You are on page 1of 3

Alexandru Lăpușneanu, Costache Negruzzi

Demonstrație nuvelă romantică

Una dintre marile teme prezente în literature română odată cu activitatea autorilor
pașoptiști și programul ,,Dacia Literară” este istoria. Exponent de frunte al generației de la
1848, Costache Negruzzi a fost adeptul unei literaturi cu tendințe naționale. Interesul pentru
realitățile românești ale timpului este demonstrat de nuvela în cauză, de povestirea Sobieski și
românii sau de evocarea memorialistică Cum am învățat românește.
Nuvela Alexandru Lăpușneanu a apărut în 1840 în primul număr al revistei “Dacia
Literară” și este prima încercare pe deplin izbutită de nuvelă istorică din literatura româna.
Scriitorul se inspiră din cronica lui Grigore Ureche, descriind una din cele mai sângeroase pagini
din istoria națională, comparabilă în cruzime cu scenele din piesele lui Shakespeare (Capitolul
când a omorât Alexandru Vodă 47 de boieri).
Nuvela istorică este o formulă cultivată în epoca romantismului. Subiectul este preluat din
istoria naținală; îmbină documentarismul cu ficțiunea; acțiunea este bogată în episoade
spectaculoase, cu răsturnări de situații (particularitatea prozei romantice ); personajele sunt
excepționale, depășind media omenească obișnuită în bine sau rău; autorul propune o filosifie a
istoriei chiar și atunci când vrea să păstreze aparențele obiectivității; cadrul spațio-temporal e
reconstituit prin detaliu de epocă. Nuvela Alexandru Lăpușneanu este o nuvelă istorică deoarece
reunește toate particularitățile acesteia.
Titlul nuvelei este tematic, indicând personalitatea covârșitoare a domnitorului Alexandru
Lăpușneanu cu existență reală în veacul al XVI-lea. Astfel, încă din titlu ne dăm seama că
nuvela va reconstitui episoade din istoria Moldovei medieval, iar personalitatea istorică evocată
va fi cea a personajului eponim.
Tema nuvelei este atât lupta pentru putere, cât și dezumanizarea individului pus sa o
servească, așa încât – în viziunea autorului – nu poți deveni slujbaș al puterii decât să renunți la
propria umanitate.
Compozițional, nuvela are o structură echilibrată, clasică, înfățișând patru episoade
dispuse în ordine cronologică, din timpul celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lăpușneanu.
Conflictul principal este unul politic și are ca miză lupta pentru putere, pe care domnitorul

Acțiunea nuvelei este spectaculoasă la modul romantic. eu vă vreu “ . masacrul boierilor. intriga o constituie dorința lui Lăpușneanu de a-și câștiga scaunul domnesc dar și de a se răzbuna pe boierii trădători. Capitolul III cuprinde punctul culminant – uciderea celor 47 de boieri și . fuga lui Tomșa în Muntenia. Negruzzi îmbină documentarismul cu fic țiunea.încearcă să și-o consolideze. incendierea cetăților. acțiunea se desfășoară într-un ritm rapid. punând capăt tendințelor anarhice ale marii boierimi. . doamă” ... deși a fost asimilată de unii comentatori (Tudor Vianu) realismului. iar capitolul IV adduce deznodământul : moartea domnitorului tiran prin otrăvirea acestuia. confiscarea averilor boierești. pre mulți am să popesc și eu”. Piramida de capete. mai ales pentru pretinsa obiectivitate a discursului narativ. de unde preia informațiile despre uciderea celor 47 de boieri. de Grigore Ureche.De mă voi scula. toate sunt rodul imaginației scriitorului. cuprinzând scene senzaționale (piramida de capete) și răsturnări de situații (transformarea protagonistului din călău în victimă) căci. Expozițiunea (capitolul I) prezintă întoarcerea domnitorului la tronul Moldovei în 1564 în fruntea unei armate turcești și întâlnirea cu solia format din boierii Veveriță. corespunzătoare celor patru capitole.. osândit de Providență să verse sânge și . Spancioc. Desfășurarea acțiuni (capitolul II) înfățișează evenimentele declanșate de revenirea la tron a lui Lăpușneanu. promisiunea făcută domniței Ruxanda de a nu mai ucide boieri. În elaborarea subiectului. opera lui Negruzzi rămâne romantică în esență. despre moartea si ocrotirea domnitorului și celebrele replici ale acestuia. care poartă (după modelul lui Prosper Mérimée ) motto-uri semnificative : . În același spirit romantic protagonistul nuvelei are calități și defecte excepționale. constituindu-se din patru secvențe pline de dramatism.un damnat. El reprezintă o ipostază a demonului romantic. Între aceste capitol nu există o continuitate de acțiune explicită. De asemenea.Dacă voi nu mă vreți.. . Astfel.Capul lui Moțoc vrem” . ce – prin intrigi și manevre oculte sau chiar prin revoltă fățișă – punea in pericol autoritatea domnească. “ai să dai sama. Principala sursă istorică este Letopisețul Tării Moldovei. implicarea lui Spancioc și Stroici în uciderea domnitorului. Gravitând în jurul acestui conflict. . soția de boieri care o amenință pe doamna Ruxanda pentru crimele soțului ei.. uciderea boierului Iancu Moțoc de gloatele sculate este o invenție a autorului. Moțoc și Stroici care îl sfătuiesc să renunțe la gândul domniei. ceea ce i-a făcut pe comentatori să le compare cu patru acte ale unei posibile piese de teatru.leacul de frică” pentru doamna Ruxanda.

prin scene spectaculoase. de “criminal fanatic “ (G. Spancioc și Stroici dovedesc o cruzime care merge până la sadism. Puterea devine un mecanism care dezumanizează și contaminează și pe cei inocenți. Această idee este sugerată prin procedeul punerii în abis (mise en abîme) în scena masacrării boierului de imaginea vinului amestecat cu sânge care acoperă dușumeaua sălii de ospăț. Alexandru Lăpușneanu nu este doar o reconstituire istorică. Călinescu ) și om de stat. În viziunea lui Negruzzi. În concluzie. prin culoarea epocii. violențe). opera literară Alexandru Lăpușneanu este ca specie o nuvelă istorică romantic. autorul propunând totodata în paginile nuvelei o filosofie a puterii și a istoriei. În momentele agoniei domnitorului. iar doamna Ruxanda recurge la crimă. Trădat de boieri în prima domnie. o crimă la care își dă acordul însuși capul bisericii.” (George Călinescu). specific eroului romantic. În opinia mea. eticheta domnească. prin antiteza angelic-demonic. orice putere e vulnerabilă. Lăpușneanu își apără acum autoritatea prin putere ostentativă (represalii. Negruzzi prezintă cadrul temporal cu amănunte (costumul domnesc. Ca orice autor de proză istorică. prin personaje excepționale. Personajul este un paradoxal amestec de nebunie sanguinară și luciditate. Dovedește o cruzime aproape patologică. felurile de mâncare de la masa domnească ) destinate să evoke culoarea de epocă. prin tema dezvoltată.să năzuie spre mântuire. semn al unui dezechilibru interior. .