You are on page 1of 92

PROBLEME MEDICO-LEGALE

ÎN
INTOXICAŢIA CU DROGURI
STUPEFIANTE

Conf. dr. Beatrice Ioan
U.M.F. “Gr.T.Popa” Iaşi

Clasificare
I. Funcţie de calea de administrare:
- injectate (ex. heroina, morfina);
- ingerate - băuturi (de ex. cannabisul)
- opiofagia- dulciuri, amestecate cu diverse mirodenii
(ţările orientale);
- fumate (opiul, heroina, cannabisul)- ierburi sau pudră
amestecate cu tutunul, rulate sub formă de ţigări
(“joint” sau “petarde”)
- mestecate (ex. frunzele de coca, tutunul);
- inhalate (ex. solvenţii volatili);
- intrarectal (ex. barbiturice).
Posibil- mai multe metode de consum pentru un drog.

Clasificare
II. Funcţie de efectul farmacodinamic principal (Ludwig
Lewin, “Phantastica”, 1924)
- Euphorica (euforice sau utopiacee)- stare de euforie- opiul şi
derivaţii săi; cocaina.
- Phantastica (fantastice, psihodisleptice, “agenţi de iluzii”)viziuni despre a căror realitate consumatorul este convinsdrogurile halucinogene: canabis, LSD etc.
- Hipnotica- deprimarea activităţii sistemului nervos centralbarbiturice, tranchilizante.
- Inebriantia- stare de beţie sau asemănătoare cu beţia- alcoolul
etilic, solvenţii volatili.
- Excitantia- stimularea S.N.C., efecte psihotonice,diminuarea
senzaţiei de oboseală- excitantele majore (amfetamine,
cocaină), excitantele minore (cafea, ceai, tutun etc).

Clasificare III.Psihodisleptice (perturbatoare SNC) . psilocybină IV. opiacee şi derivaţii lor).Psihoanaleptice (stimulante) . khat. amfetamine etc) .“hard drugs” (ex. Funcţie de efectele asupra S.“soft drugs” (ex. fencyclidină (PCP). amfetamine .cocaina. barbiturice. (ONU.C. crack. neuroleptice. tranchilizante . • droguri slabe .N. hipnotice.Psiholeptice (depresoare) .opiul şi derivaţii. LSD. Funcţie de atitudinea societăţii: • droguri puternice . Interpol) .cannabis. mescalină.

Pakistan.Naturali. . pentazocină. metadonă.Opiul şi derivaţii Sursă . oxicodonă. URSS Surse ilicite . codeină. Iran.Triunghiul de Aur.morfină.heroină.petidină.Mynamar.papaver somniferum album (macul opiaceu) Surse licite .Sintetici. hidromorfonă. Iran Derivaţii de opiu .şapte state: India. Iugoslavia.Semiluna/ cornul de Aur. tebaină .Afganistan. Grecia. fentanil etc. Bulgaria. Laos . buprenorfină . oximorfonă.protocolul din 1953. Thailanda.Semisintetici. Turcia.

Sukhteh . Elixirum paregoricum. pastile sau sirop .Pulbere fină de culoare maro.Doza medie zilnică. .Se consumă prin fumare Opiul medicinal.Utilizat rar.Denumiri “de stradă”: Chandoo.Se consuma prin fumare. Chandu. consistenţă dură.Culoare maro. Laudanum Sydenhani . Noir.10 grame Opiul preparat – curăţarea opiului brut de impurităţi . Hop.yen.negricioasă.pen. O.Opiul brut .uscarea opiului brut la 60C .5. mestecare sau ingestie (opiofagie) . blocuri sau batoane .Denumiri “de stradă”: Ah.tratamentul diareei excesive sau pentru diminuarea tranzitului intestinal la pacientii cu ileo sau colostomie .Culoare negricioasă.Tinctura opii. .

.

20 mg/zi • Doza toxică . cu gust amar. blocuri compacte (999) sau tablete.incepatori .pudra fina. 25. cristalina sau cristale aciculare incolore.1 mg .60 mg (parenterala) / 120 mg (per os) .10.solubil în apă).copiii sub 3 ani.0.5 g pe zi .30 mg im sau sc • Doza letala . • Mod adm: iv.purificarea si tratarea opiului cu acid clorhidric→ clorhidratul de morfina • pulbere alba. ingestie • Doza medie. sc (clorhidrat de morfină.Morfina • Principalul alcaloid din opiu. • Morfina ilicita.morfinomani . im.

