You are on page 1of 100

DIFORMITATI OSOASE

Scolioza

Scoliozele functionale
• CLASIFICAREA STAGNARA
1. Defecte de postura - fara o cauza evidenta, apar
in cursul copilariei si dispar spontan in cursul
puseului pubertar de crestere. In aceasta categorie
se gasesc si scoliozele pitiatice (isterice)
2. Curburi scoliotice reductibile – simptomatice
unor afectiuni vertebrale sau juxtavertebrale
(atitudini antalgice). Ex: un conflict disco-radicular
poate determina aparitia unei scolioze antalgice
care dispare o data cu disparitia cauzei.
3. Curburi de compensatie – ale unor defecte cu
sediul la distanta de rahis. Ex: inegalitatea de
lungime a MI, torticolis congenital.

Scoliozele structurale .

TULBURARI MEZENCHIMALE  VI. CONTRACTURI EXTRAVERTEBRALE  VIII. TRAUMATICE  VII. NEUROMUSCULARE  III. NEUROFIBROMATOZA  V. CONGENITALE  IV.Scoliozele structurale  II. SCOLIOZA LEGATE DE REGIUNEA LOMBOSACRATA . BOLI METABOLICE  XII. TUMORALE  X. AFECTIUNI REUMATOIDE  XI. OSTEOCONDRODISTROFII  IX. INFECTII OSOASE  XIII.

de altfel sanatos. Scolioza adolescentului apare intre debutul pubertatii si maturitatea osoasa. Scolioza juvenila apare intre 4 ani si debutul pubertatii. Limita dintre scolioza juvenila si cea a adolescentului – la debutul puseului pubertar de crestere (in varsta osoasa. in jur de 11 anu la fete si 13 ani la baieti) Prevalenta: 0.factorul ereditar .Cea mai intalnita forma a scoliozei structurale. Definitie: incurbarea laterala a coloanei vertebrale care apare la un copil.3 – 15. (lordoza intervertebrala. rotatie axiala si inclinare laterala) Scolioza infantila apare intre 1 – 3 ani.rezultatul unei tulburari multifactoriale •Scoliozele idiopatice au o predispozitie de a dezvolta curburi toracice .3 ‰ Etiologie: . Scolioza este o deviatie tridimensionala a coloanei. si la care nu poate fi decelata nici o cauza.

dupa cum convexitatea este localizata la dreapta sau la stanga planului medio-sagital. Curburile de compensatie = curburi sau semicurburile care permit rahisului sa-si gaseasca aliniamentul deasupra si dedesubtul curburii structurale (majore) Curbura majora = Curbura primara Curbura compensatorie = Curbura secundara Curbura este denumita dreapta sau stanga. uneori poate fi si vertebra limita sup sau inf Zona apicala = este cea mai lateral si sagital deplasata fata de linia gravitatii . Vertebra apicala = vertebra cea mai rotata si cea mai deplasata fata de linia gravitatii corpului Vertebra limita sup = vertebra de la limita sup a curburii si al carei platou sup este cel mai inclinat spre concavitatea curburii Vertebra limita inf = vertebra de la limita inf a curburii si al carei platou inf este cel mai inclinat spre concavitatea curburii Vertebra neutra = vertebra de la limita sup sau inf a curburii care nu mai este rotata. care este cea mai putin reductibila si care are rotatia cea mai importanta. Este o curbura structurala.Curbura majora = curbura a carei valoare in grade este mai mare.

•Pete de culoare “café au lait” pot semnala o neurofibromatoza •O zona de hiperpilozitate la nivelul sacrului sau a coloanei lombare poate indica o spina bifida sau o malformatie medulara .

.

incidenta AP si L .Scolioza idiopatica toracica dreapta si lombara stanga radiografii in ortostatism.

