You are on page 1of 85

- 1-

CUPRINS

T~steabsolvire si licenta
N~rsin9 in afectiuni digestive
2
N~rsing in afectiuni renale
13
. N~rsing in tulburarile hidro-electroloitice si acido-bazice 20
N~rsing in afectiuni cardio-vasculare
N~rsing in afectiuni respiratorii
Nyrsing in pediatrie
Nyrsing in urgente medico-chirurgicale .
Ndrsing in chirurgie
Nilirsing in medicinacomunitara
I
N~rsing in boli endocrine si hematologice
Nilirsing in afectiuni osteo-musculare
Pr!incipiifundamentale in nursing
Nyrsing in afectiuni neuro-psihiatrice
N~rsing comunitar
TJste nursing diverse
I
Teste pe specialitati medicale
Boli interne si nursing in boli interne
P~diatrie
Obstetrica-Ginecologie
C~irurgie
TJste licenta
sdnatate publica si nursing comunitar
I

I

24
32
39

46
53
58
61
67
70
71
83
89

.

PSiihologienursing
AHte teste
Nilirsing in afectiuni oftalmologice
Nilirsing in afectiuni O.RL
D4rmatologie
Di:abetul zaharat

95

104
110
120
129
136
150
153
156
163

-2NURSING

ÎN AFECŢIUNI

DIGESTIVE

l) Intervenţii nursing în cazul durerii din ulcerul duodenal sunt:
a. administrarea medicamentelor prescrise de medic
b. evitarea utilizării de antiinflamatoare nesteroidiene
c. evitarea fumatului
d. evitarea consumului de cafea
e. consum de aspirină.
2) Intervenţii nursing în cazul lipsei de cunoştinţe referitoare la prevenirea şi tratamentul
ulcemlui duodenal sunt:
a. folosirea unui vocabular pe înţelesul pacientului
b. purtarea de discuţii cu pacientul când este odihnit
c. educarea pacientului să consume alimente neiritante
d. evaluarea cunoştinţelor pacientului
e. educarea pacientului să mănânce la Ore regulate.
3) Diagnostice nursing posibile în ulcerul gastro-duodenal sunt:
a. durere legată de iritarea mucoasei gastrice
b. anxietate legată de evoluţia şi consecinţele afecţiunii
c. risc crescut de deficit de volum lichidian
d. lipsa de cunoştinţe referitoare la prevenirea şi tratamentul bolii
e. deficit nutriţionallegat de teama de durere la ingestia alimentelor.
4) Intervenţii nursing în cazul lipsei de cunoştinţe referitoare la intervenţia chirurgicală pe
stomac şi demlarea perioadei postoperatorii sunt:
a. informarea pacientului asupra naturii operaţiei
b. informarea
pacientului
asupra regimului
igieno-dietetic
până la reluarea
peristaltismplui intestinal
c. evaluarea cunoştinţelor pacientului şi a motivaţiei sale
d. administrarea de antialgice
e. informarea
pacientului
despre necesitatea
mobilizării precoce în perioada
postoperatorie.
5) Diagnosticenursing posibile la un pacient operat pentru ulcer gastric sunt:
a. deficit nutriţionallegat de intervenţia chirurgicală
b. risc de infecţie legat de incizia chirurgicală
c. durere legată de prezenţa. plăgii operatorii
d. risc crescut de deficit de volum lichidian legat de hemoragie
e. incapacitate de efectuare a igienei personale.
6) Intervenţii nursing în cazul reducerii mobilităţii la un pacient operat pentru ulcer gastric
sunt:
a. schimbarea poziţiei la 2-3 ore
b. utilizarea colacilor de cauciuc
c. ajutarea pacientului în efectuarea îngrijirilor igienice
d. observarea aspectului tegumentului în locurile expuse presiunii
e. administrarea de heparină laindicaţia medicului.
7) Intervenţii nursing în caz de greţuri şi vărsături la un pacient operat pentru ulcer duodenal
sunt:
a. administrarea de antibiotice la indicaţia medicului
b. aspiraţie nazogastrică
c. administrarea de lichide înainte de apariţia zgomotelor intestinale
d. administrarea de antiemetice la indicaţia medicului
e. evitarea administrării lichidelor pe cale orală până la reluarea tranzitului intestin al.

8) Intervenţii nursing în caz de hemoragie la ~n pacient operat pentm ulcer duodenal sunt:
a. măsurarea puls ului la interval de 30 rmnute
b. observarea plăgii operatorii
c. observarea culorii tegumentului
d. administrarea de antiemetice
e. ajutarea pacientului în efectuarea îngrijirilor.
'
9) Intervenţii nursing în cazul incapacităţii efectuării igienei personale la un pacient operat
pentru ulcer gastric sunt:
a. observare a culorii tegumentului
b. ajutarea pacientului în efectuarea îngrijirile,r
c. efectuarea igienei cavităţii bucale
d. schimbarea poziţiei la 2-3 ore
e. încurajarea pacientului să respire adânc.
10) Diagnostice nursing posibile la un pacient operat pentru ulcer gastric sunt:
a. incapacitate de efectuare a igienei personale
b. reducerea mobilităţii
c. durere legată de prezenţa plăgii operatorii
d. risc crescut de deficit de volum lichidian
e. deficit nutriţionallegat de intervenţia chirurgicală.
11) Diagnostice nursing posibile în ciroza hepatică sunt:
a. alterarea integrităţii tegumentului legată de prezenţa edemelor
b. durere şi disconfort legate de hepatomegalie şi prezenţa ascitei
c. intolerantă la activitate legată de oboseală, slăbiciune
d. durere legată de iritarea mucoasei gastrice
e. durere legată de inflamaţia colecistului.
12) Intervenţii nursing la un pacient cu cÎrOZfl hepatică care prezintă edeme şi alterarea
integrităţii tegumentului sunt:
a. sfătuirea pacientului să stea în repaus în timpul perioadei febrile
b. reducerea consumului de sare
c. schimbarea periodică a poziţiei
d. oferirea de alimente în cantităţi mici
e. suprimarea consumului de alcool.
13) Intervenţii nursing la un pacient cuciroză hepatică în cazul deficitului nutriţionallegat de
anorexie şi de tulburările gastrointestinale sunt:
a. administrarea de antibiotice la indicaţi a medicului
b. bilanţ hidric
c. oferirea de alimente în cantităţi mici
d. asigurarea unei atmosfere agreabile în timpul mesei
e. suprimarea consumului de alcool.
14) Intervenţii nursing la un pacient cu ciroză hepatică în cazul hipel1ermiei legată de
prezenţa procesului inflamator sunt:
a. măsurarea regulată a temperaturii
b. bilant hidric zilnic
c. admi~istrarea de medicamente pentru combaterea senzaţiei de greaţă
d. administrarea de antibiotice la indicaţia medicului
e. reducerea consumului de sare.
15) Intervenţii nursing la un pacient cu ciroză hepatică în cazul intoleranţei la efort legată de
oboseală, slăbiciune sunt:
a. regim alimentar bogat în factori energetici şi proteine
b. măsurarea regulată a temperaturii

c. asigurarea unui aport suplimentar de vitamine A, K, B
d. administrarea de diuretice
e. sfătuirea pacientului să stea în repaus în timpul durerilor abdominale.
16) Intervenţii nursing la un pacient cu ciroză hepatică în cazul durerii legată de hipertrofia
ficatului şi prezenţa ascitei sunt:
a. măsurarea funcţiilor vitale la intervale regulate de timp
b. administrarea antispasticelor prescrise de medic
c. supravegherea pacientului pentru decelarea manifestări hemoragice
d. observarea scaunului (culoare, cantitate, consistenţă)
e. admi.nistrarea de antibiotice la indicaţia medicului
17) Intervenţii nursing la un pacient cu ciroz.ă hepatică în cazul prezenţei edemelor şi ascitei
sunt:
a. efectuarea zilnică a bilanţului hidric (ingestie-eliminare)
b. reducerea aportului de proteine din alimentaţie
c. regim hiposodat
d. reducerea aportului de lichide
e. administrarea diureticelor prescrise de medic.
18) Intervenţii nursing la un pacient cu ciroză hepatică în cazul alterării proceselor cognitive
legat de prezenţa hiperamoniemiei sunt:
.
a. supravegherea atentă a pacientului
b. măsurarea reducerea aportului de proteine din alimentaţie
c. circumferinţei abdominale
el. instruirea pacientului referitor la necesitatea restricţiei de sodiu şi lichide
e. administrarea de diuretice.
19) Intervenţii nursing la n11pacient cu cirozăI hepatică în cazul respiraţid ineficace legată de
prezenţa ascitei sunt:
a. pregătirea pacientului pentlU paracenteză
b. asigurarea unui aport corespunzător de glucide
c. asigurarea poziţiei semişezând sau şezând
d. efectuarea zilnică a bilanţului hidric
e. administrarea antispasticelor prescrise de medic.
20) Intervenţii nursing pentm prevenirea complicaţiilor la un pacient cu ciroză hepatică sunt:
a. observarea scaunului (culoare, cantitate, consistenţă)
b. măsurarea semnelor vitale la intervale regul.ate de timp
c. supravegherea pacientului în timpul paracentezei
d. educarea pacientului pentru prevenirea traumatismelor
e. observarea pacientului pentru decelarea unor manifestări hemoragice (epistaxis, peteşii,
echimoze).
21) Intervenţii nursing la o pacientă cu colecistită acută în cazul prezenţei greţurilor şi
vărsăturilor sunt:
a. dietă hi.perlipidică
b. administrarea antiemeticelor prescrise de medic
c. sondaj nazogastric dacă persistă vărsăturile
d. asigurarea repausului la pat
e. ajutarea pacientului să-şi schimbe poziţia la 2-4 ore.
22) Diagnostice nursing posibile la un pacient cu colecistită acută sunt:
n.
în efectuarea îngrijirilor igienice
b. icter greţuri şi vărsături
c. durere
el. dificultate

e. respiraţie ineficace.
23) Intervenţii nursing la o pacientă. cu colecistită acută în cazul prezenţei complicaţii.1
imobilitătii sunt:
a. în~urajarea pacientei să respire adânc
b. dietă uşoară nll'ă grăsimi
c. administrarea analgezicelor conform prescripţiei medicului
d. efectuarea zilnică a bilanţului hidric
e. ajutarea pacientului să-şi schimbe poziţia la 2-4 ore.
24) Intervenţii nursing la un pacient cu colecistită acută în cazul dificultăţii în satisfacer
nevoii de eliminare sunt:
a. măsurarea regulată a temperaturii
b .. efectuarea zilnică a bilanţului hidric
c. facilitarea eliminărilor (oferirea de ploscă, urinar)
d. monitorizarea eliminărilor de urină şi materii fecale
e. asigurarea intimităţii în timpul micţiuniiJdefecaţiei.
25) Probleme nursing posibile la un pacient colecistectomizat sunt:
a. durere
b. potenţial de hemoragie
c. incapacitate de a-şi efectua igiena personală
d. potenţial de infecţie
e. prurit.
26) Intervenţii nursing la o pacientă colecistectomizată în cazul prezenţei durerii sunt:
a. administrarea de analgezice cu regularitate
b. supravegherea tuburilor de dren
c. administrarea de diuretice
d. efectuarea zilnică a bilanţului hidric
e. schimbarea periodică a poziţiei.
27) Intervenţii nursing la o pacientă colecistectomizată în cazul prezenţei greţurilor
vărsăturilor sunt:
a. administrarea de lichide înainte de reluarea peristaltismului intestinal
b. încurajarea pacientului să respire adânc
c. măsurarea regulată a temperaturii
d. evitarea administrării lichidelor pe cale orală până la reluarea peristaltismului
e. administrarea de antiemetice.
I
28) Intervenţii nursing la un pacient colecistectomizat pentru prevenirea complicaţii
imobilizării sunt:
a. ajutarea pacientului să-şi schimbe poziţia la 2-4 ore
b. ajutarea pacientului în efectuarea toaletei tegumentelor
c. ajutarea pacientului să utilizeze plosca şi urinarul
d. încurajarea pacientului să efectueze mişcări ale membrelor
e. încurajarea pacientului să respire profund.
29) Intervenţii nursing la un pacient colecistectomizat cu potenţial de hemoragie sunt:
a. măsurarea regulată aTA, pulsului
b. administrarea de diuretice
c. observare a plăgii operatorii şi a tuburilor de dren
d. administrarea antibioticelor prescrise de medic
e. implicarea pacientului în planificarea îngrijirilor şi luarea deciziilor.
30) Intervenţii nusing la o pacientă recent colecistectomizată pentru prevenirea .infecţiei su
a. măsurarea regulată aTA, pulsului
b. respectarea cu stricteţe a măsurilor de asepsie în timpul efectuării tuturor îngrijirilor

măsurarea regulată a temperaturii c. 45) Intervenţii nursing pentru prevenirea infecţiei la un pacient cu stomie intestinală sunt: a. se informează pacientul despre mod'ill de alegere şi schimbare a pungii colectoare e. asigurarea tehnicilor aseptice în timpul îngrijirii stomiei c. administrarea cu regularitate a analgezicelor prescrise b. respiraţie ineficace legată de durere e. 3]) Diagnostice nursing posibile la un pacient cu pancreatită acută sunt: a. pulsului. verificarea glicemiei e. evaluarea ecltilibrului hidroelectrolitic d. ajutarea pacientului în efectuarea îngrijirilor igienice b. măsurarea regulată a temperaturii e. asigurarea permeabilităţii sondei nazogastrice c.or prescrise b. se încurajează pacientul să-şi exprime sentimentele vis-a·-vis de stomie c. ajutarea pacientului în efectuarea îngrijirilor igienice c. 43) Intervenţii nursing în cazul deficitului nutriţionalla un pacient cu stomie intestinală sunt: a. 38) Intervenţii nursing pentru reducerea solicitărilor metabolice la un pacient cu pancreatită acută sunt: a. 37) La un pacient CLI pancreatită acută în cazul respiraţiei ineficace se adoptă poziţia semiFowler din următoml raţionament: a. diminuează presiunea diafragmului şi permite expansiunea pulmonară d. risc de deficit de volum lichidian legat de anorexie sau vărsături e. măsurarea regulată aTA. . risc de deficit nutriţionallegat de refnzul alimentelor d. favorizează drenajullobilor pulmonari. puls ului. evaluarea împreună cu pacientul a efectului terapeutic al analgezicelor administrate e. 36) Intervenţii nursing la un pacient cu pancreatită acută în cazul respiraţiei ineficace legată de durere sunt: a. administrarea analgezicelor prescrise de medic b. aspiraţie gastrică continuă d. efectuarea zilnică a bilanţului hidric (intrări-ieşiri) d. 32) Intervenţii nursing la un pacient cu pancreatită acută în cRcul prezenţei durerii sunt: a. observarea aspectului tegumentului în locurile expuse presiunii b. efectuarea unui bilanţ nutriţional complet 44) Intervenţii nursing la un pacient cu stomie intestinală în cazul reducerii mobilităţii sunt: a. evaluarea echilibrului hidroelectrolitic b. ameliorarea disconfortului produs de prezenţa sondei nazogastrice b. admini~trarea de plasmă sau'sânge la indicaţia medicului e. ameliorarea respiraţiei e. observarea aspectului stomei d. 35) Intervenţii nursing la un pacient cu pancreatită acută în cazul deficitului nutriţionallegat de aport inadecvat sunt: a. perturbarea conceptului de sine legată de modificarea aspectului corporal b. se oferă informaţii pacientului despre funcţia sa intestinală b. ajutarea pacientei în efectuarea igienei cavităţii bucale. aprecierea statusului nutriţiona1 b. inhibarea stimulării pancreasului c. menţinerea echilibrului hidroelectrolitic d.I • c. durere legată de inflamaţia pancreasului b. cazul pancreatitei acute sunt: a. arudetate legată de pierderea evacuării intestinale voluntme c. tratamentul şocului bipovolemic dacă este prezent e. previne atelectazia c. efectuarea igienei cavităţii bucale d. administrarea de antispastice e. potenţial de hemoragie. efectuarea bilanţului hidric (intrări-ieşiri) c. favorizează ventilaţia e. verificarea natremiei şi natriuriei c. măsurarea debitului urinar. educarea pacientului să se mobilizeze frecvent. educarea pacientului să evite alimentele cu conţinut mare de celuloză d. administrarea de sedative la indicaţia medicului. se pune pacientul în legătură cu alţi pacienţi cu stomie d. diaree). administrarea de diuretice e. administrarea de antibiotice la indicaţia medicului d. administrarea' de oxigen pe sondă nazală c. observarea culorii tegumentelor şi aspectul mucoaselor d. de anorexie sau vărsături sunt: a. asigurarea repausului la pat c. educarea pacientului să evite consumul crescut de fructe e. 33) Intervenţii nursing la un pacient cu pancreatită acută în cazul deficitului de volum licltidian sunt: a. deficit nutriţional legat de aport inadecvat d. 40) Intervenţii nursing în cazul perturbării conceptului de sine legat de modificarea aspectului corporal la un pacient customie intestinală sunt: a. măsurarea regulată a TA. evaluarea funcţiei respiratorii c. ameliorarea statusului nutriţiona1. măsurarea regulată aTA. deficit de volum lichidian legat de vărsături c. sfătuirea pacientului să nu consume alcool d. administrarea cu regularitate a analgezicel. ajutarea padentei să-şi scltimbe poziţia la intervale reglllate de timp e. încurajarea pacientului să efectueze exerciţii de respiraţii profunde. degajă căile respiratorii b. măsurarea circumferinţei abdomenului d. administrarea de diuretice. 39) Diagnostice nursing posibile la un pacient cu stomie intestinală sunt: a. durere legată de inflamaţia colecistului. 34) Obiective nursing pentru diminuarea durerii în. cântărirea zilnică a pacientului c. stabilirea surselor de dezechilibru hidroelectrolitic (vărsături. asigurarea tehnicilor aseptice în timpul îngrijirii stomiei e. efectuarea zilnică a bilanţului hidric b. încurajarea pacientului să efectueze exerciţii de respiraţii profunde b. măsurarea regulată il temperaturii d. educarea pacientului să evite consumul exagerat de fructe e. evaluarea echilibrului hidroelectrolitic b. 42) Intervenţii nursing pentru ameliorarea durerii la un pacient cu stomie intestinală sunt: a. 41) Intervenţii nursing la un pacient cu stomie intestinală în cazul deficitului lichidian legal. administrarea de diuretice.