25.pina la 98% heroina hidroclorica). se consuma prin fumare (pietre de Hong. gri inchis. inainte de a fi transformata in sare hidroclorica.pudra de culoare alba.45% heroină hidroclorică. gri sau maronie (functie de puritate si de zona de provenienta).tratare cu anhidrida acetica • pudra alba.morfina “cruda”. de otet si un gust amar Tipuri • heroina 1 . intepator. Brown sugar. uneori roz sau rosie. . gri pala sau maro. cu miros caracteristic de otet. miros caracteristic.heroina baza. • heroina 2 . Vogelfutterhrana pentru pasarele).negricioasa.Kong.Heroina (diacetil morfină) • derivat semi. are aspectul unui material granular de culoare maro. bej.sintetic al morfinei.heroina injectabila.pudră sau substanţă solidă de culoare alba. • heroina 3 . • heroina 4 .

white stuff.negru. cu miros de otet si puritate de 40. Hairy.60 % heroina hidrolorica.boy. .brown heroin (heroina maro). talc etc. bicarbonat.taiata (diluata) cu lactoza.Heroina (diacetil morfină) . horse.black tar heroin (Mexic). puritate de 30. H.material de consistenta dura. manitol.Heroina de “stradă” . maro.obtinută inainte de purificare. . . white lady. Harry.material maro.Denumiri “de stradă”. joy powder. junk. .60%.25%.concentratii de 5. cu un miros puternic de otet. dur. smack.

.

analgezie mai puternică şi mai rapidă decit morfina.prizare sau fumare (in special heroina 3).Inhalare. sc. oţet şi încălzită (diminuarea acidităţii) .“imblinzirea dragonului”.Heroina (diacetil morfină) Mod de administrare .3 ore) ↓ administrare la intervale mai scurte de timp .doza medie. cu durată mai scurtă (2. im.amestecată cu suc de lămîie.encefalica → efectele apar mai rapid şi sînt mai puternice decit in cazul morfinei .5.15mg → 250 mg pe zi Heroina este mai liposolubila decit morfina → traverseaza rapid bariera hemato. . .injectare (shoot) iv.

.

.

sedare. . euforie. . (delta). Scăderea fluxului sanguin cerebral în anumite regiuni ale creierului (la dependenţi) . dependenţă fizică.analgezie supraspinala.acţiune sodiu. stimulare respiratorie şi vasomotorie. ai senzatiilor dureroase).dependentăconcentraţia scazută de sodiu le favorizeaza fixarea Receptorii endorfinici (opioizi) . efecte psihomimetice. Activarea neuronilor dopaminergici din aria ventrală tegmentală cu proiecţii pe cortexul cerebral şi sistemul limbic (sistemul de recompensă cerebral).disforie. constipaţie. mioza.analgezie spinala. deprimare respiratorie slaba. centrali.Mecanism de acţiune I Analogi ai endorfinelor endogene (modulatorii naturali.k.. III. deprimare respiratorie.analgezie II. . .

Deces subit. la prima administrare de drog. emoţie şi teamă 2. opiaceele si opioidele au toxicitate acută mare şi indice terapeutic redus .tulburare severă de ritm ventricular prin sensibilizarea miocardului la catecolamine.Cauze de deces 1. indusă de drog. agitaţie. la aceleasi doze mari consumate anterior. Supradozare doze excesive droguri de puritate superioara celor consumate anterior reluarea consumului de drog dupa intrerupere.

Edem pulmonar masiv – heroină (Osler.Mecanism de producere → ipoteze: * Creşterea permeabilităţii capilarelor pulmonare ca urmare a hipoxiei şi defectelor membranei bazale a capilarelor alveolare * Deprimarea contractilităţii miocardice * Insuficienţă respiratorie acută centrală * Efect toxic direct asupra capilarelor pulmonare * Şoc anafilactic 4.Edem pulmonar acut hemoragic→ insuf. respiratorie acută . Insuficienţă hepatică acută – doze mari de tramadol (opioid sintetic) . 1880) .Cauze de deces 3.

Droguri halucinogene Clasificare funcţie de provenienţă: • naturale: cannabis. fenciclidina. LSD. ibogaina. fenciclidina (Kaplan).serenitate. dimetroxiamfetamina (DOM sau STP.cannabis. • semisintetice/sintetice: LSD. harmalina. mescalina. psilocibina. Substanţe halucinogene sub control internaţional . harmina. linişte. pace). amfetaminele halucinogene. mescalina şi psilocibina .dimetiltriptamina.

Columbia.delta. Mexic. Pakistan.Sahariană. ţări din Africa Sub.Cannabis • Cannabis sativa (cînepa indiană).9.fără efecte halucinogenepotenţează efectele Δ-9. Nepal.THC)responsabil de efectele halucinogene. Liban. Afghanistan. .cannabidiolul (CBD).THC . coasta de vest a SUA • Cannabinozi din componenţa cînepii indiene: .Asia Centrală • Principalele ţări cultivatoare şi exportatoare: Thailanda. Jamaica.9 tetrahidrocannabinolul (Δ. Maroc.

