You are on page 1of 9

TEHNOLOGIA FABRICĂRII NUTREŢURILOR COMBINATE

Masterand ing. Lucian Ioniţă
Generalităţi
Nutreţurile combinate sunt produse industriale obţinute din ingrediente combinate
astfel încât să satisfacă cerineţele nutritive ale unei anumite categorii de animale la nivel
optim.
Utilizarea nutreţurilor combinate în alimentaţia animalelor prezintă câteva mari
avantaje, printre care:
- Conţinut nutritiv bine echilibrat, ceea ce concuce la realizarea unor performanţe
-

optime.
Prevenirea apariţiei unor boli şi menţinerea în consecinţă a unei stări de sănătate

-

corespunzătoare a anmalelor.
Oferă avantajul mecanizării alimentaţiei, se reduc cheltuielile cu furajarea , lucru
care, corelat cu sporirea producţiilor animalelor conduce la creşterea eficienţei

economice a fermelor zootehnice.
Tipuri de nutreţuri combinate
1. Nutreţuri combinate complete. Acestea asigură toate substanţele nutritive necesare
categoriei de animale pentru care sunt destinate şi sunt de mai multe tipuri : prestarter, starter,
grower, finisher.
2. Nutreţuri combinate de completare. Acestea sunt utilizate pentru completarea
raţiilor de bază la rumegătoare (amestecuri de fermă).
3. Concentrate proteino-vitamino-minerale. Acestea sunt alcătuite din ingrediente ce
intră în alcătuirea unui nutreţ combinat, din care sunt excluse cerealele. Completarea se face
cu cereale la nivel de fermă.
4. Nutreţuri combinate speciale. Acestea sunt reprezentate de substituienţii de lapte
pentru viţei, purcei, miei şi premixuri sau supernuclee.
5. Nutreţuri combinate medicamentate. Acestea reprezintă amestecuri furajere ce
conţin ca aditivi furajeri unul sau mai multe medicamente cunoscute
Materii prime folosite la producerea nutreţurilor combinate
În structura unei reţete de nutreţ combinat intră următoarele categorii de materii
prime:
-

Materii prime energetice, reprezentate în principal de cereale, cea mai mare
pondere având-o porumbul., apoi grâul, orzul, ovăzul, cerealele având şi un

conţinut redus de proteină.
Alte surse : grăsimile, zahărul, melasa, tăiţeii deshidrataţi etc.
- Materii prime proteice de origine vegetală. În această categorie intră şroturile de
soia, şroturile de floarea soarelui, mazărea. Caracteristica principală a şrotului de
soia este conţinutul mare în proteină brută, iar a celui de floarea soarelui un
conţinut mare în celuloză. Se mai pot folosi şi şrot de in, de rapiţă şi de germeni