diaree c. dietă uşoară fără gră. eliminarea procesului inflamator colecistic d. 51) In ulcerul gastroduodenal regimul igieno-dietetic constă în: a. nu apare în afecţiuni neurologice b. administrarea de sedative el. alimentar. favorizează expansiunea pulmonară d. repaus la pat 14-16 o.simi. 47) Raţionamentul pentru care se schimbă poziţia la intervale regulate de timp la un pacient cu stomie intestinală este: a. încurajarea pacientului să respire adilnc c. consum de aspirină d. oprirea evoluţiei e. în afecţiuni ale intestinului este însoţită de vărsături. măsurarea funcţiilor vitale: temperatură. măsurarea regulată a temperaturii b. înlăturarea senzaţiei de arsură c. dietă hidrică 24-48 de ore e. efectuarea toaletei cavităţii bucale e. reducerea simptomelor prezente b. are conţinut bilios. grăsimi după 4-5 zile c. asigurarea igienei regiunii perianale. se informează pacientul despre semnele şi simptomele de iritaţie ale pielii. 57) Care din următoarele afirmaţii sunt corecte: a. decompensărilor şi tratamentul lor. evitar'ea consumului de condimente e. 52) În ulcerul gastroduodenal se recomandă utilizarea aspirinei pentru: a. 49) Mijloace de tratament în ciroza hepatică sunt: a.e. prevenire recidivelor b. previne apariţia escarelor c. la nivelul abdomenului are caracter de "lovitură de purnnal". ajutarea pacientului în efectuarea îngrijirilor igienice d. evitarea condimentelor e. administrarea de antibiotice la indicaţia medicului. favorizează drenajullanivelul plăgii operatorii. sanguinolent d. ameliorarea iritaţiei peri anale d. efectuarea zilnică a bilanţului hidric e. bradicardie c. refacerea echilibrului acido-bazic. nu apare dimineaţa e.46) Intervenţii nursing la un pacient cu stomie intestinală în cazul incapacităţii de a··şi efectua îngrUiri1e igienice sunt: a. 56) Durerea: a. 60) Care din următoarele afirmaţii referitoare la vărsătură sunt false: a. consum de lichi de reci şi fierbinţi b. apare înainte de mese e. 55) Obiectivele tratamentului în colecistita acută sunt: a. 58) Intervenţii nursing în caz de greţuri şi vărsături sunt: a. regim de viaţă care să faciliteze o funCţie intestinală normală c. reducerea durerii b. dulciuri. 50) Obiectivele tratamentului înciroza hepatică sunt: a. este întâlnită în majoritatea afecţiunilor digestive b. îndepăltar·ea agentului etiologic d. . administrarea de antiemetice b. 48) Intervenţii nursing în cazul lipsei de cunoştinţe despre intervenţia chirurgicală la un pacient cu neoplasm rectalla care urmează să se efectueze stomia intestinală sunt: a. se poartă discuţii cu pacieritul şi se notează impresiile pozitive şi negative c. evitarea consumului de alcool c. consum de compot de mere. îndepărtarea cauzei generatoare c. greaţa precede vărsătura sau este de sine stătătoare c. durerea poate fi spontană sau provocată de ingestia de alimente b. eructaţia reprezintă senzaţia imperioasă de defecaţie d. reprezintă un simptom în afecţiunile renale c. condimente. precede întotdeauna vărsătura b. la nivelul stomacului variază ca intensitate b. nu se recomandă aspirina d. elirninarea manifestărUor clinice. bilanţ hidric şi ajutarea pacientului să-şi schimbe poziţia la 2-4 ore. administrarea de substanţe acidifiante c. evitarea tratamentului cu diuretice d. icterul se manifestă prin coloraţia galbenă a tegumel1telor şi mucoaselor e. renunţarea la fumat b. sondaj nazogastric dacă vărsăturile sunt severe e. regim bogat în vitamine b. apare doar în afecţiuni digestive c. promovarea unei alimentaţii adecvate e. restabilirea metabolismului c. previne infecţia b. 61) Greaţa: a.. are frecvenţă variabilă. este o tulburare neurovegetativă. 59) Vărsătura: a. tenesmele sunt determinate de acumularea unei cantităţi mari de gaze şi de tulburări în emisia lor. nu apare în afecţiuni digestive. este însoţită elepaloare. restlicţie de lichide cu conţinut bogat în sodiu şi potasiu d. previne apariţia trombozei venoase profunde e. se evită consumul de lapte. puls la 4 ore c. utilizarea mijloacelor de reducere a presiunii în locurile expuse apariţiei escarelor (colaci de cauciuc) b. menţinerea stării de inactivitate şi compensare e~ prevenirea complicaţiilor. prevenirea recidiveloL 53) Obiectivele avute în vedere în caz de diar'ee sunt: a. 54) Intervenţiile nursing acordate pacientului cudiaree sunt: a. vindecarea ulcerului e. menţinerea echilibrului hidroelectrolitic b. în afecţiuni ale căilor biliare iradiază retrosternal sau spre hipocondrul stâng e. poate avea cauze de ordin fizic sau emoţional d. la nivelul faringelui are caracter de constricţie d. încurajarea consumului de lichi de pe cale orală dacă sunt tolerate d.

abuz de laxative. alergii d. procese infecţioase (dizenterie. constipaţia sau diareea d. administrarea de heparină la indicaţia medicului d. zgomote intestinale mai intense.diareea: a. laxative d. afecţiuni endocrine şi metabolice c. durere la defecaţie d. deshidratare e. scăderea ingestiei de lichi de preparate d. afecţiuni digestive şi sindroame de malabsorbţie b. apoase d. reprezintă eliw. stimularea defecaţiei b. scaune dure d. apare în afecţiuni renale d. variantele a şi c sunt corecte e. nici un răspuns nu este corect. 69) Nu fac parte dintre factorii etiologici ai alterării eliminării intestinale . sit nu bea după miezul nopţii şi înainte de efectuarea examinării d. sedentarism. are culoare roşu aprins c. legume. 72) Abuzul de laxative determină: a. 74) În cazul fecalomului se efectuează: a. 77) Caracteristicile constipaţiei sunt: a. adrninistrarea de antiacide. reprezintă eliminarea de sânge de la nivelul arborelui tralleo-broIlşic c. creşterea aportului de alimente care conţin fibre vegetale b. aplicarea unui lubrefiant la nivelul anusului b. 73) În constipaţia severă se administrează: a. spitalizarea prelungită b. se datorează ingestiei de preparate de fier. alimentaţie corespunzătoare. sedentarismul c. 65) Intervenţii nursing în caz de melenă sunt: a. scaune moi. stres c. reprezintă eliminarea de vărsătură cu sânge b. se anunţă pacientul să nu mănânce. exerciţii fizice zilnic c. eliminarea scaunului în fiecare zi b. apare doar în afecţiuni gastrice. crampe abdominale e. 75) Dintre măsurile corective în cazul eonstipaţiei fac parte: a. la indicaţia medicului administrarea de antiemetice c. tuşeu rectal b.62) Caracterele hematemezei sunt: a. 68) Factorii care favorizează alterarea eliminării intestinale . pacientul este rugat să stea relaxat. 64) Intervenţii nursing în caz de greaţă sunt: a. administrarea de analgezice d. ca de "zaţ de cafea" d. 78) Care din factorii etiologici corespund constipaţiei: a. recoltarea de scaun pentru examen de laborator b. 63) Melena: a. determină durere la defecaţie e. purtarea de discuţii cu paCientul în vederea reducerii anxietăţii c. malnutriţia d. eliminarea scaunului la 3-4 zile c. ingestie scăzută de sare (dietă hiposodată). aport crescut de lichide d. să nu fumeze în dimineaţa examenului c. holeră) e. hemoroizii e. încurajarea pacientului să efectueze mişcări ale membrelor e. 76) Intervenţii nursing în cazul efectuării tomografiei computerizate sunt: a. 71) Factorii cauzali ai constipaţiei sunt: a. scăderea peristaltismului b. antiacide. folosirea bazinetului c. băi reci e. stres b. după prima examinare se administreazăprânzul Boyden e. ajutarea pacientului în efectuarea îngrijirilor igienice b. se anunţă pacientul să nu mănânce. nici un răspuns nu este corect. efectuarea toaletei cavităţii bucale. laxative. 67) Dintre factorii etiologici ai durerii rectale fac parte: a. supozitoare cu glicerină c. tehnici de relaxare e. rectosigmoidoscopie d. spanac.inarea de sânge prin scaun b. scăderea tonusului muscular c. 66) Reducerea durerii rectale se face prin: a. evitarea constipaţiei e. abcese anorectale c. explicarea telmicii b. efecte secundare ale medicamentelor (antiacide. tiroidiene). durere la defecaţie . aplicarea de comprese umede la nivelul regiunii anale c. nu se administrează laxative b. 70) Măsurile corective în cazul apariţiei durerii la defecaţie sunt: a. stabilirea unui orar de eliminare d. cancer b. colonoscopie e. are culoare închisă. clismă c. scăderea peristaltismului legat de hipoxie. intervenţii chimrgicale pe intestin c. nici un răspuns nu este corect.diaree sunt: a. asigurarea intimităţii. alimentaţie inadecvată prin consumul de alimente iritabile d. fisuri anale b. antibiotice. durere la defecaţie e.

cu o seară Înaintea examenului. 10··12 ore. nu se recomandă ingestia de lichide întrucât ecografia renală se face cu vezica urinară goală d. asistenta medicală însoţeşte pacientul la radiologie pentm a-i oferi ajutorul necesar (îmbrăcare. anticolinergice el. măsurarea secreţiei de acid gastric la O oră după administrarea unui stimulent al acidului gastric. 4 ore. c. 5. fructe. nici o clismă evacuatoare d. ingestia unei mari cantităţi de apă şi alimente cu 12 ore înainte de examinare c. 3 clisme evacuatorii. endocrine. SO)La examenul cu sulfat de bariu pacientul este anunţat să nu mănânce: a. În dimi. o clismă evacuatoare b. cu 1-2 zile Înaintea examinării b. 92) JIltervenţii nursing în cazul efectuării urografiei intravenoase sunt: a. colangiografia d. jumătate ele oră b. pe cale orală d. radiografia abdomiuală e. să nu consume carne. secundară (neoplasme rectale sau sigmoieliene. 2 ore c. recaltarea bilei A. 88) Caracteristicile constipaţiei sunt: a. creşterea peristaltismului intestinal d.'" procese infectioase. legume. 95) Intervenţii nursing în cazul efectuării biopsiei renale sunt: . înainte cu 2-3 zile regimul pacientului va cuprinde alimente cu reziduuri multe (fructe. 91) Intervenţii nursing în cazul efectuării radiografiei renale simple sunt: a. sub formă de tablete c. razebil c. (4) Pacientul este instruit să nu mănânce şi să nu bea înaintea biopsiei hepatice cu: a. legume verzi. 12-24 ore d. colecistografia 'o. ecografia abdominală. Jnsoţirea de colici intestinale. 79) Următoarele examinări radiologice se efectuează cu substanţă de contrast: a. 1-2 ore c. rărirea ritmului de eliminarea a scaune-lor e. afecţiuni neurologice). cu 2 ore înainte pacientul ingeră 2 1de lichide c. În ziua precedentă d. asistenta medicală nu pune accent pe pregătirea psihică a pacientului ci'pe examinarea radiolagică În sine b. pacientul este pregătit cu clisme şi administrare de cărbune vegetal pentru o bună evacuare a gazelor b. intravenos b. o oră d. dezbrăcare). cu 1-2 ore zile Înaintea examinării c. zarzavaturi) c. intervenţia se face după informarea precisă a pacientului asupra utilităţii. examenul cu sulfat de barin b. recoltarea secreţiei gastrice bazale b. cu o oră înainte de examen c. pacientul este aşezat în decubit dorsal c. 93) Ecografia renală presupune următoarele intervenţii nursing: a. pancreatice) c. se datorează diminuării tranzitului intestinal d. scopului şi telmicii b. 87) Diareea se caracterizează prin: a. recoltarea lichidului peritoneal c. cacao. pacientul este rugat să mineze înainte de examinare. diminuarea tranzitului intestinal b. acută (în boli infecţioase) b. B. alimente care conţin sânge. ciocolată timp ele 3 zile anterior . În seara precedentă b. 2 clisme evacuatorii c. să nu mănânce. pacientul este sfătuit să nu mănânce şi să nu urineze. nu este obligatorie testarea sensibilităţii la iod d. pobiJan d. (2) CoIangiografia constă în radiografierea căilor biliare (inclusiv colecistul) pline cu substanţă de contrast administrată: a. pregătire psihică şi fizică a pacientului b. este obligatorie testarea sensibilităţii la iod. 81) Substanţa de contrast utilizată În colecistografie este: a. 86) Pentru realizarea colonoscopiei şi rectosigmoidoscopiei în seara precedentă şi înaintea examinării cu 2-3 ore se efectuează: a. să nu bea cu 4 ore înaintea testului.. C el. prin tubaj duodenal. cu două ore înainte de examen. 90) Pentru efectuarea reacţiei Adler pacientul este informat: a. 94) Cistoscopia presupune următoarele intervenţii nursing: a. cronică (în afecţiuni biliare. nu se administrează substanţă de contrast. 85) Pentru realizarea esofago-gastroscopiei pacientul este anunţat să nu mănânce şi să nu fumeze: a. în dimineaţa examenului d. 89) Tubajul duodenal constă în: a. reducerea volumului şi consistenţei scaunelor c.]0 ore b. 83) După realizarea biopsiei hepatice pacientul are nevoie de repaus la pat: a. 5 ore e. sulfat de bariu b. să nu fumeze. se efectuează toaleta regiunii perineale d. să suprime tratamentul cu antiacide. să nu bea cu 12 ore înainte de test b.neaţa examenului e.

îuaiutd de efectuarea tehnicii se verit1că probele de laborator (testele de eo~gulare) b. 110) Interyenţii nursing în poliurie sunt: a. 106) Intervenţii nursing în cazul cistalgiei sunt: a. instituirea unei diete vegetale.:ee d. informarea pacientului asupra rolului muşchilor diafragmei pelvine după. rnăsprarea şi înregistrarea urinei eliminate b. administrarea antispasticelor prescrise de medic b. 109) În colica renală greţurile şi vărsăturile se ameliorează prin: a. 96) Intervenţii nursing în colica renală sunt: ' a. adnUnistrarea de antispastice d. efe~tuarea de băi călduţe . 114) În caţul micţiunii imperioase asistenta medicală are rol în: a. administrarea analgezicelor prescrise de medic c. toate răspunsurile sunt corecte. monitorizarea diurezei. 101) Intervenţii nursing în retenţia de urină sunt: a. nicii un răspuns nu este corect. adntnistrarea de antiemetice b. culegerea datelor subiective c. redltcerea aportului lichidian d. mOl}itorizarea pulsului şi TA c. ceai. discuţii cu pacientul despre tratament c.terea aportului lichidian pentru compensarea pierderilor. toat~ răspunsurile sunt incorecte. 104) Intervenţii nursing în incontinenţa urinară sunt: a. dureri retrosternale. apli~area locală de comprese reci d.inistrarea de antialgice şi antispastice b.sunt corecte c. suc c. evithrea apariţiei complicaţiilor prin educarea pacientului în vederea menţinerii unei igiene Iocale J I raspunsurI ~ . monitorizarea diurezei I. administrarea de antialgice c. 100) Pentru reuşita transplantului renal este necesar: a. evitarea actelor micţionale obişnuite care nu sunt absolut necesare e. redJc. nu s'e recoltează urină. monitorizarea natremiei. amc. evaluarea factorilor si a cauzelor determinante b. monitorizarea efectului tratamentului c. se recoltează urina pe 24 ore b. 98) Date subiective în tulburăJile micţionale sunt: a. 105) Intervenţii nursing în incontinenţa urinară pentru creşterea capacităţii ve~icii minare sunt: a. pacientul va fi sfătuit să se abţină cât mai mult posibil de la actul micţional c. evaluarea factorilor etioJogici b. va încuraja eliminarea naturală c. scăderea aportului de cafea. resttictie de sare c. 111) In oligurie rolul asistentei medicale este de a: a. supi'ima aportul de lichide d. 102) Postoperator în retenţia acută de urină asistenta medicală: a. accesul facil la toaletă b. recomandarea reducerii aportului lichidian înainte de culcare şi micţionarea înainte de culcare ' d. urină de culoare brun închis d. supl. 113) Interyenţii nursing în polakiurie sunt: a. 103) Intervenţii nursing în caz de enurezis sunt: a. promovarea unei bune relaţii copil-părinţi I c. adrrj. creşterea aportului de lichide înainte de culcare e.rea aportului lichidian corelat cu eliminarea urinară d. administrarea de diuretice. . aport crescut de lichi de în prima zi de colică e. măs'urarea aportului de lichide b. locul puncţiei va fi supravegheat şi la apariţia unei hemoragii se informează medicul. 112) Inter'{enţii nursing în anurie sunt: a. TA. scăderea forţei jetului urinar c. evitarea expunerii la trepidaţii c. monitorizarea diurezei b. 99) Strategii nursing după efectuarea transplantului renal sunt: a. puls. suport psihologic b. calmarea durer-llor prin repaus d. administrarea de substanţe alcaline. orientarea pacientului spre intervenţie chirurgicală (plastic de vezică). creşterea aportului de cafea. sup*aveghea apariţia semnelor de şoc hemoragic b. pregătirea pacientului pentru examinări de laborator d. ing~rarea de lichide.B. transplantul renal. potasemiei e. mOl)itorizarea TA. ceai datorită efectului lor diuretic b. 97) Intervenţii nursing în tulburări micţionale sunt: a. edutaţia pacientului' c. exetcitii fizice c. se recoltează urina pentru urocultură şi antibiogramă c. durere b. creş. identificarea factorilor etiologici şi favorizanţi b. recoltarea urinei pentru proba celor trei pahare. aplicarea locală de căldură b. va încuraja eliminarea prin sondaj vezical b.imenta aportul de lichi de c. pacientul este informat asupra locului unde se va efectua puneţi a c. 107) Inter~enţii nursing în cazul durerii din colica renală sunt: a. evaluarea balanţei hidroelectrolitice b. educaţia pacientului. monitorizarea temperaturii. instituirea continuă a măsurilor de asepsie c. temperatură. d. adrriinistrarea de antibiotice d. evitarea infecţiei prin măsuri de igienă personală b. pUltarea de discuţii cu pacientul d. va administra medicaţia prescrisă de medic. pulsului. 108) În coiica renală: a.

. copilul să rămână ud în timpul nopţii c. accesului la. 130) Care din următorii factori inhibă relaxarea sfincterului urinar: a. asistenta medicală să depisteze cauzele enurezisului şi îndepărtarea lor. 100 mI b. aspectul c. citologic d. stazei urinare d. 129) Poziţiile care permit relaxarea sfincterului urinar extern şi a muşchilor perineali sunt: a. 123) În proba de di1uţie după ce pacientul ingeră 1500 mI apă se colectează urinile din: a. 115) 11tervenţii nursing în disurie sunt: a. 20 in 20 minute timp de 3 ore b. culoarea e. poziţia semişezând pentru femei c. punctie suprapubiană d. 500 mI d. .ore noaptea d.toaletă. microscopic c. creşterea eonfOltului pacientului b. trombozelor c. cefalee b. evaluarea factorilor şi cauzelor determinante e. din 4 în 4 ore ziua şi din 6 în 6 ore noaptea b. pozitia şezând pentru femei b. măsurarea greutătii zilnic b. eliminarea factorilor favorizanţi dadi este posibil. abces renal. jumătate în jumătate de oră timp de 4 ore c. aport lichidian redus înainte de culcare c. cafeaua el. 128) La pacienţii cu HT A asistenta medicală trebuie să monitorizeze următoarele senme şi simptome: a. recoltarea urinei din jetul mijlociu b. prevenirea infecţiilor urinare d. încurajarea micţiunii înainte de culcare b. poziţia stând în picioar'e pentru bărbaţi d. greţ. hipematremie. ceaiul negru. 120) Pentm a reduce contaminarea urinei în timpul recoltării este necesar: a. litiază renală b. evitarea consumului de iritanţi d. 300 mI c. cantitatea b. familia să depisteze cauza enurezisului d. osmolaritatea urinei d. efortul fizic.uri e. din oră în oră ziua şi din 2 în 2 ore noaptea. fizica-chimic. deshidratare. 125) Lipsa de mişcare la pacienţii cu edeme poate duce la apariţia: a. din 2 în 2 ore ziua şi din 3 în 3 ore noaptea c. 60 în 60 minute timp de 8 ore d. la femei toaleta vulvei. hiperpotasemie d. hiponatremie c. hipotensiune arterială b. copilul să rămână uscat în timpul nopţii b. 127) La pacienţii cu edeme asistenta trebuie să aibă în vedere următoarele: a. alcoolul c. 124) În proba de concentratie urina se recoltează astfel: a. 132) Staza urinară apar'e în: a. copilul trebuie trezit ca să urineze. 131) Iritantii vezicii urinare sunt: a. leziunilor cutanate b. 121) La examenul macroscopic al urinei se determină: a. 116) Obiectivele îngrijirii unui copil cu enurezis sunt: a.e. 117) Obiectivele îngrijirii unui pacient cu incontinentă urinară sunt: a. acufene d. poziţia decubit dorsal pentru bărbati. 126) Tratamentul diuretic utilizat în cazul edemelor poate duce la: a. monitorizarea funcţiilor vitale c. 118) La un copil cu enurezis care are somn profund se recomandă mmătoarele: a. spălarea mâinilor c. monitorizarea diurezei. stenoze ureterale. bacteriologic e. reducerea episoadelor de incontinentă b. disurie e. 800 mI. igiena tegumentelor şi mucoaselor e. anxietatea d. J 19) Examenul complet al urinei cuprinde studiul: a. la bărbat dezinfecţia mea tului e. asigurarea. tutunul b. compresiuni pe uretere d. 80 în 80 minute timp de 6 ore. creşterea aportului de liehide c. hipeltensiune arterială e. tumori renale c. mirosul. stresul c. aport lichidian crescut înainte de culcare d. eliminarea episoade1or de incontinentă c. toate răspunsurile sunt corecte. din 5 în 5 ore ziua şi din 4 în 4. l22) În cazul efectuării clearanceului la creatinină pacientul ingeră la ora 6 dimineaţa o cantitate de lichide de: a. macroscopic b. dureri abdominale c. alimentele b.