.

Thai. concentraţia de THC25% Denumiri “de stradă” .sticks.Jeanne.4% (Africa). Iarba de cannabis . .fumare . Marihuana. Marie. Joint.plante cultivate în mediu hidroponic. Hemp.varietăţi 1.decoct (ca atare sau amestecat cu alcool).inflorescenţele şi frunzele plantei. pînă la 8% (Columbia)“Gold”. Sinsemilla. Bango. Buddhasticks.Cannabis. uscate şi tocateaspect de tutun sau ceai.1. Kif (“repaus beat”).sticks Iarba de cannabis este vîndută în plicuri sau săculeţi de plastic care conţin cîteva grame de drog Mod de administrare .Marijuana. Pot. Ganja. . recoltate. Grass (iarbă). . culoare verde sau maronie.conţinutul în THC.India şi Antile.

.

maro. în amestec cu tutunul. Shitbaghete de 2.răşina se amestecă cu substanţe liante (clei. sau în pipe * ingestie. . învelite în celofan transparent sau poleială.ţigări (joint).5 grame.Cannabis. neagră (Pakistan şi Afghanistan).Conţinutul în THC.6 ori mai redusă . Haşiş.Charas. Răşina de cannabis (haşiş) . Mod de consum * fumare.cantitatea de principii active care trece în sînge este de 4. Kif.8.28% → 40% (mediu hidoponic) Denumiri “de stradă” . H.verzuie (Maroc). amestecat în diverse mîncăruri sau sub formă de ceaiefecte mai slabe. Pot. ceară) şi comprimată → turte cu miros caracteristic şi diferite culori.pămîntie (Liban).varietăţi 2. în funcţie de zona de provenienţă şi de lianţii utilizaţi la prelucrare: kaki. Hash.

.

varietăţi Uleiul de cannabis (esenţă de cannabis) concentraţia în THC. Red oil Se vinde în fiole mici. Denumiri “de stradă” .aplicat pe tutun sau picurat pe o ţigară în care s-au practicat găuri cu ajutorul unui ac şi care. termosudate.10.30% → 80% la plante cultivate în mediu hidroponic (Terminology). * ingestie.o altă foiţă pentru a se asigura etanşietatea şi tirajul. Obţinut prin extracţie din iarba sau din resina de cannabis Aspect: lichid vîscos. apoi este învelită într.Honey oil. Mod de consum * fumare.Cannabis. . sau intre două folii de plastic transparent. maronie sau verde. flacoane de la eşantioanele de parfum. de culoare roşietică.

.

o mai mică măsură.hidroxi. vîrful este atins în 30 de minute.în creier (hipocamp.efectele euforice apar în cîteva minute.Mecanism de acţiune • Δ.THC (metabolit activ SNC) → legat de proteina G inhibitoare (Gi) care. ganglionii bazali.ergici.efecte mai reduse→ doze de 2.în splină şi timus. • Afectează neuronii monoaminergici şi pe cei GABA.THC → 11. Farmacocinetică • Fumare.12 ore (dificultăţi în conducerea autovehiculului).3 ori mai mari . * tipul 2 . la rîndul său. cerebel şi.9.delta. • Ingestie. este legată de adenil ciclază într. într.o manieră inhibitoare. • În organismul uman există două tipuri de receptori pentru cannabis: * tipul 1. efectele durează între 2 şi 4 ore. Unele efecte motorii şi cognitive pot dura pînă la 5. în cortexul cerebral).9.

solubilă în apă şi alcool.D. • Pe stradă. acid • Mod de consum -ingestie . inodoră şi insipidă. 25 (dietilamida acidului lisergic) • Produs semi-sintetic. capsule..hippie. • Denumiri de “stradă” .L. Woody.S. ce creşte pe secară sau alte cereale) • Substanţă cristalină.Claviceps purpurea. etc.minitablete (“microdots”). incoloră. sau sub formă de foi gelatinoase. impregnat pe hîrtie pe care sînt reprezentate diverse figurine: Donald. obţinut din acidul lisergic (alcaloid dintro ciupercă parazită.

.

.

12 ore • Efecte halucinogene foarte puternice. 25 Mecanism de acţiune • Efectele apar la circa o oră de la ingestie.D. vîrful este atins în 24 ore şi durează pînă la 8.200 micrograme • agonist parţial al receptorilor serotoninergici postsinaptici.S.doza medie necesarăcirca 25. în special al neuronilor din nucleii rafeului care au acţiune inhibitorie asupra SNC şi rol în menţinerea comportamentului uman în anumite limite .L.

ingestie sau injectare intravenoasă • Doza medie utilizată: 1.Fenciclidina (PCP) (1.Angel dust. Killer Weed (ierbicid). Magic Dust (praful magic).fenilciclohexi. Peace Pills (pilulele păcii). Space Basing (fenciclidină şi crack) • Mod de consum .100 mg . tablete sau capsule. prizare. Rocket Fuel (combustibil pentru rachetă).1) piperidină • Drog sintetic.fumare.anestezic şi halucinogen • Medicina veterinară. • Denumiri “de stradă” . DOA (Dead on Arrivalmort la sosire).anestezic pentru animalele mari • Pudră cristalină de culoare albă spre gri sau maro. supergrass (picurată pe ţigările cu marijuana). Hoy. lichid.

