică şi cu cutremur pentru a noastră mântuire. răbdare şi recunoştinţă. Părinte Calinic. făcătorule de minuni. dangăt de clopot. cu bucurie grăim: slavă Celui ce te-a prea slăvit. fiind pedepsită minciuna celui ce se prefăcuse mort. Bucură-te. cele de pace ale lui Samuel şi precum a primit de la sfinţii Săi apostoli închinarea cea adevărată. iar cei străini de cunoştinţa lui Hristos. de învierea cea de a treia zi. Bucură-te. cu mare cinste. . luceafăr dumnezeiesc. cunoscând că Dumnezeu primeşte rugăciunea ta precum a primit darurile lui Abel. Pentru aceasta ia aminte la glasul rugăciunii noastre al celor ce. cinste şi îngăduinţă. că. ce ne îndrumezi să trăim viaţa în iubire şi pace. slavă Celui ce te-a încununat. blândeţe şi bunătate. far călăuzitor. de şederea cea de-a dreapta şi de cea de a doua şi slăvită venire.Bucură-te. că noi bine ne simţim sub cârja păstoriei tale. Bucură-te. Bucură-te. Bucură-te. Bucură-te. ai fost Bisericii lui Hristos făclie purtătoare de lumină cât ai trăit pe pământ. dezlegând blestemul. cu adâncă smerenie cântăm şi cu dragoste grăim: Bucură-te. Bucură-te.

de Dumnezeu înţelepţite! Condacul 9 Toată firea îngerească se mira. prea binecuvântata. Bucură-te. că vestirea ta a străbătut dincolo de hotarele ţării. Bucură-te. Bucură-te. strigă către tine cu recunoştinţă obştile călugăreşti de pe întinsul ţării ocrotite de tine. să fim uniţi unul cu altul prin împărtăşirea aceluiaşi Duh Sfânt. că ostenelile tale au fost jertfite pentru bine. Biserică prea doritoare să se cunune cu Hristos. Celui prea slăvit în sfatul sfinţilor: Aliluia! Icosul 9 Cu totul te-ai dăruit împodobirii scaunului arhieriei. Bucură-te. cel ce ai adăpat turma cu apa cea vie din izvorul de apă nemuritoare întru viaţă veşnică săltătoare. cu şcoli şi tiparniţe pentru înmulţirea cărţilor sfinte. slăvita Stăpâna noastră. mireasa lui Hristos. prea cuvioase părinte. strigă mănăstirile cele zidite de tine: Cernica şi Pasărea. împreună cu toţi sfinţii care din veac au bine-plăcut Domnului şi cu tot sufletul drept ce s-a săvârşit întru bună credinţă. . ca unii ce am aflat milă şi har. pentru mântuirea sufletelor noastre. Bucură-te. Bucură-te. Bucură-te. Pentru aceasta. de schituri şi mănăstiri. uimindu-ne de râvna şi de osteneala ta. Bucură-te. ci şi cu râvna zidirii de biserici. făptură sfântă din creştet până în tălpi. necuprinsă de întuneric. Sfinte ierarhe Calinic. Bucură-te. pentru care cu bunăvoinţă te lăudăm. Frăsineiul şi Episcopia Râmnicului. mai ales cu prea sfânta. prea curata. Bucură-te. de schituri şi mănăstiri ctitorite de tine.Bucură-te. cel ce în împodobirea Bisericii pe mulţi ai întrecut. de râvna ta cea sfântă în a împodobi Biserica. Bucură-te. ce veselesc grădinile Raiului. Bucură-te. Bucură-te. cel ce cu nume de bună biruinţă eşti numit. care să fie spre slava lui Dumnezeu. nu numai cu viaţa ta cea plină de mireasma sfinţeniei. Bucură-te. frumos şi sfânt. de Dumnezeu Născătoarea şi pururea Fecioara Maria. cu pravile de sfântă vieţuire. glăsuiesc cu veselie mulţimile de şcoli şi biserici. întocmai ca nişte râuri cu curgerile cu totul de aur. Bucură-te. care ai intrat prin uşa oilor în staul. adevăr. cântăm lui Dumnezeu. pentru ca noi toţi care ne împărtăşim din aceeaşi pâine şi din acelaşi potir. de şcoli şi spitale. cel ce te-ai asemănat marilor ierarhi ai lumii. cel ce înţelepţeşte te-ai logodit cu numele cel prea dulce al lui Iisus. vrednicule păstor al Bisericii de noi pomenit. cântând şi grăind: Bucură-te. lumină biruitoare. păstorul cel ales. cel ce ai fost chemat de la cetele călugărilor.

Bucură-te. luminătorul celor săraci de cunoştinţă. părinte preacuvioase. Bucură-te. Maica Domnului cu sfinţii îngeri. să te cinstim grăind: Bucură-te. ucenicilor tăi: Luaţi aminte de voi înşivă la cele ce cugetaţi în inimile voastre. Bucură-te. ai făgăduit ucenicilor tăi că de vei avea ascultare înaintea lui Dumnezeu.Bucură-te. dă-ne şi nouă. Sfinte ierarhe Calinic. preablândule părinte. de Dumnezeu înţelepţite! Condacul 11 Spus-ai ierarhe prea înţelepte. dulce viersuitoare. văzând cu duhul înmormântarea părintelui Nicandru. încununându-te cu laudele ca şi cu nişte flori duhovniceşti. Bucură-te. început de vremi. de nădejdi şi de înviere. ca. Bucură-te. că ai prevestit sfârşitul vrajbei şi silniciei omeneşti. cu tine împreună cântăm în grai de sărbătoare lui Dum-nezeu: Aliluia! Icosul 10 Zid nebiruit te-ai arătat Bisericii lui Hristos. înştiinţat fiind de către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu despre ziua şi ceasul ieşirii tale din cele vremelnice. aducându-le aminte de ceasul întrebării de la înfricoşătoarea judecată ce va să fie. ridicat la darul proorociei prin înălţimea înţelepciunii şi sfinţeniei tale. Bucură-te. te vei ruga pentru ei. Pentru aceasta. Bucură-te. cu rugăciunile tale cele bine-primite. Bucură-te. înflorire de muguri şi primăveri. cea aducătoare de miere duhovnicească. că prin tine s-au mântuit sufletele păstoriţilor tăi. Cunoscând gândurile pentru înălţarea ta ale ucenicilor tăi. dătător de viaţă. de Dumnezeu înţelepţite! Condacul 10 Vrând să-ţi mântuieşti turma cea încredinţată ţie întru păstorirea ta. cărbune duhovnicesc al focului ceresc. Bucură-te. Bucură-te. Drept aceea. Pentru aceasta şi noi te rugăm să risipeşti de la noi întunericul înşelăciunii şi la primăvara liniştitei odihne cereşti să ne aduci cu căldura Duhului Sfânt. ai plâns cu lacrimi. la plecarea ta de la Lavra Cernicăi. albina proorociei. alăută a Duhului Sfânt. că ai văzut peste veacuri întronarea în lume a păcii dumnezeieşti. tăcere. om ceresc şi înger pământesc. trecere fără . că ucenicii s-au întărit deplin în credinţă prin darurile tale. Iar mai-nainte de mutarea ta la cele veşnice. să nu gândiţi deşertăciuni pentru că deseori ne învrednicim de soli cereşti. Bucură-te. care pe cele viitoare le vezi ca şi cum ar fi de faţă. cu înţelepciune luând aminte la darul vederii tale celei duhovniceşti. i-ai povăţuit la smerenie. Sfinte ierarhe Calinic. cel prin care sunt risipite taberele tulburătorilor demoni. Bucură-te. cel rânduit de tine stareţ.

Bucură-te. Bucură-te. Bucură-te. smirnă cu Dumnezeiască mireasmă a Liturghiei. zicând: Bucură-te. ajungând cu inimi rănite de dor la limanul mânturii să înălţăm împreună cu tine lui Dumnezeu sfânta cântare: Aliluia! Icosul 11 Arătatu-ţi-s-a însăşi Preasfânta Născătoare de Dumnezeu. că te veseleşti cu sfinţii părinţi. până la slujirea Sfintei Învieri. că Cel fără de moarte te-a învrednicit de lumina cea lină. Bucură-te. şi. Bucură-te. Nifon va intra în mormânt. fluier păstoresc. ai trecut la cele veşnice. după dorinţa ta. ajută-mi!". Sfinte ierarhe Calinic. apoi pecetluindu-te cu semnul Sfintei Cruci ai zis: "Sfântă Cruce. de Dumnezeu înţelepţite! Condacul 12 Minune s-a văzut la trecerea ta din viaţa aceasta. Aceasta întâmplându-se întocmai.primejdie prin marea vieţii. ai luat Sfintele Taine. că ţi s-a prelungit viaţa. cu smerenie te lăudăm. vestindu-ţi sfârşitul. "Slavă lui Dumnezeu pentru toate!” şi "Să ne vedem în Rai!" Şi dându-ţi sufletul pe braţele ucenicilor tăi şi Lumina cea negrăită asupra fiinţei tale strălucind. Bucură-te. sfărâmarea iadului. ca. începutul altei vieţi veşnice şi. Bucură-te. că acum te desfătezi în frumuseţile raiului. toată suflarea şi toată făptura laudă măreţia cea neajunsă a Dumnezeirii. care luminezi pe cele întunecate şi aduni pe cele risipite. că împreună cu tine. cel ce te aşezi în soborul celor sfinţi. Bucură-te. fiind înştiinţat mitropolitul Nifon despre plecarea ta din viaţa aceasta şi venind el la tine cu smerită dragoste. iubit arhiereu al preacuratei şi neprihănitei Fecioare. moştenitorul Bisericii celei triumfătoare din cer. cu Vasile. ajutătorul Bisericii celei luptătoare de pe pământ. Bucură-te. părinte preacuvioase. ierarhe mult-milos-tive. dulce chemător al împărăţiei cereşti. Bucură-te. împreună cu îngerii cântând: Aliluia! Icosul 12 Cel ce prin curăţia vieţii tale celei îngereşti te-ai învrednicit a vedea preafericita faţă a Treimii Celei de o fiinţă şi nedespărţită şi neîncetat te rogi pentru buna sporire a Bisericii lui Hristos. Grigorie şi Ioan Gură de Aur al Bisericii luminător. Bucură-te. ai spus că "şi pentru Nifon este nădejde de mântuire" şi ai proorocit că la şapte ani când tu vei fi dezgropat. Bucură-te. rugându-te în paraclisul chiliei tale. că te bucuri luminat în cămara împărătească. pe care din fragedă vârstă şi până la sfârşitul vieţii . în care zi sărbătorim omorârea morţii.

să vieţuim în bună cinstire şi curăţie. prieten iubit al puterilor îngereşti. precum Mântuitorul a primit cei doi bani ai văduvei. Bucură-te. ocrotitorul Bucureştiului. Bucură-te. rugătorule fierbinte pentru a noastră mântuire. primeşte smerita noastră rugăciune. prea luminate părinte ierarhe Calinic. primeşte lacrimile noastre de mulţumire pentru tot darul cel bun şi tot darul cel desăvârşit mijlocit nouă de sus de la Părintele luminilor. ogorul cel cu bogată rodire al Semănătorului ceresc. plăcutul tuturor sfinţilor. icoana firii omeneşti celei îndumnezeite. Bucură-te. făcătorule de bine al sufletelor noastre. grăind: Bucură-te. şi cu dragoste grăieşte ţie: Bucură-te. ierarhe Calinic de Dumnezeu încununate. Bucură-te. comoara virtuţilor creştineşti la lume împărţită. veselia pruncilor şi mireasma chipului călugăresc. ca toate poftele trupeşti călcând. păzirea Frăsineiului şi lauda Râmnicului Severin. pururea să ne desfătăm de preafericita faţă a lui Dumnezeu Celui în Treime închinat şi slăvit. că acum vezi pe Acela de care erai dorit. . că acum ai descoperit tainele cele dumnezeieşti. Bucură-te. de Dumnezeu înţelepţite! Condacul 13 (de trei ori) O. te laudă. alesul lui Dumnezeu. cântându-I cu toţi sfinţii: Aliluia! Apoi se zice iaraşi: Icosul întâi Adunarea îngerilor şi soborul oamenilor cunoscându-te ca pe un vindecător al bolnavilor. Bucură-te.tale cu multe osteneli ai sprijinit-o. cel ce ai dus viaţa îngerească pe pământ şi prin nevoinţe şi fapte bune te-ai adus jertfă neîntinată lui Hristos. scutul şi acoperământul Cernicăi. Bucură-te. Bucură-te. cu virtuţile tale. Bucură-te. cerbul cel sprinten al munţilor duhovniceşti. Bucură-te. lauda arhanghelilor şi bucuria îngerilor. şi cere pentru noi dar şi putere. Bucură-te. privitorule al celor ce nu se pot rosti în graiuri omeneşti. ajutător al săracilor şi îndreptător al monahilor. cel ce ai aflat comoara din Evanghelie. o Sfinte ierarhe Calinic. pentru care cu dragoste te binecuvântăm. că ai împodobit haina de nuntă. că pe aceasta ai câştigat-o cu osteneli călugăreşti. agonisind iertare de păcate şi trecere fără primejdie în ceasul morţii. Sfinte ierarhe Calinic. şi când vom trece noi întru nădejdea învierii spre viaţa de veci. Bucură-te. Bucură-te. Bucură-te.

Bucură-te. Bucură-te.Bucură-te. surzilor auzire. de Dumnezeu înţelepţite! . îndreptătorul celor rătăciţi. cu cuvântul tău ai legat ca parte femeiască la Frăsinei să nu intre. părinte. organ al Preasfântului Duh şi stâlp neclintit al Bisericii. după darul lui Dumnezeu. Bucură-te. fiind bolnavilor tămăduire. cel ce ai fost neînvins de furtuni şi de ispite. Sfinte ierarhe Calinic. Bucură-te. de Dumnezeu înţelepţite! şi Condacul întâi Pomenirea ta cea purtătoare de lumină. bine luptătorule. Bucură-te. ridicarea celor căzuţi şi vistieria faptelor celor bune. lauda cea mare. pentru aceasta. izbăvitorul celor nedreptăţiţi. că de mari daruri te-ai învrednicit. ierarhe Calinic. de trei ori fericite. Bucură-te. muţilor grăire. orbilor vedere. te cinstim pe tine şi cu bucurie îţi cântăm: Bucură-te. că. bucuria celor necăjiţi şi veselia celor ce nădăjduiesc întru tine şi te cheamă într-ajutor. după datorie. Bucură-te. Bucură-te. veseleşte sufletele celor credincioşi şi atingerea de racla sfintelor tale moaşte sfinţeşte simţirile şi dăruieşte tămăduiri. Sfinte ierarhe Calinic. că prin pilda vieţii tale eşti călăuză bună ostenitorilor în viaţa călugărească. locaşul luminii celei dumnezeieşti.

glasul 1: De Dumnezeu purtătorule. roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. episcopul Râmnicului. părinte. podoaba cuvioşilor şi lauda arhiereilor. Stih: Sfinte Părinte Calinic. şi cuvânt răspunde-voi Împărătesei Maici şi mă voi arăta luminat prăznuind şi voi cânta minunile ei bucurându-mă. episcopul Râmnicului (1) Troparul Sfântului ierarh Calinic de la Cernica. cu care roagă pe Milostivul Dumnezeu să ne dăruiască nouă pace şi mare milă. goneşte întunericul sufletului meu. Cântarea 1 Irmos: Deschide-voi gura mea şi se va umplea de Duhul. Stih: Sfinte Părinte Calinic. Canon de rugăciune către Sfântul ierarh Calinic de la Cernica. părintele nostru Calinic. Cu întărire dumnezeiască împărtăşit fiind. a patimilor trupului şi a lumeştilor deşertăciuni. ca să laud după cuviinţă lupta ta cea bună împotriva nevăzuţilor vrăjmaşi. iar acum cu îngerii în ceruri te veseleşti. . povăţuitorule al călu-gărilor. ajutătorule al celor din nevoi şi făcătorule de minuni! Cu nevoinţele tale chip de sfinţenie te-ai arătat. roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. te-ai aprins de dragostea lui Hristos şi alergând ca un cerb însetat. turma ta bine ai păstorit-o şi la păşunea cea duhovnicească ai scos-o. Pentru aceasta. cei ce cu credinţă alergăm la acoperământul tău cel dumnezeiesc. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu. . Doamne.Din tinereţe. pururea se cinsteşte sfântă pomenirea ta. căci la plinirea voii lui Dumnezeu i-ai povăţuit pe ei. Pentru aceasta vas prea ales al Preasfintei Treimi te-ai arătat. părinte prea înţelepte. ai luminat-o cu chipul vieţuirii tale. Cântarea a 3-a Irmos: Pe ai tăi cântăreţi Născătoare de Dumnezeu. Sfânt eşti. după cuviinţă. care s-au împreunat ceată duhovnicească întăreşte-i şi întru dumne- zeiască mărirea ta. toţi monahii te cinstesc. Stih: Sfinte Părinte Calinic. roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. prea fericite. Câştigându-te pe tine obştea Mănăstirii Cernica. Fecioară şi Maică a lui Dumnezeu. pentru aceasta. ca să ne izbăvim de toată primejdia. nu înceta a te ruga Fiului tău pentru noi. roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. pe Preacinstita şi Prea- sfânta Treime. ceea ce eşti izvor viu şi îndestulat. miluieşte-ne pe noi. prea fericite. Marie. Stih: Sfinte Părinte Calinic. Pe Păstorul cel Mare al oilor urmând. roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. ai ajuns la izvorul Vieţii celei veşnice şi netulburate. Stih: Sfinte Părinte Calinic. părinte prea sfinţite. Stih: Sfinte Părinte Calinic. Să lăudăm toţi. cu Sfântul ierarh Calinic. ca un prea înţelept. cântând cu un glas lui Hristos Dumnezeu: Cel ce ai înălţat fruntea noastră. cununilor măririi învredniceşte-i. fiind ca pe un adevărat trimis de Dumnezeu. Fugind de nestatornicia celor trecătoare. ai schimbat pe cele pământeşti cu cele cereşti.

Fecioară. roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Raza Sfântului Duh întru tine sălăşluindu-se. Stăpână. te-ai învrednicit de treapta arhieriei. Stih: Sfinte Părinte Calinic. Cântarea a 4-a Irmos: Cel ce şade întru slavă pe Scaunul Dumnezeirii pe norul uşor a venit. neispitită de nuntă. roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. spre lauda Lui te-ai nevoit în viaţa aceasta trecătoare. bogăţia celor lipsiţi. Cel ce dăruieşte pace tuturor celor ce te laudă pe tine. smerit şi cu totul fără de răutate te-ai arătat. Doamne! Stih: Sfinte Părinte Calinic. cuvioase părinte şi locaş Treimii te-ai făcut şi vas ales al darurilor Duhului Sfânt strigând: Slavă Puterii Tale. mângâierea celor scârbiţi. Ceea ce nu ştii de nuntă. miluieşte-ne pe noi. vrând să taie toată neascultarea strămoşului Adam. credinţa ai păzit şi ai luat de la Dumnezeu cununa cea neveştejită.Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu. Ca un credincios slujitor al Domnului. miluieşte-ne pe noi. prin rugăciunile tale fiind curăţit de greşeli. roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. că tu. prea fericite Părinte Calinic! Că lupta cea bună ai luptat. izbăvirea celor robiţi şi tuturor îndreptare. Curăţindu-ţi trupul şi sufletul. . Iisus cel Îndumnezeit. Fecioară. a luat din pântecele tău asupra Sa toată firea noastră ca să o mântuiască. Fiul tău. ai avut în pântece pe Dumnezeu Cel peste toate şi ai născut pe Fiul Cel fără de ani. Stih: Sfinte Părinte Calinic. pe tine toţi te fericim. Iubitorule de oameni. Cântarea a 5-a Irmos: Spăimântatu-s-au toate de dumnezeiască mărirea ta. din prea curată Fecioară şi a mântuit pe cei ce strigă: Slavă Puterii Tale. blând. prea cuvioase. cu mulţumită. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu.

prin care dintru nefiinţă întru fiinţă am fost aduşi.Stih: Sfinte Părinte Calinic. Căci ca un bun păstor cu blândeţe şi cu dragoste ai păstorit oile cele cuvântătoare. cu postul. . prin care te-ai făcut păstor al Bisericii. care faceţi acest praznic dumnezeiesc şi cu totul cinstit al Maicii lui Dumnezeu. şi obştea Mănăstirii Cernica ai povăţuit-o cu înţelepciune la viaţa cea îngerească. miluieşte prea curată. miluieşte-ne pe noi. roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. prea fericite ierarhe Calinic. roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. slăvind pe Dumnezeu. de Dumnezeu înţelepţite. Cântarea a 6-a Irmos: Înţelepţii de Dumnezeu. ierarhe. ale Unei Dumnezeiri Nedespărţite. Sfânt eşti. Sfânt. Maica lui Dumnezeu. roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Cel ce S-a născut dintr-însa. Cu ce cântări de laudă vom încununa iubirea ta de neavuţie că urând adunarea de bogăţii. ca împreună cu îngerii să strigăm: Sfânt. Stih: Sfinte Părinte Calinic. cu privegherea şi cu rugăciunea. Împărăteasă. de acelaşi Scaun. Stih: Sfinte Părinte Calinic. Stih: Sfinte Părinte Calinic. Doamne! Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu. Trei Ipostasuri fără de început ai slăvit. Pe tine. nevătămată. Săltat-au cu bucurie şi s-au veselit laturile Olteniei că te-au câştigat pe tine întâi stătător al turmei. Ostenelile şi nevoinţele tale cine le va spune. roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. veniţi să batem din palme. la înălţimea suişurilor Scripturii te-ai ridicat. singure stă- pânitoare. Stih: Sfinte Părinte Calinic. ţara aceasta. la Staulul cel Ceresc aducând-o pe dânsa. părinte sfinte? Că şi chip te-ai făcut tuturor. avându-te turn de tărie. de toată reaua întâmplare şi în pace păzeşte-o. Îmbogăţindu-te cu dumnezeiescul dar al cunoaşterii Tainelor. cu milostenia ţi-ai agonisit în cer vistieria cea neîmpuţinată a iubirii de săraci.