134) Producerea infecţiilor urinare se datorează: a. 136) Contaminarea bacteriană a zonei perineale se previne prin: a. administrarea de antibiotice c. scăderea fluxului urinar prin aport lichidian crescut c. infecţiile . efectuarea mai frecventa a duşului pentru preveni invazia bacteriană a uretrei d. igienă locală după defecaţie din posterior spre anterior d. spaţierea consumului de lichide la cel puţin 3 ore d. recunoască senzaţia înainte de micţiune b. scăderea fOlţei jetului urinar b. colecistită. aport lichidian crescut înainte de culcare c.nte de culcare e. HTA b. endocardită c. evitarea de către părinţi a pedepsirii copilului c. băi calde de şezut b. micţionarea la cel puţin 3 ore. toate răspunsurile sunt corecte. jet urinar dedublat d. 140)Modificarea jetului urinar în tulburările micţionale sunt: a. modificări pulmonare d. copilul trebuie învăţat să-şi controleze micţiunea. creşterea aportului de lichide b. utilizarea duşului mai frecvent e. 147) Complicaţiile acute ale hemodializei sunt: a. greţuri.iza prin: a. creşterea fluxului urinm' prin aport lichidian adecvat b. aritmii cardiace. creşterea apOltului lichiclian e. igienă locală a perineului c. utilizarea mai frecventă a urinarului b. tratamentului diuretic c. complicaţii cardiovasculare b. administrarea de heparină d. educarea copilului să-şi controleze micţiunea d. apendicită e. micţionare înai. nu-şi controleze micţiunea c. 144) Pentru a evita pierderile involuntare de urină din cursul zilei copilul trebuie educat să: a. alimentaţie corespunzătoare. b. măsură temporară în tratamentul insuficienţei renale acute b. 146) Dializa peritoneală este: a. consume un regim alimentar hiperglucidic e. igienă locală după defecaţie din anterior spre posterior. vărsături d. amigdalită d. tulburări gastrointestinale c. creşterea volumului vezicii urinare prin abţinerea de la Inicţionm'e cât mai rnuIt posibil b. măsurarea şi notarea diurezei c. pmrit c. aplicarea blândă a unui lubrefiant la nivelul meatului urinar d. dietă hiperproteică . evitarea iritanţilor locali c. creşterea aportului de cafea. urina acidă. la femei igiena locală după fiecare scaun prin toaleta perineului din anterior spre posterior b. traumatismelor uretrei b. jet urinar puternic c. evacuarea urinei picătură cu picătură e. folosită ca metodă alternativă la hemodiaEză. 148) Dintre complicaţiile cronice ale hemodializei fac parte: a. ceai datorită efectulni diuretic. dacă copilul este trezit de către părinţi ca să urineze nu trebuie trezit complet d. 137) Sursele infecţiei urinare sunt: a. metodă de epurare a produşilor catabolici din sânge c. explicarea naturii enurezisului părinţilor b. 149) Intervenţii nursing în sindromul nefrotic sunt: a. consume lichide în cantităţi mari d. comprese calde perineale c. 138) Intervenţii nursing pentru prevenirea recurenţelor în disurie sunt: a. hipotensiune arterială b. toate răspunsurile sunt corecte. nu apare nici o modificare a jetului urinar. staza urinară d. dietă hipoproteică h. la femei igiena locală se realizează prin toaleta perineului din posterior spre anterior c. crampe musculare e. tulburări metabolice şi endocrine e. refluxului vezico-ureteral. 143) Intervenţii nursing pentru reducerea factorilor detenninanţi ai enurezisului sunt: a. 141)Intervepţii nursing în disurie sunt: a. monitorizarea TA e. administrarea de diuretice. aport lichidian de 2-3 I/zi h. 142) Menţinerea unei hidratări optime se poate realiza prin: a. 150) Intervenţii nursing în insuficienţa renală acută sunt: a. monitorizarea diurezei b. măsurarea zilnică a greutăţii d. manevrelor instrumentale la nivelul tractului urinar d. 135) Concentraţia bacteriană urinară se micşorează prin: a. creşterea volumului urinar c. 145) În caz de enmezis promovm'ea unei bune relaţii copil-părinte se poate real. ingerarea unor mari cantităţi de lichide şi urinarea la 2-3 ore pentru eliminarea bacteriilor e. restricţie de lichide e. învăţarea pacientului să-şi COI1ll"oleze micţillnea. ingerarea unor mari cantităţi de lichide şi urinarea la 4-6 ore pentru eliminarea bacteriiloL 139) Intervenţii nursing pentru asigurarea confortului pacientului în caz de disurie sunt: a. toate răspunsurile sunt corecte.133) În fOlmarea ca1culilor la nivel renal intervin: a.

bradipnee. 156) Mijloace de evaluare în tulburările hidroelectrolitice sunt: a. administrarea parenterală de soluţii b. asigurarea unui mediu de siguranţă pentru pacient d. monitorizarea eliminării intestinale. 151) Factorii care influenţează echilibml hidroelectrolitic sunt: a. cântiirirea zilnică a pacientului d.. asigurarea unui mediu de siguranţă pentm pacient e. alterarea respiraţiei d. edeme în remisie d.a culegerea de date în cazul hiperkalemiei se poate obţine: a. temperatura ambiantă. dispnee. diureză e. aspectul mucoaselor. monitorizarea pulsului d. utilizare excesivă de diuretice d. diaree c. suport psihic c. tensiune arterială crescută e. hepatită cronică e. talie c. mucoase uscate c. creştere accentuată în greutate b. monitorizarea pulsului b.ârsta b. 157) Atribuţiile asistentei medicale în cazul excesului de volum lichidian sunt: a. inspecţia toracelui d. măsurarea funcţiilor vitale c. I 160) La culegerea de date În cazul deficitului de volum lichidian se poate obţine: a. 154) Intervenţii nursing în cazul tulburările hidroelectrolitice sunt: a. inspecţia tegumentelor şi mucoaselor c. scăderea ingestiei de sodiu c. monitorizarea funcţiilor vitale b. administrarea de diuretice e. 164) Atrib!ltiile asistentei medicale în caz de hipokalemie sunt:' a. mucoase urne de c. monitorizarea funcţiilor vitale b. monitorizarea TA. igiena tegumentelor şi mucoaselor. hipeliensiune arterială. greutatea corporală b. [66) Atribuţiile asistentei medicale în caz de hiperkalemie sunt: a. Îll faza oliguridî restricţie de lichide (500 mI plus eliminările precedente). diaree d. v. 162) Hiponatremia apare în caz de: a. măsurarea elirninărilor. ingestia de lichide d. administrarea de antispastice d. ingestie excesivă de lichide cu exces de volum b. ochi înfundaţi în orbită c. bradipnee c. 158) Atribuţiile asistentei medicale în cazul deficitului de volum lichidian sunt: a. monitorizarea tensiunii arteriale. monitorizarea respiraţiei b. alterarea mucoaselor legată de deficit de lichid c. b. administrarea intravenoasă de soluţii care conţin potasiu c. schimbarea 1enjeriei de pat în fiecare zi e. utilizare excesivă de glucoză. crampe intestinale tranzitorii e. dezvoltarea psihică d. monitorizarea diurezei e. 153) Diagnostice nursing în cazul tulburările hidroelectrolitice sunt: a. măsurarea greutăţii pacientului b. pulsului e. schimbarea poziţiei la interval de 2 ore c. mucoase uscate d. oboseală musculară b. 155) Obiectivele planului de îngrijire în tulburările hidroelectroIitice sunt: a. edeme periferice b. diureză crescută . inspecţia cavităţii bucale. 152) Culegerea de date în tulburările hidroelectrolitice se referă la: a. scădere în greutate. sexul c. limbă saburală d. observarea edemelor periferice. monitorizarea respiraţiilor b. 159) La culegerea de date în cazul excesului de volum lichidian se poate obţine: a. evaluarea serrmclor şi simptomelor de edem pulmonar c. 165) J. vărsături b. creştere accentuată în greutate e. 163) Atribuţiile asistentei medicale în caz de hipernatremie sunt: a. măsurarea ingestiei şi a eliminărilor e. monitorizarea tensiunii arteriale. 161) Atribuţiile asistentei medicale în caz de hiponatremie sunt: a. măsurarea ingestiei de lichide d. limbă saburală e. alterarea stării de conştienţă. urmărirea bilanţului hidric e. inspecţia abdomenului e. administrarea de diuretice care elimină sodiul d. talia e. alterarea integrităţii tegumentelor e.cI. monitorizare cardiacă .

bilanţ acido-bazic normal b. exces de acizi ca urmare a unei hipersecreţii endogene b. tahicardie c. nu sunt prezente aritmii cardiace. pacientul este oliguric d. hiporeflexie d. 180) La culegerea de date în cazul alcalozei respiratorii se poate obţine: a. constipaţie. oboseală d. oxigenoterapie c. scăderea frecvenţei respiratorii b. 173) Intervenţii nursing pentru asigurarea respiraţiei în cazul acidozei respiratorii sunt: a. hiperreflexie c. 172) La culegerea de date înca. 179) Intervenţii nursing în cazul alcalozei metabolice sunt: a. administrarea de antibiotice e. administrarea de antialgice. 171) La culegerea de date în cazul hipercalcemiei se poate obţine: a. monitorizarea diurezei d. tratamentul bolii de fond c. scăderea eliminării renale a acizilor d. administrarea de antialgice e. administrarea de antibiotice. cianoză c. 169) La culegerea de date în cazul hipocalcemiei se poate obţine: a. 174) În cazul acidozei respiratorii tratamentul constă în: a. hiporeflexie c. administrarea de soluţii acide b. administrm'ea de soluţii alcaline e. ameliorarea respiraţiei d.b. creşterea eIiminărilor renale a aciziloL 176) La culegerea de date în cazul acidozei metabolice se poate obţine: a. dureri abdominale d. hiperventilaţie d. cântărire zilnică c.zul acidozei respiratorii se poate obţine: a. 178) La culegerea de date în cazul alcalozei metabolice se poate obţine: a. dureri osoase b. tremurături d. 168) La culegerea de date în cazul h:ipomagnezemiei se poate obţine: a. administrarea de antialgice e. ritm respirator normal c. respiraţie Kussmaul c. bradicardie e. administrarea de substanţe acidifiante d. administrare de vitamină D b. asigurarea unui mediu de sigurantă d. pm'estezii b. 182) În cazul alcalozei respiratorii evaluarea se referă la: a. iritabili tate. hipeneflexie. îricurajaTea tusei d. pacientul este conştient e. puls neregulat d. parestezii e. convulsii c. crampe musculare. crampe abdominale b. tahicardie e. paralizie tranzitorie b. monitorizarea semnelor vitale c. . bradipnee. administrarea de antibiotice. tahicardie d' bradipnee e. tapotament e. cefalee b. pierderea de baze aproape exclusiv intestinală e. încurajarea consumului de lichide b. spasm carpo-pedal e. monitorizarea diurezei c. hipertensiune atterială. administrare dea antibiotice e. 177) Intervenţii nursing în cazul acidozei metabolice sunt: a. cianoză e. bradicardie. greţuri c. 181) Intervenţii nursing în cazul alcalozei respiratorii sunt: a. administrarea de antialgice ' e. deficit de acizi c. drenaj postural c. administrarea de antibiotice. 170) Atribuţiile asistentei medicale în caz de hipocalcemie sunt: a. hipotensiune arterială d. administrarea de solUţii saline intravenos d. 175) Acidoza metabolică apm'e prin: a. bradicardie c. corectarea tulburărilor electrolitice din plasmă b. 167) La culegerea de date în cazul hipermagnezemiei se poate obţine: a. administrarea de sedative. efectuarea bilanţului hidric b. administrarea de antialgice. bradicardie e. iritabili tate b. dezorientare b. administrare de insulină (în caz de diabet zahm'at) c. administrm'eade bicarbonat b. administrarea de antibiotice. relaxarea musculaturii scheletice. supravegherea pacientului în caz de convulsii d. convulsii e.

administrarea de bronhodilatatoare '-. 65-90 mmHg c.]xJZiţiei şezând . greutatea corporală d. 184) In cazul acidozei metabolice evaluarea se referă la: a. 198) Alimente cu conţinut crescut de potasiu sunt: a. 65-85 mmHg d.oscilometria e. 192) Condiţii necesare pentru măsurarea corectă a tensiunii arteriale sunt: a. 197) Alimente cu conţinut crescut de sodiu sunt: a. verde picior stâng e. respiraţie d. administrarea ele'antibiutice. proba mersului b. aspectul toracelui d. stări febrile. 194) Contraindicaţiile cateterismului cardiac sunt: a. toate răspunsurile sunt corecte. murături e. tulburări de ritm d. fructe d. adn'Linistrarea tratamentului antialgic prescris de medic. edem pulmonar c. 110-130 mmHg c. frecvenţa respiratorie este normală e. măsurarea TA se face după 2-3 minute de la prezentarea pacientului e. pacientul este inconstient. aspectul fauerelor. 195) Complicaţiile cateterismului cardiac sunt: a. efortul fizic c. clearance la creatinină c. roşu mâna dreaptă b. 190) Valoarea normală a tensiunii arteriale sistolice este de: Q. infarct miocardic e. sex. 90-110 mmHg b. . adnunistrarea. mezeluri b. mteriografia. eledi. adoptarea. poziţia adoptată de pacient b. culoarea tegumentelor şi mucoaselor c. menţinerea uoui climat de linişte c.183) În cazul acidozei respiratorii evaluarea se referă la: a. 186) Jntervenţii nmrsing în caz. . negru picior stâng c. 187) Inten'enţii nursjngîn. bilanţ acielo-bazic normal b. nu sunt 3TitUlii. reumatism articular acut b. galben mâna stângă el. cereale d. măsurarea TA numai în ortostatism c. ouă . infarct miocardic acnt c.de. febră b.. vârstă b. nu sunt semlle de hiponatremie e. pacientul este oliguric e. 70-90 mmHg.pnee de cauză cardiacă sunt: 2. să fumeze d. insuficienţă cardlacă e.. 185) În cazul alcalozei metabolice evaluarea se referă la: a. pacientul este conştient c. a.eazul durerii precordiale sunt: lirnitarea eff). monitorizarea TA. 188) La inspecţia generală a unui pacient cardiac se poate evidenţia: a. 193) Pentru efectuarea electrocardiogramei montarea electrozilor pe membre se face astfel: a. 189) Tensiunea art~rială variază în funcţie de: a. 65-100 mmHg e. 120-140 mmHg d. bilanţ acido-bazic normal c. stafide c. pentru diagnostic sunt necesare 3 seturi de detem1Înăli la interval de cel puţin săptămână. ciroză hepatică d. puls neregulat d. 191) Valoal"ea normală a tensiunii arteriale diastolice este de: a. nu sunt semne de infecţie d. aspectul abdomenului e. pacientul este orientat temporo-spaţial b. măsurarea TA numai în clinostatism b. înălţime e. b.administrarea de diuretiee d. pacientul este inconştient. înainte de determinare pacientul nu trebuie să consume cafea. banane b.rtului fizic b. bilanţ acido-bazicnormal b. flUcte. nu sunt semne de hiperkalcmie d. 196) Explorări funcţionale ale vaselor sanguine periferice sunt: a. ouă c. 110-140 mrl1Hg b. . l20-1601llinJlg. reumatism mticular acul.diriretice e. numălUl respiraţiiloI" este normal c. oxigenoterapie e. 120-150 rmnHg e. timpul de umplere venoasă d.

pUltarea de discuţii cu pacientul d. 204) Intervenţii nursing în cacul trombozei venoase profunde sunt: a. 211) Intervenţii nursing în cazul pierderii independenţei la un pacient cu infarct miocardic acut sunt: a. reducerea valorilor HTA către' limitele normale b. efectuarea zilnică a bilanţului hidric. vârsta b. urmărirea altor sângerări (epistaxis. menţinerea echilibrului acido-bazic d. se măsoară TA. teama de ase mobiliza datorită durerii c. regim alimentar hipersodat d. se furnizează informaţii despre boală e. restricţie de sodiu din dietă c. hipercolesterolemia d. întreruperea fumatului b. se explică ce înseamnă un atac cardiac în termeni accesibili pacientului şi fmniliei. 206) Factorii majori de risc cardiovascular sunt: a. pulsul c. HTA. risc de deficit nutriţional. exerciţii fizice regulate d. hematurie) e. se asigură intimitatea pacientului în timpul micţiunii d. urmărirea aspectului tegumentului c. administrarea tratamentului cliuretic prescris de medic e. scăderea aportului sanguin în extremităţi b. se adoptă poziţia şezândă b. se monitorizează diureza e. purtarea de discuţii cu pacientul b. utilizarea ciorapilor elastici la indicaţi a medicului c. renunţarea la fumat e. efectuarea zilnică a bilanţului hidric.inute pacientul va sfătuit să se prezinte la medic e. fumatul e. risc de infecţie d. pacientul va fi încurajat să desfăşoare activităţi curente în limita posibilităţilor b. pulsului şi numărului de respiraţii la 4 ore e. 201) Intervenţii nursing în cazul ischemiei acute periferice sunt: a. se adoptă o atitudine empatică faţă de pacient c. pacientul se pune în decubit dorsal d. lapte: 199) Intervenţii nursing în caz de edeme sunt: a. reducerea greutăţii corporale la obezi c. se cântăreşte zilnic pacientul. dacă durerea persistă mai mult de 15 m. se asigură un climat de linişte c. pulsului b. aport lichidian crescut. 214) Obiectivele tratamentului în HTA sunt: a. încurajarea pacientului să se mobilizeze c. 212) Intervenţii nursing pentru reducerea anxietăţii la un pacient cu infarct miocardic acut sunt: a. cântărirea zilnică pacientului. pacientul va fi sfătuit să poarte nitroglicerina tot timpul J a el b. furnizarea de informaţii despre boală. creşterea în greutate c. administrarea analgezicelor prescrise de medic d. evitarea ortostatismului prelungit b.e. controlul factorilor de risc cardiovascular care pot influenţa evoll1ţia pacientului hipertensiv . aport lichidian crescuL 205) Măsurile generale din cadrul tratamentului anginei pectorale sunt: a. 209) Intervenţii nursing în cazul' durerii din infarctul miocardic acut sunt: a. cântărire zilnică a pacientului d. regim hipocaloric la persoanele obeze hipertensive b. determinarea TA. sexul c. administrarea tratamentului antialgic prescris de medic d. risc de hemoragie e. oxigenoterapie. evaluarea durerii e. 213) Mijloace de tratament în HTA sunt: a. 200) Intervenţii nursing în cazul sincopei sunt: a. dietă hipersodată e. reducerea aportului lichidian. exerciţii fizice zilnice. purtm'ea de discuţii cu pacientul b. tratament şi corupiicaţii c. balanţă hidrică zilnică e. creşterea lipidelor din dietă e. administrarea de antibiotice d. se reduce la minim efortul în primele 24-48 ore c. măsurarea TA. administrarea tratamentului trombolitic prescris de medic d. administrarea tratamentului diuretic prescris de medic. 210) Intervenţii nursing pentru prevenirea extinderii zonei de necroză şi apariţia complicaţiilor la un pacient cu infarct miocardic: acut sunt: a. administrarea tratamentului antialgic prescris de medic c. administrarea anaJgezicelor prescrise de medic d. 202) Probleme posibile la un pacient cu mteriopatie cronică obliterantă sunt: a. balanţă hiclrică zilnică. cântărirea zilnică a pacientului e. apOlt lichidian crescut b. 208) Intervenţii nursing în cazul durerii din angina pectorală sunt: a. purtarea de discuţii cu pacientul. administrarea tratamentului antialgic prescris de medic c. administrarea tratamentului antialgic prescris de medic d. moderate ca intensitate. 207) Intervenţii nursing pentru reducerea anxietăţii la un pacient cu angină pectorală sunt: a. repaus la pat mai ales în primele 24 ore b. restricţia consumului de alcool c. 203) Intervenţii nursing în cazul arteriopatiei cronice oblileranle sunt: a. evaluarea durerii şi disconfortului b. menţinerea unei poziţii cu picioarele deasupra planului patului b. administrarea tratamentului diuretic prescris de medic e. oxigenoterapie pe sondă nazală d.