.

metil.efectele apar la circa 3. sînt activi .circa 20 de ore. blocînd afluxul ionilor de calciu în celulele controlate de aceştia.vîrful este atins în 30 de minute .timpul de înjumătăţire.D.3 zile (consumatorii cronici). la rîndul lor.5 minute de la administrare.substanţă liposolubilă şi biodisponibilitatea metaboliţilor intermediari care.aspartat). • Activarea neuronilor dopaminergici din aria ventrală tegmentală care au proiecţii pe scoarţa cerebrală şi în sistemul limbic → efecte de întărire Farmacocinetică . • La nivelul receptorilor NDMA localizaţi în hipocamp. inhibă potenţializarea pe lungă durată → alterarea memoriei de fixare.Fenciclidina (PCP) Mecanism de acţiune • antagonist al receptorilor sigma din complexul de receptori NDMA (N.

Mesc.Sursa . în capsule.poate fi obţinută şi prin sinteză chimică .butoni (Butoni mescali).Lophophora Williamsii (peyotl) cactus ce creşte în Mexic .substanţă indolică.Mescalina .Mescalină. Big Chief. Denumiri de stradă . Mescal Button. Peyotl .uscarea şi tăierea în felii a cactusului peyotl sau mescalină pudră.primul halucinogen cunoscut. consumat de către indienii din Mexic încă dinainte de cucerirea spaniolă . Peyote. aseamănătoare cu adrenalina Pe piaţa ilicită . tablete.

predomină euforia şi detaşarea de mediul înconjurător Doze mari .inhalare sau fumare . greaţă. Efecte particulare . vărsături şi dureri gastrice).300. midriază.500 mg mescalină (în jur de 5 grame de cactus).distorsiuni vizuale care progresează spre pseudohalucinaţii vii privind culorile şi mişcarea . Doze mici . Efectele pe termen scurt şi cele pe termen lung .euforie şi ilaritate. dar de o intensitate mai atenuată.Mescalina Mod de consum .Doze medie . .ingestie orală (mestecată sau înmuiată în apă). a tensiunii arteriale. semne de stimulare fiziologică (creşterea frecvenţei cardiace.asemănătoare celor determinate de LSD.

.

40 de plante).2 grame de ciuperci (20. de culoare maronie. • Mod de consum . teonanacatl.ingestie.sacred mushrooms (ciuperci sacre). crude sau uscate sau introduse întro băutură . divine flesh (carne divină sau carne de zeu).Psilocybina • Substanţă halucinogenă naturală.ciuperci uscate.Doza medie. ciupercă brută preparată sau pudră ambalată în capsule • Denumiri de stradă . . care se gaseşte în unele specii de ciuperci halucinogene. înghiţite ca atare.genului Psilocybe (11 speciiPsilocybe mexicana) şi Strofaria (5 specii) • Pe piaţa ilicită .

foarte asemănătoare. dar de circa o sută de ori mai puternice decît cele determinate de mescalină.identice cu cele determinate de LSD. dpdv al structurii chimice.Psilocybina • Alcaloidul principal. • Aspect particular . de o mai mică intensitate. • Efectele pe termen scurt şi lung .psilocybina .ul.posibilitatea producerii unei intoxicaţii fatale ca urmare a confundării speciilor de ciuperci consumate . cu LSD.

Cauze de deces III. aşezarea în faţa trenului cu intenţia de a-l opri etc) . . similar celui determinat de consumul cronic de cocaină.Supradoză→deces prin: • hipertensiune arterială→ tulburări cardiace • hipertermie→afectare cerebrală cu convulsii şi comă • sindrom neuroleptic malign.traumatisme grave. letale în cursul halucinaţiilor (aruncare în gol de la înălţime. Drogurile halucinogene .

deces subit prin ischemie miocardică acută la persoane cu leziuni ischemice anterioare Mecanism de producere Creşterea act.Cauze de deces Cannabis . β adrenergice Inhibarea reflexelor vasculare periferice Spasm arterial ↓ Tahicardie Vasodilataţie periferică ↓ Creşterea necesarului miocardic de oxigen Scăderea furnizării de oxigen la nivel miocardic ↓ ISCHEMIE MIOCARDICĂ .