Stih: Sfinte Părinte Calinic. bine eşti cuvântat! Stih: Sfinte Părinte Calinic. îndemnându-ne a striga: Dumnezeul părinţilor noştri. ne lăudăm. Şi luminându-se cu învăţăturile tale. roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. cu rugăciunile tale cele de Maică. ci numai Făcătorului şi groaza focului bărbăteşte călcând-o. Laud şi cinstesc. Fecioară. care pe toate le stăpâneşte şi le păzeşte. acum strigă: Dumnezeul părinţilor noştri. purururea Fecioară! Pomenirea ta cea purtătoare de lumină. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu. Pentru aceasta. izbăvindu-ne din nevoi aducem ţie. se bucurau. roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. mulţumiri pentru biruinţă. Cu învăţătura cuvintelor tale celor prea înţelepte. noi robii tăi. cântând: Prea lăudate Dumne-zeul părinţilor noştri şi Doamne. de Dumnezeu însufleţite! Cântarea a 7-a Irmos: N-au slujit făpturii înţelepţii lui Dumnezeu. prea fericite părinte. Stih: Sfinte Părinte Calinic. că între păstorii ei ai strălucit ca un luceafăr. dar deosebită după Ipostasuri: pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh. Mireasă. roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. veseleşte sufletele celor credincioşi şi atingerea sicriului sfintelor tale moaşte sfinţeşte simţirile şi dăruieşte tămăduiri. Podobie: Apărătoarei Doamnă. Oltenia întreagă se bucură după dreptate. Treimea cea Nedespărţită după Fire. Sfinte ierarhe Calinic. întru tine nădăjduim şi pe tine te rugăm să izbăveşti pe robii tăi din toate primejdiile. părinte. trâmbiţă a Duhului Sfânt te-ai făcut. părinte. Ci ca ceea ce ai stăpânire nebiruită. ca să strigăm ţie: Bucură-te. după datorie te cinstim pe tine şi cu bucurie îţi strigăm: bucură-te. cu ierarhul Calinic. roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Condac glasul al 8-lea. bine eşti cuvântat. slobozeşte-ne pe noi dintru toate nevoile. Născătoare de Dumnezeu. Întru tine. . bine eşti cuvântat! Stih: Sfinte Părinte Calinic. miluieşte-ne pe noi.

ceea ce eşti de o Fiinţă: Părinte şi Fiule şi Duhule Sfinte! Întru care fiind botezaţi. Ca o lumină mare a strălucit viaţa ta. Fecioară. strigăm: Dumnezeul părinţilor noştri. roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. popoare prea înălţaţi pe Hristos în veci. care pe Hristos. ca să Te laude pe Tine în veci! Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu. în cuptor. Unime Întreit Strălucitoare. bine eşti cuvântat! Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu. împreună cu ierarhul Calinic. lăudaţi-L! Popoare. Lumina cea Întreit Sfântă a Firii celei Una şi Nedespărţite. Preacurată! Deci. Nădejdea mea tu eşti. pe mine. pe toată lumea ridică să-ţi cânte ţie: pe Domnul lucrurile lăudaţi-L şi-L prea înălţaţi întru toţi vecii. roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. pentru rugăciunile Sfântului ierarh Calinic pe cântă-reţii tăi păzeşte-i şi izbăveşte ţara aceasta şi pe cei ce cu credinţă vieţuiesc într-însa. izbăveşte-mă. prea fericite! Şi dulceaţa învăţăturilor tale şi pilda vieţuirii tale minunate bucură inimile credincioşilor. Părinte şi Fiule şi Duhule cel Dumnezeiesc. Stih: Sfinte Părinte Calinic. Stih: Sfinte Părinte Calinic. miluieşte-ne pe noi. care strigă: preoţi lăudaţi. atunci fiind închipuită. de toată reaua întâmplare. miluieşte-ne pe noi. prea înălţaţi-L în veci! Stih: Sfinte Părinte Calinic. Milostivirea ta către săraci a răsplătit-o Hristos cu bogate daruri.Treime Sfântă. binecuvântaţi pe Domnul! Preoţi. pe Tine te lăudăm. L-ai născut. iar acum lucrată. naşterea Născătoarei de Dumnezeu i-a mântuit. Pentru aceasta strigăm: pruncilor. ca să pot striga: popoare prea înălţaţi pe cea plină de dar şi o prea măriţi întru toţi vecii! . cel ce scap la a ta milostivire şi ocrotire. adu-ţi aminte de noi în ceasul sfârşitului şi roagă pe Fiul tău să se milostivească spre cei ce te lăudăm. cu vrednicia arhieriei şi cu darul facerii de minuni împodobindu-te. Dătătorul de viaţă. Cântarea a 8-a Irmos: Pe tinerii cei bine credincioşi.

pururea Fecioară. Să ne închinăm toţi credincioşii Dumnezeirii celei Una întru Fiinţă şi Întreită în Ipostasuri. prea sfinţite. unde pururea te veseleşti împreună cu toţi Sfinţii. prea sfinte Părinte Calinic. Stih: Sfinte Părinte Calinic. întocmai puternică şi împreună cinstită. cu care te lăudăm şi te fericim. Stăpână Fecioară curată. Pe ţara aceasta. cântarea şi rugăciunea noastră. roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. cinstind sfânta prăznuire a Maicii lui Dumnezeu şi să strige: Bucură-te prea fericită. prea sfinte.Cântarea a 9-a Irmos: Tot neamul pământesc să sălteze cu Duhul fiind luminat şi să prăz-nuiască firea minţilor celor fără de trup. curată. roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Maica lui Dumnezeu. să mă izbăveşti de greşeli. Stăpână Preasfântă. Născătoare de Dumnezeu. Călătoria cea bună pe pământ ai săvârşit şi credinţa ai păzit. Înţelepciunea cea de sus învăţând şi bogăţia faptelor bune agonisind. Pentru aceasta în ceruri s-a gătit ţie cununa dreptăţii. roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Sedelna. glasul al 8-lea. a celor nevrednici. Preasfântă Fecioară. Primeşte. Pentru aceasta. veselind inimile dreptmăritorilor creştini cu cuvintele tale şi taberile demonilor sfărâmându-le. că pe tine te am nădejde eu. atunci să-mi dăruieşti ajutorul tău. când va fi să stau înaintea feţei Ziditorului meu. Născătoare de Dumnezeu. Pe care lăudând-o. precum bine primiţi au fost cei doi bănuţi ai văduvei. şi caută din înălţimea cerului spre cei ce cu credinţă şi cu dragoste cinstesc sfântă pomenirea ta. care te cinsteşte pe tine. Stih: Sfinte Părinte Calinic. pe cre- dincioşi i-ai luminat. robul tău. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul în pântecele tău zămislind fără ardere. Stih: Sfinte Părinte Calinic. izbăveşte-o de primejdii şi de stricăciune şi fereşte-o de năvălirile duşmanilor. te rog pe tine. răsplătirea oste- . să o slăvim întru toţi vecii! Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu. Drept aceea. în chip de negrăit ai născut pe Cel ce a făcut toate şi în braţele tale ai avut pe Cel ce ţine toate şi la sân ai hrănit pe Cel ce hrăneşte lumea. miluieşte-ne pe noi.

Stăpână Fecioară curată. Sedelna Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. pe mine. când va fi să stau înaintea feţei Ziditorului meu. ceea ce eşti una prea curată Maică. părintele nostru Calinic. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul în pântecele tău zămislind fără ardere. Maica lui Dumnezeu. robul tău. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu iertare de greşeli să dăruiască celor ce prăznuiesc cu dragoste sfântă pomenirea ta. cel întinat cu păcate tru-peşti curăţeşte-mă cu apele cele dumnezeieşti ale rugăciunilor tale. atunci să-mi dăruieşti ajutorul tău. Preasfântă Fecioară. în chip de negrăit ai născut pe Cel ce a făcut toate şi în braţele tale ai avut pe Cel ce ţine toate şi la sân ai hrănit pe Cel ce hrăneşte lumea. prea curată şi te roagă Fiului tău şi Dumnezeu. Deci. glasul al 8-lea. după vrednicie.nelilor tale ai luat. . că pe tine te am nădejde eu. Pentru aceasta. Făcutu-te-ai cort dumnezeiesc al Cuvântului. iertare de greşeli să-mi dăruiască. să mă izbăveşti de greşeli. întrecând în curăţie pe îngeri. te rog pe tine. primind cununa darului celui de sus.

glasul 1: De Dumnezeu purtătorule. pe cel ce din tinereţe a fost chemat la viaţa cea după Hristos şi îmbogăţit cu daruri şi învăţături dumnezeieşti. episcopul Râmnicului (2) Troparul Sfântului ierarh Calinic de la Cernica. părintele nostru Calinic. iar acum cu îngerii în ceruri te veseleşti. podoaba cuvioşilor şi lauda arhiereilor. roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. povăţuitorule al călugărilor. Cântarea 1 Irmos: Deschide-voi gura mea şi se va umplea de Duhul. Canon de rugăciune către Sfântul ierarh Calinic de la Cernica. Stih: Sfinte Părinte Calinic. Stih: Sfinte Părinte Calinic. Veniţi să lăudăm cu cântări duhovniceşti pe ierarhul Calinic. ajutătorule al celor din nevoi şi făcătorule de minuni! Cu nevoinţele tale chip de sfinţenie te-ai arătat. şi cuvânt răspunde-voi Împărătesei Maici şi mă voi arăta luminat prăznuind şi voi cânta minunile ei bucurându-mă. roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. cu care roagă pe Milostivul Dumnezeu să ne dăruiască nouă pace şi mare milă. episcopul Râmnicului. .

Amin (a Născătoarei). prin Duhul. care s-au împreunat ceată duhovnicească întăreşte-i şi întru dumne- zeiască mărirea ta. cuvioase ierarhe. pe pământ viaţă îngerească ai petrecut şi acum. cununilor măririi învredniceşte-i. cu lumina cea înţelegătoare a dumnezeieştii Străluciri. cu nădejdea darului. prin curăţia minţii.La înălţimea cea nemăsurată a Scripturii ridicându-te. ceea ce eşti izvor viu şi îndestulat. ceea ce eşti cu totul fără de prihană. păzindu-te Fecioară şi după naştere. părinte şi văzând. Arzând. fericite. ai învins iubirea de cele pământeşti şi te-ai arătat oglindă dumnezeieştii Străluciri. a lepădat amă- răciunea rătăcirii de la poruncile Domnului. că din tine S-a născut Cuvântul Dumnezeu. slujitor Evan-gheliei te-ai arătat cu adevărat şi acum. . Cântarea a 3-a Irmos: Pe ai tăi cântăreţi Născătoare de Dumnezeu. dă-ne nouă mână de ajutor ca să scăpăm de bântuielile lui Veliar. roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Naştere fără de ispită bărbătească întru tine s-a săvârşit. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. ai lăsat toate şi ca o jertfă curată ţi-ai închinat viaţa lui Dumnezeu. Turma ta. Stih: Sfinte Părinte Calinic. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. prin strălucirea cinstitelor tale fapte. luminezi gândurile noastre. Stih: Sfinte Părinte Calinic. roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. părinte. frumuseţea ei cea netrecătoare. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Amin (a Născătoarei). Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Făcându-te desăvârşit. patimile trupului. te rogi pentru sufletele noastre. având cuvintele tale mai dulci decât fagurele. Având minte neîntinată.

Cântarea a 4-a Irmos: Cel ce şade întru slavă pe Scaunul Dumnezeirii pe norul uşor a venit. Pentru aceasta adunarea călugărilor te laudă astăzi după vrednicie. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Iisus cel Îndumnezeit. dumnezeiască Mireasă. Stih: Sfinte Părinte Calinic. roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. că tu.Ca pe o biserică împărtăşită de dumnezeiasca slavă şi uşă cerească cinstindu-te pe tine Maica lui Dumnezeu. din prea curată Fecioară şi a mântuit pe cei ce strigă: Slavă Puterii Tale. cu puterea Crucii într-armându-te. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. cea cu totul fără de prihană. ca pe nişte peşti vânând pe fiii tăi duhovniceşti din noianul deşertăciunilor lumeşti. ca unui păstor desăvârşit. Cu undiţa dumnezeieştii învăţături. că tu eşti liman celor înviforaţi şi curăţire celor întinaţi. Pe tine zid întru ispite şi dumnezeiesc acoperământ întru primejdii te-am ago-nisit. Cântarea a 5-a Irmos: Spăimântatu-s-au toate de dumnezeiască mărirea ta. Stih: Sfinte Părinte Calinic. roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. ai avut în pântece pe Dumnezeu Cel peste toate şi ai născut pe Fiul Cel fără de ani. Amin (a Născătoarei). . Fecioară. Tu ai tăiat capetele nevăzuţilor balauri. neispitită de nuntă. roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Învăţător măririlor lui Dumnezeu te-ai arătat şi tăinuitor prea sfânt al darurilor Duhului. toţi ne izbăvim de primejdii şi de nevoi. i-ai adus jertfă curată lui Dumnezeu. Cel ce dăruieşte pace tuturor celor ce te laudă pe tine. Pentru aceasta şi cununa biruinţei ţi s-a împletit ţie. Doamne! Stih: Sfinte Părinte Calinic. prea curată. părinte.

Pentru aceasta te avem pe tine luminător întru întunericul ispitelor. Sfinte ierarhe Calinic. prin Viaţa ce a răsărit din tine. întăreşti pururea pe fiii tăi să le urmeze neschimbate. cu darul arhieriei. părinte. pe tine întărire şi nădejde de mântuire te-am câştigat. care faceţi acest praznic dumnezeiesc şi cu totul cinstit al Maicii lui Dumnezeu. cu bărbăţia şi cu dreptatea. slăvind pe Dumne-zeu. cu înfrâ-narea. dumnezeiască Mireasă. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.Cu râurile dumnezeieştilor cuvinte ai udat ogorul sufletesc al turmei tale. Cu dumnezeieştile daruri îmbogăţindu-te. te-ai făcut biserică vie a lui Dumne-zeu şi organ sfinţit al Duhului Sfânt te-ai arătat. roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Pe tine armă nebiruită împotriva vrăjmaşilor te punem înainte. că ai pierdut tăria morţii. . Prea mărite slujitorule al lui Hristos. roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. părinte prea cuvioase. străină privelişte arătându-te tuturor. Stih: Sfinte Părinte Calinic. Legăminte scrise pe lespezi de piatră la mănăstirile tale punând. Cel ce S-a născut dintr-însa. veniţi să batem din palme. Amin (a Născătoarei). cu rugăciunile tale către Dumnezeu şi ne izbăveşte de supărarea ispitelor şi de primejdii. prin mulţimea faptelor bune. Stih: Sfinte Părinte Calinic. ca dintr- un izvor dumnezeiesc. Stih: Sfinte Părinte Calinic. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Stea neînserată te-ai arătat. cu înţelepciunea. Cântarea a 6-a Irmos: Înţelepţii de Dumnezeu. întinde-ne mână de ajutor în necazuri.

nu înceta cerând pace sufletelor noastre. cântând: Prea lăudate Dumne-zeul părinţilor noştri şi Doamne. bine eşti cuvântat. se bucurau. stând înaintea Stăpânului Hristos. roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. noi robii tăi. pururea Fecioară! Pomenirea ta cea purtătoare de lumină. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. de Dumnezeu însufleţite! Cântarea a 7-a Irmos: N-au slujit făpturii înţelepţii lui Dumnezeu. ci numai Făcătorului şi groaza focului bărbăteşte călcând-o. de valurile ispi-telor neclintit te-ai arătat şi ai cântat: Doamne. Pe piatra credinţei întărindu-te ca un iubitor de înţelepciune. Prin naşterea ta ne-am izbăvit. Sfinte ierarhe Calinic. părinte. Ci ca ceea ce ai stăpânire nebiruită. Podobie: Apărătoarei Doamnă. Amin (a Născătoarei). ca să strigăm ţie: Bucură-te. Dumnezeul părinţilor noştri. Pentru aceasta. bine eşti cuvântat! Stih: Sfinte Părinte Calinic. prea fericite părinte. bine eşti cuvântat! Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. .Cu sabia cuvântului celui dumnezeiesc ai surpat pe cei rău credincioşi şi acum. de blestemul cel de demult. veseleşte sufletele celor credincioşi şi atingerea sicriului sfintelor tale moaşte sfinţeşte simţirile şi dăruieşte tămăduiri. mulţumiri pentru biruinţă. slobozeşte-ne pe noi dintru toate nevoile. Condac glasul al 8-lea. roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Stih: Sfinte Părinte Calinic. că ai zămislit în pântecele tău pe Cel ce a îndumnezeit firea omenească. după datorie te cinstim pe tine şi cu bucurie îţi strigăm: bucură-te. Fecioară. cu harul arhieriei ai fost luminat. izbăvindu-ne din nevoi aducem ţie. Născătoare de Dumnezeu. Pentru aceasta ai strigat: Prea lăudate Dumnezeul părinţilor noştri. Mireasă. Cu prea frumoase virtuţi fiind împodobit.

Fiind strălucit cu Lumina cea neapropiată. risipeşte şi negura patimilor mele. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Domnul. Ceea ce eşti cu totul fără prihană. Stih: Sfinte Părinte Calinic. cu învăţăturile cele nemu-ritoare ai hrănit-o şi prin iubirea de Hristos. De Dumnezeu grăitorule. cu rugăciunile tale. bine eşti cuvântat! Cântarea a 8-a Irmos: Pe tinerii cei bine credincioşi. roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Amin (a Născătoarei). părintele nostru Calinic. adu-ţi aminte de cei ce strigă neîncetat: toate făpturile bine- cuvântaţi. de Dumnezeu Născătoare şi neîncetat strigăm: toate făpturile bine-cuvântaţi. Amin (a Născătoarei). te-ai arătat celor ce strigă: Doamne. bine eşti cuvântat! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. lăudaţi pe Domnul şi-L prea înălţaţi întru toţi vecii! Stih: Sfinte Părinte Calinic. lăudaţi pe Domnul şi-L prea înălţaţi întru toţi vecii. ca să strig: toate făpturile binecuvântaţi. lăudaţi pe Domnul şi-L prea înălţaţi întru toţi vecii! Irmosul: . îndreptar te-ai arătat tuturor celor ce cântă: Dumnezeul părinţilor noştri. Cel ce ai fost uns cu untdelemnul Duhului şi acum eşti bucuria îngerilor. Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh.. Dumnezeul părinţilor noştri. lăudaţi pe Domnul şi-L prea înălţaţi întru toţi vecii. Nădejde şi acoperământ şi liman şi zid şi folositoare tare. împodobit-ai mantia ta cu podoaba faptelor bunei credinţe şi ne-ai învăţat să strigăm: toate făpturile binecuvântaţi. la limanul tău scăpăm. roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Sfinte ierarhe Calinic.Fiind rânduit păstor al turmei celei cuvântătoare.. Ca cei ce suntem învăluiţi de viforul ispitelor şi al patimilor. negura înşelăciunii o ai gonit.

prea curată. Născătoare de Dumnezeu. bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului. roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.Să lăudăm. ci de-a pururea cercetează-ne şi ne ocroteşte. Pentru aceea. ai intrat la ospăţul cel de nuntă al Mirelui Hristos şi acum. Legilor firii fiind supus. iar acum plinită. Pe tinerii cei bine credincioşi. cinstind sfânta prăznuire a Maicii lui Dumnezeu şi să strige: Bucură-te prea fericită. înaintea Stăpânului stând. roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. plata ostenelilor tale celor multe de la Stăpânul Hristos Dumnezeu. ai ajuns la sfârşitul cel dorit. Maica lui Dumnezeu. Îmbrăcându-te cu haină luminoasă. Sfinte prea fericite ierarhe Calinic. cântându-I şi prea înălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii. pururea Fecioară. atunci fiind închipuită. Lupta cea bună te-ai luptat şi slujba ta pe deplin ai săvârşit-o. Stih: Sfinte Părinte Calinic. prea sfinte părinte. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. după dreptate. pe toata lumea ridică să-ţi cânte ţie: pe Domnul lucrurile lăudaţi-L şi-L prea înălţaţi pe Dânsul întru toţi vecii. pe Acela roagă-L să izbăvească ţara aceasta de toată primejdia şi nevoia şi lumea în pace pururea să o păzească. Stih: Sfinte Părinte Calinic. Rugămu-te. naşterea Născătoarei de Dumnezeu i-a mântuit. Nu ne lipsi pe noi de al tău ajutor. întru bucuria Domnului tău ai intrat şi la ceata Sfinţilor te-ai adăugat. să ne izbăveşti cu mijlocirile tale de răutatea vrăjmaşilor văzuţi şi nevăzuţi. ca să primeşti. Amin (a Născătoarei). ca o milostivă şi prea îndurată. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. . Deci ca cel ce ai îndrăznire către Dumnezeu. roagă-te să ne învrednicim şi noi de vederea dumnezeirii şi să ne îndulcim de frumuseţea ei cea nespusă. curată. Fecioară. Cântarea a 9-a Irmos: Tot neamul pământesc să sălteze cu Duhul fiind luminat şi să prăz-nuiască firea minţilor celor fără de trup. în cuptor.