si umitoracice b.'. 218) În hipotensiune a alterială sunt contraindicate: a. adrenalina b.rcspiraţii la 10 compresiuni toracice b. evaluarea prezenţei durerii toracice b.a dcctrice a inimii pe o perioadă ele 60 minute d. prevenirea afectării organelor ţintă. respiraţie la 5 compresiuni toracice c. tratament cu cardiotonice. creştere în greutate e. extremităţi reci şi transpirate c. -224) În cazul. 220) Contraindicaţiile masaj ului cardiac extern sunt: a. anurie d. 1. băile reci b. dietă hiperglucidică e. /li) iVhjloacele de tratament în insuficienţa cardiacă sunt: a. TA sistoiică peste 90 mmHg b. tegumente reci eL debit urinar peste 0. respiratii ia 5 compresiuni toracice. dureri abdominale b. în C:JTC rei'uiicitarea carclio·rcspiratorie este efectuată de o singură persoani\ se v. diametrul vaselor sanguine. băile fierbinţi.le: a. 215) Oxigenarea celulară depinde de: a. hemotorax d. respir:Iţic la 5 compresiuni toracice e. furosemid d. 2 respiraţii la IS compresiuni toracice d. leziuni grave ale peretelui toracic cu fracturi costale. evaluarea bilanţului lichidian d. absenţa pulsului carotidian c. evaluarea semnelor unei eventuale hemoragii e. 221) Complicaţiile resuscitării cardio-respiratorii sunt: a. bepata 19ii. pierderea bruscă a stării de conştienţă b. AV el. anorexie c. .26\ Pr. ascită. embolie grăsoasă c. 2.i:ncipi. la 15 compresiuni toracice c. schimburile gazoase de la nivelul plămânilor b. edeme c. aport lichidian crescut d.\Ji.5 ml/kglh . oligurie c. apariţia ciano7ci şi lividităţilor e. dureri toracice. fracturi costale b. capacitatea de transport a hematiilor d. " 7.28) Intervenţii nmsing în cazul alterărU pe~zici tisulare datorată deficitului de volum circulant sunt: a.eie manifestări clinice ale edemului pulmonar acut sunt: a. miofilin c. embolie gazoasă b. respiraţii ]a l5 compresiuni toracice d. 223) Semnele sigure de moarte sunt: ab:s'. administrare de soluţii coloide şi cristaloide. l. monitorizarea continuă a TA. urcatul scărilor d. absenţa respiraţiilor e. debitul cardiac e. 217) Principalele manifestări clinice ale insuficienţei cardiace drepte sunt: a. repaus la pat b. can. toate răspunsurile sunt corecte. toate răspunsurile sunt corecte.e.\l. monitorizarea debitului urinar c. 219) Stopul cardiac se caracterizează prin: a. monitorizarea puls ului periferic e. anxietate d. toate răspunsurile sunt corecte. 222) Principalele medicamente utilizate în stopul cardio-respirator sunt: a.>rareacido-bazică e. :Y:'')i fn:8'w! 11. 2. 1 respiraţie]a 15 compresiuni toracice c. regim alimentar hiposodat c. bine bătut c. bicarbonatul de sodiu. 7. evalumea parametrilor hemodinamici b. 230) Obiectivele îngrijirii în cazul alterării perfuziei tisulare datorată deficitului de volul1 circulant sunt: a. capacitatea de transport a sângelui spre periferie c.. tulburări de tranzit d. tuse neproductivă d. masajul c. diuretice si nitrati. nici un rilspuns nu este corect. dureri în etajul abdominal superior e. fractura stemului e. [. 229) Interventii nursing în cazul alterării perfuziei tisulare datorată ocluziei arterei femural sunt: a.' rei'uscitarea cardio-respiratorie este efectuată de două persoane se fac: fL'):m:. 216) Principalele manifestări clinice ale insuficienţei cardiace stângi sunt: a.'. insuficienţă cardiacă. pneumonie c. hemopericard e. reecbilil. puls periferic palpabil. dispnee b. traumatism craniam deschis d. samla e. dispnee paroxistică nocturnă b. xilina e.

administrarea de diuretice e. debit cardiac între 4-6 l/min. 240) Obiective nursing în cazul alterării schimburilor gazoase elatorată edemului pulmonar interstiţial sunt: a. toate răspunsurile sunt corecte. regim hipersodat d. TA sistolică peste 90 mmHg e. absenţa ralurilor b. evaluarea dispneii b.5 ml!kg/h d. monitorizarea funcţiilor vitale b. 237) Obiectivele îngrijirii în cazul hiperhidratării datorită retenţiei de sodiu şi apă prin hipoperfuzie renală sunt: a. toate răspunsurile sunt corecte. absenţa aritmiilor cardiace c. bilanţ hidric e. 245) Diagnostice nursing posibile la pacienţii cu afecţiuni c31'dio-vasculare sunt a. administrarea de agenţi inotropi pozitivi c. 244) Intervenţii nursing în cazul aritmiilor secundare ischemiei miocardice sunt: a. 232) Intervenţii nursing în cazul scăderii debitului cardiac datorită aritmiilor sunt: a. lipsa ralurilor la auscultaţia plămânilor b. asignrarea unei ventilaţii corespunzătoare la pacienţii cu tulburări respiratorii. scăderea postsarcinii c. monitorizarea funcţiilor vitale b. alterarea schimburilor gazoase secundar atelectaziei e. oxigenoterapie d. efectuarea de clisme evacuatorii e. e. debit urinar peste 0. 236) Intervenţii nursing în caz'ul hiperhidratării datorită retenţiei de sodiu şi apă prin hipoperfuzie renală sunt: a. 239) Intervenţii nursing în cazul alterării schimburilor gazoase datorată edemulul pulmonaJ interstiţial sunt: a. scăderea presiunii intratoracice. monitorizarea funcţiilor vitale c. administrarea de heparină la indicaţia medicului b. efectuarea unei clisme evacuatorii.minuării întoarcerii venoase sunt: a. schimb31'ea periodică a poziţiei pacientului e. 238) Intervenţii nursing în cazul al1erării schimburilor gazoase secundar atelectaziei sunt: a. menţinerea căilor respiratorii libere el. efectuarea zilnică a bilanţului lichidian d. monitorizare ECG d. ajutarea pacientului în activităţile în care consumul de O2 este crescut b. creşterea ingestiei de lichide c. 243) Intervenţii nursing în hipoxia datorată hipoventilaţiei elin acidoza respiratorie sunt: a. monitorizarea pa02 el. schimbarea periodică a poziţiei e.40 e. drenaj pleural c. tahicardie d. evaluarea frecvenţei respiraţiilor c. monitorizarea paC02 şi a saturaţiei în O2 b. bilanţ hidric zilnic e. toate răspunsurile sunt corecte. debit cardiac între 4-8 l/min. scăderea debitului cardiac datorită aritmiilor c. monitorizarea nivelului gazelor sanguine respiratorii e. monitorizarea respiraţiilor c. pa02 peste 60 mrnHg d. paC02 între 35-45 rrunHg c. 234) Efectele manevrei Vals alva sunt: a. stare de conştienţă prezentă b. administr31'ea ele heparină la indicaţia medicului. 241) Intervenţii nursing în cazul hipoxiei datorată insuficienţei respiratorii acute sunt: a. evaluarea parametrilor hemodinarnici c. monitorizarea funcţiilor vitale b.e. administrare de lidocaină în aritmiile ventricul are c. 242) Intervenţii nursing în hipoxia datorată hiperventilaţiei din alcaloza respiratorie sunt: a. alterarea perfuziei tisulare datorată deficitului de volum circulant b. administrarea de medicamente deprimante ale respiraţiei d. 235) Intervenţii nursing în cazul scăderii debitului cardiac datorită insuficienţei ventricul are stângi sunt: a. hiperhidratare datorită retenţiei de sodiu şi apă prin hipoperfuzie renală d. monitorizare ECG b. pH între 7. utilizarea mijloacelor de prevenire a escarelor e. creşterea presiunii intratoracice b. nici un răspuns nll este corect. monitorizarea p31'ametrilor hemodinamici c. toate răspunsurile sunt corecte. cântărirea zilnică a pacientului.35-7. . bilanţ hidric zilnic e. bradicardie e. urmărirea simptomelor hipercapniei c. c. 233) Obiectivele îngrijirii în cazul scăderii debitului cardiac datorită aritmiilor sunt: a. corectarea tulburărilor metabolice b. paC02 între 35-45 rrunHg d. cântărirea zilnică a pacientului b. schimbarea periodică a poziţiei pacientului d. administrarea de antiaritmice d. administrarea de antiaritmice. 231) 1îtervenţii nursing în cazul scăderii debitului cardiac secundar di. monitorizarea temperaturii e. toate răspunsurile sunt corecte. nici un răspuns nu este corect. drenaj postural. nici un răspuns nu este corect. monitorizarea parametrilor hemoelinamici. schimbarea periodică a poziţiei pacientului d.

administrarea de diuretice e. supuraţii pulmonare d. notarea caracteristicilor sputei c. insuficienţă cardiacă c. radio grafia toracică d. celulele maligne c. educaţia pacientului privind evitarea fumatului b. administrarea de heparină la indicaţia medicului. 258) Explorări morfologice ale aparatului respirator sunt: a. rinită e. 259) Explorări funcţionale ale aparatului respirator sunt: a. edem pulmonar. 261) Prin examenul sputei se poate identifica: a. supravegherea funcţiilor vitale d. neoplasm bronhopulmon31' d. oxigenoterapie c. administrarea de bronhodilatatoare d. astm bronşic e. hemoptizia d. asigurarea poziţiei de decubit dorsal c. spirograma d. schimbarea periodică a poziţiei pacientului c. apme în: a. corpii străini laringieni d. examen bacteriologic din aspiratullaringotraheal. tuberculoză pulmonară ulcerativă d.aspiraţie nazogastrică. pneumotorax b. IDR laPPD b. toate răspunsurile sunt corecte. vărsăturile. cianoza e. tusea b. 257) Intervenţii nursing în cazul prezenţei durerii toracice sunt: a. . astm bronşic e. racliografia toracică d. test Astmp e. edem al glotei b. durerea epigastrică c. administrarea medicaţiei antialgice prescrisă elemedic c. oxigenoterapie d. pneumonie c. anunţarea medicului clacă apar modificări semnificative ale cantităţii sau aspectului d. supuraţiile pulmonare c. identificarea cauzei cianozei b. chist hidatic pulmon31·. flora patogenă responsabilă de infecţia tractului urinar e. combaterea anxietăţii b. administrarea antialgicelor prescrise de medic d. asigurarea unor condiţii igienice de colectare a sputei b. astm bronşic b. primele faze ale tuberculozei pulmonare b. aprecierea caracteristicilor dispneei d. 249) Atribuţiile asistentei medicale în cazul prezenţei la un pacient cu pneumonie a tusei productive sunt: a. administrarea medicaţiei recomandată de medic e. emfizem pulmonar d. 251) Intervenţii nursing în cazul prezenţei hemoptiziei sunt: a. drenaj posturaL 252) Hemoptizia este un semn important în: a. monitorizarea la 2 ore a temperaturii e.246) Principalele semne şi simptome întâlnite în afecţiunilerespiratorii sunt: a. exudat faringian e. 248) Tusea productivă apare în: a. repaus vocal c. aprecierea caracteristicilor durerii b. 260) Explorări etiopatogenetice ale aparatului respirator sunt: a. pneumonie c. abces pulmonar. astm bronşic în criză d. pleurezie e. urocultura. monitorizarea nurniimlui respiraţiilor. 262) Condiţiile pentru recoItarea sputei sunt: . calmarea pacientului e. 255) Intervenţii nursing în cazul prezenţei dispneei sunt a. 253) Dispneea expiratorie apare în: a. spirograma c. IDRlaPPD c. pleurezie. test Astmp b. pleurezie. bronhoscopia e. flora patogenă responsabilă de infecţia aparatului respirator b. administrarea de bronhodilatatoare la il1dicaţia medicului. spirograma. 250) Sputa mginie apare în: a. pneumonie b. repaus la pat b. administrarea de bronhodilatoare e. 256) Intervenţii nursing în cazul prezenţei cianozei sunt: a. test Astmp c. 254) Dispneea paroxistic~. bronhoscopia b. nu necesită nici o intervenţie nursing. 247) Intervenţii nursing în caz de tuse productivă sunt: a. colectarea sputei pentru aprecierea cantităţii şi aspectului e. pneumonie c. tubercnloză pulmonară e.

vasoconstricţie. se va explica pacientului necesitatea investigaţiei b. 274) La debut hipoxia se manifestă prin: a. boli ale sistemului nervos care determină depresie respiratorie d. convulsii d. pneumonii d. se pregătesc materialele necesare. se supraveghează pacientul în timpul examinării. vasodilataţie b. creşterea numărului de neutrofile 273) Efectele imediateale fumatului asupra sistemului cardio-vascular sunt: a. constipaţie b. mai mic de 5 mm b. 271) Testul IDR la PPD este pozitiv dacă diametJul zonei de induraţie este: a. 266) În astmul bronşic eficienţa tratamentului se poate aprecia pe baza: a. se anunţă pacientul "ă nu mănânce cu 12 ore înainte de investigaţie c.. condiţii de stres d. se administrează cu o oră înainte de examinare bronhodilatatoare e.a. anorexie d. se efectuează 2. comă. se recoltează sputa de dimineaţă e. tuberculoză pulmonară b. pregătirea psihică a pacientului b. se testează sensibilitate a la iod e. paralizia muşchilor laringelui . dureri abdominale difuze e. poliomielită c. volum inspirator de rezervă b. peste 95% e. 275) Consumul de oxigen creşte În. 267) Rolul asistentei medicale în cazul efectuălii bronhoscopiei este: a. 24 ore d. 276) Efectele hipoxiei cronice asupra aparatului digestiv sunt: a. scăderea producţiei de mucus c. se administrează sedative după investigaţie d. 277) Efectele"hipoxiei cronice asupra sistemului respirator sunt: a. supuraţii pulmonare c. agitaţie e. 12 ore. creşterea activităţii cililor din căile respiratorii d. deficit de apărare antiinfecţioasă e. 269) Lichidul pleural hemoragie apare în: a. se explică pacientului necesitatea tehnicii b. confuzie. intoleranţă la efmt b. comă c. sub 80% c. va explica pacientului necesitatea investigaţiei b. cazul prezenţei durerii e. utilizarea muşchilor respiratori accesori d. după tehnică se administrează bronho-dilatatoare. 268) Intervenţii nursing în cazul efectuării puncţiei pleurale sunt: a. se colectează sputa din 24 ore d. 3 zile e. cardiomegalie. se recoltează sputa din cursul zilei c. bradicardie d. sub 90 % b. volum expirator maxim pe secundă e.c1isme în dimineaţa examenului d. risc de infarct miocardic e. se anunţă pacientul să nu mănânce în dimineaţa examenului c. diaree. peste 80%. a. ajutarea pacientului să adopte poziţia indicată de medic c. subl95% d. mai mare de 10 rnm e. volum rezidual. creşterea TA c. 72 ore c. scăderea numărului de macrofage b. mai mare de 10 cm c. în timpul tehnicii se supraveghează pacientul d. neoplasm bronhopulmonar e. cianoză c. 265) Hipoxemia este definită când saturaţia hemoglobinei în oxigen este: a. pneumonie b. timpul somnului b. între 5-10 mm. 270) În cazul efectuării testului IDR la PPD rezultatul se citeşte la: a. se recoltează sputa 3 zile la rând în cazul examenului citologic. mai mic de 5 cm d. se recoltează în recipiente sterile b. cefalee b. 272) Efectele tardive ale fumatului asupra aparatului respirator sunt: a. 48 ore b. stări febrile c.aminare d. edeme e. se măsoară cantitate a de lichid extrasă e. 263) Rolul asistentei medicale în cazul efectuării radiografiei toracice este: a. greţuri c. 278) Intubaţia traheală este indicată în: a. pacientul se aşează în decubit dorsal c. testarea sensibilităţii la iod. anunţarea pacientului să nu mănânce cu 24 ore înainte de ex. capacitate vitală d. . volum curent c. efectuarea de c1isme în dimineaţa examinării e. 264) Rolul asistentei medicale în cazul efectuării bronhografiei este: a.

295) Intervenţii nursing în caz de febră sunt: a. Intervenţii nursing în cazul unui pacient cunoscut cu alergie la praf sunt: a. d. ritm c.\\lllilhllr~rii dClIl'llt:l~lIilli cnilnr rcspil'Htorii sunt: a. purtarea de mască în timpul curăţeniei d. urmărirea pacientului în timpul tehnicii. hidratare adecvată' refacerea echilibrului acido-bazic gargară cu ser fiziologic umidifierea aemlui inspirat efectuarea de exerciţii de respiraţie profundă. 281) Obiectivele drenajului pleural sunt. antibioterapie oxigenoterapie intubaţie traheală diuretice c1renajpostura!. d. 283) Rolul asistentei medicale în efectuarea drenajului pleural este: a. toate răspunsurile sunt corecte. respectarea măsurilor de asepsie şi antisepsie c. refacerea echilibrului acido-bazic e. d. creşte spasmul br. permite expansiunea toracelui b. evitarea păturilor pufoase e. 289) Intervenţii nursing în caz de tuse cronică sunt: a. toate răspunsurile sunt corecte. b. 7-8 zile d. concentraţia oxigenului să fie între 40-60% b. toate răspunsurile sunt corecte. c. abundente sunt: a. hidratare corespunzătoare c. scăderea elasticităţii ţesutului pulmonar e. recoltarea sputei pentru examen bacteriologic b. administrare intermitentă sau continuă c. aspiraţie nazogastrică. 286) Semne şi simptome definitorii în tulburarea clearaceului căilor respiratorii sunt: a. 282) Drenajul pleural se menţine maxim: a. d. c. încurajarea tusei e. pleurezie. toate răspunsurile sunt corecte. administrarea cu 24 ore înainte de tehnică a sedativelor prescrise de medic e. e. adoptarea poziţiei de decubit dorsal b. e. b.e. reduce capacitatea vitală e. 5 zile. 293) Intervenţii nursing în infecţii ale aparatului respirator sunt: a. aerosoloterapie. 48 ore e. ). reducerea substanţelor iritante din aer b. 292) utilizarea aemlui condiţionat evitarea expunerii lavânt evitarea automedicaţiei refacerea echilibmlui acido-bazic toate răspunsurile sunt corecte. monitorizarea saturaţiei arteriale în C02 e. ameliorarea ventilaţiei pulmonare b. tipul de respiraţie e. pregătirea materialelor necesare d. refacerea echiliblului hidroelectrolitic c. aspiraţie nazogastrică c. 280) Condiţiile unei oxigenoterapii optime sunt: a. prevenirea aspiraţiei traheo-bronşice d..'l'i~iticil(1r rc. evacuarea colecţiilor endotoracice b. pregătirea fizică a pacientului b. umidiflerea aemlui e. 24 ore b. b. a. utilizarea aerului condiţionat c. 291) Intervenţii nursing în cazul unui pacient cunoscut cu alergie la polen sunt: a. 284) Factorii favorizanţi ai afecţiunilor respiratorii sunt: a. IlIlt'Sillfl. c. 294) în caz de dispnce se adoptă poziţia şezândă sau semişezândă din următoml raţionament: a. 1IIIllll\ulii 1Il<:: Cill':let. administrarea de antitusive e. 1111'11'{. obstmcţie mecanică c. 288) Intervenţii nursing în caz de tuse ineficienta: sunt: a. tuse ineficientă mişcări respiratorii asimetrice iritabili tate s('. scăderea concentraţiei C02 în aer d. supravegherea funcţiilor vitale d. tulburări neuromusculare.onhiolelor d. umiditate extremă b. refacerea volemiei. 3 zile G. c. drenaj pleural d. prevenirea ateleetaziei c. 285) Caracteristicile respiraţiei sunt: a. 290) Intervenţii nursing în cazul prezenţei expectoraţiei vâscoase. administrarea de mucolitice d. menţinerea echilibrului acido-bazic e.opira\ki. profunzime d. spălarea frecventă a lenjeriei b. b. efectuarea de respiraţii profunde şi rare în ortostatism c. administrarea antitermicelor prescrise de medic b.f\ 1) (lilicI'. menţinerea echilibrului hidroelectrolitic. permite utilizarea muşchilor respiratori accesari. monitorizarea periodică a temperaturii . e. reexpansionarea prn:enchimului pulmonar colabat d. reduce presiune a organelor abdominale pe diafragm c.'. 279) Posibilităţi terapeutice în afecţiunile respiratorii sunt: a. aspiraţie nazogastrică d..live. rată/minut b.~dcrcfl capacitiiţii vitale totale .