Aici intră drojdiile furajere.Cl. NA. 2. Se mai pot folosi şi tărâţe de grâu. Cu. -Cunoaşterea valorilor nutritive ale materiilor prime utilizate pentru fabricarea de nutreţuri combinate. alte făinuri animale.trimestru. Acestea asigură vitaminele. la: -Cunoaşterea cerinţelor nutritive pentru fiecare specie şi categorie de animale în parte. Etapele tehnologice ale producerii nutreţurilor combinate 1. Materii prime minerale. cloruri etc. F. Fluxul tehnologic pentru producerea nutreţurilor combinate este următorul: -Recepţia cantitativă şi calitativă a materiilor prime -Condiţionarea materiilor prime -Depozitarea şi conservarea unor materii prime. apoi un macrotest care reprezintă un test în condiţii de producţie. semestru. amestec care prin valoarea sa nutritivă completează raţia până la nivelul necesarului fiecărei specii sau categorii de - animale. dar mai mult în amestecurile - pentru rumegătoare. în general. Premixurile furajere. . făina de sânge. Mn. -Corelarea cerinţelor nutritive ale animalelor cu tehnologiile de întreţinere a animalelor.S etc. După elaborarea recepturii de fabricaţie a reţetelor de nutreţuri combinate acestea trebuiesc omologate. Elaborarea recepturii de fabricaţie ( totalitatea reţetelor de nutreţuri combinate pentru o anumită perioadă de timp – lună. integrate pe un suport. Materii prime proteice de origine animalieră. Acestea sunt amestecuri a două sau mai multe substanţe biologic active. Ca surse de macroelemente (Ca. Premixurile complexe sau zooforturile. Zn. În această categorie intră făina de peşte. an).Mg.de porumb. sulfaţi.K. Aceasta se referă. Sursele de microelemente (Fe. În industria nutreţurilor combinate se foloseşte mai mult făina de peşte care reprezintă componentul proteic cel mai valoros atât prin conţinutul în aminoacizi. Pregătirea materiilor prime şi producerea nutreţului combinat. făina de carne. Co.) se folosesc diferiţi carbonaţi. cât şi prin echilibrul - dintre aceştia. fosfaţi. drept pentru care se recurge la efectuarea unui microtest de obicei în institute de cercetare. dar valoare biologică scăzută - datorită conţinutului în aminoacizi cu sulf. Se) se integrează în premixul mineralo- - vitaminic sau premixul mineral. microelementele şi uneori antibioticele animalelor pentru care sunt preparate. -Asigurarea unor interrelaţii optime între cerinţele nutritive ale animalelor şi valoarea nutritivă a materiilor prime introduse. Materii prime de origine microorganică. care au un mare conţinut de proteină cu o mare digestibilitate. P.

grower. respectiv un indice de conversie ridicat şi o reducere importantă a risipei de nutreţuri combinate. cereale).g.-Măcinarea unor materii prime. La porci şi păsări se folosesc nutreţuri combinate complete. La porcine. Utilizarea nutreţurilor combinate La bovine şi ovine se folosesc nutrteţurile combinate de completare. Cernere . Primire 2.g. produs prin amestecarea mai multor materii prime vegetale (e. Dozare 4. Peletizare 6.Granularea. Răcire 7. de vârstă. -Depozitarea produselor finite. finisher.şi nu de granule deoarece producţia de ouă este identică în ambele variante. faza de îngrăşare. vieri de reproducţie. dar pot fi proiectate bucătării furajere care să lucreze cu o gamă largă de rețete. scroafe cu purcei. premixuri și aditivi.. -Livrarea produselor finite. Pentru tineretul aviar de înlocuire se recomandă nutreţul combinat sub formă de granule sparte (brizură). comparativ cu nutreţul administrat sub formă de făinuri. dar granularea creşte preţul nutreţului combinat. Amestecare 5. Etape Multe fabrici de nutrețuri (FNC-uri) sunt concepute pentru un anumit tip de produs (e. Pentru animalele adulte nutreţurile combinate complete sunt denumite după fazele fiziologice : scroafe gestante. Aceasta duce la o bună valorificare. starter. pentru pești). iar în perioada de finisare numai sub formă de granule. La păsările pentru ouă consum se recomandă se recomandă ca nutreţul să se administreze la discreţie şi sub formă de făinuri. etapele de producție sunt aceleași: 1. De obicei. . -Dozarea şi amestecarea materiilor prime. denumirea nutreţurilor combinate arată şi faza de creştere şi îngrăşare : prestarter. utilizarea nutreţurilor combinate se face conform cerinţelor nutritive ale animalelor în funcţie de scopul urmărit. Indiferent de tipul fabricii. Amestecurile furajere sunt realizate conform nevoilor nutriționale ale fiecărui animal și se găsesc sub formă de pudră. La puii de carne se recomandă ca nutreţul combinat să fie administrat în prima perioadă de creştere sub formă de brizură. granule (peleți) sau firimituri. Măcinare 3. La păsări crescute industrial furajarea se face exclusiv cu nutreţuri combinate complete. Fabricarea nutrețurilor combinate Nutrețul combinat este un tip de mâncare pentru animale. pentru porci.