.Masurarea unghiul format de tangenta la platoul sup al vertebrei neutre sup.Masurarea consta in 3 pasi: 1.Localizarea vertebrei neutre inferioare 3. cu tangenta la platoul inf al vertebrei neutre inf (sau de perpendicularele ridicate de pe aceste 2 tangente) unghiul scoliozei. Daca suprafetele nu sunt vizibile se pot folosi pediculii.Localizarea vertebrei neutre superioare 2. Unghiul Cobb se calculeaza si pentru contracurburi.

•Kinetoterapie – in atitudine scoliotica si scolioza neevoluata cu un
unghi de max 15˚
•Atat tratamentul ortopedic cat si cel chirurgical necesita
kinetoterapie

•Corsete gipsate (s-a renuntat aproape in totalitate) sau
ortopedice
• scolioze peste 30˚ - pacienti cu imaturitate a scheletului
(Risser 0-2, premenstrual sau postmenstrual sub 1 an)
• scoliozelor in jur de 20˚ care si-au facut proba evolutivitatii
(agravare de 6˚ intre 2 controale, la 6 luni interval)
•limita superioara a posibilitatilor tratamentului ortopedic
de 40˚, maximum 45˚pentru formele toracice si de max 30˚
pentru formele lombare.

 tratamentul scoliozei infantile si juvenile.pt ca nu aplica presiuni asupra toracelui. presiuni ce ar determina deformarea acestuia .

tratamentul scoliozei cu 2 curburi toracice .

tratamentul scoliozei cu 2 curburi toracice .

.

.

.

.

tratamentul curburilor din regiunea lombara .

Artrodeza vertebrala posterioara – instrumentatia Harrington. .intrumentatia spinala segmentara Artrodeza vertebrala anterioara .instrumentatia Luque .

A. 16 ani .M.Scolioză idiopatică toracală dreaptă 62o. King III J.

Scolioză idiopatică TL stângă 43o Lenke 5 B N .I C 14 ani.

I C 14 ani – aspect intraoperator .

Persistenta acestor deviatii functionale duce la structuralizarea lor. care nu se pot redresa decat partial. miopia necorectata antreneaza o cifoza toracala. determinand o diformitate cu o convexitate post si o concavitate ant excesiva Accentuarea cifozei toracale este cea mai frecventa diformitate a coloanei in plan sagital Clasificare: Cifozele functionale (posturale): nu se insotesc de modificari de structura ale corpilor vertebrali si ale caror curburi sunt reductibile.CIFOZA Definitie: accentuarea curburii vertebrale. ex: atitudinea astenica prepubertara si pubertara. fixe. insotite de modificari de structura ale corpilor vertebrali . Cifozele structurale: curburi rigide.

Cifozele structurale

Etiologii:

Categorii

Cauze specifice

Traumatice

Traumatism unic, microtraumatisme

Iatrogenice

Post laminectomie, post iradiere

Inflamatorii

PR, SA

Infectioase

Infectii piogene, tuberculoza

Posturale
Cifoza Scheuermann
Degenerative

Fr osteoporotice, Maladie Paget,
Discartroze

Congenitale

Defect de formare, defect de
segmentare

Neoplazice

Tumori primare, tumori metastatice

Displazice

Acondroplazia, pseudoacondroplazia,
displazia distrofica

De dezvoltare

Idiopatice

Evaluare clinica si
imagistica
:

 Anamneza poate evidentia caracterul ereditar al unei cifoze
 Examen clinic: in ortostatism (in pozitia obisnuita a pacientului),

pozitie sezanda, culcata (peste marginea unei mese), semnele
pubertare (cotatia Tanner), eventualele semne neurologice si
capacitatea vitala, exam cu firul de Pb in plan frontal si sagital. Se
masoara in plan sagital, sageata lordozei cervicale si lombare
 Examenul radiologic: al intregii coloane de fata si de profil in

ortostatism, va evidentia si masura (metoda Cobb) diformitatile
vertebrale de fata si profil. Masurarea cifozei va tine cont de
vertebra intermediara, cea mai inclinata, dintre curbura toracica si
cea lombara. La partea superioara a curburii toracice se poate
utiliza pt masuratori T4. Intre tangenta la platoul superior al
corpului vertebral T4 si tangenta la platoul inferior al vertebrei
intermediare, se masoara valoarea unghiulara a cifozei toracale.