adolescenţii 3. risc de hemoragie b. evitarea locuinţelor insalubre. părinţi având vârste cuprinse intre 23-35 ani b. 303) Avantajele administrării medicaţiei pe cale inhalatorie în astmul bronşic sunt: a. potenţial de a dezvolta complicaţii e. dificultate în a expectora d. administrarea de heparină la indicaţia medicului c. . efectele sistemice apar mai frecvent d. creşte riscul de accidente c.sunt corecte. se încurajează pacientul să pună întrebări b. toate răspunsurile sunt corecte. bilanţ hidric zilnic d. risc de infecţie c. scăderea honnonilor steroizi şi a riscului de boală. calmarea pacientului b. 301) Intervenţii nursing pentm prevenirea trombozei venoase profunde la un pacient operat pentru neoplasm bronhopulmonar sunt: a. creşte riscul delicvenţei d. apariţia unui copil prematur sau handicapat c. creşte neglijenţa maternă e. preşcolarii 1. hidratare corespunzătoare e. întârzierea creşterii fetale b. dispnee c. 300) Intervenţii nursing posibile la un pacient cu neoplasm bronhopulmonar care urmează a fi supus intervenţiei chirurgicale sunt: a. creşte nivelul material. copii surveniţi la bătrâneţe e. toate răspunsurile sunt corecte. evitarea expunerii la curenţi de aer. administrarea imediată de produse cOltizonice şi antihistaminice e. 299) Probleme nursing posibile la un pacient operat pentru neoplasm bronhopulmonar sunt: a. 309) În familiile cu mulţi copii: a.creşterea riscului de boală d. asigurarea poziţiei semişezând. monitorizarea funcţiilor vitale c. sunt necesare doze mai mari şi mai rare e. datorită ajutorului social. afectează dezvoltarea psihologică a nou-niiscutului. 306) Fumatul la gravide afectează sănătatea nou-născutului prin: a. evitarea expunerii la vânt d. evitarea fumatului c. 296) Probleme nursing posibile în infecţiile respiratorii sunt: a. toate răspunsurile sunt corecte. creşte procentul deceselor intrapartum si a morţii neonatale c. anxietate e. explicarea intervenţiei chimrgicale într-un limbaj accesibil pacientului b.nt: a. 304) Intervenţii nursing la un pacient cu alergie la mucegai su. agitaţi e. sunt: a. risc de hipoxie d.creşterea riscului de boală b. îndepărtarea acului c. se înlătură sursele de praf şi polen din cameră d. 298) Inte~enţii nursing în cazul anxietăţii la un pacient cu astm bronşic sunt: a. reluarea progresivă a efortului fizic d.. copii nervoşi. se asigură poziţia şezândă e. bilanţ hidric zilnic. menţinerea pereţilor casei uscaţi b. medicamentele acţionează direct la nivelul căilor respiratorii b. generează malformaţii ale scheletului nou··născutului d. potenţial de confuzie datorat hipoxiei d. monitorizarea funcţiilor vitale e. şcolarii 2. se vor pmta discuţii cu pacientul c. afectează legătura afectiva mama-copil după naştere. aplicarea de gheaţă pe locul înţepat d. monitorizarea efcctului antitermicelor d. creşterea hormonilor steroizi şi scăderea anticorpilor. dispnee c. creşte nivelul de îngrijire b. necesită o cantitate mai mică de medicarnent c. 308) Stabiliţi legătura corectă între stres şi boala··stresul produce: a.c.creşterea riscului de boală c. creşterea hormonilor steroizi şi a anticorpi lor. febră b. vor să fie trati'\ţica nişte . dietă hipolipidică e. evitarea produselor alterate sau marinate c. efectuarea de exerciţii pasive ale membrelor inferioare b. toate răspunsurile sunt corecte. risc de stază urinară e. anxietate b. 307) Situaţiile în care apare o atitudine de protecţie exagerată a părinţilor faţă de copii. 310) Concepţia copiilor despre boală implică următoarele aspecte: a. 302) Recomandările la extemare în cazul unui pacient operat pentru neoplasm bronhopulmonar sunt: a. 305) Intervenţii nursing în caz de înţepătură de insectă la un pacient alergic sunt: a. dezvoltă în mod obligatoriu o afecţiune fizica e. administrarea de antibiotice pentru infecţia urinară d. reechilibrare hidroelectrolitică si acido-bazică e. evitarea mirosuri lor puternice e. familiile cu mai mult de trei copii d. toate răspunsurile sunt corecte. sunt preocupaţi în special de consecinţele bolii b. scăderea hormonilor steroizi şi creşterea anticorpilor.creşterea riscului de boala. 297) Probleme nursing posibile la un pacient cu astm bronşic sunt: a. se administrează bronhodilatatoarele prescrise de medic. control medical periodic b. apariţia unui copil sănătos după o serie de avorturi spontane. toate răspunsurile . interpretează limbajul cuvânt cu cuvânt c.

în faza de prediagnosticare apar sentimente de vină. poziţie Trendelenburg ci.adulţi. faza de detaşaJe e. 321) Caracteristicile fracturilor non-accidentale sunt: a. şcolaruJ suferă senzaţia de fmstrare faţă de activităţile cu care era obişnuit c. reducerea spasmului b. să tie separat de ceilalţi copii. măsurarea lungimii sondei b. adaptarea prin evitare c. disperare b. excoriaţii adânci.. au forme caracteristice . nu conştientizează boala b. ortostatism. furie. preşcolar 1. dezobstmarea căilor respiratorii d. regiunea dorsală. menţinerea poziţiei după operaţie c. 325) Care sunt complicaţiile imobilizării în aparat gipsat? a. 311) Un şcolar înţelege boala astfel: a. pofta de mâncare d. scăderea mobilităţii articulare c. 314) În cadrul adaptării graduale a familiei legată de copilul cu boală cronică se observă: a. sunt uşor explicabile în zonele expuse b. adolescenţii vor să fie trataţi ca nişte adulţi d' cu cât ştiu mai multe despre boală. interesul pentnl joacă b. echimoze în zone expuse: fmnte. asigurarea alinierii oaselor după fracturi. faza de disperare. 316) Realizaţi o corelaţie a diferitelor manifestări de protest cu vârsta copilului: a. re gresie c. adaptarea pe termen lung. faza de suferinţă e. interzicerea contactului părinţi-copil pentm evitarea stresului. închisă c. protest. copiii percep boala astfel: a. numeroase b. detaşare. 319) Semnele evidente în faza de disperare sunt: a. frecvente la copilul mic şi sugaJ c.ţii de separaţie sunt: a. 313) Adaptarea graduală a familiei legată de copilu( cu boală cronică parcurge următoarele faze: a. faza de confmntare directă cI. 329) Care din următoarele intervenţii nursing ameliorează edemele membrelor inferioare? a. disperare b. precisă c. fese. vor coopera mai bine e. 318) Metodele reducerii anxietăţii de separaţie sunt: a. detaşare. 322) Echimozele non-accidentale se caracterizează prin: a. arsuri necaracteristice b. adolescent 3. 330) Care este prima manevra care se impune în efectuarea oxigenoterapieî? a. I ipSll 11[1 interes. detaşare. detaşare. cu cât ştiu mai multe despre boala. regim hiposodat c. disperare d. funcţionalitate normală b. durere diminuată de mişcare d. în situaţii extreme se pot izola.toarele măsuri reduc anxietate? a. sunt necaracteristice b. regim hipersodat b. 326) Menţionaţi indicaţiile extensiei: a. lipsa de cooperare b. durere agravată de mişcare c. disperare. frecvent la nivelul epifizelor. 323) Arsurile non-accidentale: a. să i se creeze un mediu cât mai familiar c. au delimitare clară. introducerea sondei c. rcgresia c. plânge. 315) Care este ordinea corectă a fazelor anxietăţii de separaţie copil-părinţi? a. refuză alimentaţia şi somnul 2. explicarea investigaţiilor c. veselia e. să i se impună copilului un anumit comportament b. bărbie.. fără deplasare. copiii vor coopera mai puţin. 331) Care sunt măsurile de reducere a dispneei la copil? . suferă de senzaţia de frustrare prin lipsa activităţilor cu care era obişnuit c. îşi strigă părinţii c. regresie. faza de protest b. gât. apatia c. 317) Care din urmă. tumefacţie dată de edem. 328) Care din următoarele fracturi este ceamai gravă? a. protest. apar în zone neobişnuite: urechi. 324) Care din următoarele leziuni sunt caracteristice unui abuz? a. faza de dezvoltare d. în faza de confmntare directă părinţii acceptă tratamentul şi regimul impus c. hiperlordoza. demineralizarea osoasă b. paralele c. disperare. adaptarea prin apropiere b. 327) Semnele de boală ale aparatului locomotor sunt: a. să se colaboreze cu părinţii d. nu apar asociate cu alte leziuni. regresie.. conectarea sondei la o sursă de oxigen. protest. copil mic cu voce tare. regresie. 312) În funcţie de vârstă. internarea copilului mai mic de 4 ani singur b. permiterea internării unui membm al familiei d. percepe boala ca o lipsa de control asupra propriului corp d. în faza de adaptare pe termen lung apare problema responsabilităţii părinţilor.. copiii conştientizează boala înainte de vârsta preşcolară b. protest. deschisă b. 320) Fazele anxietă.

cu indexul şi mediusul d. 347) Arătaţi relaţia dintre stadiile de dezvoltare psihosocială şi vârsta la care apar': 1. astenie. stadiul falic. monitorizarea respiraţiilor d. sală de joacă d. peteşii. 335) Elementele de evaluare clinică în sindromul de deshic1ratare acută (extracelulară) sunt: a. 340) Care sunt complicaţiile imobilizării îndelungate? a. administrarea medicamentelor. stadiul preconvenţional d. 7 . poziţie semişezândă. cu policele şi mediusul. excesul de făinoase. alege persoana de care se ataşează 2.12 ani b. paloare. paloare. îşi însuşeşte normele de bază din societate. stadiul postconvenţional b. 343) Crearea mediului adecvat pentru spitalizarea copilului implică: a. mucoase uscate. astenie. febra . prevenirea traumatismelor c. indiferent de starea pacientului c. condiţii de igienă e. dureri articular'e d. demineralizări osoase. hematuria. 341) Intervenţii nursing la pacienţii imobilizaţi sunt: a. alimentarea în sala de mese. 1:15. 333) Alegeţi răspunsurile corecte care definesc simptomele bolilor hematologice: a. modalităţile de promovare a sănătăţii d. disciplinarea se face cu afecţiune şi responsabilitate b. creşterea activităţii c. transpiraţii d. aport crescut de alimente cu conţinut ridicat de fier e. febra. alimentaţia exclusiv cu lactate c. 2:15 b. cefalee. 350) În educaţia pentru sănătate contează: a. 6 ani-pubertate c. diaree apoasă c. palpitaţii c. psihoterapia c. combaterea infecţiilor d. 348) Precizaţi semnele deshidratării extracelulare. 334) Care este rapOltul respiraţie-compresiuni în efectuarea masajului cardiac la copil? a. 3:15 d.a. 4:15 c. echimoze. indiferent de starea bolnavului. dureri abdominale b. pliu cutanat persistent. aspirarea secreţiilor c. echimoze. factorii ce influenţează sănătatea c. tahicardia c. 336) La sugar anemia carenţială apare datorită următoarelor greşeli alimentare: a. dureri abdominale. mucoase uscate e. preoperaţional 2. sfatul paramedical .c) 342) Indicatorii de srmătate reflectă: a. febra b. 2-5 ani b. adolescent d. creşterea efortului fizic b. oligurie b. astenie. operaţiilor formale 4. 349) Care din următoarele tulburări pot detennina deshidratare? a. vărsaturi incoercibile. 0-2 arli c.7 ani 345) Stadiile morelităţii sunt: a. piuria. 332) Cum se efectuează resuscitarea cardiacă la nou-născut şi sugar? a. între care: a. disciplina trebuie să fie impusă de ambii pi'irinţi c. aport crescut de alimente bogate in vitamina C 338) Următoarele semne sunt sugestive pentru insuficienţa cardiacă: a. repaus absolut b. hipermobilitate articulară b. astenie. 339) Intervenţii nursing la pacienţii cu insuficienţă cardiacă: a. nivelul sănătăţii într-un segment de populaţie. stadiul convenţional c.A. hidratare b. convingerile şi conceptele despre sănătate b. cu policele şi indexul b.tromboflebita. saloane cu paturi potrivite b. scăderea greutăţii. HTA b. efectuarea tratamentului la ore fixe. senzorio-motor 1. extremităţi reci. RT.. a-l an a. se ataşează de persoana care îl îngrijeşte 3. puls slab c. 337) Care dintre următoarele recomandări vi se par utile unui copil cu anemie carenţială? a. letargie. poziţie în deeubit dorsal e. 344) Relaţia între stadiul de dezvoltare a gândirii copilului şi vârsta la care apare este: a. reducerea administrarii de lichide (b. operaţiilor concrete 3. oxigenoterapie d. 346) Educaţia în familie respectă câteva reguli. reducerea activităţii fizice b. 2 . cu inelarul şi degetul mic c. paloare. dureri articulare.: a. peste 12 ani d. regula impusă trebuie observată mai mult timp. încurajaxea mişcărilor c. ochi încercănaţi c. se orientează către găsirea perechii potrivite 4. stimularea psihologoca prin jocuri d. diversificarea alimentelor b. paloare. hemoragie b. intervenţiile asistentei medicale în promovar'ea sănătăţii e. sete d.

prezentarea la controale opţional d. durata tratamentului la domiciliu e. 354) Corelaţi stadiile dezvoltării morale ale copilului cu caracteristicile acestora: a. alimentaţia. prevenirea . prcvenireaÎcducm'ea în comunitate:. sunt legate de ceea ce oamenii gândesc. respectarea igienei c. 357) Factorii predispozanţi pentru abuzul asupra copilului sunt: a. deshidratarea c.secundară c. procentual. se aşează comod şi se acoperă b. intoleranţa c. adaus de fier în apă b. stabilirea unor scopuri realiste .b. temperatura camerei va fi mai crescută cu l-2 C d. igiena c. în societate c. factori genetici b. operaţiunile de montare a perfuziei să fie efectuate în condiţii de perfectă asepsie el.aspecte particulare la copil: a. refluxului gastro-intestinal c. dacă este pen:nis se oferă pacientului lichide calde e. 368) Complianţa reprezintă: a. vârsta b. 362) Transfuzia de sânge . conducerea autonomă d. nu ţine seama de reguli c. relaţii intrafamiliale c. accelerarea tranzitului intestinal d. 365) Recomandările necesare la externarea unui copil includ: a. reacţia părinţilor. hidra tare f. prezenţa unor probleme socio-economice. copilul respectă regulile judecăţile morale. oxigenoterapia b. repaus la pat c. Înălţimea d. prevenirea terţi ară. 360) Comunicarea ca aspect al evaluării copilului si fan1iliei: a. 363) În transfuzia de sânge se recomandă: a. deficit de creştere b.atins de puţini oameni care respectă principiile mai mult decât regulile şi convenientele b. comunicarea non-verbală este importantă c. urmărirea apariţiei semnelor de boală. hipertrofie musculară c. ierarhia tradiţională din spital c. încălzirea sângelui în apa fierbinte/deasupra surselor de căldură b. anorexiei b. 352) Prevenirea primară a bolilor se realizează prin: a. scăderea rezistenţei la infecţii e. 364) În cursul evaluării parametrilor fizici ai nnui copil interesează: a. infecţiile b. inteligenţă d. îmbunătăţirea cunoştinţelor c. 358) Efectele mainutriţiei sunt: a. b. 361) Balanţa hidrică . se va utiliza terminologie medicală b. hipotermia d. convenţional 2. 366) În cursul pregătirii copilului pentru internare se ţine seama de: a. tulburările echilibrului acido-bazic f. prevenirea primară b. balanţa hidrică este uşor de urmărit la copilul mic d. suport psihologic. controale repetate pentru verificarea creşterii şi dezvoltării copilului. organismul copilului conţine cea mai mică cantitate de apă b. dietă echilibrată c. deficit de cunoştinţe. poate să efectueze plimbări scurte imediat după transfuzie o c. 353) Detectarea precoce a bolilor şi tratamentul adecvat al bolii face pmte din: a. suprafaţa corporală a copilului este mică. tulburari de comportament 359) Aportul inadecvat de alimente se datorează: a. 351) Care din urInătorii factori inhibă promovarea sănătătii? a. 356) Intervenţiile nursing necesm'e în criza hemolitică sunt: a. munca în echipă . circumferinţele e. copilul se teme de pedeapsă. indiferenta părinţilor faţă de copil b. se alimentează imediat după transfuzie. malformaţiilor orofaciale. umplerea picurătorului cu sânge.. 367) Factorii care influenţează creşterea şi dezvoltarea includ: a.îngrijirea ulterioară a copilului: a. personalitate c. preconvenţional l. reacţie pozitivă faţă de boală b. implică ascultate activă. 355) Factorii ce pot precipita criza hemolitică sunt: a. greutatea b. agitarea flaconului c. antibiotice În caz de infecţii d. factori de mediu. restricţii cu privire la alimentaţie b. implică ascultare pasivă d. postconvenţional 3. durerile lombare. caJmarea durerii e. suprafaţa corporală a copilului este mare c. stresul e. rolul nursei şcolare.

urină d. pe bolnavul constient b. H202. 14-16 respiraţii/minut c. în poziţie Trendelenburg. transportul accidentatului în poziţie şezând care să-i favorizeze respiraţia c. mobilitate anormală 2. hiperextensia capului c. vărsătură b. Rivanol 1%0 b. midriază. 373) Faceţi corespondenţa datelor între prima şi a doua coloană: a. a. defonnarea regiunii a. 384) În stopul respirator respiraţia artificială gură la gură se face într-un ritm de: a. a. 386) Un bun pansament este acela care: a. 381) Prima manevră necesară pentru efectuarea respiraţiei artificiale constă în: a. 383) Compresiunea stern ului cu podul palmei pentru masajul cardiac extern se face: a. nu se face imobilizare. pansament strâns în jurul toracelui. explorarea plăgilor b. tahicardie. 387) Pentru aseptizarea unei plăgi se pot folosi ca soluţii antiseptice: a. 378) Manifestările de dependenţă ce caracterizeaza stopul cardiorespirator sunt urmatoarele. hemoptizie 3. foloseşte pentru tratarea plăgii soluţii de antibiotice 'c. melenă 1. durer~ d. 370) Compresiunea ca metodă de hemostază provizorie se face: a. prin ligatura vasului. eliberarea căilor respiratorii. Tinctură de iod. pensarea nasului d. aşezarea pacientului în decubit lateral pe partea bolnavă. hipotensiune arterială c. semişezând cu spatele sprijinit. fixarea pansamentului f. protejează plaga de agenţi termici. 380) Intubaţia oro-traheală se poate efectua: a. 372) Melemi reprezintă hemoragia internă exteriorizată prin: a. este executat în condiţii de asepsie b. hematemeză 2. impotenţă funcţională 3. oprirea respiraţiei şi circulaţiei I b. b. se aşează pacientul în semişezând.369) Hemoragiile arteriale pot fi recunoscute după: a. b. dezinfecţia tegumentelor din jurul plăgii c. direct pe plagă prin pansament compresiv c. hematurie 4. c. pe bolnavul comatos. acoperirea plăgii e. introducerea pipei Gueddel b._ 376) În fracturi le costale cu volet costal se intervine astfel: a. tahicardie. relaxare sfîncteriană. luxaţia mandibulei b. tumefacţia regiunii 375) Tratamentul de urgenţă în cazul unei fracturi de coastă vizează: a. stare de lipotimie. imobilizarea cât mai solidă a fracturii b. efectuarea masaj ului cardiac extern. pe bolnavul cu anestezie locală c. cu garoul pe traiectul vasului d. hipertensiune arterială. dezinfecţia plăgii b. Cloramină l-2g%. c. cu excepţia: a. microbieni. netransmisibilitatea mişcării 4. bradicardie. hipotensiune arterială. spălarea tegumentelor din jurul plăgii. tegumente reci. alcool 700 c. starea generală a pacientului. în decubit dorsal pe un plan dur c. în 1/3 superioară a sternului c. pierderea conştienţei c. crepitaţii osoase nuitătii osului c. prin compresiune la distanţă manuală sau digitală b. spută c. pe targă rigidă în decubit dorsal. întreruperea contib. în decubit venlral pe o targă obişnuită. în 1/3 inferioară a sternului. cantitatea de sânge pierdut c. paliditate. prin vărsătură. scaun 374) Aşezaţi semnele următoare pe două coloane (semne de certitudine şi semne de probabilitate ale fracturii): 1. cianoză. în 1/3 medie a sternului b. c. scaun acoperit cu sânge roşu. 388) Care din următoarele manevre nu se execută în acordarea primului ajutor în cazul plăgilor: a. 377) Transportulllnui accidentat cu fractură de coloană vertebrală se face: a. pe bolnavul adonnit şi curarizat d. hiperextensia capului c. palide. 371) Manifestările de dependenţă prezentate de pacientul cu hemoragie internă sunt: a. 379) Manevrele necesare pentru resuscitarea carc1io-respiratorie sunt În ordine (notati cu cifre alături de litere): . calmarea durerii. eliberarea căilor respiratorii e. calmarea durerii d. 60-80 respiraţii/minut b. b. 382) Pentru masajul cardiac extern pacientul este aşezat: a. scaun negru lucios ca păcura. 20-25 respiraţii/minuL 385) Indicaţi ordinea corectă a timpilor de tratare a unei plăgi recente (notaţi cu cifre alături de litere): . mecanici. culoarea sângelui şi presiunea de scurgere a acestuia b. aşezarea regiunii interesate în repaus . b. în decubit lateral stâng b.