• cafea.Droguri stimulante S.C. • kola. • amfetamine. Stimulante majore: • cocaină. Stimulante minore: • ceai.N. • tutun. • khat. .

Bazooka. Snow. • Diverse concentraţii. procaină. unul dintre cele mai consumate şi periculoase • Principalul alcaloid din frunzele arbustului Erythroxylon coca (0. Cake etc. Blanche. amfetamine • Denumiri “de stradă” .1%) • Poate fi obţinută şi prin sinteză chimică • Pudră de culoare albă. cu miros caracteristic.Cocaina • Unul dintre cele mai addictive droguri. Coke. 5. • Pe piaţa ilicită .diluată cu zahăr.sub formă de sare hidroclorică (solubilă în apă). Big C. .

60 de minute)administrare frecventă. .injectare sc sau iv .35 mg .ball” (cocaina+heroina).Cocaina Mod de consum .Ingestie.Cocaină + rom adus la stadiul de fierbere. fumare (freebasing.Efectele cocainei apar aproape imediat după administrare şi durează o scurtă perioadă de timp (30.Cocaina+heroina+ amfetamine. . .“speed. .Metaboliţii cocainei pot fi detectaţi în urină circa 10 zile după administrare .prizare. .efectele mai slabe.doza medie 10. crack).

.

Crack
- formă de cocaină extrem de puternică, cu înalt potenţial addictiv (1-2 doze duc la dependenţă)
- alcalinizarea cocainei cu amoniac sau de bicarbonat de sodiu
- Denumiri de stradă - “rocks” (SUA), “caillou” (Franţa), “tigvă” sau “pesmet”
Mod de consum
fumare- pipă cu apă sau o pipă confecţionată dintr- o cutie goală de Coca- Cola sau bere, în care se pune o
cantitate mică de apă. Rolul apei este de a condensa vaporii care se produc prin arderea drogului.
în amestec cu marijuana, în ţigări.
injectare iv, diluată cu suc de portocale
Mecanism de acţiune - eliberare de dopamină.
Farmacocinetică
- Drogul ajunge la nivelul SNC în circa 10 secunde
- Atinge concentraţii serice foarte mari comparativ cu cocaina (1000 ng, comparativ cu 100- 150 ng)
Efecte mai brutale decît cele induse de cocaină.
Starea de euforie durează doar zece minute

Cauze de deces
2. Cocaina duce rar la deces atunci cînd este administrată
singură.
- Supradoză- aritmie cardiacă + depresie centrală respiratorie.
- Stimulare intensă şi brutală a sistemului nervos autonom→
HTA> 300 mmHg → hemoragie cerebrală.
- Concentraţie crescută de catecolamine→ischemie cardiacă,
renală splenică, cerebrală, intestinală
- Consumul cronic → delir agitat şi rabdomioliză cu insuf. renală
acută.
- Prizare- deces subit - “şoc cocainic”, la doze mici, mai ales la
persoane cu sensibilitate particulară.
Clinic: anxietate, agitaţie, paloare extremă, dispnee marcată,
transpiraţii reci, tahicardie, comă

“Amine de trezire” .Amfetaminele .ingestie. speed Mod de consum . crystal meth.metilfenidatul (Ritalin) Denumiri “de stradă” . efectele se instalează într-o oră .efectele apar imediat .iv.dextroamfetamină (Dexedrine) .Substanţe de sinteză.crystal.metamfetamina . realizate pornind de la molecula efedrinei Amfetamine clasice: .

în special dopamină.Amfetaminele Mecanism de acţiune . . de la nivelul terminaţiilor presinaptice.eliberarea de catecolamine.efectele sînt mai puternice asupra neuronilor dopaminergici care se proiectează la nivelul ariei tegmentale ventrale. în cortexul cerebral şi sistemul limbic (sistemul de recompensă cerebral.principala acţiune.addicţie) .stimularea SRAA→stimulare psihomotorie .efect anorexigen .eliberare de dopamină şi influenţarea centrului hipotalamic al alimentaţiei.

4.MDMA (3.Amfetamine designers Substanţe sintetice.pericol de toxicitate acută . 4.metilendioxiamfetamină).eliberarea de catecolamine (dopamină şi norepinefrină) şi serotonină (efecte halucinogene) Efect de acumulare.Eve.MDEA (N.Ecstasy.3.25 mg Mecanism de acţiune .inhalare. ingestie sau injectare iv.metilendioxiamfetamină).3. Pudră de culoare albă. 4 metilen dioximetamfetamină). . asemănătoare structural cu amfetamina şi mescalina → amfetamine halucinogene. MMDA (5. capsule sau impregnate pe hîrtie Mod de consum .etil. doza medie-15. tablete.metoxi. cunoscută sub denumirile de stradă: .

insuficienţă cardiacă şi renală.Efecte stimulante + efortul fizic+cu temperaturi crescute→ deshidratare.Pe termen lung . memorie.scăderea performanţelor la teste de învăţare. deces .Amfetamine designers . atenţie şi inteligenţă generală (afectarea nervilor din sistemul cerebral serotoninergic) . hipertermie. hipertensiune arterială.