Cifoza Scheuermann

Incidenta: 0.4 – 8%
Etiopatogenia: este inca disputata
-Necroza aseptica a listelului
marginal vertebral
-Prezenta herniilor intraspongioase
vertebrale
-Factori mecanici
-Contractura musculara
-Persistenta santului vascular
vertebral anterior
-Factori endocrini +/_ nutritionali

deoarece nu a aparut listelul marginal. .Simptomatologie clinica Initial este discreta Debutul bolii apare in jurul varstei de 10 ani Cuneiformizarea vertebrelor nu este evidenta radiologic inaintea acestei varste. corpurile vertebrale avand mai degraba un profil curbiliniu decat rectangular. Prezenta cifozei care nu poate fi redresata spontan (voluntar) poate fi unicul semn.

cel putin 3 vertebre adiacente trebuie sa aiba o cuneiformizare de peste 5˚ . O cifoza mai mare de 40˚ .cifoza trebuie sa depaseasca 45˚ CT poate evidentia mai precoce hernieri ale discului in corpul vertebral. .Examenul imagistic Criteriile de diagnostic ale cifozei Scheuermann (Bradford): 1. Ingustarea spatiului discal 3. Neregularitati ale placilor vertebrale sup si inf 2. Cuneiformizarea cu peste 5˚ a uneia sau mai multor vertebre 4.

urmata de aplicarea instrumentatiei posterioare in compresiune.localizarile toracale si toracolombare -aparat gipsat corector tip Stagnara -Tratament chirurgical -5% din pacientii tratati ortopedic.ham de memorie -corsetul Milwaukee.-Kinetoterapia -Tratament ortopedic: -Orteza tip Picault Tratament . din cauza agravarii rapide a curburii. chirurgia este indicata adolescentilor cu curburi ce depasesc 65˚ -Corectia cifozei pe cale posterioara – rezectia completa a apofizelor articulare din aria cifotica. necesita tratament chirurgical. in pofida masurilor terapeutice -Pentru cei netratati. .

V. artrodezaT2-T12. cifoza 83° rigida – timpul II: osteotomie PONTE T6-T7-T8. recul 5ani p.23a.A.♂.41° . postop37°.o.

de organogeneza. extremitatii proximale a femurului si cotilului. datorita unui cotil displazic si a mentinerii coapselor in adductie. Luxatia congenitala de sold: este o consecinta a displaziei si poate apare mai curand sau mai tarziu dupa nastere.Luxatia congenitala a soldului Displazia luxanta de sold (DDS): o dezvoltare anormala ducand la defecte ale capsulei. intalnita pana la varsta de 7-8 luni. Luxatia teratologica: se constituie in perioada embrionara. .

.Incidenta aproximativ 1‰ sexul feminin este mai des afectat (rata este de 4:1 . este mai frecventa la primul nou-nascut si la cei nascuti in prezentatie pelvina. localizarea bilaterala reprezinta 70-80% din numarul total de cazuri.6:1). transmiterea ereditara se intalneste la 10% din cazuri.

.capsula articulara prezinta laxitate accentuata.limbusul este impins si deformat.Anatomopatologic La nastere: .ligamentul profund este hipertrofic. . . .cavitatea cotiloida putin profunda prin urmare mai plata si ingusta. .capul femural usor turtit.

. -muschii adductori si psoas se scurteaza. impiedicand reducerea luxatiei. -spranceana slab dezvoltata.capul femural se deplaseaza progresiv anterosuperior sau posterior. -cotil alungit. -capsula alungita. se turteste.Anatomopatologic La copil: . -limbusul este hipertrofic si rasturnat.

Manevra Ortolani .