procesul are un grad mult mai mare de complexitate. cereale. Toate tipurile de produse sunt supuse unui proces de eliminare a corpurilor străine. procesul de măcinare poate fi separat în câteva faze și pot fi utilizate diverse tipuri de echipamente.g. cele mai folosite sunt morile cu ciocane. făinuri. În cazurile produselor finite de înaltă calitate (e. Principalele operațiuni din faza de curățare sunt asemănătoare cu cele desfășurate întrun sistem de stocare a cerealelor: desprăfuirea. înlăturarea elementelor metalice (e.. boabele de produs primar sunt fărâmițate într-o moară pentru a obține făina. ușurează amestecarea și granularea. Pe de altă parte. sunt necesare linii de recepție pentru fiecare tip de material folosit. Ambalare Primirea Pentru fabricarea nutrețurilor se folosesc ingrediente primite în saci sau vrac. ingredientele sunt depozitate în silozuri. Pentru cereale. Tipul celulei se alege în funcție de produs și de durata depozitării.g. echipamentele sunt mult mai precise deoarece produsul care urmează a fi procesat trebuie să respecte criterii stricte de calitate.8. În funcție de ingrediente și rețete. Factorii determinanți pentru calitatea făinii rezultate sunt omogenitatea și temperatura la care ajunge produsul în timpul măcinării. prin intermediul unui cântar de flux. Acestea sunt aparate de măcinare pe bază de impact în care produsul este spart prin lovirea cu niște bare metalice numite ciocane sau ciocănele. Această operațiune se efectuează în general automat. În saci sunt păstrate materiile prime folosite în cantități mici. Alte dispozitive utilizate uzual sunt morile cu role. Măcinarea Măcinarea ingredientelor crește digestia. în care boabele sunt presate între două roți zimțate. . Pe de o parte. Prin acest proces. e.. produse granulare. iar în unele cazuri sporește densitatea.g. uzura și tăiere. Pentru materialele abrazive sau corozive pot fi utilizate silozuri din fibră de sticlă sau celule cu pereți din oțel inoxidabil.. Pe lângă curățare. În cazul cantităților mari. Într-un sistem complex pot fi găsite silozuri cu fund plat pentru stocare pe termen lung și silozuri cu fund conic pentru asigurarea încărcării FNCului cu cereale. șuruburi). în această etapă se realizează și cântărirea produsului. Totuși. a bucăților de pământ și a resturilor vegetale. mâncare pentru animale tinere sau pești) pot fi folosite măcinătoare cu lame care lucrează la temperaturi scăzute. Măcinarea se realizează cu echipamente care acționează asupra produsului în trei feluri: lovire. în cazul unei fabrici de nutrețuri. bucăți de sârmă.

zoofort-uri) Nutreturi fibroase Finurile care se utilizeaza in hrana taurinelor sint: – fin de leguminoase (lucerna. Pe lângă modul de lucru. Dozarea După curățare și măcinare. Amestecarea Echipamentele de amestecare sunt legate la sistemul de dozare și funcționează pe loturi. etc) • Nutreturi concentrate (cereale.. deal. reziduuri de la industria de morarit) • Nutreturi suculente (silozuri. Transferul din aceste recipiente în amestecător se poate face în șarjă (lot) sau continuu și este controlat în totalitate electronic. se pot lega în serie câteva echipamente de măcinare cu proprietăți de lucru diferite (e. II. Materialele care intră în contact cu produsul au o calitate ridicată pentru a putea fi curățate repede și pentru a reduce riscul de contaminare dintre loturi. aspectul cel mai important este precizia cu care se face proporționarea produselor. radacinoase. Amestecarea este un proces care durează câteva minute în cazul celor mai multe rețete. trifoi. Principalele nutreturi utilizate in hrana bovinelor Pot fi impartite in urmatoarele grupe : • Nutreturi fibroase (finuri. temperatura. pajisti cultivate) – fin de borceag ( amestec de paioase + mazare sau mazariche) – finuri naturale ( de lunca. coceni.g. tipul măcinării. munte) – fin de otava (obtinut dupa cosirea pajistilor) . De aceea. paie. sparceta) – finul de graminee (fin din livezi. dimensiunea particulelor rezultate).În unele situații este dificil ca un produs să fie măcinat complet într-o singură moară. bostanoase si borhoturi) • Aditivi furajeri (premix-uri. materiile prime sunt introduse în recipiente care asigură o zonă tampon înainte de introducerea în amestecător. sroturi.