ECSTASY → .

Ecstasy (MDMA). injectare iv 1. mai ales la persoane cu afecţiuni cardiace preexistente Efecte stimulante + efortul fizic+cu temperaturi crescute→ deshidratare. hipertensiune arterială. insuficienţă cardiacă şi renală. Amfetaminele →stare de hiperexcitaţie. convulsii. Drogurile stimulante SNC. comă şi deces în cîteva ore → hipertensiune intracraniană→ hemoragie subarahnoidiană. tahicardie şi creşterea consumului de oxigen al cordului. febră marcată.“drog de discotecă” deces.Cauze de deces II. în asociere cu efortul fizic MDMA produce creşterea tensiunii arteriale. fără a se produce şi creşterea eficienţei efectului de pompă al acestuia → accidente acute cardiace letale.deces prin supradoză. hipertermie. deces .

butan. tinner). benzenul. deodorante).nitrit de amil. fluide corectoare. percloretilenul. .substanţe adezive. . heliu).diferite gaze (oxid nitros.Droguri inhalante (solvenţi volatili) . . fluide pentru brichete. gazolină etc.uri.2. tricloretanul. substanţe pentru curăţat carburatoarele. toluenul. . . kerosen). odorizante de încăperi. fixativ. oxid nitros).gaze propulsoare pentru spray. 1. toluen. .aerosoli (spray-uri de vopsit. nitrit de butil . Compuşi activi : acetona. tricloretilenul. propan.diclorpropanul si hidrocarburi halogenate. cloroform. .agenţi de curăţare.carburanţi (benzine.“poppers” sau “snappers”.substanţe anestezice (eter.solvenţi (diluanţi pentru lac de unghii. . .

• tub introdus în ambalajul original al produsului. care apoi sînt ţinute în dreptul gurii şi nasului • substanţa poate fi pulverizată direct în gît .concentrare a vaporilor şi folosire colectivă (gluare).inspirarea vaporilor: • pungă de plastic în care este plasată substanţa (cleiuri). • cutie sau cîrpă înmuiate în substanţa respectivă.Droguri inhalante (solvenţi volatili) Mod de consum . • substanţa poate fi întinsă pe mîini.

.

citeva ore (functie de substanta folosita si doza). Mecanism de acţiune -deprimarea SNC. • Metabolizare hepatică • 1/5 excretată nemodificată prin plamini. • Efectele apar în circa 5 minute (“quick drunk”) şi durează 30 minute. • Inhalantele pot fi detectate in singe timp de 4.10 ore dupa consum. .un mecanism competitiv la nivelul enzimelor hepatice. • Concentratia sanguina a inhalantelor creste atunci cind se asociaza si consumul de alcool.stimularea sistemului acidului gamaaminobutiric (GABA).Droguri inhalante (solvenţi volatili) • Inhalantele sint absorbite rapid prin plamini si ajung in scurt timp la creier. probabil printr.

• Sindromului Morţii Subite al celor care Inhalează (Sudden Sniffing Death Syndrome). • asfixie. şofatul în starea de intoxicaţie acută cu substanţe inhalante) .se poate produce oricînd în cursul inhalării • diverse accidente produse atunci cînd individul se află în stare de intoxicaţie acută (de exemplu. Drogurile inhalante • depresie respiratorie. • aspirarea lichidului de vărsătură. • aritmie cardiacă.Cauze de deces IV.disfuncţie cardiacă acută.

Hexobarbital sodic. metabarbital • Barbiturice cu durata medie de actiune (3. fenobarbital. Barbituricele medicamente de sinteză care au în componenţa lor acidul barbituric Clasificare . barbital. pentobarbital.în funcţie de durata efectelor: • Barbiturice cu durată lungă de acţiune (6. kemidal sodic.10 ore): allobarbital. aprobarbital. thiamilal sodic . butabarbital • Barbiturice cu durată scurtă de acţiune (maxim 3 ore): ciclobarbital.6 ore): amobarbital.Droguri deprimante SNC I. secobarbital • Barbiturice cu durată ultrascurtă de acţiune: pentotal.

↓ → .