robul tău. pe mine. Maica lui Dumnezeu. după vrednicie. că pe tine te am nădejde eu. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul în pântecele tău zămislind fără ardere. în chip de negrăit ai născut pe Cel ce a făcut toate şi în braţele tale ai avut pe Cel ce ţine toate şi la sân ai hrănit pe Cel ce hrăneşte lumea. răsplătirea ostenelilor tale ai luat. cel întinat cu păcate trupeşti curăţeşte- mă cu apele cele dumnezeieşti ale rugăciunilor tale. Stăpână Fecioară curată. primind cununa darului celui de sus. Înţelepciunea cea de sus învăţând şi bogăţia faptelor bune agonisind. Sedelna Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. când va fi să stau înaintea feţei Ziditorului meu. atunci să-mi dăruieşti ajutorul tău. părintele nostru Calinic. ceea ce eşti una prea curată Maică. Preasfântă Fecioară. iertare de greşeli să-mi dăruiască. prea curată şi te roagă Fiului tău şi Dumnezeu. glasul al 8-lea. prea sfinţite. Maica lui Dumnezeu. . Roagă-te lui Hristos Dumnezeu iertare de greşeli să dăruiască celor ce prăznuiesc cu dragoste sfântă pomenirea ta. te rog pe tine.Sedelna. când va fi să stau înaintea feţei Ziditorului meu. veselind inimile dreptmăritorilor creştini cu cuvintele tale şi taberile demonilor sfărâmându-le. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul în pântecele tău zămislind fără ardere. că pe tine te am nădejde eu. Deci. Făcutu-te-ai cort dumnezeiesc al Cuvântului. în chip de negrăit ai născut pe Cel ce a făcut toate şi în braţele tale ai avut pe Cel ce ţine toate şi la sân ai hrănit pe Cel ce hrăneşte lumea. să mă izbăveşti de greşeli. atunci să-mi dăruieşti ajutorul tău. te rog pe tine. să mă izbăveşti de greşeli. Pentru aceasta. Drept aceea. întrecând în curăţie pe îngeri. pe credincioşi i-ai luminat. glasul al 8-lea. robul tău. Preasfântă Fecioară. Pentru aceasta. Stăpână Fecioară curată.

părintele nostru Calinic. Condacul Sfântului ierarh Calinic de la Cernica. iar acum cu îngerii în ceruri te veseleşti. de Dumnezeu însufleţite! . Pentru aceasta. veseleşte sufletele celor credincioşi şi atingerea sicriului sfintelor tale moaşte sfinţeşte simţirile şi dăruieşte tămăduiri. după datorie te cinstim pe tine şi cu bucurie îţi strigăm: bucură-te. Imnografie Troparul Sfântului ierarh Calinic de la Cernica. povăţuitorule al călugărilor. Sfinte ierarhe Calinic. cu care roagă pe Milostivul Dumnezeu să ne dăruiască nouă pace şi mare milă. ajutătorule al celor din nevoi şi făcătorule de minuni! Cu nevoinţele tale chip de sfinţenie te-ai arătat. episcopul Râmnicului: De Dumnezeu purtătorule. episcopul Râmnicului: Pomenirea ta cea purtătoare de lumină. părinte. podoaba cuvioşilor şi lauda arhiereilor.

XXVIII (1969). 1-2. nr. Iorga. al ctitorilor de cărţi şi clădiri de închinare. prof. în rândul al doilea. Ene Branişte. revoluţia de la 1848 şi unirea Principatelor. în «Glasul Bisericii». devotatul patriot care şi-a iubit profund ţara şi neamul său. Sfântul ierarh Calinic de la Cernica .Viaţa şi nevoinţele Monahul şi stareţul ascet de la Cernica. Bucureşti. semnând în memorabila zi de 24 ianuarie 1859 actul de numire. p. milostiv şi neobosit gospodar al Râmnicului-Noul Severin. Aspecte şi momente din activitatea Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica. a făcut parte din Adunarea electivă. 1930. În calitatea lui de deputat al poporului s-a bucurat de venirea lui Vodă Cuza la cârma ţării unite. pentru care a militat neobosit. Istoria Bisericii româneşti şi a vieţii religioase a românilor. a fost şi episcopul înţelept. după acela al mitropolitului Nifon. a II-a. care o clipă nu şi- au închipuit că fapta ori gândul lor scapă de supt ochiul privighetor al lui Dumnezeu” (N. preşedintele Adunării (Pr.). 237-238. alături de episcopii Filotei al Buzăului şi Climent al Argeşului. . care au dus la făurirea României moderne: sfârşitul domniilor fanariote. 69.„cu vrednicie şirul curaţilor călugări fără arginţi.în veacul al XIX-lea . p.). revoluţia lui Tudor Vladimirescu şi începutul domniilor pământene. al sufletelor de arhierei. unde s-a nevoit 43 de ani în şir. A trăit în vremea evenimentelor de mare răscruce ale istoriei noastre. ed. care a încheiat în realitate .

Anastasie Baldovin. tânărul şi-a lăsat „părinţii ca Avraam patria”. învăţându-l să execute cruciuliţe sculptate.). în «Biserica Ortodoxă Română». „Rugăciunii lui Iisus” şi cu rucodelia mâinilor. XXII (1898-1899). mama a devenit schimonahia Filofteia. răposată la 8 noiembrie 1833. ibidem. are un suflet mare şi plin de râvnă pentru Hristos. crescuţi în duhul monahal atonit al fericitului stareţ Paisie de la mănăstirea Neamţu. unde. în suburbia Sfântul Visarion. D. Anastasie Baldovin. acesta l-a încredinţat pentru ascultare încercatului duhovnic Pimen. care l-a călăuzit în viaţa duhovnicească. înr-un mediu creştin. înainte de a fi împlinit vârsta de 20 de ani. Cernica. Fratele închinoviat s-a supus de la început cu râvnă „la toate nevoinţele cele grele ale vieţii monahale. a învăţat şi limba elină” (Arhim. înaintând cu darul lui . „boieri de neam”. „din părinţi români. p. Prof.D. episcopul Râmnicului. Constantin a fost primit aici de stareţul Timotei. nota 2. în «Biserica Ortodoxă Română». p. Călugărindu-se apoi la mănăstirea Pasărea.). sub ochiul veghetor al unei mame evlavioase iubitoare de copii. Anastasie Baldovin. „Care petrecea într-însul de la naşterea sa”. Din botez s-a chemat Constantin şi numele l-a primit de la naşa sa Lucsandra Văcărescu (Athanasie Mironescu. La vârsta potrivită.). încât puţin timp a ajuns pe dascălii săi şi i-a şi covârşit cu tot felul de fapte lăudabile şi ostenicioase. 1017. ci ca pe o dăruire deplină din iubire pentru semeni. uliţa Lefterescu. sfios şi firav cu trupul.Chiar şi din actele amintite se poate constata că Sfântul Calinic. La această ctitorie a vornicului Cernica Ştirbei. înclina pentru anul 1789. 1016. în cinstirea şi dragostea de Dumnezeu şi de oameni. A fost crescut de mic. 1930. Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica. La 18 martie 1807. Dându-şi seama că tânărul. Antonie şi Floarea Antonescu. s-a îndreptat pentru totdeauna spre mănăstirea Cernica. Calinic. aceasta este o revărsare de lumină şi de har. Urmând unei lăuntrice chemări a Sfântului Duh. pe toţi cei mai nevoitori bătrâni călugări. l-a deprins cu urcuşul. de mic îi condusese paşii mama sa. 3-6. socotindu-l că «este cel adevărat». Niculae Şerbănescu. cinstiţi şi temători de Dumnezeu.). cu mângâierea rugăciunii. a trăit sfinţenia nu ca pe o izolare de lume. marele ierarh. pe lângă ştiinţele ce se predau în şcoli atunci. îndemnându-l să preţuiască pe stareţul Gheorghe şi pe ucenicii lui. o lucrare permanentă a lui Dumnezeu pentru oameni şi prin oameni. 173. ibidem. soţia banului Barbu Văcărescu şi mama poetului Ienăchiţă Văcărescu. Istoria mănăstirii Cernica. Sfântul Calinic s-a născut la 7 octombrie 1787 (Arhim. viitorul episcop a fost dat „de către părinţii săi la învăţătura cărţii în şcoalele române ce erau pe acel timp în Bucureşti. p. nr. în oraşul Bucureşti. Viaţa şi nevoinţele cele monahale ale Precuviosului Episcop al Râmnicului-Noul Severin. buni patrioţi şi buni creştini” (Arhim. LXXXVI (1968).

ca să strângă ajutoare pentru repararea bisericii Sfântului Nicolae. Sfântul Sofronie de la Vraţa. ei au cercetat mănăstirile de aici. p. cât somn gusta. Pimen. ibidem. 56-67. 117. Anastasie Baldovin. refugiat atunci la Bucureşti (Pr. cu voia întregii obşti a fost ales apoi duhovnic al mănăstirii şi hirotesit marţi. Relaţiile bisericeşti şi culturale între Bisericile Ortodoxe Română şi Bulgară. prof. ibidem. Epifanie Norocel. de către mitropolitul ţării. nr. viitorul ierarh a fost hirotonit ierodiacon în biserica Sfântul Nicolae de la Cernica de către mitropolitul cărturar bulgar Sofronie al Vraţei. veghind neîncetat asupra slăbiciunilor sale trupeşti şi a vrăjmaşilor nevăzuţi ce dau luptă neîncetată în mintea şi în inima omului. 1004-1016. p. supunându-se tuturora” (Ibidem. încât toată viaţa sa nu s-a culcat ca ceilalţi oameni întins pe pat. Victor Hin Bunea. fără prefacere. La scurtă vreme. 357- 358. stricată de cutremurul din 1802. nr. Virtutea ascultării în smerenie a umplut de la început sufletul luminos al tânărului supus ispitei canonice. pentru că era smerit cu adevărat. iar stareţul său l-a găsit vrednic de o treaptă superioară a slujirii deşi la început smeritul monah se lepădase „nevrednic numindu-se de o asemenea sarcină”. în care înflorea evlavia paisiană. de arhiereul Dionisie Lupu Sevastiis. 1-2. p. După aproape o lună. 9-l0. postind şi abţinându-se de la toate cele ce sunt lumeşti şi plăcute lumii. Cu acest prilej. la 12 noiembrie 1808 îmbrăcându-l pe fratele Constantin în îngerescul chip şi schimbându-i numele în Calinic. Noul ierodiacon „adăuga nevoinţă peste nevoinţă” şi „nu înceta ziua şi noaptea veghind.). duhovnicul său. doritor de mai multă înavuţire sufletească. în "B. împreună cu părintele său. în "Mitropolia Ardeaului" XI (1966).). când mulţi din preoţi muriseră de ciumă. Niculae Şerbănescu. nici dezbrăcat de hainele sale. şedea rezemat cu mâinile sale pe un jeţ.). încât lumina înaintea tuturor ca o adevărată lumină cerească. ci puţin. iar Sfântul Calinic a ajuns sub îndrumarea părintelui Dorotei. Toată viaţa sa „a fost cum stă un soldat de santinelă. prof. toţii călugării bătrâni şi tineri îl admirau şi-l iubeau cu inima curată. şi părintele său duhovnicesc a cerut stareţului Timotei să-l călugărească. a plecat la Muntele Athos.R". p. 118. De aceea. Vizita i-a fost de un real folos duhovnicesc Sfântului Calinic.O. pentru căci chiar trupul său îl ostenea şi-l pedepsea. şi îndeosebi mănăstirea Neamţu. îmbrăcat şi cu mijlocul încins cu o curea lată” (Arhim. . Nectarie (Pr. p. Sfântul Calinic a fost trimis de către stareţ în Moldova.Dumnezeu la atâta curăţie a minţii şi a liniştii celei dinlăuntru. unde se afla retras atunci şi mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei. lucru pe care acesta l-a încuviinţat. Hirotonit ieromonah în biserica din mahalaua Batiştii.). fără ură şi viclenie. Niculae Şerbănescu. 1967. În 1812. „a fost silit să primească preoţia şi ascultarea de mare ecleziarh al mănăstirii Cernica” (Ibidem. În anul 1813. Pimen. din Bucureşti. 20 septembrie 1815. încât cu ajutorul lui Dumnezeu a ajuns vas curat şi luminat al Sfântului Duh”.

ibidem, p. 358.). „Şi mai toţi părinţii veneau de-şi aflau adăpostire şi mângâiere la
ale lor supărări; că el pe toţi îi mângâia cu cuvinte dulci şi de Dumnezeu insuflate,
după cum zice cuvântul că omul bun poate şi pe cei răi să-i facă buni” (Monahul
Casian Cernicanul, Istoriile sfintelor monastiri Cernica şi Căldăruşani, Bucureşti,
1870, p. 85.). La scaunul său de duhovnicie venea, uneori lume şi din afara
mănăstirii, chiar şi mitropolitul ţării. Şi „la dânsul în casă alt nu găseai fără numai
un urcior cu apă. Dar de bani nu se vorbeşte, că era cu totul neagonisitor. Şi pe
urmă, după ce l-a făcut duhovnic, l-a însărcinat cu ascultarea ecliziarhiei, că în el
vedea părintele stareţ (că era tare evlavios la cele bisericeşti şi cunoştea regulile
foarte bine) cum trebuie să fie un asemenea îngrijitor de cele sfinte” (Ibidem.).

Astfel, deşi tânăr, Sfântul Calinic a ajuns de fapt „cârmuitor peste mănăstire şi
povăţuitor sufletesc al vieţuitorilor ei”, căci bătrânul stareţ Dorotei îi încredinţase
lui „toată ocârmuirea” obştii (Pr. prof. Niculae Şerbănescu, ibidem, p. 359. Viaţa şi
faptele Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, Episcopul Râmnicului, cit.,
Bucureşti, 1976, p. 15.). Presimţind că se apropie sfârşitul, acesta l-a trimis la
Sfântul Munte, însoţit de monahul Dionisie, care ştia limba turcă, să cheme pe
părintele Pimen, voind să-l lase stareţ în locul său. Ajuns acolo, el a cercetat
împreună cu Pimen multe din mănăstiri, a văzut felul de vieţuire al monahilor
îmbunătăţiţi, a ascultat cu smerenie sfaturile lor şi şi-a agonisit multe învăţături pe
care le va folosi mai târziu la ocârmuirea mănăstirii Cernica şi a episcopiei
Râmnicului. După un an, înţeleptul duhovnic s-a întors în ţară împreună cu
părintele Pimen, aflându-l încă în viaţă pe stareţul Dorotei, care voia să lase în locul
său pe cuviosul atonit. Acesta n-a fost însă privit cu ochi buni de obşte, fiindcă
silise pe călugări la o vieţuire prea aspră. În această situaţie, mitropolitul Nectarie a
trimis la Cernica pe arhiereul Ioanichie Stratonichias, care a procedat la alegerea
noului stareţ, fiind propuşi trei candidaţi părinţi duhovnici: Calinic, Pimen şi
Ignatie; Întreaga obşte l-a ales pe Sfântul Calinic, cunoscut ca „un neîntrecut păstor
de suflete”. Lucrul acesta nu l-a mâhnit pe părintele Pimen, „a primit să fie din nou
dascălul duhovnicesc al Sfântul Calinic, cum fusese mai înainte şi i-a păstrat
acestuia o nespusă dragoste părintească până la moarte” (Viaţa şi faptele Sfântului
Ierarh Calinic de la Cernica, Episcopul Râmnicului, p. 17.).

Trecuseră numai 11 ani de la intrarea Cuviosului în mănăstire şi ca vârstă nu avea
mai mult de 30 de ani. Luând „asupra sa această povară grea pentru vârsta sa cea
fragedă, îndată şi-a pus toată nădejdea numai în Dumnezeu şi cu toate puterile sale
dându-se la cele mai mari şi grele nevoinţe, îngrijindu-se ziua şi noaptea de a
conduce cu bună orânduială şi sfinţenie păstoria turmei încredinţate lui... precum şi
de îmbunătăţirea averii mănăstirii” (Arhim. Anastasie Baldovin, op. cit., p. 1017-
1018.). În acelaşi timp era „un mare rugător şi un neîntrecut organizator" (Pr. prof.

D. Stăniloae, Predică rostită la 24 octombrie 1955 cu ocazia canonozării Sfântului
Ierarh Calinic la mănăstirea Cernica, în «Biserica Ortodoxă Română», LXXIII
(1955), nr. 11-12, p. 1168.). În mai puţin de doi ani a dus la bun sfârşit lucrările de
restaurare şi zugrăvire a bisericii Sfântului Nicolae, din ostrovul cel mare din
Cernica, prin reputaţii zugravi Fotache şi Nicolae Polcovcnicu, înzestrând-o cu
toate cele de trebuinţă. Pentru munca şi buna chivernisire arătată, mitropolitul
Dionisie Lupu l-a cinstit cu vrednicia de arhimandrit la 9 aprilie 1820.

Conducerea mănăstirii ridica multiple griji şi probleme ce se cereau rezolvate cu
înţelepciune, cu tact părintesc si cu multă răbdare. De la început, Sfântul Calinic a
căutat să impună ordine şi disciplină duhovnicească în rândul vieţuitorilor. De
aceea a alcătuit în scris povăţuiri cuprinzătoare şi clare, cu îndatoririle ce le
reveneau; a înfiinţat totodată o bibliotecă înzestratată cu importante cărţi de cultură
teologică şi de zidire sufletească iniţiind un curent cărturăresc printre monahii
cernicani (Arhim. Atanasie Gladcovschi, Monahi cronicari din sfânta mănăstire
Cernica, Casian Cernicanul, în "Glasul Bisericii", XVII, nr. 8, p. 740-747. Arhim.
Anastasie Baldovin, op. cit., p. 1021.).

În timpuri de primejdie, ca în anul 1821, a găzduit şi a ocrotit pe cei fugiţi din
Bucureşti de frica turcilor. Cea mai importantă lucrare gospodărească a sa de aici,
din îndemnul, în vedenie, al Sfântului Nicolae, al Sfântului Gheorghe şi al
stareţului adormit al Cernicăi, Gheorghe, a fost zidirea bisericii cu hramul
purtătorului de biruinţă, între anii 1831 şi 1832. În urma cutremurului din 1838,
Sfântul Calinic a zidit-o din nou, cu chilii de jur-împrejur, cu clopotniţă, cu ziduri
groase şi puternice ca de cetate, cum se văd şi astăzi. Lucrările s-au desfăşurat după
planurile sale. În 1846, neobositul stareţ a început să zidească biserica schitului
Pasărea, care s-a târnosit un an mai târziu. Grija Sfântului Calinic este legată şi de
zidirea mănăstirii Ghighiu, de lângă Ploieşti. A întocmit singur planurile celor mai
multe dintre bisericile ctitorite de el. Obişnuia ca pietrele sau cărămizile de la
cheile de boltă din vârful turlelor să le pună el însuşi, îmbrăcând şorţul de zidar şi
suindu-se pe schele cu mistria în mână, cum a fost la Sfântul Gheorghe de la
Cernica, la mănăstirea Pasărea şi la catedrala episcopală de la Râmnic. Era înzestrat
cu o rară capacitate de constructor şi de organizator. Oriunde ajungea, răsăreau „în
jurul lui, cu repeziciune, biserici şi aşezăminte pentru viaţa religioasă” (Arhim.
Anastasie Baldovin, ibidem, p. 1018-1019.). Mila şi dragostea de semeni se vădeau
curând şi oamenii alergau la el ca la o vatră de căldură şi de înaltă trăire sufletească.

Timp de peste 31 de ani cât a stăreţit Sfântul Calinic a făcut din mănăstirea Cernica
un colţ de Rai, o mică grădină a Maicii Domnului, strălucind de lumină şi pace, de
rugăciune în smerenie şi muncă tăcută, de milostenie. Porţile acestei obşti de 350

de călugări erau pururea nezăvorâte, deschise spre lume, sortite „să sprijine
sănătatea morală a neamului şi să păstreze întreagă viziunea lui creştinească"
(Firmilian, mitropolitul Olteniei, Cuvânt rostit la 23 octombrie 1955 la mănăstirea
Cernica, la canonizarea Sfântului Calinic, în «Biserica Ortodoxă-Română»,
LXXIII (1955), nr. 11-12, p. 1150.).

De aceea, mănăstirea Cernica a devenit treptat o şcoală model a întregului
monahism românesc, iar „Sfântul Calinic e floarea cea mai aleasă care a răsărit şi a
crescut în solul spiritualităţii cernicane, dezvoltând în gradul suprem cele trei
însuşiri ale ei: ascetismul, milostenia şi preocuparea practic-gospodărească” (Pr.
prof. D. Stăniloae, ibidem, p. 1164).

Sfântul Calinic îşi începe urcuşul duhovnicesc cu asceza, „cu începutul clasic al
oricărui drum de desăvârşire spirituală în înţelesul creştin. El ajunge şi la tainica
viaţă interioară în Dumnezeu, dar şi-a dat seama curând că, după învăţătura
Părinţilor, baza neapărat necesară a acesteia e curăţirea de patimi şi aceasta nu se
poate obţine fără asceză” (Ibidem).

