You are on page 1of 3

De ce Hecuba!?

Recenzie de Stefan Tunsoiu
Piesa aleasa de regizorul Anca Bradu este o piesa scrisa de Matei Visniec, care continua povestea
Reginei Hecuba, depanata de Euripide in Antichitate. Povestea acestui personaj legendary nu este foarte
cunoscuta desi este unul din pionii razboiului Troian. Suferinta si destintul tragic ale acestei femei sunt
surprinse foarte bine de Matei Visniec, integrand aceasta durere intr-o suferinta unversala.
Anca Bradu amplaseaza actiunea acestui spectacol intr-o aspatialitate atemporala, ruinele unui
templu geometric inconjurate de ramurile mortii universale sunt martorele unor evenimente mistice.
Proiectiile facute cu maiestrie de scenograful Mihai Pacurar aduc in scena o iluzie hipnotica a misticului
povestii.
Amfitrionii acestiu spectacol sunt cele trei personaje din lumea reala, a prezentului etern.
Pastorul( Dan Glasu) si fiica Ernada(Maria Tomoiaga) intalnesc, in cautarea templului Herei, un Batran
Orb( Dana Talos). Orbul are menirea de a ii conduce atat pe cei doi cat si pe noi spectatorii prin firele
incurcate ale povestii tragice a Hecubei. Orbul este cel in care nu te poti increde, dupa cum spune si
Hecuba. Acest personaj, Orbul, a rasarit din povestea lui Polimestor, cumnatul Hecubei, Rege al Traciei
si ucigasul ultimului ei fiu. Hecuba i-a scos ochii pentru a se razbuna. Cunoscand acest aspect putem
intelege mai bine rolul Orbului in povestea Hecubei.
Spectacolul imbina aceste scene de “poezie” cu momente de corgrafie ale corului( Matei Visniec
pastreaza acest element caracteristic teatrului Antic) create de Adriana Barza, respectand cateva teme ale
cadrului razboiului antic. In prima instanta corul apare intr-un cazon deliric, venit pentru a aduce
Hecubei mai multa suferinta de la Zeii din Olimp. Corul de soldati daruieste Hecubei saci de cenusa,
cenusa trupurilor fiilor ei. Monoloagele Hecubei( Diana Vacaru) completeaza aceasta imagine macabra
prin nebunia care le marcheaza. Diana Vacaru aduce in scena un personaj expressionist imbogatit de
elementele tragicului antic.
Din cor se desprind Zeii care sunt prezentati pe un “catwalk” olimpian intr-o formula plina de viata
si de contrast, gata sa urmareasca un spectacol de teatru: “Spectacolul distrugerii Troiei”. In viziunea
regizorului, Zeii, entitatile superioare capabile sa decida soarta oamenilor, trec printr-un vortex temporal
si isi fac aparitia mai inati intr-un Olimp stralucitor, apoi in sangeroasa Revolutie Franceza si in final in
Perioada Interbelica, epoca mecanica, a armelor si a razboiului modern.

Astfel. Anca Bradu este unul din regizorii care umple scena nu doar cu imagini ci si cu abundenta culturala. Polydor apare in scena ca un raspuns al Zeilor si aduce cu el tragedia acestei mame fara de copii. Spectacolul serveste publicului un complex fascinant de informatii atat din mitologia Greciei Antice cat si din istoria lumii moderne. Monologul final al Hecubei intareste acesta idée a unei erori de calcul in matematica universului. Monologul se incheie cu un heblu lent care formeaza cu proiectia un effect optic extraordinar. Anca Bradu a ales sa conduca acest personaj in simplitatea inocenta a varstei lui. din ghearele mortii. fenomenul “Pussy Riot”. Hecuba dispare incet. trimisa sa rascoleasca inima Hecubei. Entitatea. Anca Bradu potenteaza aceasta nedreptate si suferinta universala prin fenomenele care au aparut de-a lungul timpului.Hecuba este personajul principal al spectacolului pus in scena de Apollo la cererea Zeilor: “Hecuba dupa caderea Troiei”. de la omul antic pana la cel modern. Acest fenomen s-a dezvoltata in Rusia si reprezinta un grup feminist ce protesteaza si lupta impotriva sistemului. Zeii sunt urmariti de intamplarile mitice. REGIA: Anca Bradu SCENOGRAFIA. inghitita parca de univers. Daca totul s-a nascut din Eros. potrivita acestui eveniment nefericit care apasa mai tare pe inima zdrobita a Hecubei. persoanjele au un corespondent in universl mitic si aduc pe scena o lume uluitoare. Mastile puratate de cortegiul nuptial creeaza o imagine bizara. Inconjurata de stele. Elementele folosite pentru scena nuntii cosmice a Polixenei (Arina Ioana Trif) sunt inspirate din folclorul trac si astfel regasim o legatura cu radacina noastra daca. VIDEO ŞI LIGHT DESIGN: Mihai Păcurar COREGRAFIA: Adriana Bârză MUZICA ŞI SOUND DESIGN: Vlaicu Golcea . Prelungira suferintei Hecubei aduce in scena durerea unei mame care si-a pierdut fii in razboi dar care ese judecata pentru un sacrilegiu facut in fata Zeilor: incercarea de a-l scapa pe Polydor( Iustinian Turcu). In finalul spectacolului apare un element al zilelor noastre. Spectacolul este sustinut de universul sonor compus de Vlaicu Golcea. de ce au fost mai puternice toate cele ce au iesit din Cutia Pandorei? Raspunsul poate ca nu il vom afla niciodata. care a introdus in abstract sunete specifice Traciei Antice. pe ultimul ei fiu. compune in scena un moment de durere sfasietoare.

Dana Taloş. Ioan Paraschiv. Liviu Vlad. Anton Balint. Paul Bondane. Cendana Trifan. Iulia Pop. Dan Glasu. Cristian Timbuş . Iustinian Turcu. Gabriela Neagu. Tudor Răileanu. Arina Ioana Trif.DISTRIBUŢIA: Diana Văcaru Lazăr. Maria Tomoiagă. Vlad Robaş.