digestibilitate ridicata si o mare valoare energetica. Digestibilitatea poate sa creasca prin diferite metode si procedee de preparare (saramurare. de ex: 75-80% si 20-25% mazare sau soia. murare. – porumb stiulete macinat cu totul pentru virsta 6-18 luni si peste. Pentru ridicarea continutului de proteina.Cantitatile de fin recomandate la taurine sint intre 2 si 10 kg in functie de categoriile de virsta si de starea fiziologica a animalului. etc). in amestecuri fiind o componemta de baza in producerea nutreturilor combinate. unde participa in urmatoarele proportii: – 40-60% la vacile gestante si lactante – 30-40% la tineretul pentru reproductie – 65-85% la animalele pentru ingrasat Porumbul se administreaza sub diferite forme: – boabe macinate pentru virsta 0-6 luni. Grosierele se administreaza la animalele adulte. Grosiere aceste nutreturi se caracterizeaza printr-un continut ridicat in substanta uscata. uree. borhoturi. In hrana animalelor. De asemeni. amestec cu melasa.28 kg sulfat de amoniu la 200 l apa necesara pentru 100 kg masa porumb insilozat). in hrana . valoare nutritiva redusa.72 kg uree+0. o alta posibilitate de a ridica continutul de proteina a porumbului insilozat este de a adauga uree sintetica si sulfat de amoniu (0. continind 8-10% proteina. Nutreturi concentrate Porumbul este cereala care intra in proportia cea mai mare in hrana animalelor. avind un continut ridicat in amidon si grasime (4-5%) si scazut in celuloza. se poate insiloza porumbul in amestec cu leguminoase. Finurile se administreaza ca atare sau macinate (cele de leguminoase) 2-3 tainuri/zi. se depoziteaza pe platforme de beton . Acestia se toaca. – cocenii de porumb administrati fara nici o pregatire animalelor sint consumati numai in procent de 50-70%. – porumb siloz recoltarea porumbului se recomanda sa se efectueze cind planta se gaseste in perioada de vegetatie lapte-ceara. porumbul se adiministreaza sub forma de uruiala. iar dintre vitamine se remarca vitamina E si provitamina A. dupa care se preseaza pentru eliminarea aerului in vederea obtinerii unei fermentatii de calitate. cantitatile variind intre 35 kg paie si vrej de leguminoase si 8-10 kg coceni de porumb. precum si o digestibilitate mica.