Viaţa neobositului ostaş al Domnului impresionează cu neobişnuitele asprele lui
înfrânări. Nu avea nici 20 de ani când „s-a dat pe sine, cu toată dorinţa arzătoare, la
toate nevoinţele cele grele ale vieţii monahale... şi îşi omora trupul său cel prea
crud cu postul cel mai aspru, pe care numai un bărbat desăvârşit îl poate suporta”
(Arhim. Anastasie Baldovin, ibidem, p, 1018.). „Faţa i se îngălbenise de multa
postire şi ochii i se duseseră în fundul capului din pricina multei privegheri şi a
multor lacrimi” (Monahul Casian Cernicanul, op. cit., p. 87-90.). Îşi prelungea
posturile până la limita puterilor trupeşti. O dată, cu blagoslovenia duhovnicului
său, n-a mai luat nimic în gură de la Duminica lăsatului de carne până la Paşti, cu
excepţia unei jumătăţi de prescură în Joia canonului celui mare. Altă dată, într-o
vară, n-a mâncat de 40 de zile, decât seara câte o felie de pepene şi câteva poame,
ca să-şi potolească setea. În afară de posturile ce şi le lua adesea, începând din
1820, vreme de aproape 50 de ani, n-a mâncat nici carne, nici peşte, ci doar
legume, fără untdelemn, şi din acestea doar o dată pe zi: unt de vacă, brânză şi lapte
gusta numai sâmbăta câte puţin ca să biruiască mândria (Ibidem, p. 129.).

În general, în cursul întregii sale vieţi, „nu înceta ziua şi noaptea veghind, postind şi
abţinându-se de la toate cele ce sunt lumeşti şi plăcute lumii... Cu un cuvânt, toată
voinţa sa ca stareţ în mănăstirea Cernica şi ca episcop al Râmicului a fost cum stă
un soldat de santinelă, veghind neîncetat asupra slăbiciunilor sale trupeşti şi a
vrăjmaşilor nevăzuţi ce dau luptă neîncetată în mintea şi în inima omului, încât cu
ajutorul lui Dumnezeu, a ajuns vas curat şi luminat al Sfântului Duh” (Arhim.

Anastasie Baldovin, ibidem, p 1018.). Sfântul Calinic a rămas monah prin viaţa lui
de nevoinţă chiar după ce a ajuns episcop. A îmbrăcat aceeaşi haină groasă de şiac
şi ţinea acelaşi post aspru, dormind tot atât de puţin, ca şi mai înainte.

Scopul urmărit prin post, prin privegheri prin încordări aspre era dezrădăcinarea
patimilor şi a egoismului, arderea lor prin candela mereu aprinsă a virtuţilor
creştine. „Atâta era de blând şi smerit cu inima, încât credea cineva că are în faţa sa
un înger ceresc cu care vorbeşte, iar nu un om pământesc”. Şi pe cât se arăta de
aspru cu sine, pe atât era de bun, de blând şi de milostiv cu alţii. „Era atât de
milostiv, încât atunci când nu avea ce să dea de milostenie îşi da hainele de pe
Preasfinţia Sa şi plângând se ruga de mine, nevrednicul, ca să caut bani de unde voi
şti, ca să aibă să dea la fraţii lui Hristos, pentru că aşa numea prea fericitul pe săraci
şi neputincioşi”. „Pentru oraşe avea liste de persoane cărora li se cuvenea ajutor”,
punând în fiecare oraş câte o persoană de încredere pentru distribuirea ajutoarelor.
Sumele ce i dădeau pentru servicii religioase, de către familiile înstărite, prin vreun
slujitor din preajma lui, nu le primea niciodată în mână, ci poruncea respectivului
preot cui să le dea. „Când hirotonea preoţi, nu numai că nu le lua nimica pentru
osteneala sa, ci oprea şi pe alţii de a le lua ceva, şi când plecau preoţi pe la
bisericile lor, îi chema înaintea sa şi-i povăţuia cum să se poarte în societate şi cu
enoriaşii lor şi le da bani de cheltuială pe drum, cărţile de preoţie şi alte cărţi gratis”
(Ibidem, p. 1028-1029 Pr. prof. D. Stăniloae, ibidem, p. 1166-1167.).

Sfântul Calinic a cultivat milostenia cu o osârdie rară. Ea este, pe lângă asprimea
vieţii, a doua virtute de căpetenie a lui. Înţeleptul ierarh îşi dădea seama că, trăind
în lume, iubirea de Dumnezeu impune şi iubirea de oameni prin fapte. El a împăcat
asceza, ca preocupare de desăvârşire personală, cu virtutea socială a milosteniei,
dovedind că aceasta nu închide pe om în preocupări individualiste, ci e tocmai
mijlocul de omorâre a egoismului, piedica principală din calea generozităţii umane.
Preocuparea de ajutorare a semenilor s-a manifestat, la Sfântul Calinic, şi în forma
unei activităţi gospodăreşti neobosite, în felul Sfântului Vasile cel mare. E un sfânt
ziditor de însemnate locaşuri bisericeşţi, după cum am arătat, şi aceasta este o a
treia mare virtute a sa. „Acest Sfânt Episcop şi Arhiereu al Bisericii noastre
Române a săvârşit multe fapte mari şi folositoare... a făcut şapte biserici mari şi trei
paraclise” (Arhim. Anastasie Baldovin, ibidem, p. 1033.).

Activitatea de realizări imediate a Sfântului Calinic nu a exclus viaţa lui de taină,
trăirea în Hristos, Dumnezeul nostru. Ea se boltea peste toată existenţa lui. Este
uimitor cum sălăşluiau şi se armonizau în el contemplaţia prezenţei dumnezeieşti şi
privirea atentă la amănuntele vieţii concrete, trezvia care urmăreşte gândurile cele
mai subţiri ale minţii şi atenţia care combină şi realizează planuri prudente de

ibidem. se ştie că episcopul ascet aşezase o tăbliţă. Din toată fiinţa Sfântului Calinic s-a răspândit ca o mireasmă de crini suprafirescul. Anastasie Baldovin. citind el rugăciuniile de dezlegare din slujba înmormântării. la 1821. în cursul cărora i se descopereau mari taine ale vieţii cereşti şi evenimente viitoare. îmi zicea că nu este acum timpul pentru asemenea întrebări?” (Arhim. 1024. încît o prefăcuse într-un izvor de lacrimi care îi curgeau adeseori. un templu al Duhului Sfânt. dincolo de hotarul dintre sat şi schitul Frăsinei. mă minunam mai mult pentru că citisem vieţile tuturor Sfinţilor Părinţi şi acum vedeam că servesc un sfânt viu. p. 1169. obştea călugărilor şi mulţimea de bucureşteni. 1168. 96.zidire. 1020. Anastasie Baldovin ibidem. iar în cele de jos surprindea razele luminii de sus (Pr. În armonia raţiunilor divine. „Mă minunam. A tămăduit o femeie stăpânită de duh necurat. în viaţă. spune ucenicul său. 1032. de o asemenea viaţă supranaturală. 1030. iar când îi înceta extazul îi porneau din ochi şiroaie de lacrimi (Ibidem. care se îmbolnăvise pentru că trecuse din greşeală. Cu puterea rugăciunilor a izbăvit. trupul neputrezit al unui mort s-a prefăcut în ţărână.). Unitatea se realiza poate datorită faptului că cele de jos erau văzute în lumina şi sub imboldul celor de sus. De aceea îndrăzneam de multe ori şi-l întrebam câte ceva despre tainele dumnezeieşti şi dânsul. De aceeaşi boală a fost izbăvită şi fiica unui sătean din comuna Muiereasca-Vâlcea. ceea ce cunoştea că-mi este de folos şi cât putea să încapă în mintea mea cea slabă şi întunecată. D. Meşterul Costache care a lucrat la clădirea bisericii catedrale de la Râmnic istoriseşte de asemenea cum Sfântul Calinic i-a tămăduit prin rugăciune pe fiul său bolnav de epilepsie.).). iar dacă înaintam cu întrebările mai departe. Sfântul Calinic contempla schema planurilor ce avea să le realizeze jos. p. poartă prin care . îmi descoperea. p. ibidem. în Sfântul Calinic s-a sălăşluit şi harisma dumnezeiască a facerii de minuni. Multa lui rugăciune însoţită de dragostea de Dumnezeu răsfrântă asupra semenilor îi înmuiase în aşa măsură inima. 101). Era „cu adevărat un înger în trup. Stăniloae. alergând după o vită. Prof. Pe lângă darul citirii în sufletele şi în gândurile oamenilor. p. refugiaţi la Cernica de urgia turcilor care înconjurau mănăstirea şi erau hotărâţi să-i omoare pe toţi (Monahul Casian Cernicanul. ibidem. De multe ori gândul la Dumnezeu îi pricinuia adevărate răpiri. 1025-2027. de organizare şi de gospodărire.). oprind sub blestem-trecerea femeilor spre schit (Arhim. În acele clipe era absent faţă de toate cele din jurul său. p.

nu credeam. către care se îndrepta acum noul ales. 1022-1023.). de lipsa . a urmat despărţirea emoţionantă de mănăstirea Cernica. s-a dus în biserică. aproape 43 de ani. Ucenicul său. După ce medicul îl examinase ultima dată şi-i spusese să se gătească de moarte. nici doream ca să mor otrăvit”. Această înaltă preţuire a determinat totuşi neîncrederea unor ambiţioşi necunoscuţi. Văzând ei că se aşază sănătos în strană. care au încercat în două rânduri să-l înlăture. iar alţii îl lăsau executor testamentar. Scaunul episcopiei Râmnicului. se afla la Craiova. Cu această chemare apostolică. Mulţi şi-l aleseseră de duhovnic. călugării s-au întristat şi la îndemnul său. După hirotonia întru arhiereu. Iar el le-a mărturisit cu de- amănuntul ceea ce s-a petrecut şi toţi părinţii s-au minunat şi au dat slavă bunului şi înduratului Dumnezeu. Iar Cuviosul Stareţ Calinic şedea în chilia sa. prof. De mai multe ori. p. să le fie îndrumător cu sfatul. istoriseşte că unii ar fi încercat să-l omoare. După aceea încunoştiinţa pe domnitor de cele constatate. Aşa a fost simţit şi de contemporanii săi” (Pr. După terminarea rugăciunilor s-au dus cu toţii la stăreţie şi l-au întrebat ce minune este aceasta şi cum s-a făcut aşa de repede sănătos. încât li se părea că văd o nălucă. de greutăţile pe care le aveau preoţii şi ţârcovnicii. otrăvindu-l. făcând dese vizite canonice. care şi din morţi face vii (Arhim. ucenicii săi apropiaţi. Sfântul Calinic a ajuns episcop al Râmnicului- Noului Severin la 15 septembrie 1850. unde se mutase în urma incendiului din primăvara anului 1847. aşteptând să-i vină moartea şi rugându-se: „Doamne. să-i vindece de boli. domnitorul Alexandru Ghica (1834-1842) şi dregătorii ţării l-au rugat să primească vrednicia de mitropolit al Ungrovlahiei. ca stareţ. arhimandritul Anastasie Baldovin.). sculându-se.străbătea cerul pe pământ. O dată a auzit o voce zicându-i: „nu vei muri de otravă. întâi să-şi cunoască eparhia în tot cuprinsul ei. fiindcă era pe timpul când călugării cântau rugăciunile de la Miezonoptică. unde ai să îndreptezi Biserica şi clerul. şi după înmânarea gramatei de înscăunare. între care au fost şi fraţii Orest şi Anastasie Baldovin. care este în scăzământ”. care pustiise oraşul Râmnic. dar el a refuzat. la 26 octombrie 1850. s-au spăimântat. p. Puterea lui Dumnezeu însă l-a scăpat. alergând la el să-i ajute. ibidem. Dumnezeul mântuirii mele. Şi îndată cu aceasta s-a pomenit sănătos cu desăvârşire . cu lacrimi în ochi s-au adunat în biserică şi au ales ca stareţ pe arhimandritul Veniamin Catulescu. D. de care cu greu se despărţea acum. 1170. Stăniloae. El avea atunc 63 de ani şi vieţuise în mănăstirea Cernica. el a căutat mai. din care 31. scoală-te şi fii sănătos. ibidem. La plecare a luat cu sine câţiva monahi ca să-i fie de slujbă în eparhie. căci nu după mult timp ai să fii episcop la Râmnicu-Vâlcea. Sosind aici. Anastasie Baldovin.

1851. p. care impresionează până astăzi: „Prea Sfinţia Sa Părintele Episcopul Râmnicului neîncetat şi cu râvnă se sârguieşte spre îndreptarea clerului din eparhia încredinţată arhipăstoriei Prea Sfinţiei Sale.. Dacă din preoţi. se strămută cu mintea în cel dintâi secol al creştinismului. „Episcopul de Râmnic nu şi-a schimbat felul vieţii. a episcopiei. aceleaşi rugăciuni de toate zilele (fie cât de ostenit). monastirea Sadova. oraşul Caracal. nr. monastirea Hotărani. între altele. XX (1968). aceeaşi simplitate în haine şi în toate ale traiului. porniţi de evlavie şi dragoste către păstorul lor. „Tot ce s-a schimbat într-însul este că la viaţa aspră monahicească din copilărie s-a mai adăugat ostenelile unei întinse eparhii care era cea mai întrebuinţată de un asemenea păstor" («Eho Eclisiastic». A rânduit noi protopopi şi le-a dat instrucţiuni şi învăţături referitoare la atribuţiile şi la răspunderea lor. de „multe feţe bisericeşti care se cuvine şi după cerere de bună voie şi după neapărate trebuinţe a le trimite la sfânta monastire de monahi. evlavie. G. eu nu cer de la preoţi să mă însoţească călări. T. XI (1959). nr. de proasta stare a schiturilor.). le zicea „întoarceţi-vă înapoi. În zilele acestea a vizitat mai multe monastiri şi biserici. Nu voia a fi însoţit decât de oameni neapărat trebuincioşi. Gabriel Cocora. bunătate şi râvnă pentru înfrumuseţarea Casei Domnului şi pentru întinderea moralului creştin şi a bunei-credinţe. unde bisericile erau închise şi dărăpănate. 1850-1868. spre pocăinţă şi mântuirea sufletelor” (Prof.slujitorilor prin multe sate. îi ieşeau înainte şi vreau să-l însoţească. depărtarea de tot luxul. ci să-şi cunoască bine datoria slujbei şi să îngrijească de biserica încredinţată lor”.). înfrânarea cea desăvârşită. înfrânare.. „Văzându-i cineva simplitatea îmbrăcămintei. p. când păstorii erau model de simplitate şi de fapte bune”. Aceeaşi. în «Mitropolia Olteniei». Episcopul Râmnicului. ce petrecea aflându-se în mănăstirea Cernica. Brâncoveni. 659-660. 9. exactitatea întru împlinirea datoriilor cerute de la o persoană bisericească. 258-259. Din timpul vizitei pastorale a Sfântului Calinic prin eparhie se păstrează o relatare din 31 mai 1851. Mărturii documentare cu privire la episcopatul Sfântului Calinic al Râmnicului-Noul Severin. în «Mitropolia Olteniei ». Prea Sfinţia Sa dă dovezi de acea mai desăvârşită pietate. . 35. la Pr. p. nr. 9-12. Bulat. Documente pentru viaţa Sfântului Calinic. În toată călătoria.”. pompele de afară şi buna primire către toţi. 3-4.

O realizare a marelui episcop-ascet .. executate după planurile şi indicaţiile alesului ierarh. Gabriel Cocora. ctitorit în 1763 şi văduvit de „cuvioasa petrecere a monahilor”. care nu cunoşteau slujbele bisericeşti şi nici „tonisirea glasurilor asupra cântării”. Sfântul Calinic a luat măsurile de redeschidere a seminarului şi a dispus numărul elevilor la 40. având hramul Adormirea Maicii Domnului. În acelaşi timp deschisese şantiere şi pentru repararea metocurilor episcopiei. Neobositul ierarh a început refacerea catedralei episcopiei din Râmnic în 1852. împreună cu 24 icoane praznicare. şi să aibă a se împărtăşi cu toţii deopotrivă ca un lucru ce se socoteşte pe obrazul tuturor de obşte. 612-616. Pr. nr. fiind instalat la mănăstirea Bucovăţul nou. XVI (1964). p. să poarte grijă cu neadormită priveghere despre cârmuirea averii (mănăstirii). în «Mitropolia Olteniei». Un secol de la moartea Sfântului Ierarh Calinic. cit. Sfântul Calinic cere Departamentului bisericesc să înfiinţeze şcoli pe la protopopii pentru cântăreţi şi paracliseri. îndată după ce sosise la Craiova. Din grijile Sfântului Calinic pentru schitul Frăsinei. în urma focului amintit. La înscăunarea sa. p.. prof. care.. 376.. spre vieţuire. Pictura catedralei râmnicene. s-a mutat la Craiova. a fost executată de renumitul pictor Gh.). 232). căruia îi dădea povăţuiri „să se poarte pe sine bine şi cu cucerie. p. să se poarte cu dragoste şi blândeţe către ceilalţi părinţi şi fraţi ce se vor aduna. într-acel schit. o dată cu episcopia. p. Gabriel Cocora. 664-667.o constituie schitul Frăsinei. fiind o singură masă în fiinţa cuvioşii sale ca un mai mare povăţuitor între dânşii” (Cf.. 7-8.La 15 decembrie 1850. Concomitent s-au refăcut şi clădirile seminarului. La Râmnic exista un seminar teologic din 1837. op. potrivit cu podvigul său şi cu postul ce i se încredinţează”. ibidem. cu chilii în jur şi cu clopotniţă (Pr. În el se respecta pravila vieţuirii atonite şi a fost singurul aşezământ mănăstiresc din ţară .sub aspect material şi spiritual .. Tăttărescu (Pr. Niculae Şerbănescu. de la sfârşitul veacului al XVIII-lea şi până pe la 1845. dar neobositul păstor s-a adresat direct domnitorului. cu ajutorul material primit din partea domnitorului Barbu Ştirbei..). La 27 august 1860 e numit stareţ aici ieromonahul Serafim. care a decis aprobarea „de câte o şcoală pe lângă fiecare protopopie” (Idem. clădirea a fost terminată în 1856.. Schitul Frăsinei..). a fost înzestrat de Sfântul Calinic cu o biserică nouă. mângâindu-i cu dare de cele trebuincioase după starea schitului. să ţină „orânduiala slujbelor bisericeşti după toată cuviinţa. Departamentul şi Eforia i-au refuzat cererea.