Testul Barlow .

Semnul riglei micsorarea distantei dintre creasta iliaca si marele trohanter de partea bolnava comparativ cu cea sanatoasa.Diagnostic clinic 3 Limitarea abductiei la 50-60 grade. Inegalitatea de inaltime a pliurilor fesiere . luni1 an Pliuri cutanate asimetrice Devierea fantei vulvare: fanta vulvara este orientata oblic catre soldul luxat. micsorarea distantei dintre marele trohanter si spina iliaca antero-superioara.

.

la sprijin numai pe membrul inferior de partea luxatiei bazinul se inclina catre partea sanatoasa iar trunchiul. . Semnul lui Trendelenburg: .cand luxatia este bilaterala mersul este leganat.este inceput cu intarziere si este schiopatat. fiind descris asemanator mersului de rata. se inclina catre partea bolnava.Diagnostic clinic >1 an Mersul: . . compensator.

gold standard in primele luni de viata. . .Diagnostic paraclinic Ecografia soldului: . Rx bazin se realizeaza dupa varsta de 3-4 luni dupa aparitia nucleului de osificare cefalic al femurului (la 4 luni prezent la 66% din copii) -in cazul soldului luxat nucleul apare cu intarziere si este hipoplazic. .metoda non-invaziva si non-iradianta.imediat dupa nastere.

.

Cadranele Ombredanne .

Masurarea unghiului lui Hilgenreiner .

.se face in functie de varsta copilului(<6 luni.trebuie inceput imediat dupa diagnosticare. 6luni-3 ani. .Tratament Tratamentul displaziei luxante de şold: . >3 ani).

perna Frika.Tratamentul luxatiei de sold in perioada . -plasarea copilului in aparatul de abductie (atele Sophen von Rosen. aparat gipsat Lorentz) se efectueaza controlul radiologic care va obiectiva reducerea corecta. hamuri Pavlik. pe cand reducere usoara in luxatia prenatala reducerea este dificila sau chiar imposibila (in luxatia teratologica).luxatia perinatala se caracterizeaza prin neonatal a cu manevra Ortolani. .

.

.La varsta de 6 luni – 3 ani tratamentul luxatiei cuprinde .dupa 10-12 zile se realizeaza reducerea luxatiei in conditii de anestezie generala si se imobilizeaza in abductie cu controale periodice clinic si radiologic la intervale de 2 luni. .procedeul de tractiune continua care permite o elongare treptata a vaselor circumflexe care hranesc capul femural evitand astfel in mare proportie necroza ischemica postreductionala.

tip Chiari peste 4 ani. . In viciu de orientare a colului femural – oteotomii de derotare.osteotomii de directie si de sprijin: 1.tip Salter la 1-4 ani.postoperator sunt necesare imobilizari gipsate.reducere sangeranda.Tratamentul luxatiei la copilul peste 3 ani . 2. . . .acetabuloplastie Pemberton peste 4 ani . Osteotomii de bazin: .la aceasta varsta tratamentul presupune interventie chirurgicala indiscutabila constand in: .

.

.

OSTEOTOMIE TIP GANZ .

.

Osteotomiile de valgizare .

Osteotomia intertrohanteriana de varizare .

coxa valga.evolutia displaziei netratate sau insuficient tratate. .displazia luxanta a copilului cu subluxatie anteversiune exagerata.COXARTROZELE SECUNDARE .in tara noastra reprezinta aprox 51% din cazuri . epifizita postreductioanala .pentru diagnosticul acestor forme este necesara coxometria soldului .pot fi unilaterale si apar mai devreme de 40 ani malformatii osoase congenitale .frecvent la femei .

Coxometria radiologica .pentru vizualizarea si cunatificarea modificarii arhitecturii soldului pe radiografia soldului afectat fata si profil se cuantifica urmatoarele repere a. unghiul de inclinatie al colului fata de diafiza normal 125-130 grade (CCD) .