– 30 litri apa in care se dizolva 600 g sare (2% sare). cu dimensiunile de 1m/1m/1. taritele se folosesc in procent de 1025% din amestecul de concentrat. dupa virsta de 12 luni. putind administrati ca atare sau in amestec cu borhoturi. este una dintre compunentele de baza la realizarea nutreturilor concentrate in . ca valoare nutritiva acesta inlocuind porumbul siloz. se poate realiza un amestecde nutret murat.Pentru a le mari procentul de utilizare. Continutul in proteina digestiva este mare la aceste graminee. datorita continutului ridicat de proteina. folosindu-se in hrana animalelor in proportie de 40-50% ovazul in concentrate si orzul in hrana vacilor de lapte in proportie de 30-35% din amestecul de concentrat. proteine. evitindu-se fermentatia de tip butilic care apare in urma insuficientei tasari (miros intepator. cocenii se toaca la sisca. se umple cu aproximativ: – 100 kg strujeni tocati (sisca). astfel: o cutie din lemn placata cu tabla zincata. imbietor). La hrana animalelor. – la taurinele adulte la ingrasat se administreaza 30-40 kg/zi. – daca este posibil. Srotul de floarea soarelui. Orzul si ovazul sint consumate cu placere de catre animale. Dupa 2-3 zile de fermentatie se poate administra la animale. imbunatatind ratia cu extracte azotate. grasime si aminoacizi esentiali. proteina bruta. acesta din urma avind un efect pozitiv asupra cantitatii si in special asupra calitatii laptelui. 600 g melasa care va imbunatati valoarea nutritiva a furajului. iar la tineret. In regim gospodaresc. In ratia zilnica se recomanda urmatoarele cantitati de nutret murat sau porumb siloz: – pentru vacile in lactatie 20-30 kg (rezultate bune se obtin cind 1/3 din cantitate de nutret suculent este reprezentat de sfecla furajera si cind pentru 5kg nutret murat se administreaza 1 kg fin). Taritele de griu sint formate din invelisuri bogate in celuloza si germenii bogati in amidon.5m. 10-20 kg (functie de virsta si greutate). saruri minerale (mai ales fosfor). in schimb sarace in calciu. urmarindu-se o fermentatie de tip lactic (miros placut de fermentat. Acest amestec se preseaza bine. respingator).

cobalt. Se foloseste in alimentatia animalelor numai dupa un tratament termic (prajire sau fierbere). aceste insusiri dind melasei calitati de suport pentru utilizarea azotului neproteic. proteina gasindu-se in cantitati f. gulii furajere. morcov furajer) Bostanoasele (bostanul furajer. in proportie de pina la 1% din cantitatea de concentrate. Creta furajera cu un continut de calciu de aprox. Fosfati furajeri sub forma de – fosfat monocalcic 15. 39%. fiind bogata in potasiu. borceag. mangan.1% fosfor si 23. 60% extractive azotate.hrana vacilor de lapte a tineretului si a reproducatorilor. Melasa se foloseste diluata in proprotie de 2%. substantele nutritive fiind usor digestibile. 9% proteine. sub forma de faina. situindu-se pe primul loc intre concentratele proteice de origine vegetala.29% calciu – fosfat tricalcic 19. Nutreturi suculente Nutreturi insilozate (porumb. 25-50 g/zi in hrana si sub forma de bulgari in iesle pentru lins. iar proteina este considerata cu o valoare biologica foarte valoroasa.76% calciu Ex: fosfatul monocalcic 1 g fosfor este asigurat de 6. fier. se administreaza sub forma macinata in proportie de pina la 2% din cantitatea de concentrate. aprox. pepene verde furajer) sunt fructe suculente care contin 90-94% apa. 24% calciu – fosfat dicalcic 18. folosindu-se intrun procent de 10-25% din totalul acestor concentrate. cupru. mici si pot fi administrate mai ales in hrana vacilor de lapte in cantitati de 1015 kg/zi sub forma tocata sau in amestec cu strujeni tocati pentru silozul murat.3g fosfat monocalcic .9% fosfor. Soia se situeaza printre leguminoasele cu cele mai mari cantitati de proteina(32-34%) si cel mai ridicat continut in lipide (17-20%).50-80 g/zi in hrana. aprox. leguminoase ) Melasa contine 20% apa. Radacinoase ( sfecla furajera.97% fosfor si 38. Aditivi furajeri Substante aditionale de origine minerala Clorura de sodiu (sarea de bucatarie) macinata. zinc.

care desi in cantitati mici. . obtineri de productii ridicate de lapte. contin: antibiotice.Faina de oaseprovine din macinarea oaselor degresate si si degelatinate si contine 28-35% calciu. max. drojdii furajere. etc. enzime. Substante aditionale de uz furajer Cunoscute sub denumirea de premix-uri. hormoni. zooforte-uri. 14-15% fosfor sub forma de fosfat dicalcic.1%. proteine iodate. sint deosebit de benefice pentru cresterea si dezvoltarea animalelor.