1161/1863. „Din acea vreme pănă la apropierea mea de moarte. Slujba sfintei Învieri din Dumineca Paştilor. nu am adunat pentru mine averi sau mişelii. Comoara cărţii a fost singura lui comoară îndrăgită pe pământ. Ţara Românească. Bulat.exceptat de la secularizarea din 1863. Mărinimia sa a fost încă şi mai mare. Tipografia şi tipăriturile Sfântului Ierarh Kallinik de la Cernica. nr. Chesarie şi Filaret. 398-409. la Prof. în «Biserica Ortodoxă Română». G.). După un an apar Mineiele. Învăţătura către preoţi şi diaconi. De aceea a început să imprime unele lucrări precum Rânduiala tunderii chipului monahicesc (1842). Cult. protosinghelul Orest a fost trimis de către Sfântul Calinic la Sibiu. când au apărut: Aghiazmatarul. Octoihul. Acatistierul şi Învăţătură pentru duhovnici. p.. ed. Sfântul Calinic a reînviat trecutul de glorie culturală şi artistică a înaintaşilor săi. 51 v. luminatul episcop a donat tipografia sa Consiliului municipal al oraşului Râmnicu-Vâlcea. ca să cumpere cele de trebuinţă tipografiei şi. Prin înfiinţarea tipografiei la Râmnic şi prin imprimarea atâtor cărţi. Alesul Domnului a iubit cartea şi cultura cu rolul ei de înnobilare a minţii şi a inimii omului. Manualul de pravilă bisericească şi Tipicul bisericesc. În 1861. Liturghierul. Bucureşti. Pravoslavnica . între altele: Cartea foarte folositoare de suflet. f.. atât din învăţământul laic cât şi din cel bisericesc. cu acest prilej. Tipografia a început să lucreze din 1861.. p. Dosar nr. Min. T. Mărturii documentare. setea de a citi mereu. LXXXVI (1968). întocmit la 16 mai 1867. cu „teascuri cu anevoinţă. căruia îi trimitea ca dar „o sfântă cruciuliţă de corn de inorog şi o panocamilafcă de ale noastre. Publ. Pentru ca bisericile să aibă cărţile necesare de cult şi în scopul pregătirii clerului. marea lucrare a epocii. Pe lângă dorinţa ca şi în viitor ea să poarte „acelaşi titlu de Kallinik Râmnik” se mai prevedea ca jumătate din venituri să se întrebuinţeze pentru susţinerea şcolilor oraşului şi a tinerilor studenţi lipsiţi de mijloace. 3-5. episcopii Antim Ivireanul. l-a recomandat episcopului Andrei Şaguna. Stat. Damaschin. I. Mai târziu se vor tipări. La 26 ianuarie 1867.). Dragostea de carte. Datoriile preoţilor. cu aprobarea specială pe care i-a acordat-o domnitorul Al.. Evanghelia. cu tot inventarul ei şi cu toate cărţile pe care le avea în depozit. şi Inst. ca şi dorul lui nesecat de rugăciune. a II-a. G. ci numai sfinte cărţi" (Testamentul Sfântului Calinic. Cealaltă jumătate era destinată înzestrării schitului Frăsinei (Prof. 275). Bulat. de muncă şi de slujire a semenilor l-au urmărit pe Sfântul Calinic toată viaţa. Climent. în semn de iubire”. Cuza. nefiind tipografie cu maşină” (Arh. T. Sfântul Calinic a înfiinţat cu mijloace proprii „Tipografia Kallinik Râmnik”.

să nu se înstrăineze. Bucureşti. să nu se înstrăineze. A mai scris: Însemnări cu privire la Revoluţia din 1821 (Gabriel Ştrempel. Cernichii" sau: „este a Cernichii. căruia i-a ocrotit bătrâneţile şi i-a înlesnit munca lui cărturărească în Cernica. f. p. 16-l7). În ele se enumeră îndatoririle monahilor: păzirea pravilei. Chiar catalogul bibliotecii a fost redactat de el sau „sub supravegherea sa” (Pr. smerenia. Pentru preoţii de mir a reeditat. XXVII (1968). ibidem. G. Multe dintre ele poartă până astăzi autograful: „Din cărţile sfintei mănăstiri Cernica este. ediţia a doua a Pravilei mitropolitului Nifon din 1854. două mici îndreptare duhovniceşti: Despre cum trebuie să petrecem în casa lui Dumnezeu. Rânduiala sfinţirii pâinii de obşte (Gabriel Ştrempel. în Viaţa şi nevoinţele cele monahale. sau frate-său”). II. Pravilă mănăstirească (Idem. 1978. De asemenea s-a străduit cât mai mult să înzestreze biblioteca mănăstirii Cernica în care s-a nevoit cu cărţile importante ale epocii. oprirea vorbirii deşarte în biserică. p. în «Glasul Bisericii". Pravila mănăstirească. 385). din 1846. aflat la stăreţia mănăstirii Cernica. p. după care s-a condus obştea Cernicăi în cei aproape 32 de ani ai stăreţiei sale şi poate şi aceea de la Frăsineii- Vâlcii. tăierea voii. o Arătare pe scurt pentru Cernica (Ms.). prof. care începe: „Ştiu începutul meu că are sfârşit şi eu vieţuiesc ca un fără de sfârşit” (Arhim. ci şi pana de scriitor. p. Niculae Şerbănescu. stareţ Cernicăi. 1-7 v. 343. participarea „fără lipsă” la slujba celor şapte laude. cu puţine modificări. mâncarea fără de carne. Anastasie Baldovin. pe care a tipărit-o când era episcop al Râmnicului. 1983. 375. interzicerea primirii persoanelor străine în chilie („fie măcar mumă-sa. Cernichii”. cuprinde 37 de capitole (Prof.). cf. ibidem. 1984. Plângere a smeritului Calinic ieromonah. tăcerea buzelor. ascultarea. A preţuit şi a ajutat pe oamenii de carte. prof. buna orânduială în mănăstire. în vremea stăreţiei sale (Prof. vol. cit.). 21-23 v. p. T.).. ibidem. ms. T. I. sau soră-sa.mărturisire (1859) etc. cum a fost învăţatul călugăr Naum Râmniceanu. Calinic arhim. vol. fixată de Sfântul Calinic.ibidem. cu mult înainte de a avea propria sa tipografie.. Calinic arhim. textul Pravilei. Niculae Şerbănescu. Sfântul Calinic a căutat să ţină în mână nu numai cartea.. nr. Bulat. 11-12 v. 1984. Catalogul manuscriselor româneşti. umblatul liniştit. Bulat. masa de obşte. f. „Rugăciunea lui Iisus” neîncetat în gură. p. . 1043-1044. în minte şi în inimă. 348-353). Sfântul Ierarh «Kallinik» stareţ al mănăstirii Cernica. Niculae Şerbănescu. Pr. op. care urmăreau călăuzirea râvnitorilor după chipul îngeresc „pe calea anevoioasă a desăvârşirii” (Pr.) şi Pastorala tipărită în 1863. Atunci când timpul i-a îngăduit. păstrarea cu grijă a cărţilor stranei şi ale bibliotecii şi altele. postul smerit. f.). 128. plin de evlavie. Sfântul Ierarh "Kallinik" . 3-4. G. De aceea el ne-a lăsat un poem religios în versuri. Ms..

să jertfească orice interes pentru fericirea ei viitoare.. Dumnezeu a poruncit: nimeni n-are mai mare dragoste alta. A voastră zic. cit. Niculae Şerbănescu. ne cer ajutor. ne cere jertfa noastră. pentru că trăiţi în popor. nr. f. 151. XIV (1962). să nu cruţăm nici un interes particular pentru binele obştesc care este şi al fiecăruia în parte. care este pentru voi şi cornii voştri. şi patimile să nu-l biruiască. se înţelege.. p. Sfântul Calinic a dat el însuşi dovadă prin fapte de un înalt şi pilduitor patriotism. ibidem. „să te rogi lui Dumnezeu să- ţi lumineze mintea ca să poţi povăţui pe creştini la calea mântuirii. care să le arate legile. este datoria noastră. Dosar nr. Grija pentru instruirea şi formarea clerului în scopul ridicării vieţii spirituale a credincioşilor constituie. 376-377. „Duhovniceştilor fii şi fraţi preoţi! A învăţa pe oameni să se iubească între dânşii. sau mai bine să zic a voastră. să se păzească „fără prihană. 3-4. voi sunteţi sufletul societăţii. la Pr. 382-383. Prof. prof.). prof. Pravila Sfântului Calinic. decât a-şi pune sufletul său pentru prietenii săi. fără lene”. căci deosebit că vei fi urât şi lepădat de la faţa Domnului. dar şi pravilele hotărăsc înfricoşată pedeapsă unor duhovnici ca acestora netemători de Dumnezeu. neamul şi patria. Când fraţii noştri cei de o credinţă şi de sânge. Arhiva veche a episc. 209-223). La hirotesia în duhovnic. Râmnicului şi Argeşului. ca unul care şi-a închinat viaţa atât Bisericii cât şi patriei. Ca membru al Divanului ad-hoc şi ca partizan al Unirii . care se compune din fraţii noştri.”. Un veac de la apariţia ei. pe cât va fi cu putinţă”. Tot în sprijinul activităţii pastorale a slujitorilor altarelor vin şi tipăriturile: Cartea foarte folositoare de suflet şi Învăţătura către preoţi şi diaconi. Activitatea pastorală a preotului este legată în concepţia luminatului ierarh. Înainte de a îndruma pe preoţi şi păstoriţi.ca aceştia să cunoască bine „rânduielile privitoare la Taina Nunţii” şi permanent „să aibă un conducător necesar misiei lor.. preotul primea Gramata de duhovnicie în care i se arăta marea răspundere a Tainei Mărturisirii. de activitatea sa cultural-socială şi patriotică în mijlocul enoriaşilor. pe care să o săvârşească întotdeauna „cu mare luare-aminte şi cu frică de Dumnezeu. când patria. Liviu Stan. care duce la Împărăţia Cerurilor” (La Pr. 33. p. ibidem. sau să arate „păcatele cuiva şi de cei ce să îi spovedesc. care este maica noastră tuturor” (Pastorala din 1863. 12-13.. Să nu ceri nimica pentru această taină. Niculae Şerbănescu. să-şi iubească patria. a zis Însuşi Mântuitorul Hristos. p. Cităm un fragment din Pastorala tipărită în 1863: „Datori suntem dar. p. voi primiţi pre om din pântecele maicii sale şi călătoriţi împreună pe calea aceştiei vieţi spinoase până îi duceţi în sânul pământului.). cit. datori suntem a o da. aşadar un alt aspect al sfinţeniei marelui episcop al Râmnicului. în "Mitropolia Olteniei". atât bisericeşti cât şi politiceşti” (Pr.

p. pentru ceea ce reprezenta Sfântul Calinic în vremea păstoriei sale... trebuie a se uni într-un cuget şi voinţă” (Acte şi documente relative la istoria renaşterii României. Ghenadie Petrescu al Argeşului. de a nu se întemeia. viaţa politică şi naţională.cartea nemuririi va înscrie şi numele său între unşii şi aleşii Domnului. ca pe un sfânt” (Arhim.).( Ibidem. luminatul patriot încunoştinţa pe reprezentanţii conducerii de stat că „nu am încetat şi nu încetez a ruga pe milostivul Dumnezeu. 600-601. ca unii se suntem uniţi în credinţa cea către Dumnezeu. de aceeaşi limbă şi acelaşi neam.). după cum se cuprinde în cele patru puncturi ale programului naţional. 548-549. Bucureşti.). a bisericilor şi a mănăstirilor noastre. pe sfintele altare.. ca să-şi săvârşească această milă a Sa. Sturdza şi Dim. Sturdza. pentru lăţirea adevărului Evangheliei. el a dispus să se facă rugăciuni în toată eparhia sa şi a chemat printr-o pastorală specială pentru împlinirea acestui ideal de veacuri al naţiunii: „Religia ortodoxă fu păstrată cu sângele părinţilor noştri. „pentru chiriarhii Bisericii Române îl aveau şi-l stimau ca pe un om extraordinar. 445-446. p. editate de Episc. care a fost şi este mântuirea patriei noastre”. între aceia pentru care Evanghelia zice: „Cel ce va face şi va învăţa. op.. IV. „Poporul român n-are decât să ceară pe cale legiuită. biserici de altă credinţă. C. A.. pentru apărarea Patriei. prin tainele Sale cele nepătrunse. 1889. drepţi slăvitori. Comitetul unionist din Craiova elogia atitudinea şi activitatea Sfântului Calinic printr-o scrisoare: „. Anastasie Baldovin. chiar înainte de alegerea în scaunul de la Râmnic „la noi a fost lăudată faima multelor voastre virtuţi. şi spre a cere viaţa.Principatelor. românii îşi vărsară sângele pentru credinţa lui Christos. p. care se pun pentru turma lor. acela mare se va chema în Împărăţia Cerului” (Ibidem. fii ai Bisericii Răsăritului. Dim. prin care aţi adus la vieţuirea cea întocmai cu îngerii obştea cea sfântă de la Cernica” şi admiră „harurile Duhului cele revărsate din belşug asupra voastră. p. Şi cu alt prilej. 1018.. „Astăzi Dumnezeu.). Tot aşa. pentru împreunarea într-un singur stat a Moldo-României şi subt un singur guvern. vol.. între păstorii cei adevăraţi. făgăduită creştinilor prin glasul Evangheliei. atât (eu) însumi cât şi toate bisericile din eparhia noastră. Patriarhul Chiril al Ierusalimului îi scria la 4 decembrie 1850 că. cit. cheamă pe români ca să-şi ceară pe cale legiuită coroana luptelor şi a sângelui vărsat pentru cruce. mulţumind lui Dumnezeu că şi în timpurile noastre nu au lipsit marii învăţători şi .

până la apropierea mea de moarte. după Pr. De aceea.). 388. ca să nu se ostenească în zadar. cu toate că sunt coprins de lenevie.. încă şi de neputinţe fiind coprins şi din zi în zi cu trupul slăbind. G. Calinic este adevăratul şi sfântul călugăr al lui Dumnezeu şi ca el altul nu mai este în toată lumea” (Arhim. nici să cerce pe cei ce mi-au slujit mie pentru Dumnezeu ca să afle comoara mea sau bogăţia chilii mele care o am adunată din tinereţele mele. nici am voit să aib haine de prisos.. 387. cu această smerită a mea scrisoare. p. cit. ci numai singure cele de nevoie ale trupului. prof..). Den acea vreme. ibidem. să fac fieşcăruea cunoscut ca cei ce după sfârşitul meu vor voi să cerce averile mele. Mărturii documentare. Niculae Şerbănescu. la 19 ani ai vârstei mele.. şi-a scris diata. ca nu viind fără de veste să vă afle dormind. şi după putere gătindu-mă de ieşire dintr-această viaţă. fondul rămânând acelaşi (Prof. p. Ţarul Rusiei. Anii bătrâneţii însă începuseră să-i bată pe umeri. prof. aflându-mă în vârstă trecută peste şaptezeci de ani şi auzind glasul Domnului meu Iisus Hristos ce zice în Sfânta Evanghelie. dar nu m-am desnădăjduit de mila Domnului meu Iisus Hristos care au venit în lume să mântuiască pre cei păcătoşi. Ea ilustrează un minunat profil spiritual de sfânt român: „. şi m-am făgăduit lui Dumnezeu ca să aibă sărăcia cea de bună voie. dintre care cel dintâi sunt eu. şi trândăvie şi de alte multe patimi. . fiţi gata că în ce ceas nu gândiţi Fiul Omului va veni. 275-276. Niculae Şerbănescu. Bulat. ibidem.. stimându-l de asemenea. T.). ci numai sfinte cărţi.Eu smeritul Arhiereu Kallinik Episcopu allu Eparhii Râmnicu Noului Severin. la 18 septembrie 1857. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza îl aprecia şi-l iubea: „Episcopul Râmnicului. i-a acordat în ianuarie 1854 „crucea Sfântul Vladimir clasul al 3-lea” (Pr. 1030. Pe acest glas al Domnului auzindu-l şi temându-mă. iar aur sau argint nu am adunat nicidecum.luptători asemenea marilor îndrumători de aşezări monahale” ( Scrisoarea se află expusă la Casa memorială a Sfântului Ierarh Calinic din mănăstirea Cernica. p. Numai de aceste m-am grijit ca necăştigarea şi sărăcia cea monahicească cu duhul şi cu singuru lucru să o păzesc şi fiind toată nădejdea numai la mila lui Dumnezeu care nici o dată nu m-au lăsat. pentru că de când am luat sfântul chip monahicesc în Sfânta Monastire Cernica. nici alte lucruri. p. Anastasie Baldovin. adică Domnul. nu am adunat pentru mine averi sau mişelii. şi aşteptând în toată vremea acel ceas al morţii zis de Domnul.). „Am socotit că. pe care a refăcut-o în mai multe rânduri. ibidem. Nicolae I.

apoi mă rog iubitorilor de Hristos. „Deci cei ce vor voi ca fără de bani să pomenească păcătosul meu suflet întru rugăciunile sale către Dumnezeu. apoi mă rog să nu mă pomenească pe mine săracul. Şi dacă nu ar voi nimeni ca pă mine cel aşa de sărac să-mi dea ticălosul meu trup obicinuitei îngropări. de-a dreapta parte. nici de pomenire nu las ceva. la ale casii şi la ale altor sărmani care au avut trebuinţă. să mă îngroape în Sfânta Monastire Cernica. pentru că (eu) cred că mai primit îi va fi Fiului lui Dumnezeu de a nu ar rămânea după moartea mea nici un ban. fiindu-mi sfârşitul în Valahia mare. în Eparhia Râmnicu Nou Severin. iar dacă necrezând înştiinţarea aceasta şi vor începe a iscodi. întru acest chip este înştiinţare de averea mea. „Asemenea şi cât am fost Episcop al aceştii Eparhii nu am adunat aur şi argint ce de la dregători mi se da. când se vor ruga către Domnul. căutând aur sau argint. decât ca (atunci) când s-ar împărţi multă strânsoare după moartea mea. Iar cei ce vor avea trebuinţă de plată. amin! „Aceasta este diata mea.„Pentru că (şi) am fost arhimandrit şi stareţ la Sfănta Monastire Cernica darurile ce mi se da de la făcători de bine precum şi veniturile mănăstirii le-am cheltuit la ale mele şi la ale mănăstirii trebuinţe. ca sărăcia cea călugărească mai mult la sfârşit să se arate lui Dumnezeu. măcar deşi mult s-ar osteni. Iar dacă voirea stăpânitorilor ar porunci ca după moartea mea să mă îngroape după obicei. după cum Dumnezu mi-au poruncit le-am împărţit. Iar Dumnezeu să fie tuturor milostiv şi mie păcătosul în veci. unii ca aceia şi singuri să fie pomeniţi întru împărăţia lui Dumnezeu. Amin! . să mă îngroape în tinda bisericii a Sfântului Erarh Nicolae. nimic nu va afla şi îi va judeca pe ei Dumnezeu. ca să nu ne uite la sfintele rugăciuni. apoi mă rog acelor care îşi aduc aminte de moartea sa să îmi târască păcătosul meu trup la o biserică săracă şi acolo între alte trupuri să-l îngroape pe el. ca să nu să ostenească după moartea cercetând sau iscodind orice feliu de avuţie a chilii mele fiind că nici de îngropare. cea de nou zidită de noi. în unghiul tindei cei de-a dreapta parte. lângă biserica Schimbării la Faţă cea de noi zidită. cel ce nimica nu am lăsat de pomenire. aceasta este duhovniceasca mea scriere. ci le-am cheltuit şi pe acestea la ale mele. „Drept aceea. ca cei ce vor vedea mormântul meu să-şi aducă aminte de dragostea noastră. Iar fiindu-mi sfârşitul în Valahia mică.

asemănat cu cea din anul 1857. p. căruia îi încredinţase şi diata sa. Şi când a ieşit Nifon din casa Prea Sfinţiei Sale. 129. de când fusese otrăvit. 1031-1032. pe care a cerut-o. După plecarea mitropolitului. prof. după obicei. adăugându-mi: „Să ştii că la şapte ani. în anul 1866.). Din respect pentru Sfântul Calinic. Ştiindu-şi sfârşitul apropiat. adresate arhimandritului Grigorie. în calitate de „vremelnicesc însărcinat cu căutarea trebilor eparhii sfinţii Episcopii a Râmnicului”. Bulat. pe arhimandritul Grigorie (Monahul Casian Cernicanul. va intra Nifon. 390. p. guvernul i-a primit acest „paretesis” şi el a rămas până la sfârşitul zilelor sale tot în vrednicia de episcop titular al Râmnicului. grija şi conducerea efectivă a eparhiei (Cuprinsul scrisorilor Sfântului Calinic. 28 martie 1868.). Sfântul Calinic a chemat şapte preoţi şi i-au slujit Sfântul Maslu. „m- am dus în capitală şi am spus mitropolitului Nifon că s-a apropiat trecerea episcopului din această viaţă. p. KALLINIKU RÂMNIKU anul 1867. încât nu l-am văzut în viaţa mea. ne spune ucenicul său. de care rămăsese legat sufleteşte tot timpul şi pe care nu o va mai părăsi niciodată. din 8 ianuarie 1868 şi din 22 februarie 1868. am intrat la Prea Sfinţia Sa şi mi-a spus: „Fătul meu. ibidem. îi copleşiră bătrâneţele. la Pr. 128. arhimandritul Anastasie Baldovin. iar în ziua de Paşti i-a „slujit un . Niculae Şerbănescu. Sfântul Calinic a plecat din Râmnic şi a lăsat la conducerea eparhiei. Fără să primească aprobarea retragerii din înalta funcţie. op. ibidem. Pr. 136-138..„Această Diată s-a scris în Sfânta Arhiepiscopie Râmnicu Nou Severin. Nifon mi-a spus totul şi cred că este speranţă de mântuirea lui”. ibidem. G. 390.) Testamentul Sfântului Calinic îi oglindeşte întreaga viaţă ca o sfântă dăruire în smerenie. Niculae Şerbănescu. întru dragostea lui Dumnezeu şi a semenilor. T. în joia cea mare. cit. care s-a împlinit întocmai” (Arhim. mitropolitul în mormânt”. era aşa de vesel şi luminat la chip. în Casa arhierească. La 24 mai 1867 se afla din nou la Cernica. p. când mă va dezgropa pe mine.). 276 (redarea textului este interpretativă). ca şi durerile de cap pe care le-a avut toată viaţa sa. mai 16. prin corespondenţă cu arhimandritul Grigorie. septembrie 18. scrisă cu chiar mâna şi iscălitura noastră. Episcopia Râmnicu» (Prof. Anastasie Baldovin. p. după aceasta mitropolitul Nifon a venit singur la Cernica şi l-am introdus la Prea Sfinţia Sa. ibidem. purtând. În acele zile. biograf. Suferinţele de stomac.

prof. După cuvântarea funebră a profesorului Veniamin Catulescu. Niculae Şerbănescu. mai mulţi arhimandriţi şi stareţi de mănăstiri şi a unui numeros cler. p. Slujba înmormântării a avut loc sâmbătă.). 11-12. i s-au alcătuit slujbele de pomenire. s-a făcut sănătos definitiv şi s-a sculat.). pentru că toate celelalte le dăduse toate de pomană. cum sta. care a făcut din el un vas ales al lui Dumnezeu. 392. pe picioare. 13 aprilie 1868. şi. 1033. s-a pieptănat şi ne-a binecuvântat pe toţi câţi eram în casă şi.). LXXIII (1955). I s-au deshumat atunci osemintele şi au fost aşezate într-o raclă păstrată în biserică. Prăznuirea a fost fixată la 11 aprilie. până a venit Mitropolitul. care au fost îngropate în biserica Sfântul Gheorghe. nr. Din cuvintele de laudă şi de cinstire care i-au fost închinate spicuim: . zicând: „Să ne vedem în fericirea de pe cealaltă lume”. după ce l-am îmbrăcat cu veşmintele ce-mi ordonase. p. suflând de trei ori din sfintele sale buze a rămas rezimat pe pieptul părintelui Ghermano. după ce un preot îi citise utrenia. l-am pus pe scaun cu cârja şi cu Evanghelia pe braţ şi astfel a stat mai multe zile (în biserica Sfântului Nicolae). 11 aprilie. s-a rezemat pe pieptul călugărului Ghermano. Comunicatul oficial publicat cu acest prilej relatează: „Oficiul funebru fu făcut de Eminenţa Sa Mitropolitul Primat al României (Nifon). încongiurat de părintele episcop de Roman (Atanasie Stoenescu). ibidem. atât laic cât şi monahal. au participat şi delegaţi ai Bisericii Ecumenice. 1137-1172.preot în paraclisul chiliei sale unde şedea şi s-a împărtăşit cu Sfintele Taine”. Festivităţile pentru proclamarea solemnă a canonizării sale s-au desfăşurat tot la mănăstirea Cernica în zilele de 21 şi 23 octombrie 1955 (Vezi «Biserica Ortodoxă Română». Pentru curăţia vieţii sale. În zorii zilei de joi. şi s-a îmbrăcat cu hainele de îngropare. patru arhimandriţi au purtat jeţul cu rămăşiţele pământeşti ale smeritului ierarh. A purtat apoi mai multe „convorbiri duhovniceşti” cu stareţul Cernicăi. Episcopii şi mai mulţi Arhierei şi Egumeni de la mai multe Mănăstiri” (Idem. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât să fie trecut în ceata sfinţilor. p. toţi împiegaţii Ministerului Cultelor. Cu acelaşi prilej. precum şi ai celorlalte Biserici surori. stabilindu-se şi felul zugrăvirii chipului său. „când s-au împlinit cele 14 zile. La această ceremonie funebră a asistat un foarte numeros public ce de dimineaţă venise din capitală la monastire. Cu prilejul sărbătorilor amintite. consemnează de asemenea biograful amintit. s-a spălat singur pe faţă. alături de ierarhii. Ştefan. de clerul şi de mulţimea de credincioşi români. monahiile şi monahii din mănăstirile învecinate cu Cernica” (Apud Pr. ziua adormirii sale în Domnul. ibidem. i s-a publicat viaţa pe înţelesul tuturor. cinci prea sfinţiţi arhierei.