în primul rînd.like şi benzodiazepinele acţionează. . asupra complexului de receptori GABA tip A → creşterea afinităţii receptorilor faţă de neurotransmiţătorul endogen GABA şi creşterea fluxului de ioni de clor prin canale.deprimarea sistemului reticulat activator ascendent. substanţele barbituric.acţiune inductoare asupra enzimelor microsomiale şi a altor enzime hepatice →accelerarea metabolizării barbituricelor.Barbituricele Mecanism de acţiune . . .diminuarea difuziunii stimulilor la nivelul scoarţei cerebrale →efect anticonvulsivant. spre neuroni → efect inhibitor cu hiperpolarizarea acestora faţă de spaţiul extracelular → potenţează inhibiţia GABA.ergică.barbituricele. .

folosit pentru injectare . canasson rouge. capsule şi lichid (gel) în capsule.25. înrudite ca structură chimică şi efecte .Benzodiazepinele .0. blue bomb .Doza medie .nerve pills.30mg→100 mg .Mod de administrare * per os * injectare .Forme .tablete.Circa 2000 de substanţe de sinteză.Denumiri de stradă .

slaba coordonare a mişcărilor. blue bomb Forme . capsule şi lichid (gel) în capsule.efecte secundare reduse (ex. . Clordiazepoxid (Librium) Benzodiazepinele au înlocuit în mare măsură barbituricele .medie (10. somnolenţă). folosit pentru injectare Mod de administrare per os injectare .Alprazolam (Xanax).siguranţa consumului (doza letală/doza terapeutică → 200/1) . Temazepam (Restoril) .lungă (peste 24 ore).nerve pills.scurtă (sub 10 ore).24 ore). canasson rouge.Diazepam (Valium).Benzodiazepinele Clasificare funcţie de durata de acţiune: .tablete.Flunitrazepam (Rohypnol) .depresie respiratorie minimă Denumiri de stradă .

mai ales la consumatori recreaţionali. în asociere cu băuturi alcoolice → mai sigure decît barbituricele .o arteră) .5 g.barbituricele cu durată scurtă de acţiune . Benzodiazepine → Doze foarte mari → deces .risc crescut de supradozare .Cauze de deces V.doza letală este foarte apropiată de cea terapeutică • Pericolul creşte dacă simultan cu barbituricele se consumă băuturi alcoolice (doza letală de barbiturice se reduce la circa jumătate din doza letală obişnuită) sau alte substanţe deprimante ale SNC.gangrene (dacă soluţia este injectată accidental într.m.10 g.1.barbiturice cu durată medie/lungă de acţiune • Injectare iv . Barbiturice • Intoxicaţie acută. • DML .a.abcese cutanate (echipament de injectare septic).

pentru o perioadă de cel puţin 12 luni. de substanţe din cel puţin trei categorii (fără a include cofeina şi nicotina) • criteriile pentru diagnosticarea dependenţei sînt cele corespunzătoare grupului de substanţe consumate şi nu pentru o singură substanţă • unul din doi indivizi consumatori de droguri este politoxicoman • înlăturarea unor efecte neplăcute ale unui drog prin efectele altuia • probleme dificile de diagnostic clinic (aprecierea efectelor fiecărui drog în parte).substanţe deprimante SNC+alcool etilic .abuz de mai multe substanţe. toxicologic şi de tratament • sumarea efectelor.Politoxicomaniile • DSM IV.consum repetat.

Cauze de deces.interferenţă enzima hepatică CZP2D6 implicată în metabolizarea Ecstasy → Infecţii sistemice (hepatită virală B sau C. folosirii în comun a echipamentului de injectare → Comportamente riscante adoptate de consumatori.HIV). SIDA) şi cutanate severe apărute ca urmate a tehnicilor septice de injectare a drogurilor. inhalante) .şofatul sub influenţa drogurilor (cannabis.aspecte particulare → Efectul sinergic a două sau mai multe droguri similare din punct de vedere farmacologic → dificultăţi în ex. khat. MDMA (Ecstasy)+Ritonavir (antiviral. toxicologic Ex.toxicologiccreşterea nivelului de Ecstasy în sînge.

la nivelul tubului digestiv .Rgf abdominală pe gol. ileo. cu conuri de umbră posterioare.Ecografia abdominală (gravide). de formă cilindrică. radioopace la nivelul tubului digestiv .corpuri străine.elipse hiperecogene.Disimularea intracorporală a drogurilor • Tub digestiv. vagin • Toxicitate marcată a substanţelor transportate • Risc vital potenţial permanent * posibilitatea ruperii ambalajelor * posibilitatea difuzării drogurilor prin pereţii pachetelorpermeabilitate crescută a materialului din care sînt confecţionate • Complicaţii de tip mecanic: ocluzie intestinală prin obstrucţie la nivel piloric.cecal sau al unghiului colic stîng Metode imagistice de depistare la persoana vie .

determinarea conţinutului pachetelor eliminate. în cantităţi mici.riscul ruperii unui pachet cu droguri . care nu pun problema riscului vital Se recomandă evitarea tuşeului rectal sau vaginal. cu scopul de a stabili tipul de drog şi puritatea acestuia Limite: * depistarea unor urme de drog ca urmare a drogării anterioare a subiectului * urme de drog în urină ca urmare a scurgerii drogului prin pereţii ambalajelor.Disimularea intracorporală a drogurilor Examene toxicologice urinare repetate .la internare monitorizarea permanentă a funcţiilor vitale pentru a surprinde o eventuală intoxicaţie .