starea fiziologică a pacientului c. faciesul b. 397) Care sunt senmele insuficienţei respiratorii. aplicarea soluţiilor antibiotice c. 404) Explorările paraclinice preoperatorii efectuate sistematic în cazul intervenţiilor de urgenţă sunt: a. timp de sângerare. suprafaţa arsă. -hidrică c. scoaterea corpilor străini din plagiJ d. VSH. provocare de vărsătură c: administrare de analgezice. menţinerea căldurii corpului b. 392) Pacientului care a ingerat sodă caustică în urmă cu trei ore i se acordă primul ajutor care constă în: a.lmin. Trendelenburg. 394) Pacientul cu bemoragie acută se transportă în poziţie: a. funcţia cardio-circulatorie c. şi 16resp. un dezechilibru între capacitatea vaselor şi masa de sânge circulant. a. sete b. hemoleucogramă. Glucoză 5%. ambele. felul intervenţiei şi timpul disponibil b. timp de coagulare. traumatism al 3. sol. clismă c. 390) Parametrii de apreciere a gravităţii unei arsuri sunt: a. a. golirea vezicii urinare. puls. agitaţie c. funcţia renală. tahipnee.a arsurii are drept scop: a. a. hiposodată. traumatism al 4. Ringer c. îndepărtarea protezei. stimuli dureroşi c. traumatism cranian 2. funcţia hepatică b. Rh c. 405) Observare a semn:.lmin. funcţia respiratOIie d. decubit lateral c. şezând. şi 14 resp. a. spă1ătură gastrică cu apă acidulată b. 409) Pregătirea preoperatorie se face în funcţie de. gradul de alterare a funcţiilor vitale c. hipocloremie. Timp Howel. c. NaCIO. puls 80bătăi/min. decubit dorsal pe coloanei vertebrale plan dur d. hemoleucogramă. 406) În preziua intervenţiei chirurgicale pe tubul digestiv alimentaţia trebuie să fie: a. hipocloremie. prevenirea infecţiilor. 408) Pregătirea unui pacient în diillineaţa intervenţiei chirurgicale cuprinde. administrarea medicaţiei preanestezice. cianoză. 399) Simptomatologia deshidratării celulare este. TA c. cu spatele sprijinit b. 400) Care sunt valorile TA la care există o perfuzie suficientă la nivelul organelor vitale: a. se provoacă vărsătura b. decubit dorsal. şezând. b. se administrează antidoturi generale. . puls 48bătăi/min. hipotermie."ia degerăturilor e necesar: a. hipovolemie. sol. oligurie. 398) Care din următoarele soluţii sunt considerate izotone: a. lacului de pe unghii b. traumatism 5.lor de durere include: a. bijuterii. uree. acidoză. traumatism toracic într-o parte c. tulburarea conştienţei c. 393) Pentru epurm'ea toxicului ingerat voluntar sau accidental se procedează astfel. mângâiere afectivă b. hipovolemie. capul b. vegetariană b. şi 12 resp. frecvenţa respiratorie. 40-50mmHg b. Decubit dorsal cu abdominal genunchii flectaţi 396) Care sunt funcţiile vitale principale care se urmăresc în urgenţe. 407) Funcţia normală de absorbţie a intestinului este afectată când pacientul prezintă: a. 391) Pentm profila. ambele. gmp sanguin. acidoză. 401) Care din combinaţiile următoare oferă condiţii optime tehnicii de resuscitare cardiorespiratorie: a. a. 50-60mml-Ig c. puls 60bătăi/min. suprafaţa arsă şi profunzimea arsurii. uree b. a.lmin. bolile însoţitoare.9% b. cauza arsurii b. menţinerea mişcării c. paloare. îndepăl1area zonelor arse şi a corpilor străini b. puls. se efectuează spăIătură gastrică în primele ore d. agitaţie motorie. spate sprijinit a. NaCl58% d. vaccinarea antitetanică. 389) Toaleta chirurgicală primariJ. stare gravă în care se produc tulburări la nivel celular ca anoxie si acumularea produşilor de catabolism b. hiponatremie.c. 403) Pacientul cu tulburări de conştienţă care nu comunică verbal reacţionează la: a. se administrează alltidoturi specifice c. 60-70mmHg. a. şezând cu capul feţei aplecat în faţă e.mişcările pacientului. TA. încărcare traheo-bronşică c. 395) Faceţi asocieri între prima si a doua coloană privind traumatismul şi poziţia accidentatului pe targă: 1. agitaţie psiho-motorie. senzaţia lipsei de aer. hiponatremie b. pierderea conştientei b. hipovolemie c. transpiraţii. glicemia. 402) Şocul reprezintă. reacţie Tymol.

cantitatea zilnică de secreţie b. golirea vezicii urinare şi administrarea medicamentelor preanestezice. bogat în hidraţi de carbon şi proteine c. în ziua a treia bolnavul va fi alimentat cu: a. îndepărtarea protezelor. în intervenţiile pe stomac. uşor bradiclli'dic b. proclivă. de la haluce spre rădăcina coapsei b. bijuteriilor şi a lacului de unghii c. ziua a şaptea. administrarea antivomitivelor b. sunt normale postoperator c. 419) Pacientul operat cu anestezie generală se aşează la pat până la trezire în poziţia: a. 412) Pregătirea locală din preziua intervenţiei chirurgicale constă în: a. asigurării repausului şi a alimentaţiei neceSlli'e b. 411) Pregătirea generală din preziua intervenţiei chirurgicale aTe ce scop realizarea următolli'elor obiective. . decubit lateral c. nu sunt necesare pregătiri speciale. urmată de spăIătură gastrică. pregătirea câmpului operator.ie se 'scot în: a. 423) Firele de sutură se scot în funcţie de locul intervenţiei. asigurarea cicatrizării normale a plăgii c. 432) Vărsăturile postoperatorii cauzate de staza gastrică se combat prin: a. hemoragii) b. nu se combat. să-şi protejeze tegumentele din jurul stomei c. 424) Pacientul operat prin rahianestezie cu soluţii izotone va fi instalat la pat în poziţie: a. reechilibrare hidroelectrolitică c. asistenta pregăteşte: a. 414) Pacientul cu stenoză pilorică pentm intervenţia chirurgicală. iaurt b. din ziua a treia după operaţie c. ambele. felul anesteziei şi starea generală a pacientului. legume. 430) Tranzitul intestinal se reia în prima ziua postoperator. bogat în proteine şi grăsimi b. prevenirea complicaţiilor c. în prima săptămână după operaţie dietă hidrică. asigurarea igienei şi alimentaţiei c. se are în vedere: a. 418) În vederea instalării pacientului la pat.lncţie de natura intervenţiei cu cantităţi mici de lichide astfel: a. pregătirea generală b. introducerea tubului de gaze b. supravegherea funcţiilor vitale c. pâine c. restabilirea funcţiilor organismului b. golirea intestinului prin dietă hidrică şi clismă înaltă. acoperirea câmpului operator. 417) Îngrijirile postoperatorii au drept scop: a. urmărirea reluării tranzitului intestinal (eventual clisma evacuatorie). supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative pentru prevenirea complicaţiilor (şoc. fără pernă b. sărac în lipide şi celuloză.410) Pregătirea prcoperatorie constă în: a. 426) Revenirea sensibilităţii după rahianestezie la membrele inferiolli'e se face: a. După apendicectom. să-şi schimbe aplli'atul colector b. decubit dorsal. 427) La extemarea din spital pacientul care prezintă colostomie va fi educat pentru a se autoîngriji: a. rolul asistentei medicale este de a supraveghea: a.tului b. dezinfecţia intestinului prin chimioterapie şi antibioterapie b. piureuri. prevenirea complicaţiilor. pe lângă pregătir!1e generale operatorii. să-şi menţină igiena generală. ambele. supravegherea pansamentului. administrarea soluţiei de clorură de potasiu c. 416) Îngrijirile postoperatorii se acordă în funcţie de: a. la două zile dupEioperaţie b. tahicardic c. pregătirea cârnpului operator prin spălarea tegumentelor b. aspectul secreţiilor. semişezând. 413) În dimineaţa intervenţiei chirurgicale. pregătirea locală c. decubit lateral c. ziua a treia b. nu are un traiect anume. de la rădăcina coapsei spre haluce c. 425) După rahianestezie pulsul poate fi: a. evacuarea vezicii. 420) Îngrijirile imediate constau în: a. 429) Alimentaţia pe cale naturală în perioada postoperatorie se reia în f). cu excepţia: a. în intervenţiile pe intestinul gros. 421) Îngrijirile acordate în primele două zile după intervenţia chirurgicală constau în: a. complicaţiile survenite intraoperator c. ca drenul să nu se cudeze c. degresarea şi dezinfectarea tegumentelor c. decubit dorsal. 415) Pregătirea specifică pentru intervenţiile chirurgicale pe intestin are drept scop: a. raderea pilozităţii. 422) După reluarea tranzitului intestinal. natura intervenţiei b. supravegherea faciesului şi a comportamen. 431) Pacientul cu colecistectornie prezintă tuburi de dren. În caz de meteorism abdominal se intervine: a. în limite normale. asigurarea igienei corporale şi evacuarea intestinală c. cu capul întors într-o parte b. introducerea sondei nazo-gastrice pentru drenarea secreţiei. dezinfecţia căilor respiratorii. 428) Regimul alimentar al pacientului cu colostomă este: a. materiale pentm reanimarea postoperatorie şi supravegherea pacientului c. ziua a şasea c. salonul şi patul b. necesită: a. spăIătură gastrică cu 1-2 zile înaintea intervenţiei b. alimentele preferate. în intervenţiile pe esofag. carne. întremperea alimentaţiei cu cel puţin 12 ore înainte b.

luna a-IX-a b. AV c. oligurie. expresia verbală c. pregătirea pentru intervenţii chirurgicale asupra rectului c. apare secreţi a lactată c. 444) Sarcina fiziologidi cuprinde intervalul dintre fecundaţie şi naştere având calendaristic: 434) În timpul sarcinii apar modificări morfofuncţionale pe care asistenta medicală trebuie să le cunoască: a. 8-10 leg b. polakiurie b. ambele. se menţine constant. stabilirea biJanţului de sănătate c. 446) în timpul unei sarcini normale gravida câştigă în greutate: sângelui. examen de urină. rotaţia. creşte ritmul cardiac b. amenore:ea la femeile sănătoase cu ciclul regulat b. poliurie. grup sanguin. examen stomatologic b. angajarea. 10-12 leg c. 270 zile b. condiţii economico-sociale a. evacuarea conţinutului intestinului gros b. Hb. creşterea sâniloL 436) Semnele obiective din sarcină sunt: a. degajarea c. creşte b. febră b. verificarea diagnosticului de sarcină şi a stării aparatului genital b. progresiunea fătului b. facă pansament de protectie. cunoaşterea condiţiilor de peristază: sarcină dorită. examen de urină. comunicare non-verbală. 445) Produsul de concepţie se numeşte făt începând cu: a. vărsături. creşte coagulabilitatea a. conţinut şi înţelegere b. 448) Contracţiile uterine dureroase însoţite de modificări ale colului uterin arată: d. balonare. 3luni. Ht. investigare a capacităţii uterului b. tulburări digestive: greţuri. inapetenţă d. 4-52) Cheia unei bune comunicări între asistenta medicală şi pacient constă în: a. scade volumul sanguin c. greţuri. nu creşte riscul de mutaţii genetice. pregătirea pacientului pentru alimentare sau hidratare. oferă informaţii asupra fătului şi bazinului osos al mamei.433) Efectuarea clismelor în scop evacuator se face pentru: a. degajarea. polakiurie c. . a. la palpare se evidenţiază creşterea utemlui. VDRL. 451) Intervenţia chirurgicală poate fi amânată de: a. data ultimei menstruaţii. 443) La nivelul glandei mamare în timpul sarcinii se produc: a. Rh inclusiv al soţului. 6 luni c. creşteri de volum ale sânilor b. creşte prcsiunea venoasă în membrele inferioare. modificări genera1e ale organismului b. nu este indicat în timpul sarcinii b. pigmentaţie bumă c. 439) Examenul radiologic: a. 449) Cerclageul reprezintă o metodă de: a. 441) Modifidirile de la nivelul aparatului cardiovascular din timpul sarcinii sunt: a. 453) În cazul traumatismului cranio-cerebral deschis la locul accidentului este interzis să se: a. flexia. respiraţia. deci nu e periculos c. îndepărteze eschilele osoase care nu sunt libere b. rotaţia b. modificări locale la nivelul aparatului genital feminin c. polakiurie. începutul naşterii. abdomen mărit de volum cu linia albă pigmentată d. 450) Consultaţi a prenat~la monitorizează următoarele functii vitale: a. TA ' b. flexia. examen de urină c. 435) Semnele subiective din timpul sarcinii sunt: a. coborârea. a. constipaţie c. infecţii ORL şi pulmonare. 437) Prima consultaţie prenatală cuprinde numai: a. hemoleucogramă. vărsături. tratament al inflamaţiei colului uterin c. toate răspunsurile de mai sus 438) Analize obligatorii în sarcină sunt: a. 12-14 leg. 440) Metabolismul se modifică în timpul sarcinii astfel: predispunând la tromboză. 442) La nivelul aparatului excretor apar următoarele modificări în sarcină: a. 447) Timpii principali ai naşterii sunt: a. infecţii ale pielii c. VDRL. apare secreţia de colostru. modul cum va decurge naşterea c. 40-42 săptămâni c. tratament al beantei de col uterin în sarcină. 9luni. mobilizeze victima c. 'angajarea. scade c. grup sanguin şi Rh al mamei. abdomen mărit de volum b. hemoleucogramă.

cutanată b. 466) Un bolnav comatos se aşează în poziţie: a.9% c. 60··80%. exagerate. decubit dorsal 24 ore. 476) După profunzimea arsurii arsurile pot fi: . 470) Care din următorii electroliti sunt considerati cationi: L N~ . degerături. 40-50% b. cel puţin 45 minute c. 5-6 ore b. intracelular b. 475) În funcţie de agentul traumatic. 2500 ml. 463) Care sunt semnele de eficienţă ale masajul cardiac extern: a. acizii. sânge integral şi diferite preparate de sânge. decubit dorsal pe plan dur fixat pe brancardă cu extremitatea cefalică în hiperextensie şi tracţiune continuă. în mâna dreaptă b. 40% din greutatea corporală c. intra. 60% din greutatea corporală. în decllbit ventral d. 1-2 ore. repausul regiunii şi pansament compresiv c. chimrgical. cel puţin 2 ore b. 1000 ml c. supravegherea semnelor vitale b. 464) Laringoscopul se ţine: a. 473) Intervalul de timp maxim în care trebuie administrate soluţiile din flacoane1e înţcpate este de: a. soluţii pentru refacere volemică c. 60-75% c. reducerea midriazei c. 15% din greutatea corporală b. 3-4 ore c. sistarea administrării soluţiei respective ş:i administrarea de xilină 1% b. la 12 ore c. 300 ml. 457) Apa totală din organism reprezintă. sistarea administrării soluţiei respective şi administrarea de NaCI 0. cel puţin 20 minute. zilnic b. bicarbonaţii e. Îară pernă. 469) Procentul de apă la un organism de vârstă şi greutate medie este de: a. decubit dorsal pe un plan dur [v<-atcu benzi transversale b. nu necesită nici o intervenţie. 471) Care este atitudinea în cazul administrării paravenoase a unei soluţii cunoscute ca fiind necrozantă: a. soluţii pentru alimentaţia parenterală d.454) Transportul unei persoane cu suspiciunea de traumatism la nivelul coloanei cervicale se face în: a. extracelular c. 455) Scara Glasgow se foloseşte pentm: a. soluţii pentm refacerea echilibmilli hidroelectrol. 1/2 b.itic b. 500 mI b. . chimice c. K+ c. 462) Care este durata de timp pe parcursul căreia se efectuează manevrele de resuscitare în cazul stopului cardiac: a. 2000 ml c. 458) Sodiul este elementlJl principal al spaţiului: a. 472) Care este înălţimea până la care trebuie umplut picurătorul tTUseide perfuzie: a. colorarea şi încălzirea tegumentelor d. renală. 460) Eliminarea apei din organism se face pe cale: a. 2/3. evaluarea reacţiilor oculare b. 467) Schimbarea poziţiei unui pacient comatos se face: a. termice b. a. cu amândouă mâinile c. apariţia stării de conştienţă la bolnavul care nu se află sub anestezie generală. b. din oră în oră. examinarea răspunsului verbal c. 1500 ml b. diminuate sau abolite c. decubit dorsal pe plan dur c. local activ şi eficient b. alimentaţie după 6 ore. simptomatic c. decubit dorsal cu supravegherea semnelor vitale. cr d. 468) Care sunt soluţiile cu administrare intravenoasă: a. 465) Reflexele vitale ale bolnavilor comatoşi sunt.şi extracelular. 1/3 c. 456) Ingrijirile pacientului după puncţie rahidiană constau în: a. în decubit dOl'sal c. a. aprecierea stării de conştienţă. în decubit lateral. arsurile se clasifică în: a. pulmonară c. 474) Arsurile necesită un tratament: a. electrice d. şezând b. normale A b. apariţia pulsului la arterele mari b. 459) Cantitatea de apă necesară în 24 ore este de: a. cu mâna stângă. 461) Pierderileinsensibile de apă sunt de: a.