Hilgenreiner) NORMAL 10-12 grade. La copil o valoare mai mare indica o displazie cotiloidiana .b. Unghiul de oblicitate al cotilului (THE. Unghiul de acoperire (VCE Wiberg) sub 20 grade o acoperire insuficienta iar peste 30 grade se poate lua in calcul o protuzie acetabulara c.

Curbele au in mod normal aceiasi raza. Arcul cervico-obturator (Menard-Shanton) – o linie curba ce urmareste marginea inferioara a colului femural si se continua cu ramuro iliopubiana a bazinului.d. intreruperea lor fiind un semn de subluxatie .

e. unghiul de acoperire a capului pe radiografia de profil normal mai mare de 25 grade .

reducerea mersului pe jos sau mersul cu bicicleta .repaus in decubit la jumatatea zilei de circa 1 ora .TRATAMENT Desi terapie de baza este chirurgicala celalalte metode medicale (adjuvante) au un rol de releu sau consolidare a rezultelor postoperatorii: 1.purtarea unei carje sau un baston reduce incarcarea soldului cu 20-30 kg .Menajarea soldului – scaderea ponderala si evitarea ridicarii greutatilor reduce incarcarea soldului .

2. Exercitii de mobilizarea a soldului (kinetorerapie) si corectarea atitudinilor vicioase .hidrokinetoterapia in piscina termala .

Medicatie analgezica – antiinflamatorii si decontracturante (paracetamaol AINS. Tratamentul chirurgical – artroplastia totala de sold . Medicatie cortizonica – este contraindicata atat sistemic cat mai ales local (infiltratii) 5. Mydocalm) 4.3.

DIFORMITATILE GENUNCHIULUI .

Genu varum .

Genu valgum .

Genu valgum Genu varum .

Efectuata in ortostatism. Folosita de obicei in planingul preoperator. .EXAMEN RADIOLOGIC Teleradiografia: Obiectiveaza alinierea in plan frontal.

Axul mecanic: Unghiul format de axul mecanic femural si tibial. Nu trebuie confundata cu axul de incarcare al membrului inferior (uneste centrul capului femural cu centrul gleznei.  . linia Mikulicz). Normal: 0-2° Varus > 2° Genu Varum  < 0° Genu Valgum.

Osteotomia tibiala: .

Osteotomia femurala: .

Artroplastie totala (artroza) .

Artroplastie totala .

Artroplastie totala .

sex masculin:sex feminin 2:1. → incidenta 1%.Piciorul stramb congenital varus echin → cea mai frecventa diformitate congenitala a piciorului. → este frecvent bilaterala (85%). . → pozitie permanenta in varus si echin + adductia antepiciorului.

.

.

Planta prezinta un cavus si este orientate in sus si posterior.In mers piciorul se sprijina pe marginea sa externa si apoi chiar pe fata dorsala. In cazurile unilaterale gamba apare mai subtire decat cea controlaterala datorita atrofiei musculare. .

Tratament: -Kinetoterapie – masaj – manipulari zilnice -Ortopedic – redresari succesive cu aparate gipsate -Chirurgical – procedee adresate partilor moi -procedee adresate osului -procedee combinate .

PICIORUL CONGENITAL VALGUS CONVEX .

.

PICIORUL TALUS CONGENITAL .

Tratament: -Kinetoterapie – masaj – manipulari zilnice -Ortopedic – redresari succesive cu aparate gipsate -Chirurgical – procedee adresate partilor moi -procedee adresate osului -procedee combinate .

.

. postpiciorul este in usor valgus sau in pozitie neutra. Primul spatiu interdigital este largit.Deviata mediala a antepiciorului de la nivelul articulatiei tarso-metatarsiene. marginea interna a piciorului este concava. cea externa este convexa cu proeminenta apofizei stiloide a MT V. Cand copilul incepe sa mearga deformatia se accentueaza in incarcare. axul lung al postpiciorului poate trece prin degetul V in deformatiile severe.