Sfinţi români şi apărători ai Legii strămoşeşti. sau într-una din zilele Săptămânii Patimilor. De aceea şi însuşi Dumnezeu l-a proslăvit. în grija lui pentru organizarea Bisericii. .întocmai ca îngerii . Sursa: Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române. Ion Ionescu Se cuvine a şti că: În situaţia calendaristică de acum a Bisericii noastre (calendar îndreptat şi Pascalia după calendarul neîndreptat). . În curăţia lui strălucea ochiul lui Dumnezeu. Prof..M. în mila lui faţă de oameni bătea inima lui Dumnezeu. slujba Sfântului Calinic de la Cernica se va cânta împreună cu slujba zilei din Triod sau din Penticostar. Pr.B. se oglindea chipul ales al unui credincios împreună-lucrător al lui Dumnezeu. p. sau în Duminica Sfântului Toma. a cincea sau a şasea din Postul mare. sau într-una din zilele Săptămânii Luminate. 520-542 Sfântul ierarh Calinic Cernicanul. pentru zilele de 11 aprilie şi 23 aprilie.R. Bucureşti. proslăvind pe Dumnezeu cel minunat întru Sfinţii Săi. aşa cum se va arăta la sfârşitul acestui Minei la învăţătura de tipic a lui Marcu.B.al voii lui Dumnezeu. Sfântul Calinic a fost un rugător osârdnic. Pentru toate cazurile când sărbătoarea Sfântului Calinic cade într-una din duminicile a patra. de minuni.O. un supus ascultător.I.„Prin faptele sale. E. Deci sărbătoarea Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica poate să cadă între luni în săptămâna a patra din Postul Mare (când Paştele cad la 8 mai) şi Duminica a doua după Paşti sau a Sfântului Toma (când Paştele cad la 4 aprilie). 1987. Sfintele Paşti se serbează între 4 aprilie şi 8 mai (în loc de 22 martie şi 25 aprilie din calendarul neîndreptat). în facerea lui de bine scânteiau cuvintele Domnului de dragoste faţă de om. pentru luminarea religioasă şi morală a credincioşilor. Sfântul Calinic este o podoabă aleasă a Sfintei Biserici Române şi un ocrotitor puternic al evlaviosului popor român” (Ibidem). dăruind Sfintelor lui Moaşte puterea săvârşirii. Sfântul Calinic a strălucit ca o stea luminoasă pe firmamentul întregii Bisericii Ortodoxe Ecumenice şi către el binecredincioşii ortodocşi de pretutindeni vor îndrepta rugile lor în diferite limbi.

de Dumnezeu înţelepţite! .Bucură-te. Sfinte ierarhe Calinic.

Sfântul mucenic Sava Gotul de la Buzău (†372) (12 aprilie) .

Slavă Ţie. şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Dumnezeul nostru. Doamne. şi ne curăţeşte pe noi de toată intinăciunea. miluieşte-ne pe noi. Sfinte fără de moarte. Preasfântă Treime. . miluieşte-ne pe noi. Sfinte Dumnezeule. Dumnezeul nostru. Amin. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Bunule. Slavă Ţie ! Împărate ceresc. Sfinte fără de moarte. Duhul Adevărului. Acatistul Sfântului Sava gotul (de la Buzău) Rugăciunile începătoare În numele Tatălui. Slavă Ţie ! Slavă Ţie. sufletele noastre. vino şi te sălăşluieşte întru noi. Sfinte Dumnezeule. care pretutindenea eşti. iartă fărădelegile noastre. curăţeşte păcatele noastre. Sfinte Tare. Sfinte Tare. Sfinte fără de moarte. miluieşte-ne pe noi. şi mântuieşte. Amin. şi toate le implineşti. Sfinte Tare. Dumnezeul nostru. Slavă Ţie ! Slavă Ţie. miluieşte-ne pe noi. Sfinte Dumnezeule. Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă. Stăpâne. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Mângâietorule.

Doamne. Şi ne iartă nouă greşalele noastre. Născut. ci caută şi acum ca un Milostiv şi ne izbăveşte pe noi de vrăjmaşii noştri. miluieşte ! Doamne. toţi lucrul mâinilor Tale şi numele Tău chemăm. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. miluieşte-ne pe noi. Amin. Şi întru Unul Domn Iisus Hristos. ci să ne mântuim prin tine din nevoi. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi. că tu eşti mântuirea neamului creştinesc. cercetează şi vindecă neputinţele noastre. facă-se voia Ta precum în cer aşa şi pe pământ. Care eşti în ceruri. Lumină din Lumină. Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat. că nepricepându-ne de nici un răspuns. Unul-Născut. această rugăciune aducem Ţie. Fiul lui Dumnezeu. Care din Tatăl S-a născut. a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh.Sfinte. precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. păcătoşii robii Tăi. nu făcut. prin Care toate s-au făcut. ca unui Stăpân. că întru Tine am nădăjduit. pentru numele Tău. . Cel de o fiinţă cu Tatăl. noi. miluieşte ! Doamne. acum şi pururea şi în vecii vecilor. nu Te mânia pe noi foarte. miluieşte-ne pe noi. Amin. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. nici pomeni fărădelegile noastre. Miluieşte-ne pe noi. Făcătorul cerului şi al pământului. Doamne. vie împărăţia Ta. că Tu eşti Dumnezeul nostru şi noi suntem poporul Tău. ci ne izbăveşte de cel rău. Că a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava. sfinţească-se numele Tău. al tuturor celor văzute şi nevăzute. Şi nu ne duce pe noi în ispită. Uşa milostivirii deschide-o nouă. miluieşte-ne pe noi. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor.binecuvântată Născătoare de Dumnezeu. miluieşte ! Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Tatăl Atoţiitorul. ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine. mai înainte de toţi vecii. Amin. Crezul Cred Într-Unul Dumnezeu. Doamne. Tatăl nostru.

Şi a pătimit şi S-a îngropat. Pentru care noi. veniţi toţi iubitorii de mucenici să-l lăudăm şi cu evlavie să-i cântăm: Bucură-te. Care a grăit prin prooroci. căci cu pilda vieţii pe ei i-ai învăţat. nebiruit ostaş al lui Iisus Hristos. Şi a înviat a treia zi după Scripturi . Aştept învierea morţilor şi viaţa veacului ce va să fie. căci cu ochii minţii tale pururea spre Dumnezeu priveai. care în epoca străveche pe pământul nostru a strălucit. Amin ! Condacul 1 Pe apărătorul credinţei dreptmăritoare în Hristos şi marele purtător de chinuri. şi cu cuvântul şi cu fapta părţile Buzăului le-ai luminat şi slujirea la idoli o ai surpat. să judece viii şi morţii. Bucură-te. Mărturisesc un botez întru iertarea păcatelor. Care din Tatăl purcede. Întru-una Sfântă Sobornicească şi apostolească Biserică. Bucură-te. căci cu a ta trăire multora ai fost de folos.Care pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire. Bucură-te. că slujirea de idoli foarte o ai urât. Bucură-te. Sava mucenice. Sava mucenice. Şi S-a suit la ceruri şi Şade de-a dreapta Tatălui. Bucură-te. Bucură-te. Şi iarăşi va să vină cu slavă. că adevărata credinţă foarte o ai iubit. Bucură-te. alesule ostaş al lui Iisus Hristos! Icosul 1 Îngerească viaţă din tinereţe ai petrecut. Bucură-te. A cărui Împărăţie nu va avea sfârşit. Bucură-te. Bucură-te. că viaţă creştinească cu desăvârşire ai trăit. Bucură-te.S-a pogorât din ceruri Şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara Şi S-a făcut om. cu laude te cinstim aşa: Bucură-te. Bucură-te. Şi întru Duhul Sfânt. nevrednicii. Cela ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit. că de la El plata ostenelilor tale aşteptai. Domnul de viaţă Făcătorul. fericite Sava. al Goţiei far luminos. că prin cuvânt şi prin trăire pe ei i-ai luminat. alesule ostaş al lui Iisus Hristos! Condacul al 2-lea . că prin cuvântul adevărului pe mulţi la adevărata credinţă i-ai adus. că între păgânii goţi ca o stea ai strălucit. Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Pilat din Pont.

că a mărturisi adevărul nu te-ai temut. alesule ostaş al lui Iisus Hristos! Condacul al 3-lea Pornindu-se iar mare prigoană în Goţia asupra creştinilor. Bucură-te. nevrednicii. după praznicul Sfintelor Paşti. tu. prea fericite Sava. Bucură-te. cu rugăciunea cea gânditoare pe Dumnezeu în a ta inimă odihneai şi cu multă evlavie şi dragoste pururea pe El Îl lăudai. Bucură-te. că aceste chinuri împreună cu preotul Sansal le-ai suferit. căci cu dragostea Lui pururea spre pătimire te aprindeai. De aceea pe faţă ai mustrat această nelegiuire şi la arătare te-ai mărturisit pe tine următor al lui Hristos. v-au legat şi v-au târât prin spini şi prin pietre aspre. . Bucură-te. văzând răbdarea ta.Cu multă blândeţe şi cu înfrânare viaţa ta o petreceai. că pătimirile vremii de acum le-ai trecut cu vederea. prea fericite Sava. cu laude vă cinstim aşa: Bucură-te. că prin dreapta mărturisire pe mulţi la adevăr ai întors. nevrednicii. că muncitorii. că pentru Hristos toate gunoaie le socoteai. că întru aceasta ai fost nebiruit. cu laude te cinstim: Bucură-te. Bucură-te. Sava mucenice. Bucură-te. căci cu pilda vieţii tale multora ai fost de folos. Bucură-te. căci din toată inima. ai vrut să te duci de Sfintele Paşti la preotul Gutic. Bucură-te. Bucură-te. căci cu inima ta în Dumnezeu ai crezut. Bucură-te. că pentru pătimire pururea gata erai. Bucură-te. Bucură-te. căci cu mintea ta fericirea cea veşnică o vedeai. că o osie de car de grumazul tău au legat. cântând: Aliluia! Icosul al 2-lea Ai avut în minte. s-au ruşinat. cu bătăi şi cu chinuri. pentru aceasta. că înaintea oamenilor L-ai mărturisit. noaptea. că fericirea cea veşnică ţi-a fost ţie mângâierea. porunca ce opreşte pe creştini de a mânca cele jertfite idolilor. cugetul şi puterea pe Dumnezeu ai iubit. Atarid cu o ceată de tâlhari a năvălit asupra satului vostru şi prinzându-te pe tine şi pe preotul Sansal. Bucură-te. Bucură-te. dar prin minune dumnezeiască ai fost îndreptat să te duci în satul tău. Bucură-te. Bucură-te. că întru aceste chinuri ai rămas nevătămat. că pentru usturimea spinilor şi a pietrelor pe Domnul ai lăudat. Bucură-te. Pentru aceasta noi. noi. la preotul Sansal şi împreună cu el să prăznuieşti Paştile şi să cânţi lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul al 3-lea A treia zi.

că de la aceste cărnuri cu mare îngreţoşare te-ai întors. această pătimire cu mare bărbăţie o ai răbdat. că toată ziua aceea osia în spate o ai purtat. alesule ostaş al lui Iisus Hristos! Condacul al 4-lea Defăimat-ai cu mare îngreţoşare cărnurile cele jertfite idolilor. că pe Dumnezeu Îl lăudai fără încetare. cărnuri diavoleşti ţi-a dat spre mâncare. că în apa Buzăului a hotărât să fii înecat. Bucură-te. Bucură-te. ai cântat: Aliluia! Icosul al 4-lea Împotrivindu-te poruncii lui Atarid de a mânca cele jertfite diavolilor. ostaşul lui Hristos cel nebiruit. că Atarid muncitorul. ai cântat împreună cu îngerii Lui: Aliluia! Icosul al 5-lea . Bucură-te. Bucură-te. una din slugile acestuia cu prea mare mânie te-a lovit cu o suliţă în piept. Bucură-te. că ajungând la apa Buzăului. Bucură-te. că aşteptarea veşnicelor bucurii ţi-a fost ţie mângâierea.Bucură-te. Iar tu. Sava prea fericite. Bucură-te. diamantul credinţei cel neclintit. şi ducându-te să iei plata ostenelilor tale de la Stăpânul Hristos. că auzind de această poruncă pe Dumnezeu ai lăudat. că o femeie miloasă de acea osie te-a dezlegat. că Atarid asupra ta hotărâre de moarte a dat. lui Dumnezeu. Bucură-te. că aruncându-te în adâncul râului. la vârsta de treizeci şi opt de ani. diavoleşti numindu-le. Sava mucenice. şi întorcându-te cu mare urâciune asupra lor. că ai fost dus cu chinuri spre înecare. pe aceste cărnuri. te-au înecat. Bucură-te. un lemn greu tiranii de grumazul tău au legat. Bucură-te. Bucură-te. viteazule ostaş al lui Hristos. Bucură-te. Bucură-te. că pătimirile vremii de acum le-ai trecut cu vederea. Bucură-te. alesule ostaş al lui Iisus Hristos! Condacul al 5-lea Sfârşindu-ţi alergarea ta către cer. Bucură-te. Bucură-te. Bucură-te. că iarăşi de o grindă ai fost spânzurat. că până noaptea târziu această muncă o ai răbdat. Bucură-te. Sava mucenice. Celui ce dă hrană la tot trupul. pentru care te rugăm să primeşti de la noi această cântare: Bucură-te. încât toţi se aşteptau să te vadă mort. ostaş nebiruit şi neînfricat.

crinule prea frumos care din spini ai odrăslit. că şi părţile Buzăului le-ai luminat. Bucură-te.Scos-au din apă ucigaşii sfântul tău trup şi l-au aruncat fiarelor spre mâncare. luându-l. Bucură-te. împreună cu tot poporul. pe care cu mare evlavie primindu-le. Bucură-te. sfintele tale moaşte. care. dar creştinii. că în a ta inimă pe Hristos ai odihnit. cu mare cinste te-au lăudat aşa: Bucură-te. Bucură-te. Bucură-te. că odată cu epistola Sfântului Bretanion în Capadocia ai sosit. Bucură-te. că până la moarte pe El L-ai mărturisit. asupra creştinilor şi a trimis epistolă Sfântului Bretanion. Bucură-te. că marele Vasile ca pe o comoară te-a primit. soarele Bisericii cel prea minunat. Bucură-te. au cântat: Aliluia! Icosul al 6-lea Auzit-a Sfântul Vasile cel mare de prigoana cea cumplită ce făcuse Atarid. că pe neamul cel barbar al goţilor l-ai părăsit. Bucură-te. Sava mucenice. Bucură-te. că din Goţia la noi ai venit. Bucură-te. cetăţean al Cerescului Împărat. al Goţiei soare luminos. Bucură-te. . Sava. Bucură-te. primindu-l cu mare bucurie. că pe poporul Capadociei cu sosirea ta l-ai mângâiat. al Goţiei luminătorule. că aici pe Hristos cu mare îndrăzneală L-ai mărturisit. alesule ostaş al lui Iisus Hristos! Condacul al 6-lea La stăruinţa credinciosului guvernator al Sciţiei mici. stâlp al dreptei credinţe care ai fost nebiruit. luceafărul Ortodoxiei cel prea luminat. Bucură-te. al Tomisului mângâietorule. căci Capadocia cu mare evlavie şi bucurie te-a primit. iar către tine a zis: Bucură-te. lui Dumnezeu a mulţumit cu laude. Bucură-te. să trimită sfintele tale moaşte în Capadocia. episcopul de la Tomis. stâlp al adevărului cel adevărat. au fost trimise la Tomis. în taină l-au trimis binecredinciosului voievod Iunius Soranus. Bucură-te. că pe pământul Daciei romane ai pătimit. Bucură-te. că pentru sosirea ta în Capadocia pe Dumnezeu a lăudat şi către tine a zis: Bucură-te. Iunius Soranus. unde fericitul episcop Bretanion cu tot poporul cu bucurie mare le-au primit şi mulţumind lui Dumnezeu. Bucură-te. Bucură-te. Bucură-te. regele goţilor. comoară duhovnicească care la noi ai venit.

Bucură-te. zicând: Bucură-te. Bucură-te. răspunzând la scrisoarea episcopului Bretanion al Tomisului. zicând: Bucură-te. . Sava mucenice. Bucură-te. mucenic mult iubit. Bucură-te. şi împreună cu toţi creştinii de acolo te laudă. Bucură-te. al Capadociei sfeşnic prea luminos. că sosirea sfintelor tale moaşte acolo multora a fost de folos. luptătorule împotriva credinţei celei păgâneşti. că Sfântul Vasile pentru credinţa ta te-a lăudat. Bucură-te. Sava. Bucură-te. că de prigoana lui Atarid nu te-ai spăimântat. că de chinuri nu te-ai înfricoşat. căci sosirea sfintelor tale moaşte în Capadocia pe creştinii de acolo foarte i-a bucurat. că din tinereţe credinţa cea dreaptă ai primit. alesule ostaş al lui Iisus Hristos! Condacul al 8-lea În a doua sa epistolă. că inima ta cu dragostea lui Hristos s-a aprins. că în dreapta credinţă ai rămas nemişcat. Sfântul Vasile cel mare îşi arăta preţuirea faţă de pătimirile mar- tirilor din Dacia şi cu deosebită evlavie aminteşte de ostaşul lui Hristos. Bucură-te.Bucură-te. Bucură-te. că sfintele tale moaşte multora au fost de folos. cântând: Aliluia! Icosul al 8-lea În a treia sa epistolă care a trimis-o în Dacia Pontică. marele Vasile îşi arată marea sa mulţumire pentru primirea sfintelor tale moaşte. alesule ostaş al lui Iisus Hristos! Condacul al 7-lea Marele Ierarh Vasile. ostaşul lui Hristos cel nebiruit. ostaşule al dreptei credinţe din ţinuturile strămoşeşti. că înaintea oamenilor pe Hristos ai mărturisit. Bucură-te. Bucură-te. Sava şi cu mare stăruinţă îndemna pe poporul său să slăvească pe Dumnezeu pentru sosirea lui acolo şi să cânte: Aliluia! Icosul al 7-lea În scrisoarea sa. Bucură-te. marele Vasile îndeamnă pe toţi creştinii din Dacia să facă rugăciune către Atotputernicul Dumnezeu ca să readucă pacea peste Bisericile Sale şi cu toţii să prea mărească îndurarea lui Dumnezeu. Sava mucenice. Bucură-te. al adevărului ostaş neînfricat. Bucură-te. mucenice al lui Hristos. Bucură-te. Sava. al Capadociei soare luminos. cu mare evlavie lăuda pe atletul lui Hristos. Bucură-te.