488) Perioada şocului combustional este de: a. Wallace este: a. întinderea arsurii b. grad I-II-II şi IV. Maturarea. observarea respiraţiei c. 492) Principiile de tratament în plaga arsă sunt. antipiretice b. regula lui 2 b. 18%. 495) Toaleta plăgii arse se face cu: a.Wallace: a. analgezice c. Inflamaţia b. 9% b. n c. 10 zile c. 489) Indexul prognostic se calculează în funcţie de: a. tulbure c. 36%. III c. regula lui 6 c. 9% b.Wallace: a. 18% c. 487) arsurile sunt generatoare de şoc dacă depăşesc: a." este prezentă în arsurile de grad: a. mercurocrom 2% b. 497) Dezinfecţia plăgii arse se face cu: a. 477) Flictena "roşie" cu conţinut sangvinolent este prezentă în arsurile de grad: a. 480) Eritemul. administrarea de oxigen umidificat b. a.Wallace: a. 21 zile. limpede. II b. rivanol. 491) Etapele vindecării unei plăgi arse sunt.B. tratament alternativ 2-3 zile cu pansament şi 2-3 zile fâră pansament.B. 486) Ce procent reprezintă trunchiul în procedeul de calcul a suprafeţei arse al lui A. Granulaţia c. 481) În arsurile de grad rv apare: a. 479) Conţinutul flictenei "albe" este: a. unguent antibaeterian b. grad 1 şi grad II b. 484) Ce procent reprezintă palma în procedeul de calcul a suprafeţei arse al lui A. m. 498) După efectuarea toaletei plăgii arse pentru prevenirea infeeţiilor se aplică: a. dezobstruarea căilor nazo-faringiene. 1 b. Serocitrin.B. 499) în arsurile faciale se preferă: a. gradul de profunzime. tratament chirurgical c. pansament steril e. b. ]% 2%. Epitelizarea d. ser fiziologic . 95 b. f1ictena "roşie" c. tratament injectabil cu antibiotice. 478) Flictena "albă. 1 b. 496) Ca soluţie cicatrizantă se foloseşte: a.Wallace: a.a. hipertermia şi usturimea sunt semne specifice pentru arsurile de grad: a. rivanol 1%. 20% c. c. tratamentul deschis cu reaplicarea unguentului ori de câte ori este nevoie b. Serocitrin. 36%. II c.B. 9% c. 18% c. 1% b. bandaj area regiunii lezate c. Hictena "albă" b. rivanol. a. rv. tine tură de iod c. apă oxigenaUi c. gradul de profunzime a acesteia c. suprafaţa arsă b. 15% b. betadine c.B. tratament mixt d. . 483) Ce procent reprezintă fiecare membru superior în procedeul de calcul a suprafeţei arse al lui A. 494) Pentru menţinerea unei căi aeriene adecvate în cazul pacientului cu arsuri este necesară: a. edemul. 3 zile b. escară demucă totală cu epidenn şi derm distruse în totalitate. m. starea generală a pacientului. Sangvinolent. 485) Ce procent reprezintă fiecare membru inferior în procedeul de calcul a suprafeţei arse al lui A. alcool 70-90% b. 482) Procedeul de calcul a suprafeţei arse allni A. tratament simptomatic. tulbure. grad I-II·m c. transparent b. 493) Durerea se combate prin administrarea de: a. 35%. regula lui 9. tratament conservator b. 490) Când se apreciază gravitate a unei arsuri se ţine seama se: a. antiinflamatorii. localizare c.

finanţat de la bugetul de stat şi controlat de stat. toate informaţiile să fie împărtăşite cu toţi membrii echipei c. 511) Indicatorii ce defij1esc'calitatea vieţii: a. rude. implementarea . al stimei. laboranţi. 20-30 minute c. apă. asigurări private voluntare c. o dată pe săptămână. 501) Tegumentul poate tolera temperaturi de: a. 518) Beneficiarii serviciilor de îngrijire la domiciliu pot fi: a. recunoaşterea expertizei diferite şi a altor abordări b. actul adresat unei autorităţi prin care se exprimă o nemulţumire b. de a rămâne în propria casă şi de a-şi păstra propriul stil de viaţă b. diagnostic. 504) Care sunt principiile fundamentale specifice: a. activităţile vieţii cotidiene. libertatea de exprimare a opiniilor diferit. >40° c.II II 500) Scrimbarea pansamentelor se face: a. informarea populaţiei despre gama de servicii. funcţiile mentale. frecvenţa utilizărilor mijloacelor de transport c. menţinerea tonusului psihic e. spălatul. toate categoriile (copii. consultaţii şi administrarea tratamentului prescris de medic. îngrijitori la domiciliu angajaţi ai unei organizaţii (reţea formală) c. echipa de persoane care acordă ajutor dar care nu sunt specialişti. 512) Funcţiile standardelor i'n evaluarea muncii sunt: a.Sa. retraşi (cei dezinterţ. tipul de solicitate. asigurări publice obligatorii b. 503) În aisurile chimice irigare a masivă a plăgii cu apă se face: a. maximizatori (interesaţi de avantajele lor) b. cooperanţi (interesaţi pentru avantajele proprii dar şi pentru parteneri) c. persoanele cu o situaţie materială precară c. 520) Care din următoarele puncte prezentate mai jos sunt considerate îngrijiri de bază: a. aprecierea (evaluarea iniţială) b. o petiţie prin care se cere ceva sau se aduce anumite învinuiri cuiva. 513) Principiile de colaborare în grup sunt: a. atinge obiectivele stabilite în urma evaluării nevoilor şi definirea serviciilor necesare pentru rezolvarea acestor nevoi b. xerogrefe. 515) Evaluarea iniţială presupune culegerea de date despre: a. despre persoanele care pot fi contactate În legătură cu cazul. echitabilitate b. nevoia de securitate emoţională. 40° b. egalitatea în faţa legii (lipsa de discriminare de orice fel) b. gillll1astica recuperatorie d. de a primi îngrijiri adecvate propriilor nevoi. familiile cu mai mulţi copii. sarcini domestice. aer. homo grefă c. 509) Echipa interdisciplinară reprezintă: a. provenienta solicitării c. 10 minute b. de odihnă b. situaţia financiară c. al realizării. echipa formată din mai mulţi specialişti din mai multe domenii care desfăşoară activităţi cu obiective comune b. în cât timp se poate primi serviciul şi care este procedeul prin acre se poate obţine. al subsidialităţii. situaţia complexă familială a beneficiarului b. performanţa. Ia 2-3 zile c. a identifica cele mai bune căi penzttru a. aprecierea (evaluare iniţială) a stării de silnătate c. 510) În cadrul comunicării în echipă găsim următorii "jucători conform teoriei jocului": a. 507) Care din exemplele enumerate mai jos rep. ancheta medico-socială. auto grefă b. 35-40 minute.2.3) despre următoarele dimensiuni: a. 508) Ce reprezintă o plângere: a. 505) Ce reprezintă echitatea: a. starea funcţiilor psihologice. mobilizarea activă şi pasivă c. de adeziune. al solidarităţii sociale.. preocupările spirituale b. vecini (reţea informală) b. de securitate contra pericolelor c. bătrâni) de. eficienţa. starea psihologică. de a fi bine informat şi de a fi activ în procesul de îngrijire c.ţi). planificarea c. nevoia de apartenenţă. 517) Serviciile de îngrijire la domiciliu pot fi furnizate de: a. securitatea mediului. 506) Care sunt drepturile beneficiarilor de servicii: a. egalitate a din punct de vedere al drepturilor şi în mod special al drepturilor fundamentale c. 516) Sistemul de sănătate de tip Bismark se caracterizează prin: a. <40°' 502) Grefarea definitivă se face cu: a. sarcini domestice. beneficiar despre cel ce face solicitarea.rezintă nevoile fiziologice: a. de a fi membrul unei familii. persoane dependente b. criterii cantitative şi calitati ve. nevoia de hrană. al universalităţii. al independenţei. 519) A face un plan de îngrijiri înseamnă: a. 514) Grila completă de stabilire a dependenţei cuprinde date evaluative (1. alţi specialişti. prieteni. medici din spitale. mobilitate. îmbrăcăminte. zilnic b. egalitatea din punct de vedere al asigurărilor unor condiţii de viaţă elementare. al dellll1ităţii umane b. al calităţii experienţei c. echipa formată numai din asistenţi sociali care acordă consiliere familiară c. ancheta medico-socială. actul care cuprinde date despre situaţia socio-economică a clientului c. criterii obiective şi subiective c. 521) Etapele principale ale procesului de îngrijire sunt: a. starea locuinţei. prevenirea şi îngrijirea escarelor b. adulţi. comunicare. comunicarea b.

infecţii fungice ale glandelor suprarenale. tehnice. în special mineralocorticoizi . asistenta împreună cu medicul şi pacientul. cu excepţia: . insuficienta cunoaştere. 531) Obiectivul de îngrijire poate fi elaborat: a. creşterea activităţii fizice zilnice. poate avea etiologie autoimună. monitorizarea semnelor vitale d. asistenta şi pacientul c. administrarea parenterală a fluidelor doar în criza addisoniană. vizite la domiciliu d. metastaze. apare în cazul afecţiunilor glandei hipofize c. necesită tratament cu hormoni steroidieni toată viaţa. dorinţele pacientului b. nici un răspuns nu este corect. factori de ordin psihologic c. TBC. scăderea acidităţii gastrice c:. evaluarea e. problema. medicul şi pacientul b. b. deficit de volum lichidian c. administrarea rapidă pe cale intravcnoasă a fluidelor în cazul hipotensiunii arteriale severe c. 526) Problema conexă este o problemă reală sau potenţială de sănătate a pacientului care o poate rezolva: a. monitorizarea greutăţii corp orale b.d. factori de ordin fizic b. informarea privind necesitatea repausului postalimentar. 538) Intervenţiile terapeutice în cazul scăderii randamentului cardiac în boala Addison constau în: a. coordonatorul de caz c. 524) Cea mai completă formulare a diagnosticului de nursing trebuie să cuprindă: a. probleme şi antecedentele pacientului. 539) Sindromul Cushing reprezintă: a. semne şi simptome d. reducerea situaţiilor stresante b. pe termen lung d. implementarea planului de îngrijire b. hemoragii. kinetoterapeutul d. de supraveghere şi aplicare c. a. Ulmărirea toleranţei alimentare c:. scheme de referinţă. doliul se pot interpreta ca pe: a. nu este obligatoriu de specificat timpul. 525) Cauza (sursa de dificultate) poate fi legată de: a. de comunicare. anterior. pe termen scurt b. 537) Intervenţiile terapeutice în cazul deficitului lichidian din boala Addison constau în: a. constipaţia. 534) Probleme nursing posibile în boala Addison sunt: a. cauza şi manifestările b. alterarea nutriţiei b. evitarea mediului supraîncălzit şi cu umiditate crescută c. de gradul de dependenţă al pacientului c. alterarea activităţii cardiace prin scăderea randamentului cardiac. 523) Monitorizarea se face prin: a. 527) Intervenţiile asistentei medicale pentru rezolvarea problemelor pacientului trebuie să tină seama de: . o problemă de dependenţă b. dosarul actual. are nivelul ACTH-ului în limite normale d. 529) Stresul. comportamentale d. diagnostic posibil. 530) Diagnosticele de îngrijire pot fi: a. administrarea parenterală a fluidelor în toate cazurile d. 532) Care sunt sursele secundare de informaţie pe care' le consultă asistenta medicală în culegerea datelor: a. pe tennen mediu c. încurajarea administrării orale a lichidelor dacă pacientul tolerează b. factori sociali şi spirituali d. de echipament 528) Intervenţiile asistentei medicale pot fi: a. a. problema şi manifestările c. etc. formulează planul de îngrijire: a. acuza. 522) Cine face evaluarea nevoilor şi. sursă de dificultate c. relaţionale. diagnostic potenţial c. pacientnl c. alterarea imaginii corporale el. 536) Factorii care pot contribui la alterarea nutriţiei în boala Addison pot fi următorii. diagnostic actual b. discuţii în cadrul echipei. consultaţii între agenţii/organizaţii. durerea. familia şi anturajul pacientului b. oferirea serviciilor de îngrijire de o manieră prin care să se ofere un suport minim necesar pentru a asigura clienţilor un grad cât mai redus de dependenţă c. administrarea alimentelor bogate în proteine de calitate superioară. membrii echipei de îngrijire d. greaţa şi vărsăturile d. intoleranţă la alimentaţie orală datorită scăderii enzimelor digestive b. telefoane/scrisori e. carbohidraţi şi hiposodate el. excesul de corticosteroizi. medicul. 533) Forma primară a bolii Addison: a. propriu-zise b. 535) Ţntervenţii nursing în alterarea nutriţiei prin deficit în boala Addison pot fi: a. stabilirea problemei f. pacientul d. îngrijitorul la domiciliu b.

este un hormon secretat de celulele ~ pancreatice c. diminuarea maselor musculare ("topirea musculară") d.50) Probleme nursing posibile în diabetul zahamt pot fi: a. afectează în special tinerii. cadranul infero-extem fesier d. informarea privind măsuri de autoprotecţia la domiciliu. alterarea integrităţii tegumentelor c. TA. 541) Intervenţiile nursing în deficitul de cunoştinţe din sindromul Cushing inciud: a. 542) în alterarea imaginii corporale din sindromul Cushing intervin: a. toate răspunsurile sunt corecte. în special glucocorticorticoizi c. sexul pacientului. instruiască pacientul privind necesitatea schimbării locului de injectare a insuJinei b. bine întinsă d. creştere bruscă în greutate c. mesele vor fi mai dese (3 mese principale şi 3 gustări) d. se întâlneşte la aproximativ 90% din populaţie b. urmărirea apariţiei semnelor de deshidratare c. uscată. 555) Alimentaţia pacienţilor cu diabet zaharat tip: a. excesul de corticosteroizi. respiraţiei b. insuficienţa cronică a glandelor suprarenale. cel mai frecvent debutul bolii este insidios d. asigurarea accesibilităţii la toaletă b. 5'19) Diabetul zaharat de tip2: a. la domiciliu d. apariţia hirsutismului c. polidipsie. partea infero-intemă a coapselor c. 544) Riscul de exces lichidian în sindromul Cushing necesită intervenţii precum: a. alterarea imaginii corporale c. densitatea urinară peste 1005. nu se corelează cu schema de insulinoterapie. este o enzimă digestivă b. crearea unei atmosfere de acceptare a noii situaţii. abdomen (sub ombilical şi puţin lateral) b. monitorizarea glicemiei şi glicozuriei d. 547) Evitarea alterării integrităţii tegumentelor la pacienţii cu diabetul insipid necesită: a. recunoaşterea de către pacient a semnelor şi simptomelor unei eventuale infecţii şi informarea promptă a asistentei mediacle c. oligurie b. are rol catabolic d. exces de volum lichidian d. cu distribuţie anormală a grăsimii b. tendinţa la creştere în greutate. 554) Injectarea subcutanată a insulinei se face în următoarele regiunii: a. deficitul de hormoni corticosteroizi d. ineficienţa tratamentului c. dozelor corespunzătoare şi nivelul glicemiei (glicotest). constipaţie. transpiraţii . părţile exteme ale braţelor. menţinerea lenjeriei de pat curată. administrarea dietei hipercalorice şi hipersodate. susţinerea metodelor de încurajare a pacientului (ex. 545) în diabetul insipid pot apare următoarele manifestări: a. apare la aproximativ 10% din populaţie b. este insulino-dependent c. săracă în calciu) d. 546) Probleme nursing posibile în diabetul insipid sunt: a. monitorizarea lipidelor serice c. informarea cauzelor bolii. 540) Problemele nursing în sindromul Cushing sunt următoarele. polifagie c:. includă exerciţiile fizice în activităţile zilnice. polidipsie d. este insulino-independent c. instruiască pacientul plivind folosirea unei diete hipercalorice în diabetul zaharat de tip 2 şi hipocalorice în diabetul zaharat de tip 1 c. lipsa resurselor b. apare mai frecvent la persoane obeze 5. sex. activitate fizică b. alterarea nutritiei b. folosirea îmbrăcăminţii adecvate) b. urmărirea greutăţii corporale actuale şi anterioare b. deficit de cunoştinţe b. urmărirea schimbărilor survenite în aspectul pacientului c. hipoproteică. poliurie 'b. deficit de cunoştinţe d. 558) Hipoglicemia se poate manifesta prin: a.b. 552) Insulina: a. deficitul de volum lichidian b. monitorizarea ritmului cardiac. 556) În tratamentul diabetului zaharat rolul asistentei medicale este să: a. 548) Diabetul zaharat de tip 1: a. alterarea imaginii corporale d. percepţia mai redusă a bolii c. inabilitatea cunoaşterii responsabilităţilo!' necesare menţinerii stării de sănătate d. pregătirea pacientului pentru examinarea radiologică a tubului digestiv. instruiască pacientul privind notarea în fişa de evidenţă a fiecărei injecţii efectuate. 553) Intervenţii nursing în alterarea nutriţiei în diabetul zaharat sunt: a. grăsimi şi proteine. afectează adesea persoanele peste 40 ani d. cântărirea pacientului d. insomnie. tratamentului şi efectelor aşteptate b. va fi iodividualizată în funcţie de vârstă. 543) Intervenţii nursing în alterarea imaginii corporale în sindromul Cushing sunt: a. foame intensă b. utilizarea materialelor protectoare pentru tegument c. alterarea mobilităţii fizice. 557) Ineficienţa regimului terapeutic la un diabetic poate avea cauze: a. apariţia acneei. poliurie d. se evită zahărul şi alimentele care conţin zahăr c. necesitatea modificării dietei (hipercalorică. favorizează sinteza şi depozitarea de glicogen. asistarea pacientului în discuţiile cu ceilalţi d. mai puţin unul: a. 551) Principalele semne şi simptome în diabetul zaharat de tip1sunt: a.

anxietate c. poziţiei inadecvate a gâtului d. urmărirea apariţiei semnelor hiponatremiei (confuzie. deficit de cunoştinţe.. monitorizarea calcemiei b. 577) Probleme nursing posibile în hipertiroidism sunt: .e« 130mEq/l) d. administrarea unei diete hipercalorice. examinarea cavităţii bucale. alterarea integrităţii tegumente10r c. monitorizarea semnelor vitale b. 574) Intervenţii nursing în cazul respiraţiei ineficiente posttiroidectomienu includ decât: a. 563) Semnele clinice ale cetoacidozei pot fi: a. greaţă. 576) Semnele şi simptomele unei paciente cu hipertiroidism includ: a. alterarea respiraţiei b. 571) Alterarea stării de conştienţă în sindromul' secreţiei inadecvate de hormon antidiuretic (ADH) se datorează: a. 566) Sindromul secreţiei inadecvate de hormon antidiuretic (ADH) constă în: a. la indicaţia medicului. administraI'l~a soluţiilor hipotone de sodiu el. neadministrarea soluţiilor de potasiu c. mă~. hipematremiei severe. 559) Manifestările hiperglicemiei includ următoarele. administrarea medicaţiei prescrise pentru calmarea durerilor abdominale şi reducerea vărsăturilor d. este o fOl'măacută. 568) Excesul de volum lichidian în sindromul secreţiei inadecvate de hormon antidiuretic (. respiraţia Cheyne·-Stockes e. vărsături. restriCţia ingestiei hidrice (800-1000mJJzi) b. 561) Probleme nursing posibile în coma ceto-acidotică pot fi: a. bilanţul ingesta-excreta pe 24 ore c. urmărirea stării clinice d. administrarea insulinei subcutanat de la începutul tratamentului. crampe musculare. urmărirea stării de hidratare c. 572) Probleme nursing posibile la o pacicntă tiroidectomizată sunt: a. deficit de volum lichidian b.i"7()) Intervenţii terapeutice în sindromul secreţiei inadecvate de hormon antidiuretic (ADI-I) iL a. polifagie b. efectuarea testelor de laborator specifice. creştere în greutate c. secreţia şi eliberarea continuă a ADH-ului b. retenţie hidrosalină d. anorexie d. anorexie. deshidratare prin eliminare masivă de apă şi sodiu c. apariţia corpilor eetonici în sânge şi urină. paraliziei corzilor vocale. etc. alterarea mobilităţii b. scădere bruscă în greutate. suprainfecţiei c. 567) Probleme nursing posibile în sindromul secreţiei inadecvate de hormon antidiuretic (ADH) pot fi: a. a tremurăturilor c.lll'areazilnică a greutăţii corporale b. vărsăturile masive b. administrarea fluidelor hipertone b. administrarea calciului gluconic chiar la valori normale ale calcemiei d. exces de volum lichidian el.Co polidipsie eL parestezii.e nursing în excesul de volum lichidian în sindromul secreţiei inadecvate de hormon antidiuretic (ADH) includ: a. hipoosmolaritate urinară. necesită administrarea intravenoasă a insulinei. traumatismelor cerebrale c. mai puţin: a. hipopotasemiei severe b. gravă a diabetului zaharat b. edcmc p''Oriferice "0 hipenatr<clni. poliurie d. palpita ţii b. alterarea stării de confort (durere) el. urmărirea prezenţei paresteziilor periorale şi periferice. 562) Factorii implicaţi în producerea cetoacidozei: a. . 573) Durerea postoperatolie la o pacientă tiroidectomizată se poate datora: a. urinar şi a osmolarităţii serice şi urinare. 575) Intervenţii nursing în cazul hipocalcemiei posttiroidectomie sunt: a. schimbarea periodică a poziţiei pacientului. hiponatrocmiei severe d. 565) Intervenţii terapeutice în cetoacidoza severă includ: a. alterarea nutriţiei d. 560) Coma cetoacidotică: a. insomnie. transpiraţii abundente d. hipercalcemia c. ineficienţa tratamentului. constipaţia d. trcmurături şi parestezii c. monitorizarea nivelului sodiului serie. 569) Intervenţii!. polidipsie b. administrarea diureticelor . alterarea stării de conştienţă. este mai puţin frecventă în diabetul zaharat de tip l c. letargie. monitolizarea temperaturii b. hematomului local b. 564) Intervenţii nursing în cetoacidoză sunt: a. transpiraţii profuze.) e.. oxigenoterapie la nevoie d.'\DH) se manifestă prin: creştere bruscă în greutate b. monitorizarea bilanţului ingesta-excreta d. poliurie c. necesită administrarea antidiabeticelor orale d.