Tratament: -Kinetoterapie – masaj – manipulari zilnice -Ortopedic – redresari succesive cu aparate gipsate .mers cu ghete ortopedice antivarus .

PICIORUL PLAT Diformitate ce se caracterizeaza prin prabusirea boltii longitudinale si transversale a piciorului.calcaneuluiPronatia privit din spate calcaneul este deviat in valgus si axa mediana a gambei face cu cea a calcaneului un unghi obtuz. deschis in afara .

iar pe fata interna a piciorului se observa doua proieminente: una superioara produsa de maleola tibiala si alta inferioara produsa de capul astragalului .Abductia antepiciorului-din fata se constata ca antepiciorul este deviat in afara si metatarsienele sunt rasfirate Prabusirea boltii.arcul intern al boltii vine in contact cu solul.

tinde sa atinga halucele sau chiar sa treaca inauntrul lui. . care normal trece prin degetul II.Plantograma Arata ca axa zonei de sprijin calcanean.

Tratamentul profilactic: Timpuriu copilul mic nu este silit sa se ridice in picioare inainte sa poate face singur acest lucru Dupa ce a inceput sa mearga recomadat sa umble cat mai mult cu picioarele goale(stimuleaza musculatura piciorului) Incaltaminte fiziologica 2. Tratamentul chirurgical . reducand durerile. Kinetoterapie de tonifiere musculara 3. Sustinatorul plantar (mentine bolta plantara.Tratament 1. impiedicand accentuarea diformitatii ) 4.

Deformatie castigata ce apare dupa varsta mersului Pe fata dorsala prezenta gibozitate formata din capul astragalului si scafoid.Piciorul scobit (pes cavus) Se caracterizeaza printr-o deformatie fixa in echin a antepiciorului si a postpiciorului. sau din baza metatarsianului si cuneiforme Datorita degetelor retractate in grifa sprijinul se face prin capetele metatarsienelor cu aparitia clavusului .

tonifiind astfel muschii lombricali .Tratamentul ortopedic Folosit in cazurile incipiente si reductibile Permite oprirea temporara a evolutiei Recomadat mersul pe vf in plan inclinat. favorizand astfel intinderea muschilor si apronevrozei plantare Gimnastica activa consta in miscarile de apropiere si departare a degetelor.

devenind rectilinie sau chiar convexa plantar Una din cauzele cele mai frecvente de metatarsalgie Antepiciorul este mult latit ce se accentueaza la sprijinul pe un singur picior Privit pe fata dorsala. piciorul apare ascutit sau triunghiular .Piciorul rotund (antepiciorul plat) Bolta transversala se prabuseste.

Tratament Tratamentul ortopedic Indicat in formele mobile. reductibile Gimnastica pt muschii peronieri si pt musculatura intrinseca care vor asigura arcuirea antepiciorului Mersul cu talpile goale(stimuleaza musculatura) Masajul in completarea gimnasticii Sustinator plantar cu pelota anterioara Incaltaminte fiziologica .

Hallux valgus Deformatia principala este la nivelul articulatiei metatarsofalangiene I Haluce in abductie fata de primul metatarsian Usoara pronatie a halucelui Cand coexista cu antepicior rotund. gasim o retractie dorsala a degetelor Frecvent clavus plantar Mersul este dureros .

Unghiul intermetatarsian peste 100 unghiul dintre metatarsianul I si falanga I peste 20 Suprafata articulara a metatarsianului I este in valgus Capul metatarsianului dezvolta un sant si o exostoza Apar modificarile degenerative Sesamoidele sunt deplasate in afara .

Profilactic (evitarea incaltamintei cu tocul inalt.Conservator (folosirea de dispozitive care sa reduca deformatia(sustinator plantar) 3.Chirurgical – procedee pe partile moi .Tratament 1. varf ascutit si rigid) 2.procedee pe os: osteotomii (metatarsiene/falangiene) artrodeza metatarsofalangiana I .