că prin mărturisirea adevărului. Bucură-te. că persecuţia cea aprinsă împotriva creştinilor pe tine nu te-a spăi- mântat. Sava. lumea şi pe diavol ai biruit. Bucură-te. că sufletul tău pentru Hristos ţi-ai pus. că şi în părţile Tomisului ai strălucit. Bucură-te. mucenice Sava. Bucură-te. adevărat cetăţean al împărăţiei celei de sus. alesule ostaş al lui Iisus Hristos! Condacul al 9-lea Toţi credincioşii din ţara noastră se cuvine a mulţumi Preaputernicului Dumnezeu. Bucură-te.Bucură-te. Sava. că şi în Capadocia eşti lumină aprinsă. nouă trimisă. Bucură-te. zicând aşa: Bucură-te. căci pentru mărturisirea lui Hristos cu mare dragoste ai fost aprins. prea fericite Sava. spre a cânta lui Dumnezeu în veacul cel viitor lauda: Aliluia! . Bucură-te. Bucură-te. cântând: Aliluia! Icosul al 9-lea Sfântul episcop Bretanion al Tomisului a trimis o epistolă. Bucură-te. făcând mare bucurie marelui ierarh Vasile şi tuturor binecredincioşilor din Capadocia. Bucură-te. Bucură-te. că ai trecut cu vederea cele de jos. Bucură-te. Bucură-te. care cu sângele tău apa Buzăului ai sfinţit. mângâiere duhovnicească din a noastră ţară. căci cu darul Lui întunericul păgânătăţii l-ai învins. că în dreapta mărturisire ai rămas neclintit. odată cu sfintele tale moaşte. alesule ostaş al lui Iisus Hristos! Condacul al 10-lea Ochiul cel neadormit şi a toate văzător privind în a ta inimă. căci cu mare îndrăzneală adevărul la arătare ai mărturisit. care cu mare evlavie şi credinţă te-au lăudat. Care a binevoit ca din ţinuturile noastre strămoşeşti să aleagă pe ostaşul Său. Sava mucenice. Bucură-te. că persecuţia lui Atarid foarte o ai mustrat. Bucură-te. ţi-a dat ţie răbdare până la sfârşit. trimisule al Ortodoxiei din ţară. Bucură-te. că trupul. Bucură-te. afară. Bucură-te. şi văzând dragostea ta cea neclintită către mărturisirea adevărului. căci prin prigoane şi suferinţe ai strălucit. sfeşnic al Bisericii prea luminos. care în cer se roagă pentru Biserica şi neamul nostru românesc. Bucură-te. căci în inima ta adevărul credinţei ai primit. Bucură-te. multora ai fost de folos. Sava Mucenice. că adevărul înaintea tiranilor ai mărturisit. comoară duhovnicească din Goţia. Bucură-te.

floarea Raiului cu bun miros. împreună cu îngerii. toate cele ale veacului de acum le-ai socotit gunoaie şi preţul cel mare l-ai pus pe mântuirea sufletului tău. Bucură-te. Bucură-te. adu-ţi aminte şi de noi care te lăudăm aşa: Bucură-te. trandafir al Raiului pururea înflorit. cel ce eşti aprins cu dumnezeiescul dor. căci cu sete duhovnicească spre cer ai alergat. că slava veacului de acum o ai trecut cu vederea. tu. Şi acum. Bucură-te. Bucură-te. minte clar văzătoare. Hristos. Bucură-te. din Care ţi-ai potolit setea cea duhovnicească. ai zis către dânşii: „Acum văd dincolo de râu pe Cel care trebuie să-mi primească sufletul meu”. Bucură-te. Sava mucenice. alesule ostaş al lui Iisus Hristos! Condacul al 11-lea Ai alergat ca cerbul spre izvoarele apelor până ce ai ajuns la izvorul vieţii. în veci cânţi: Aliluia! Icosul al 11-lea Dusu-te-au pe tine ostaşii lui Atarid spre a te îneca în apa Buzăului. că acum s-a împlinit dumnezeiescul tău dor. Bucură-te. în cer a fost. că acum cu apa Vieţii te-ai adăpat. crin prea frumos din spini răsărit. Bucură-te. Bucură-te. albina lui Hristos cea mult lucrătoare. De aceea şi poporul cel dreptcredincios al Bisericii lui Hristos te laudă aşa: Bucură-te. cu apostolii şi cu mucenicii te veseleşti. Bucură-te. al Raiului moştenitor. Bucură-te. că acolo cu îngerii pe Dumnezeu proslăveşti. Bucură-te. că aşteptarea veşnicelor bucurii ţi-a fost ţie mângâierea. noi nevrednicii te rugăm. căci cu patriarhii. Bucură-te. Bucură-te. Sava prea fericite. omule pământesc cu minte de Dumnezeu văzătoare. Bucură-te. smirnă duhovnicească cu bun miros. Bucură-te. căci acum roua Duhului Sfânt pe tine te-a rourat. că acolo prin multe pătimiri şi suferinţe ai ajuns. iar tu. Bucură-te. Bucură-te. acolo unde ai fost dus de Mântuitorul Iisus Hristos. Bucură-te. pururea îndulcindu-te de slava Lui. rod al grădinii celei de sus. prea fericite.Icosul al 10-lea După mărturia marelui apostol Pavel. vulturul dreptei credinţe cel înalt zburător. Bucură-te. crin al Raiului prea frumos. Bucură-te. că de Dumnezeu ai flămânzit şi însetat. Bucură-te. De aceea. . că petrecerea ta pe pământ. Bucură-te. inimă de Dumnezeu iubitoare.

cu credinţă şi cu evlavie te cinstim aşa: Bucură-te.Bucură-te. semnele mântuirii neamului omenesc din robia diavolului. Bucură-te. Bucură-te. închipuind prin aceasta taina Crucii şi a Botezului. şi cu cuvântul şi cu fapta părţile Buzăului le-ai luminat şi slujirea la idoli o ai surpat. care pe pământul ţării noastre până la moarte ai suferit. fericite Sava. Bucură-te. Bucură-te. nevrednicii. comoară duhovnicească de mult folos. Bucură-te. Bucură-te. prea fericite Sava. spre a-I cânta Lui în veci: Aliluia! Icosul al 12-lea Ai fost afundat în apa Buzăului. Bucură-te. spre a cânta împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia! Apoi se zic iarăşi: Icosul 1 Îngerească viaţă din tinereţe ai petrecut. cu laude te cinstim aşa: Bucură-te. sănătate şi mântuire sufletelor. despărţirea de trupul tău. că acum înaintea Domnului locuieşti. nebiruit ostaş al lui Iisus Hristos. Sava mucenice. că pentru binele ţării noastre pururea mijloceşti. albina lui Hristos cea de miere aducătoare. a ţării noastre veşnică floare. nevrednicii. alesule ostaş al lui Iisus Hristos! Condacul al 13-lea (de trei ori) O. ca până la sfârşit chinurile să le rabzi şi cu Hristos duhovniceşte să te uneşti. că prin a ta pătimire multora ai fost de folos. Sava mucenice. Bucură-te. Bucură-te. căci cu pilda suferinţei tale pe mulţi ai folosit. al Goţiei far luminos. fericite Sava. că ţara noastră cu pătimirea ta o ai sfinţit. De aceea noi. Bucură-te. Bucură-te. roagă-te către Preabunul Dumnezeu pentru toţi binecredincioşii din această ţară. prea fericite mucenice al lui Hristos. iar în inimă o singură dorire aveai. că până la moarte tu pe Hristos ai iubit. stâlpare duhovnicească din tulpina lui Hristos. Pentru care noi. . cu un lemn greu legat de grumazul tău. Sava. Bucură-te. alesule ostaş al lui Iisus Hristos! Condacul al 12-lea Ai aşteptat cu mare bucurie. că din părţile Buzăului ca o lumină ai strălucit. Bucură-te. ca să le dea Dumnezeu tuturor pace. următorule al Crucii lui Hristos.

Bucură-te. care mărgăritarul dreptei credinţe în a ta inimă l-ai purtat şi cu multă sete duhovnicească în calea poruncilor lui . Bucură-te. Bucură-te. Sava mucenice. căci cu ochii minţii tale pururea spre Dumnezeu priveai. alesule ostaş al lui Iisus Hristos! Şi apoi se citeşte această: Rugăciune Sfinte mucenice al lui Hristos. Bucură-te. Bucură-te. că prin cuvânt şi prin trăire pe ei i-ai luminat. prea fericite Sava. că viaţă creştinească cu desăvârşire ai trăit. că prin cuvântul adevărului pe mulţi la adevărata credinţă i-ai adus. că de la El plata ostenelilor tale aşteptai. că slujirea de idoli foarte o ai urât. căci cu a ta trăire multora ai fost de folos. Bucură-te. că adevărata credinţă foarte o ai iubit. veniţi toţi iubitorii de mucenici să-l lăudăm şi cu evlavie să-i cântăm: Bucură-te. Bucură-te. care în epoca străveche pe pământul nostru a strălucit. căci cu pilda vieţii pe ei i-ai învăţat. Bucură-te. Sava mucenice. Bucură-te. că între păgânii goţi ca o stea ai strălucit. Bucură-te. Bucură-te. alesule ostaş al lui Iisus Hristos! Condacul 1 Pe apărătorul credinţei dreptmăritoare în Hristos şi marele purtător de chinuri.

Roagă-te. Amin. cei înviforaţi cu scârbe şi cu încercări. (Sursa: Acatistier. pentru noi cei păcătoşi şi nevrednici care cerem milă şi îndurare de la Dumnezeu. Ed. ca să ajungem şi noi. p. Sfinte Sava. acum şi pururea şi în vecii vecilor.Dumnezeu ai alergat şi prin pătimiri şi suferinţe până la moarte. Mănă- stirea Sihăstria 2005. prietenul cel iubit al Mântuitorului. prin sfintele tale rugăciuni. în care suntem înconjuraţi de primejdii. de la trup şi de la diavol. adu-ţi aminte acolo şi de noi. de ispite şi de necazuri de la lume. 138-152 Acatistul Sfântul mucenic Sava Gotul) . cei ce cinstim cu mare evlavie sfintele tale pătimiri şi prin tine. Preaîndurat şi închinat în Sfânta Treime. care pururea ne împresoară. ajungând cu darul Lui la odihna veşnicelor bucurii. Acatiste alcătuite de Arhimandritul Cleopa Ilie. viaţa ta pentru Hristos nu ai cruţat-o. îndrăznim a cere milă şi iertare de la Dumnezeu în acest veac trecător. la limanul cel pururea fericit al mântuirii sufletelor noastre şi să slăvim pururea cu tine pe Dumnezeul nostru cel Preabun.

Stih: Roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Stih: Roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Acum împresuraţi fiind de năvălirile înţelegătorului Amalec. întru tot lăudate mucenice. mult pătimitorule şi bunule iubitor. la tine alergăm. mijlocind pentru noi. ca să te laud pe tine. Sava. ca să le izgoneşti degrab cu solirea ta cea binefăcătoare. degrab le sfărâmă cu puterea şi darul ce le- ai dobândit de la Dumnezeu. popoarelor. cei ce suntem în necazuri şi în primejdii. să cântăm cântare lui Hristos Dumnezeu. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Sfinte Sava! Oştile demonilor ce vin asupra noastră. că S-a proslăvit. Amin (a Născătoarei de Dumnezeu) Gândurile cele rele ale inimi mele. Fecioară. prea bună. degrab le preschimbă în gânduri şi cugete drept-slăvitoare de Dumnezeu. mijlocitorul nostru. . Sfinte Sava! Rugăciunile tale cele bineprimite nu înceta a le înălţa către Dumnezeu. Cel ce a călăuzit pe poporul pe care L-a scos din robia egiptenilor. Canonul Sfântului Sava de la Buzău Cântarea întâi Irmos: Veniţi. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Maică prea curată. glas 5: Podobie: Pe Cuvântul. tot întunericul gonind. pe El rugându-L. Sfinte Sava. iată acum ne-am adunat cu evlavie. Cela ce prin lemn ai omorât păcatul. a celor ce Te lăudăm pe Tine. prin răbdare. cinstind sfânta ta pomenire. sufletele noastre cele afundate în noaptea păcatelor luminează-le cu harul Celui născut din tine. mărturisitorule al lui Hristos. Stih: Roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. şi a scula pe cei morţi. întru slăvită învierea Sa. ca un soare al Duhului ai strălucit.Cântarea a 3-a Irmos: Întăreşte-ne pe noi întru Tine. Sfinte Sava! Altar de jertfă ţi s-a făcut pământul românesc. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Idoleasca cinstire stingând prin pătimiri şi pe Hristos. care S-a născut din Fecioară spre mântuirea noastră. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. păzeşte prin mijlocirile tale Biserica noastră nevătămată de lupii ce caută să o dezbine. ca să luăm prin rugăciunile tale dezlegare din robia păcatelor. şi frica Ta o sădeşte în inimile noastre. Sfinte Sava! Temelie a creştinătăţii ţării noastre eşti. fericite Sava. Amin (a Născătoarei de Dumnezeu) Lumină născând. că bine a voit a Se sui cu trupul pe Cruce şi moarte a răbda. pe care ocroteşte-l de vrăjmaşii cei văzuţi şi nevăzuţi şi de toată răutatea. neîndoit predicând. să-L lăudăm credincioşii şi să I ne închinăm. şi acum. Unde vom afla altă scăpare mai bună decât la tine. cere nouă mântuire. prea cinstite. Stih: Roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Doamne. Cel împreună fără de început cu Tatăl şi cu Duhul. semănând cu- vântul Domnului în pământul nostru. Sedealne. Episcopia dreptmăritorilor creştini în pace şi bunăstare o întăreşte. mucenicule Sava. cel grabnic ajutător întru nevoi. .

Sfinte Sava! Mâncarea cea jertfită demonilor ai oprit a se lua de creştini şi i-ai întărit pe ei în credinţă.Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. de nălucirile celui viclean. mult Milostive. Pentru aceea preaslăvesc multă smerenia Ta cea către mine. şi m-am spăimântat. cu mulţumire cântăm: mijloceşte pentru noi la Fiul tău. Preasfântă Maică. Amin (a Născătoarei de Dumnezeu) De nevoi. deci. Curată. cere nouă mântuire. Sfinte Sava! . sădind într-însa la timp potrivit gândul cel bun. întru lumina po- runcilor Tale îndreptează-ne. Doamne. şi mijloceşte pentru sufletele noastre. pe El rugându-L. că ai venit până la mine. Doamne. Sfinte Sava! Unule grabnic spre ajutor. şi acum. Cel ce dăruieşte mila Sa tuturor celor ce o cer de la tine. Cântarea a 4-a Irmos: Te laud că auz am auzit. că afară de Tine pe alt dumnezeu nu cunoaştem. Cântarea a 5-a Irmos: Dătătorule de lumină şi Făcătorule al veacurilor. grăbeşte. Stih: Roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. căutându-mă pe mine cel rătăcit. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. mintea mea. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. nu înceta rugându-te lui Hristos să ne izbăvească de bântuielile vrăjmaşului. Hristos. Stih: Roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Neamul creştinesc te-a câştigat cu adevărat izvor de bunătăţi şi caldă folosire. Stih: Roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. de scârbe şi de primejdii scăpând prin tine. Stăpână. tot astfel întăreşte-ne şi pe noi să surpăm meşteşugirile lui Veliar. Amin (a Născătoarei de Dumnezeu) Eliberează.

scoate-mă. înţelepciune ai dobândit. prea fericite mucenice. Sfinte Sava! Evlavia urmând. Stih: Roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Sfinte Sava! Evangheliei împlinitor ai fost. Căruia roagă-te pentru noi toţi. Unde vom fugi de viermele nemilos al conştiinţei? Căci cunoscându-ne povara păcatelor noastre prin care am mâniat pe Dumnezeu şi pe aproapele. din stricăciune. Dumnezeule. ci soleşte pentru iertarea sufletelor noastre. Trupeasca desfătare o ai lepădat şi în sărăcie viaţa ta ai petrecut. pe înţelepciunea cea ipostatică iubind-o mai mult decât tinereţea şi viaţa. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. că. nu ne lăsa.Zilele vieţii noastre în desfătări cheltuindu-le. Stih: Roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Sfinte Sava! Nepreţuind noi timpul dat spre mântuire şi în plăcerile veacului acestuia trăind. în sărăcie petrecând. Amin (a Născătoarei de Dumnezeu) Preasfântă Fecioară. Stih: Roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. după cuvântul Scripturii. ca să te slăvim cu dragoste. izgoneşte toată mâhnirea şi întristarea din sufletele noastre şi îndeamnă gândul nostru să lucreze cele bineplăcute lui Dumnezeu. ai câştigat îndrăznire şi dragoste către Dumnezeu. ci roagă-te pentru noi. nădăjduim în rugăciunile tale spre iertarea noastră. iar pe tirani înfricoşându-i. Cel cu totul Sfânt. mucenice. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. ne înfricoşăm de Judecătorul Cel nemitarnic. cei cuprinşi de lenevie. care ai născut pe Cuvântul. Cântarea a 6-a Irmos: Întru adâncul greşelilor fiind înconjurat. ci roagă pe Hristos să ne scoată din noroiul desfătărilor. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. ca să ne umplem de râvnă şi dragoste pentru Hristos. chem adâncul milostivirii Tale cel neurmat. .

după dreptate. de la dregătorul Atarid. . iar magii cu steaua călătoresc. cerând moaştele sale de la Biserica din Goţia. acum. episcopul cetăţii Pariei din Asia cea Mică. care a pătimit pentru Hristos la anul 372. pe Acela roagă-L. de la Hristos te-ai încununat şi îngerii cu bucurie te-au primit.Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. că ai gonit întunericul păgânesc! Bucură-te. că pentru noi s-a născut prunc tânăr. cel care s-a săvârşit la anul 775. facem pomenirea Sfântului marelui mu- cenic Sava. iar noi. Sfinte Sava. Îngerii cu păstorii slavoslovesc. îţi strigăm: Bucură-te. Născătoare de Dumnezeu Fecioară. în douăsprezece zile. cel ce pururea mijloceşti pentru ţara şi poporul tău! Sinaxar Întru această lună. iar pământul peşteră Celui neapropiat aduce. cu smerenie. sfinţite nevoitorule. cel numit gotul. întru care pom al vieţii a fost Dătătorul de viaţă. Condac. în vremea prigoanei lui Atanaric. pentru ţara şi poporul tău. Tot întru această zi. Maică Preacurată. al Ortodoxiei mărturisitor! Bucură-te. floare crescută în pământul românesc! Bucură-te. Amin (a Născătoarei de Dumnezeu) Rai de taină eşti. păzitorul ţinuturilor Buzăului! Bucură-te. al creştinilor îndrumător! Bucură-te. cel plin de dumnezeiesc dor! Bucură-te. să ne învieze pe noi. al Evangheliei următor! Bucură-te. ocrotitor dat nouă de Dumnezeu! Bucură-te. Urcând astăzi de pe pământ la cele cereşti. Sfinte Sava. facem pomenirea Sfântului Vasile. Dumnezeu cel mai înainte de veci. mărturisind pentru sfintele icoane. Despre aceasta a scris marele Vasile. arhiepiscopul Cezareei Capadociei. Icos: Ne minunăm acum. săvârşindu-se prin înecare în râul Buzău. de negrăita ta bărbăţie şi de credinţa ta cea neclintită şi. cei omorâţi de păcate. Podobie: Fecioara astăzi pe Cel mai presus de fiinţă naşte. glas 3. cu laude te cinstim că mijloceşti de-a pururea.

pomenirea cuviosului Isaac Sirianul care s-a nevoit în Spoletania Italiei în veacul al şaselea. Stih: Roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Tot în această zi. Tot în această zi. pomenirea cuvioşilor mucenici Mina. Tot în această zi. Tot în această zi pomenim aducerea de la Zila la Constantinopol a Cinstitului brâu al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. pomenirea cuvioasei Antusa. care au pătimit în Palestina în anul 636. fiica împăratului Constantin Copronim. ci în toată Biserica dreptmăritorilor s-a vestit pomenirea ta. pomenirea Sfinţilor mucenici Dima şi Protion. care cu pace s-a săvârşit la anul 371. Doamne. care s-a nevoit în mănăstirea numită a Bunei înţelegeri şi care cu pace s- a săvârşit în anul 811. după cuvântul Domnului. pomenirea Sfântului ierarh Zenon mărturisitorul. care a sihăstrit în Schitul Cavsocalivia din Sfântul Munte Athos şi care cu pace s-a săvârşit la anul 1730. miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. pomenirea cuviosului Părintelui nostru Acachie cel nou.Tot întru această zi. Sfinte Sava! . deci. cel clădit duhovniceşte pe munţii dumnezeieştilor fapte. nici tu. Tot în această zi. răcorindu-se. n-ai fost ascuns. în anul 942. Amin! Cântarea a 7-a Irmos: Cei trei tineri au călcat porunca potrivnică lui Dumnezeu de a se închina chipului de aur în câmpul Deira şi fiind aruncaţi în mijlocul focului. au cântat: Bine eşti cuvântat Dumnezeul părinţilor noştri ! Stih: Roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. episcopul Veronei. Sfinte Sava! O cetate clădită pe munte nu se ascunde. Cu ale lor sfinte rugăciuni. Tot în această zi. David şi Ioan.

Sfinte Sava! În chipul focului. nu vom fi ruşinaţi. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. alergăm cu nădejde la a ta folosinţă. pentru aceasta.Iubitorul de oameni Iisus te-a arătat împărţitor de binefaceri duhovniceşti şi tămăduiri trupeşti. căci nădejdea noastră o punem întru tine. toate le poţi. Stih: Roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Stih: Roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Stăpână. negura neştiinţei de la cei ce te laudă. pentru aceasta. mucenice. cel ce eşti împărat peste patimi. cântarea cinste şi mucenicia cunună. Sfinte Sava! Noian de ispite împresurându-ne. mucenice Sava. roagă pe Hristos pentru cei săraci şi neputincioşi cu trupul şi pentru cei lipsiţi de ajutorul harului. curată. acum suntem îndreptăţiţi a-I cânta: Bine eşti cuvântat. Amin (a Născătoarei de Dumnezeu) . Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. şi în felurite nevoi şi necazuri la tine alergând. Cântarea a 8-a Irmos: Pe Dumnezeu. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Sava. Dumnezeu Temelie creştinismului românesc te-a arătat Dumnezeu şi S-a milostivit a te ridica din neamul nostru mijlocitor către Dânsul. Binecuvântăm pe Tatăl. nu pregeta a ni le dărui nouă. cu lumina ei luminează. pentru aceasta. Cel ce S-a pogorât în cuptorul cel cu foc către tinerii evreieşti şi văpaia întru răcoreală a prefăcut-o. după credinţă şi trebuinţa fiecăruia. ca cel ce ocroteşti ţara şi poporul tău. că tu. pe Fiul şi pe Sfântul Duh. ca pe Domnul lăudaţi-L lucrurile şi- L prea înălţaţi întru toţi vecii. cu ochii cei sufleteşti vedem strălucind slava ta cea cu bună cuviinţă. câte le voieşti. Amin (a Născătoarei de Dumnezeu) Fericiţi suntem. Sărăcia şi nevoinţele ţi-au fost porfiră. Dumnezeul părinţilor noştri.