Examen la locul faptei .Aspecte necroptice I.prezenţa legistului este obligatorie . participări prealabile în programe de dezintoxicare. Indicii: .Resturi de drog în încăpere. seringi). mîini .hainele victimei trebuie cercetate cu grijă şi păstrate.Declaraţii ale anturajului. . comportament anterior decesului.colectate şi trimise la laboratorul de toxicologie pentru a fi examinate.toxicoman în tratament cu metadonă.toate tabletele şi instrumentele pentru fumatul sau injectarea drogurilor (ex. pe haine. asocierea cu alţi consumatori de droguri .Locul unde este găsit cadavrul .

.

.

.

.

pînză cu microfilament metalic * fierăstrău cu aspiraţie . toxicologic .În sală. extern .II.recoltarea de eşantioane adecvate pentru ex.la ex. măşti * mănuşi speciale.Loc adecvat .examenul extern al cadavrului .numai legistul şi autopsierul Importante . Necropsia ! Necropsie de risc Kit pentru determinarea HIV.Uniforme de protecţie: * ochelari.Sînge integral din orice regiune→ rezultat în 3 minute .

.

.

.

faţa posterioară a mîinii • frecvent. faţa anterioară a picioarelor (sclerozarea venelor) . nedepresibile) .partea dreaptă a corpului.arii de scleroză subcutanată..Injectare i. faţa anterioară a antebraţului.miozite cronice.fibrozarea venelor (cordoane dure.popping”).c.Injectare sc cronică. Examen extern 1. mobile. . . necroză grasă.Locuri frecvente pentru injectare s. • după un timp. iv) • plica cotului. 1.m. abcese.pe partea stîngă a corpului.II. vechi/recente . (“skin.Localizările cele mai frecvente (inj.Injectare iv cronică. Cercetarea locurilor de injectare.copsele şi peretele anterior al abdomenului .

.

.

.

II. care va dispărea treptat. • plagă de circa 24 ore.crusta începe să se desprindă de la periferie şi cade. • după circa 5. Examen extern Vechimea plăgii înţepate Macroscopic • plaga recentă (cîteva ore anterior decesului). 1.identificarea subtipurilor de macrofage prezente la aceste niveluri. cu ajutorul markerilor anticorpici .7 zile. • 5-7 zile. lăsînd pe piele o zonă de culoare rozie. Infiltrate hemoragice care apar la nivelul unei plagi înţepate recente Microscopic . uşor de îndepărtat.acoperită cu un cheag de sînge uşor de îndepărtat.crustă de culoare brună.crusta devine progresiv mai aderentă.

.

corp emaciat. negru 3. Arsuri de ţigară 4.tatuaj punctiform.vederile existenţiale ale subiectului .II. Mioză/ midriază 10. Semne de tromboflebită 6. O unghie mai lungă la unul dintre degetele mîinilor 8. Semne de disimulare intracorporală a drogurilor .flambarea acului. Consumator cronic. Cicatrici 5. Examen extern 2.cu semnificaţie în subcultura drogurilor .mascarea urmelor injectării cronice . cu infecţii cutanate 7. Amfetamine. Spumă de culoare rozie la gură şi nas 11. murdar. 1. Perforaţia septului nazal+ urme de praf alb în nări 9.cianoză generalizată 12. Tatuaje .

.

.

Tub digestiv * Examinare completă. amidon etc). 2.tablete nedigerate/miros caracteristic .II.ischemie → cocaină Administrare cronică per os .ascunderea drogurilor * Stomac . granuloame de corp străinsubstanţe de diluţie (talc.mărirea de volum a ganglionilor limfatici regionali (în special cei axilari) şi a ganglionilor tributari teritoriului port.intoxicaţia acută heroină * Materiale străine aspirate. Examen intern .Aspecte nespecifice Pulmoni * Edem masiv. .

Semne externe şi interne de asfixie.Alterări parenchimatoase .Miros specific al conţinutului gastric şi al plămînilor . hemoragii peteşiale pe mucoase .II.ex.Erupţii cutanate în jurul nasului şi gurii . 2. endocardită cu floră polimicrobiană (consum cronic de cocaină) Solvenţi volatili . Examen intern Urme de drog în nas şi gură Stază generalizată Semne ale unor complicaţii. în special infecţioase.