. întrupându-Se din Fecioară. Stih: Măreşte. Sfinţitul nostru Părinte. apără pe cei ce te cinstesc pe tine de toată nevoia. în scârbe şi-n nevoi. căci prin tine-L cinstim şi-L prea mărim pe Cel ce e singur Sfânt şi Dătător de sfinţenie. lauda Buzăului. Născătoarea de Dumnezeu. pe slăvitul Sava. suflete al meu. din Sfânta Fecioară negrăit întrupându-Se pentru noi credincioşii. credincioşii prin tine mulţimi de daruri dobândind.Episcopiei cetăţi mucenicului eşti ocrotitoare. căci. suflete al meu. ca să lumineze pe cele întunecate şi să adune pe cele risipite. lauda Buzăului. prea lăudatul Vasile. ca o făclie în sfeşnic tuturor minunat a strălucit. Viaţa ta. S-a arătat nouă. rugându-te împreună cu mucenicul Sava pentru pacea şi bunăstarea poporului românesc. suflete al meu. Aleasă Doamnă Fecioară. Pentru aceasta pe Născătoarea de Dumnezeu cea prealăudată o mărim. Stih: Măreşte. curată. Sfinte şi slăvite mare mucenic. deci. Stih: Măreşte. şi pe tine. izgonind tot întunericul păgân. cei ce suntem în necazuri şi-n primejdii. pe slăvitul Sava. tuturor viaţă a dăruit. pe apărătorul credinţei cel preastrălucit. prin credinţă şi fapte. Această sfântă serbare a mucenicului Sava pe toţi ne îndeamnă a-i striga: Nu înceta a te ruga pentru noi. suflete al meu. prea mărite. care cu negrăită înţelepciune a venit să înnoiască pe Adam cel căzut rău prin mâncare întru stricăciune. Dumnezeu şi Domnul. prin Cruce Fiul tău moartea călcând. Alte stihiri: Irmos: Fiul Părintelui Celui fără de început. de Dumnezeu Născătoare. ca pe o Maică a vieţii te cinstim. pildă ne-a dăruit să te cinstim. lumină te-ai făcut şi acum vezi în ceruri Lumină ipostatică. Cântarea a 9-a Irmos: Pe Dumnezeu Cuvântul cel din Dumnezeu. pe Stăpâna. Născătoare de Dumnezeu. cu un gând întru laude să-L mărim. cerând nouă iertare şi dezlegare de greşeli. Stih: Măreşte.

Stih: Măreşte. Pe robul cel înţelept al Împăratului Hristos. . mucenice. lumii de mântuire. Amin (a Născătoarei de Dumnezeu) Trimite lumina Ta cea pururea veşnică şi luminează inima mea. pe apărătorul credinţei cel preastrălucit. Stih: Măreşte. pe Stăpâna. De dragostea Stăpânului fiind aprins. a treia zi ai înviat. pe prea înţeleptul slujitor al Sfintei Biserici. se pun stihirile pe 4. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. pe cel încu- nunat de Dumnezeu cu luminata cunună a slavei. Luminânda. Sfântă. pe cel ce comoară a dobândit. pe Adam din stricăciune ridicând şi moartea pierzând- u-o. veniţi.. pe cel ce pentru sufletele noastre se roagă lui Hristos. La Laude. glas 3: Podobie: Cu trupul adormind ca un muritor. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. pe apă- rătorul celor ce îl cinstesc. Împărate şi Doamne. prin bărbăteasca înţelepciune ai gonit negura înşelăciunii şi pe Hristos mărturisindu-L. lauda Buzăului. prea luminoasă cunună ai primit. Cel ce are mare milă (de 2 ori). pe curata Fecioară toţi o cinstim acum şi cu Gavriil neîncetat să o lăudăm: Bucură-te. Hristoase Dumne- zeule. pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu şi mă mântuieşte. pe sprijinitorul şi slava Bisericii. cu laude să-l slăvim. Pe bunul biruitor şi mucenicul lui Hristos. cea plină de dar.. pe sfinţitul şi bunul mijlocitor. în cântări cinstindu-l îl mărim. suflete al meu. pe cel lăudat de marele Vasile. Născătoarea de Dumnezeu. Pe Maica lui Dumnezeu şi Stăpâna tuturor. Dumnezeul nostru. pe acela ce nădejdea sa toată în cer a pus. Stih: Măreşte. pe apărătorul cetăţii sale. Podobie: Cu ce cununi de laudă. suflete al meu. pe cel ce este grabnic ajutător. pe slăvitul Sava. glas 2. cinstind sfântă prăznuirea sa. Cu ce sfinte cântări de laudă vom cinsti. Paştile nestricăciunii. credincioşii. suflete al meu. pe slava şi întărirea ortodocşilor români. care pe Cel Sfânt L-ai născut cu trup. pe cântăreţul Învierii lui Hristos. după vrednicie şi dreptate.

tu eşti viţa cea adevărată care ai odrăslit rodul vieţii. pe iubitorul de feciorie. credincioşilor. taberele diavoleşti le-ai pierdut. pe mărturisitorul adevărului. pe cel cu vieţuirea ca un sihastru.Cu ce glasuri de veselie vom slăvi astăzi. cere pace sufletelor noastre. pe cel ce îndelung a pătimit. Stăpână. ca un îndumnezeit după har. Cel ce are mare milă. pe slujitorul Bisericii lui Hristos. Sfinte mucenice Sava. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. pentru aceasta în ceruri ai aflat plata ostenelilor tale. pe mucenicul Sava. pe propovăduitorul credinţei. şi să zicem: Nu înceta a te ruga pentru noi lui Hristos. împlinind toate cererile de folos tuturor celor ce cu credinţă şi cu dragoste se roagă lui. Amin (a Născătoarei de Dumnezeu) Născătoare de Dumnezeu. că deşi acesta este cu trupul în Cezareea. Cu sfinţite cântări de laudă să serbăm acum toţi credincioşii prăznuirea cea de peste an a purtătorului de chinuri. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. îndrăznire având către Hristos Dumnezeu. cetele îngereşti le-ai ajuns. Dumnezeul nostru. Cel ce are mare milă. dar cu duhul stă în fală. în tot pământul a ieşit vestirea chinurilor tale. Dumnezeul nostru. ţie ne rugăm: Roagă-te. pe stâlpul cel neclintit al Ortodoxiei. să se mântuiască sufletele noastre. a căror viaţă fără prihană ai urmat. cu mucenicul Sava. . pe cel ce este pilda sfinţeniei. pe cel ce se roagă pentru noi lui Hristos.

cu laude te cinstim că mijloceşti de-a pururea. a înflorit minunat. Imnografie Troparul Sfântului mucenic Sava de la Buzău: Astăzi. Sfinte Sava. cel ce în apă ai fost omorât de către goţii păgâni. iubitorilor de mucenici. Iar acum se roagă neîncetat în ceruri. iar noi. Condacul Sfântului mucenic Sava de la Buzău: Urcând astăzi de pe pământ la cele cereşti. să serbăm pomenirea cea de peste an a luptelor mucenicului Sava! Că acesta dintre noi cu voia lui Dumnezeu răsă-rind. pentru ţara şi poporul tău. aducând Stăpânului rod bogat şi bine primit. de la Hristos te-ai încununat şi îngerii cu bucurie te-au primit. roagă pe Milostivul Dumnezeu ca să dea iertare de greşeli sufletelor noastre. acum. duhovniceşte prăznuieşte Biserica dreptcredincioşilor români şi cu bucurie strigă: Veniţi. . prin muce-nicie. sfinţite nevoitorule. Troparul Sfântului mucenic Sava de la Buzău: Purtătorule de chinuri Sfinte mu- cenice Sava. să se mântuiască sufletele noastre.

Deoarece încă din tinereţe iubind legea Domnului.milă. toate le sporesc spre bine. de vreme ce. luptând vitejeşte împotriva duşmanului vrăjmaş şi făcându-se mai presus de această lume deşartă. atât de mult a urmat bărbaţilor celor sfinţi şi împreună cu dânşii prin tot felul de fapte bune cinstea pe Hristos. a înţeles acea faptă bună desăvârşit. Vieţile Sfinţilor . . Acum Biserica aceasta iarăşi s-a arătat că este credincioasă prin Sfântul Sava. Căci celor ce-L iubesc pe El. printre neamul cel îndărătnic şi răzvrătit. s-a învrednicit chemării celei de sus şi a ajuns la răsplătirea cea veşnică. Pentru că. trimite dumnezeieştii Biserici cea din Capadocia şi tuturor soborniceştilor Biserici ale creştinilor .care locuiesc printre străini şi prin toată lumea . având pace împreună cu toţi. fiind cu neamul got şi petrecând în Goţia. care povesteşte cele ce urmează.Sfântul mucenic Sava Gotul de la Buzău (18 aprilie) "Biserica lui Dumnezeu din Goţia. să ajungă bărbat desăvârşit. pace şi dragostea lui Dumnezeu Tatăl şi a Domnului nostru Iisus Hristos să se înmulţească". către cea a Capadociei. încât strălucea în lume ca o stea. este primit la El". Sfântul Petru a zis: "Tot cel ce se teme de Dumnezeu şi lucrează dreptatea. Astfel începe scrisoarea din Biserica Goţilor. ca prin cunoştinţa Fiului lui Dumnezeu. care este mucenic al lui Dumnezeu şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

blând. ci de multe ori. gata la tot lucrul bun. simplu în cuvânt. Pentru că nu o dată. am judecat ca lucrurile aceluia. când iarăşi s-a ridicat prigonire. Înştiinţându-se de aceasta Sfântul Sava. numai numindu-se jertfite idolilor. în loc de cărnurile jertfite idolilor. înfrânat în toate. că nici un creştin nu se află în satul lor. mai înainte până a nu se încununa cu mucenicia pentru credinţă.  Păzea credinţa cu dragoste şi neîncetat grăia despre Domnul. tăinuindu-i. cu femeile neavând deloc împărtăşire. cântând în biserică şi îngrijindu-se de aceasta. pe cei de aproape ai lor. ca să nu cadă vreunul în cursa diavolului. iar pe prigonitori să-i amăgească. ci a le da prin scris. a nu le lăsa uitării.  averile defăimîndu-le. la creştini. căci eu sunt creştin". au izgonit pe sfântul din satul lor. stând cu îndrăzneală în mijlocul poporului.Deci. cucernic. sau datorii. Cu un sfat ca acesta îi apăra.  la rugăciuni şi la postiri îndeletnicindu-se în toate zilele. nu poate să fie creştin". a poruncit ca pe acela să-l aducă înaintea lui. deşteptând pe toţi către viaţa cea plăcută lui Dumnezeu şi numai pe acelea care sunt fapte bune. zicând: "Dacă cineva va gusta din cărnurile acelea. dar mai pe urmă iarăşi l-au chemat. Încă şi în mijlocul poporului stând Sfântul Sava.  Pentru că era dreptcredincios. după săvârşirea lui întru Domnul. atât de slăvite. la rudenii şi la vecinii lor. şi acesta era Sfântul Sava. străin de slava deşartă. . Apoi. să nu mâncaţi. fugind însă de acelea. unii închinători de idoli din acelaşi sat. pentru aceea. pentru că. nu voia să guste nici din acele cărnuri. se jurau înaintea boierului că în satul lor nu sunt creştini. Pentru că atunci când boierii Goţilor şi judecătorii au început a prigoni pe creştini şi a-i sili să mănânce cele jertfite idolilor. Atunci din nou Sfântul Sava. Aceasta auzind boierul cel fărădelege. împlinindu-le. pentru pomenirea acestui sfânt mucenic şi pentru folosul dreptcredincioşilor. drept. Iar acei închinători de idoli. decât numai unul. care sunt potrivnice lucrurilor celor bune. cu blestem au voit să spună boierilor. care aduceau jertfă diavolilor. afară de cele ce-i erau de trebuinţă. mărturisea tuturor. ascultător în tot lucrul. ca astfel să-i păzească de primejdia închinării la idoli. cu lucrul s-a arătat că este folositor dreptei credinţe celei adevărate. care erau din credinţa creştinească. aceasta este jertfită idolilor. a strigat cu glas mare: "Nimeni să nu se blesteme pentru mine. unii dintre păgâni s-au sfătuit ca. să le pună înainte pe cele nejertfite. ei socotind sfatul acela. îşi aducea aminte de Apostolul care zice: Iar de va zice vouă cineva.

cele ce i se întâmplaseră pe cale şi au prăznuit împreună ziua Paştilor. Dar în a treia noapte după praznic. cunoscând dumnezeiasca voie. Zicând aceasta. asemenea şi pe Sava apucându- l. bătându-l cu beţe şi bice. a poruncit ca să-l izgonească de acolo. zicând: "Acesta nici a ajuta ceva nu poate. care îl împiedica din cale. când era pe cale. pentru praznicul Paştilor. Sfântul Sava nu ştia însă că preotul acela se întorsese atunci acasă. Fericitul Sava a voit să se ducă în alt sat. Ziua era senină şi deodată s-a întunecat cu nori şi a căzut zăpadă atât de mare. Şi punând pe preot în car. zicându-i astfel: "Întoarce-te şi du-te în satul tău. căci a plecat şi zăboveşte în părţile greceşti". ca să prăznuiască cu el Sfintele Paşti. decât numai hainele cu ce este îmbrăcat". îl târau. boierul a întrebat pe cei care stăteau înaintea sa: "Ce averi are creştinul acesta?" Iar ei i-au răspuns: "Nimic mai mult nu are. Dar prigonirea cumplită a acelor vrăjmaşi a făcut arătată răbdarea şi credinţa bărbatului celui drept. Şi trecând de bărbatul acela. îl târau peste spini. l-au prins. se ducea pe calea ce-i stătea înainte la Gutic preotul. i s-a arătat un bărbat mare. nici a vătăma". încât nu era cu putinţă lui Sava să meargă mai departe. din adunarea păgânilor. luminos la chip. boierul l-a defăimat. Şi mergând la Sansal preotul. Dar. apoi l-au prigonit astfel până la cetatea lor. După aceasta iarăşi rânduindu-se asupra creştinilor mare prigoană în Gotia de către păgâni şi apropiindu-se sfânta zi a Paştilor. Deci. a năvălit asupra satului fără de veste. Sava a răspuns: "Nu este acasă. Atarid.Aducându-l. i-au legat pe amândoi. la un preot creştin cu numele Gutic. fără de milă. ca şi cum ar fi ieşit din pântecele maicii sale. iar pe Sava gol. s-a bucurat văzându-l şi i-a spus lui şi altor mulţi. cu mare adunare de tâlhari păgâni şi găsind pe preot odihnindu-se în casa sa. la preotul Sansal". s-a întors mulţumind lui Dumnezeu. atât erau de aspri şi de cumpliţi asupra robilor lui Dumnezeu. fiul boierului Rotest. . Deci.

au pus-o pe spatele lui şi trăgându-i mâinile spre capetele osiei l-au legat. le-au legat de altă osie şi aruncându-l la pământ pe spate. După un ceas a venit la preot şi la Sava oarecare de la Atarid cu cărnuri jertfite idolilor şi le-au zis: "Marele Atarid vă zice să gustaţi din cărnurile acestea şi veţi izbăvi sufletele voastre de moarte". ci ne rugăm lui Atarid ca mai bine să ne răstignească. le spuse: "Oare nu m-aţi gonit şi m-aţi târât pe spini gol şi desculţ? Deci căutaţi dacă nu s-au rănit picioarele sau dacă pe trup sunt semne de bătăile voastre!" Dar ei. După ce au adormit călăii. a venit o femeie care se sculase de cu noapte să gătească mâncare casnicilor. sau cu altfel de moarte să ne ucidă". Atarid a poruncit să-i lege mâinile şi să-l spânzure de grindă în casă. nevăzând nici urme de răni pe trupul lui. Biciuirea Sfântului Sava Iar după ce s-a făcut ziuă. l-au căznit. asemenea şi picioarele întinzându-le. . aceea a dezlegat pe sfântul de osie. iar el s-a sculat şi a ajutat femeii la lucrul ei. s-au mirat şi luând o osie de la car. că nu se cade să mâncăm cărnuri de acestea diavoleşti. slăvind puterea Domnului. sfântul. bătându-l şi batjocorindu-l toată ziua până în noaptea adâncă. Preotul răspunse: "Nu vom gusta. Iar după ce s-a făcut ziuă.

decât cum m-ar fi lovit cineva cu un fir de lână". una din slugile lui Atarid. Dumnezeul nostru". Şi aşa sfântul. nu s-a rănit. Deci slujitorii cei necuraţi. de la care sunt trimise". l-au aruncat în adânc şi l-au înecat. Dar Sfântul Sava a zis către dânşii: "De ce grăiţi vorbe nebuneşti şi nu faceţi cele ce vi s-au poruncit? Pentru că eu văd ceea ce voi nu puteţi să vedeţi: Iată stau sfinţii îngeri. Dar cu purtarea de grijă a lui Dumnezeu păzindu-se mucenicul. pentru că aşa ai voit Tu cu robii Tăi. Zicând aceasta Sfântul Sava. a poruncit ca să piardă pe Sfântul Mucenic Sava. nici a simţit durere. Iar Sfântul Sava. încât toţi cei ce erau de faţă aşteptau ca îndată să moară mucenicul. au luat pe Sava şi l-au dus la râul ce se chema Musia (Buzău) ca să-l înece acolo. precum Atarid acela. căci Atarid nu va şti de aceasta". umplându-se de bucuria Sfântului Duh. iar pe mine m-a trimis la viaţa care este de-a pururea. care au venit să-mi ia sufletul cu slavă!" Deci. Şi ziceau slujitorii unul către altul: "De ce nu liberăm pe acest om nevinovat. Amin. Iar aceste pieritoare bucate necurate sunt. Iar sfântul mucenic. Dumnezeule şi preamărit este numele Fiului Tău în veci. . Dumnezeul Cel din cer. de nu moare împreună cu mine?" Aceia i-au răspuns: "Nu este treaba ta a şti aceasta". Înştiinţându-se Atarid de aceasta. dar acea lovire n-am simţit-o în alt fel. Căci Atarid singur s-a dat pe el morţii şi pierzării celei veşnice. ducând la râu pe sfântul mucenic şi legându-i de grumaji un lemn greu. a strigat. aprinzându-se de mânie a lovit cu o suliţă ce o ţinea în mâini. Doamne. Sfântul zise: "Unul este Stăpân. pe lângă slava care i se va arăta. socotindu-se că este nevrednic de pătimirile veacului acestuia. zicând: "Bine eşti cuvântat. fiind dus la moarte. lăsând legat pe preotul Sansal. în piept pe sfântul atât de tare.Apoi Fericitul Sava a întrebat pe cei ce veniseră: "Cine a trimis acestea?" Ei au răspuns: "Stăpânul Atarid". ci a zis către cel ce l-a lovit: "Ţie ţi se pare că m-ai rănit cu suliţa ta. a întrebat pe slujitorii care îl duceau: "Ce a greşit preotul. nu înceta a lăuda şi a mulţumi lui Dumnezeu. aducându-şi aminte de porunca Domnului şi iubind pe aproapele ca pe sine.

veselindu-se duhovniceşte. cinste şi închinăciune. El a trăit treizeci şi opt de ani şi s-a încununat cu mucenicia în a cincea zi după Paşti.aşa voind Domnul. fiind cinstitor al Dumnezeului Celui adevărat. nici păsările nu s-au atins de sfântul lui trup. Care şi-a ales robii Săi. iar Valent la Răsărit. să daţi de ştire de aceasta şi celorlalţi fraţi. Deci. să preamărească pe Domnul. Şi voind să-şi împodobească patria sa. au luat cinstitul trup al mucenicului din locul cel barbar şi l-au adus în părţile greceşti. trimiţând bărbaţi credincioşi. Cel ce dăruieşte darul Său celor ce se tem de El . Amin". se cade slavă. l-a trimis în Capadocia. voievod al cetei Sciţilor. împărăţind Valentinian la Apus. după sfatul presbiterilor . păzindu-şi curată sfânta credinţă până la sfârşit. pe 12 Aprilie. Iar Celui ce poate cu darul şi cu iubirea de oameni să ne treacă pe noi la cereasca Împărăţie. împreună cu Unul Născut Fiul Său şi cu Preasfântul Duh în veci. Iar luminatul Iunie Soranos. ci s-a îngrijit de mâinile fraţilor celor cucernici. în ziua în care s-a încununat. săvârşind pomenirea mucenicului. . Dar nici fiarele. lăsându-l neîngropat. ca în toată soborniceasca şi apostoleasca Biserică. scriind astfel către Biserica Capadochienilor: "La a voastră dreaptă credinţă.Astfel şi-a sfârşit alergarea Sfântul Sava.am trimis acest cinstit dar şi rodul credinţei Celui slăvit. scoţând din apă trupul mucenicului. După aceea ucigaşii. l-au aruncat pe pământ. Închinaţi-vă tuturor sfinţilor! Închină-se vouă fraţii cei ce rabdă prigonirea împreună cu noi.

alesule ostaş al lui Iisus Hristos! . Sava mucenice.Bucură-te.