anxietate d. asigurarea unui climat de linişte şi odihn5. durere b. repetarea examenului de urină d. măsurarea temperaturii corporale d. informarea privind necesitatea controalelor medicale periodice. efectuarea bilanţului ingesta-excreta. perturbarea imaginii de sine d. pregătirea pacientului pentm puncţia stemală. 593) Printre semnele cIinice din leucemie există şi: a. măsurarea temperaturii corporale d. controlul periodic al hemoglobinei. mobilizarea pacientului imediat după puncţie. folosirea teJmicilor aseptice b. perturbarea imaginii corp orale . monitorizarea funcţiilor vitale c. 592) Probleme nursing la un pacient cu leucemie sunt: a. 579) Probleme nursing posibile în hipotiroidism sunt: a. transfuzia sanguină b. anemia b. alterarea stării de nutriţie b. asigurarea unui climat liniştit b. alterarea capacităţii de odihnă b. monitorizarea ritmului cardiac c. alterarea temperaturii corporale c. dietă bogată în fibre d. servicii de consiliere pentru pacient şi familie. alterarea integrităţii tegumentelor d. durere d. b. 591) Intervenţii nursing în cazul existenţei rezistenţei scăzute la infecţii în anemie sunt: a. deficit de cunoştinţe b. alterarea imaginii corporale d. alterarea eliminării intestinale c. poate fi administrată i. hematocritului. măsurarea l'A la interval de 30 minute în prima oră c. 584) Priorităţile nursing în anemia severă datorată deficienţei de fier sunt: a. administrarea medicaţiei prescrise d. alterarea eliminrlrii intestinale. risc de alterare a mobilităţii fizice c. prevenirea traumatismelor b. recunoaşterea semnelor de deshidratare d. diaree d. necesitatea controalelor periodice d. numărului de hematii.. asigurarea că pacientul a înţeles motivele tratamentului şi regularitatea controlului medical b. verificarea respectării tratamentului c. 595) Problemele pacientului cu afecţiune osteo-musculară sunt: a. reducerea anxietăţii c. deficit de autoîngrijire c. 58'7) Strategii nursing la pacientul cu hemofilie sunt: a. 588) Tratamentul substitutiv specific în hemofilie constă în administrBxea intravenoasă de: a. factor X b. 586) Probleme nursing în hemofilie sunt: a. educarea pacientului în înţelegerea naturii afecţiunii sale c. educaţia pacientului privind recunoaşterea consecinţelor unui traumatism sau intervenţii stomatologice c. 580) Semnele şi simptomele unei paciente cu hipotiroidie includ: a. 590) Fieml se administrează în anemia feriprivă: a. alterarea nutriţiei b. scădere ponderală c.v d. vocea îngroşată c. tahicardie. administrarea antiemeticelor b. verificarea aspectului sângelui b. insomnie. monitorizarea greutăţii corporale b. verificarea ritmului transfuziei. asigurarea poziţiei corespunzătoare d. alterarea mobilităţii. hipotermie d. mumai injectabil (Lm) c. 581) Priorităţile nursing în înlăturarea anxietăţii la un pacient cu hipertiroidism ce va fi operat sunt: a. risc de infecţie c. 578) Intervenţii nursing în hipertiroidie includ şi: a. alterarea capacităţii de comunicare. administrarea analgezieelor c. 585) Rolurile asistentei medicale în pregătirea pacientului pentm puncţia stemală sunt: a. nu este necesară. informarea pacientului privind necesităţii efectuării tehnicii b. factor II d. factor Villşi 11{ c. dificultăţi în respiraţie c. numai oral . sânge integral. igiena orală e. tegumente infiltrate şi împăstate b. alterarea capacităţii de eliminare d. 582) Priorităţile nursing la un pacient cu hipotiroidism sunt: a.a. informaţii asupra necesităţii alimentaţiei sărace în fier d.m şi i. înlăturarea factorilor stresanţL 583) Probleme nursing posibile în anemie sunt: a. anxietate b. tendinţă la fracturi osoase. alterarea capacităţii de comunicru:e. 594) Intervenţiile nursing la pacientul cu leucemie care prezintă greţuri şi vărsături sunt: a. 589) Strategiile nursing la pacientul ce va fi transfuzat sunt: a.

c. efectuarea unui bilanţ lezional c. educarea pacientului să evite aCilivităţile care exacerbează procesul inJualml. risb de complicatii ale tractiunii d. 597) Intervenţii nursing la un pacient imobilizat în aparat gipsat sunt: a. e.. 603) Intervenţii nursing la un pacient cu tendinită sunt: a. informarea pacientului asupra "membrului fantomă" e.e. imobilizarea regiunii în poziţie relaxantă b. educaţia pacientei să consume alimente bogate în calciu b. tOate 606) Inte~enţii nursing pentru prevenirea efectelor imobilităţii sunt: a. . monitorizarea TA e. 00(1) '1nlervenlii nursingla un pack:nl cu ostcopatie deformantă sunt: .ietate . monitorizarea numărului de respiraţii d. nici un răspuns nu este corect e.. monitorizarea TA d. aplicarea măsurilor de prevenire: a efectelor imobilizării d. scaderea mobilitătii c. durere . sdderea mobilitătii d. verificarea poziţiei membrelor în funcţie de tracţiune c. . mqnitorizarea TA e. toate răspunsurile sunt corecte. asigurarea unui mediu de siguranţă b. administrarea de antibiotice. modificarea imaginii corp orale c. toa~e răspuns urile sunt corecte. toate răspuns mile sunt corecte. e. 596) Intervenţii nursing în cazul unui pz!cient care a suferit un traumatism sunt: a. repausul membrului afectat b. ris~ de alterare a perfuziei tisulare v v v I . adt. 601) Intervenţii nursing la o pacientă cu osteoporoză sunt: a. pozitionarea corectă a membrului afectat c. sdderea mobilitătii d. suport psihic al pacientului b. m~ntinerea membmlui afectat într-o pozitie functională d. m9nitoriz3l'ea numărului de respiraţii. a. efeftuarea de mişcări pasive b. toate răspunsurile sunt corecte. urmărirea mişcărilor segmentelor distale b. aJ. administrarea tratamentului medicamentos prescris de medic c. de{oID1ăriarticulare • 1. ajutarea pacientului în satisfacerea nevoilor fundamentale e. 602) Intervenţii nursing la un pacient cu tuberculoză osteoarticulară sunt: a.1. 605) Efect. coyStlpaţle d. c. duteri articular~ . 611) Probleme posibile la un pacient cu osteoartrită sunt: a. dUjere b. dmlere ' I raspunsun '1e sunt corecte. e. 599) Intervenţii nursing la un pacient cu amputaţie sunt: a. . !. nici un răspuns nu este corect. verificarea frecventă a dispozitivului de tractiune b. riSf de deficit de ~olum lichidian d. încurajarea pacientului să-şi privească bontul de amputaţie c. schimbarea periodică a poziţiei pacientului e. nidi un răspuns n~ este corect . toate răspunsurile sunt corecte.'tor el. în9urajarea pacientului să participe la procesul de îngrijire. 610) Probleme posibile la un pacient cu artrită reumatoidă sunt: a. 598) Intervenţii nursing la un pacient CUt aparat de extensie sunt: a. toate răspunsurile sunt corecte. 600) Intervenţii nursing la un pacient cu ruptură musculară sunt: a. observarea culorii tegumentelor din jurul aparatului gipsat c. sdderea mobilitătii c. sclLimbarea periodică a membrului afectat e. administrarea alltialgicelor prescrise de medic b. deficit de cunostinte b. (08) Pro8leme posibile la un pacient cu amputaţie sunt: a alt~rarea integrităţii tegumentare b.' .runistrarea tratamentului simptomatic presclis de medic c. evtuuarea caracteristicilor durerii c. e. toate răspunsurile sunt corecte.ele imobilităţii sunt: a. to~~erăspunsurile sunt corecte. mqllitorizarea numărului de respiraţii d. toate răspunsurile sunt corecte. 1ll0lun raspuns nu este corect. 612) Probleme posibile la un pacient cu osteomielită sunt: a. administrarea de antibiotice la indicatia medicului d. toate 609) lnte~enţii nursing în cazul durerii la un pacient cu amputaţie sunt: a. . schimbarea periodică a poziţiei pacientului c. tromboze venoase profunde I raspunsun '1e sunt corecte. efectuarea de mişcări pasive b. ef~ctuarea de clisme evacuatorii d. urmărirea culorii şi temperaturii membrului afectat d. . b. durere b. 607) Prob~eme posibile la un pacient cu fractură de femur cu deplasare sunt: a. administrarea tratamentului simptomatic prescris de medic c. administrarea de antibiotice la indicati a medicului e. administrarea de heparină la indicaţia medicului e. risc de hemoragie e. poziţionarea corectă în pat c. monitorizarea funcţiilor vitale d. adrninistrarea tratamentului simptomatic prescris de medic. administrarea de heparină la indicaţi~ medicului e. mqunlJ.U'eapacientului să efectueze exerclţfl pentru prevenirea atrofiilor musculare b. cr~şterea conţinutului de fibre vegetale din alime~taţie e. suport psihologic al pacientului şi familiei d. atr6fii musculare b.

c. infeqia
d. scăderea mobilităţii
e. toate răspunsurile sunt corecte.
613) Intervenţii nursing la un pacient cu proteză de sold sunt:
a. administrarea tratamentului antialgic prescri~ de medic
b. evaluarea caracteristicilor durerii
c. evaluarea semnelor unei eventuale dislocări a protezei
d. evitarea poziţiei picior peste picior
e. toate răspunsurile sunt corecte.
614) Intervenţii nursing la un pacient cu proteză de umăr sunt:
a. schimbarea poziţiei pacientului în pat la fiecare 2 ore
b. monitorizarea semnelor care arată alterarea perfuziei tisulare
c. administrarea de heparină la indicaţia medicului
d. efectuarea de exerciţii active şi pasive de flexie-extensie
e. nici un răspuns nu este corect.

615) Care din următoarele definiţii date nursei este cea mai completă:
a. persoana care a parcurs un program de formare complet şi a trecut cu succes
examenele stabilite de consiliul asistenţilor medicali
b. persoana care este autorizată să îngrijească persoana sănătoasă sau bolnavă
c. persoana care a Ulmat un program de bază, de formare în general în nursing şi care e
autorizată să practice această profesiune în ţara sa
d. este persoana de competenţă psiho-socio-antropologică
(rezultată din instrucţie,
exerciţiu şi ex.perienţă) aptă să găsească măsura şi calea spre un om care are nevoie de
altul evitând formaţionalismul şi indiscreţi a, crearea dependenţei
616) Care este pregătirea unei nurse generaliste:
a. o pregătire pluridisciplinară-socială, tehnică, practică
b. să aibe cunoştinţe de psihologie
c. să aibe preocuparea de a înţelege ceea ce simt ceilalţi (empatie)
d. să aibe cunoştinţe de specialitate, management şi farmacologie.
617) Ce este pregătită şi autorizată să facă nursa:
a. să desfăşoare educaţie pentru sănătate, să participe ca membru al echipei de îngrijire,
să formeze asistente medicale, să fie implicată în cercetare
b. să îngrijească persoane bolnave şi sănătoase
c. să supravegheze şi să formeze asistente medicale şi cadre auxiliare.
618) Care este cea mai completă definiţie a nursingului:
a. nursingul face parte din sistemul de sănătate şi presupune îngrijirea bolnavilor
b. nursingul face parte din sistemul de sănătate şi cuprinde promovarea sănătăţii,'
prevenirea bolii şi îngrijirea persoanelor bolnave fizic, psihic şi cu handicap
c. nursingul presupune îngrijirea persoanelor bolnave fizic, mental, psihic şi cu handicap
în toate formele de asistenţă socială.
619) FunCţiile nursei sunt de natură:
a. independentă
b. dependentă
c. interdependentă, independentă şi dependentă.
620) Cary sunt În ordine cele cinci categorii de nevoi umane, ierarllizate în ordinea
priorităţilor de către Abraham Maslow:
a. nevoia de realizare, de recunoaştere, de apartenenţă, de securitate, nevoi fiziologice

b. nevoia de recunoaştere socială, ele realizare, nevoi fiziologice, de securitate, de
apartenenţă
c. nevoi fiziologice, de realizare, de recunoaştere, ele securitate, de apartenentă
d. nevoi fiziologice, de securitate, nevoia de apartenenţă, de recunoaştere ~ociaI3.si de
realizare.
.
621) Enumeraţi în ordine cele cinci etape ale procesului de îngrijire:
a. analiza şi interpretarea datelor, culegerea de date, realizarea intervenţiei, evaluarea
b. culegerea de date, analiza şi interpretarea lor, planificarea îngrijirilor, realizarea
intervenţiilor, evaluarea rezultatelor
c. culegerea de date, planificarea îngrijirilor,
realizarea intervenţiei, evaluarea
rezultatelor.
622) Ce este diagnosticul de nursing:
a. este o formă simplă şi precisă care descrie răspunsul persoanei la o problemă de
sănătate
b. relevă rolul autonom al asistentei
c. este un enunţ concis, actual sau potenţial al manifestărilor de dependenţă ale persoanei
îngrijite
d. o problemă de sănătate reală sau potenţială pe care nursele pe baza pregătirii şi
experienţei lor sunt capabile să acorde îngrijiri.
623) Ce înţelegeţi prin obiective de îngrijire:
a. descrierea unui comportament pe care îl aşteptăm de la pacient
b. un rezultat pe care dorim să-I obţinem în urma intervenţiilor
c. obiectivul d.eîngrijire vizează atitudinea, comportamentul sau acţiunea pacientului.

624) Diagnosticele nursing corelate cu tulburările: de compottament sunt:
a. alterarea mobilităţii fizice prin incapacitatea de a rezolva conflictele
b. alterarea comunicării verbale datorate incapacităţii de exprimare a sentimentelor
c. tulburarea stimei de sine datorate sentimentului de ură împotriva autoritătilor si le"ii
d. izolare socială cauzată de incapacitatea de a menţine şi dezvolta relaţii d~ prieteni~
e. izolare socială cauzată de egocentrism.
.
.
625) Alterarea proceselor familiare la pacienţii cu tulburări de comportament pot fi corelate
cu:
a. eşecul de a respecta legile
b. comportament manipulativ
c. eşec şcolar
d. comportament sexual precoce.
626) Obiectivele de îngrijire la pacienţii cu tulburări de comportament sunt:
a. menţinerea unei nutriţii adecvate
b. să discute de,spre realitatea prezentă
c. realizarea unui mediu securizant
d. să elimine comportamentul agresiv
e. să participe la programul de tratament.
627) Intervenţiile nursing la pacienţii cu tulburările de comportament se referă la:
a. eliminarea compOltamentului suicidal
b. îmbunătăţirea autocontrolului comportamental
c. promovarea abilităţii de a face decizii acceptabile
d. facilitarea unor relaţii de prietenie corespunzătoare
e. eliminarea balucinaţiilor.

628) facilitarea adapt5.rii pacientului cu tulburări de comportament la un mediu mai puţin
restrictiv se poate realiza prin:
a. determinarea etiologiei simptomelor
b. prin rezolvarea conflictelor cu C3:rese confruntă pacientul
c. promovarea hidratării şi eliminării adecvate
d. includerea părinţilor pacientului în discuţiile despre sentimente, comportamente si
progres ori de câte ori e posibil
e. educarea pacientului în legătură cu prevenirea transmiterii infecţiei HIV.
629) Includerea părinţilor sau a cdora care îngrijesc pacientul cu tulburări de comportament
în planul nursing are următorul raţionament:
a. orice persoană din mediul ambiant al pacientului este afectată de comportamentul său
b. progresul comportamentului pacientului nu pot fi menţinute dacă circumstanţele
familiare rămân neschimbate
c. relaţiile de prietenie se îmbunătilţesc când pacientul devine capabil să interacţioneze cu
alte persoane
d. pacienţii trebuie să cunoască modalităţi de transmitere HIV.
630) Diagnosticile în nursing corelate cu tulburările de adaptare ale adolescenţilor sunt:
a. tulburarea stimei de sine determinată de sentimente de suspiciune
b. tulburarea stimei de sine determinată de imaginea de sine negativă
c. tulburarea stimei de sine determinată de inacceptarea de către grupul de prieteni
d. tulburarea stimei de sine determinată de comportamentul agresiv.
631) Alterarea relaţiilor sociale la adolescentul cu tulburări de adaptare se datorează:
a. lipsa aptitudinilor sociale
b. imaginea de sine negativă
c. dificultăţi cu autorităţile locale
d. abuz de droguri.
632) Obiectivele de îngrijire a adolescenţilor cu tulburări comportamentale sunt:
a. identificarea pierderilor
b. identificarea consecinţelor comportamentului maladaptativ
c. identificarea sentimentelor de suspiciune şi nesiguranţă
d. scăderea riscului de autolezare şi alezării altora.
633) Intervenţiile nursing la pacienţii cu tulburări de adaptare sunt:
a.
scăderea anxietăţii
b.
promovarea exprimării sentimentelor
c.
eliminarea comportamentului suicidal
d.
creşterea bagaj ului de cunoştinţe a pacienţilor
634) Intervenţiile nursing la pacienţii cu tulburările de adaptare sunt:
a. facilitarea comunicării inter-familiare şi a independenţei pacienţilor
b. promovarea aptitudinilor de comunicare y.idezvoltarea relaţiilor de prietenie
c. promovarea stimei de sine
d. exprimarea sentimentului de frustrare.
635) Facilitarea comunicării inter-familiare la pacientul cu tulburări de adaptare se poate
realiza prin:
a. organizarea unor întâlniri familiare în care să se discute sentimente îngrijorări şi planuri
b. asistarea pacientului pentru a face corelaţia dintre medicaţie şi simptomele psihiatrice
;". oferirea unui feed-back pozitiv la mărturisiri sincere
d. discută cu pacientul modalităţile în care el se poate confrunta cu modificările care apar
în viitor.
636) Diagnosticele uursillg la pacientul cu halucinaţii pot fi:

a. alterări senzoriale sau de percepţie (vizuale, auditive, olfactive, gustative sau tactik)
cauzate de dezechilibrul electrolitic·
b. alteriiri senzoriale sau de percepţie (vizuale, auditive,' olfactive, gustative sau tactik)
cauzate de abuz de alcool şi droguri
c. alterarea procesului gândirii corelată cu schizofrenie
d. tulburăJi de somn asociate cu sentimente de insecuritate.
637) Culegerea de date la pacientul cu halucinaţii poate obţine următoarele:
a. frică
b. deficit de atenţie
c. sentimente de vinovăţie
d. refuz de a mânca.
638) Culegerea de date la pacientul cu halucinaţii poate obţine următoarele:
a. agresiune faţă de alţii
b. comportament autodistructiv
c. lipsă de încredere sau suspiciune
d. dificultate de alimentaţie.
639) Intervenţiile nursing la pacientul cu halucinaţii sunt:
a. încuraj area contactului pacientului cu oameni reali în cadrul unei activităti
b. prevenirea autolezării sau a lezării altora
'
c. întreruperea cauzelor halucinaţilor
d. scăderea anxietăţii şi agitaţiei.
640) Ajutorul acordat pacientului cu halucinaţii de a-şi exprima anxietatea şi alte sentimente
se poate realiza prin:
a. promovarea homeostaziei
b. încurajarea pacientului de a identifica şi practica modalităţi de a se elibera de anxietate
c. ajutarea pacientului de a se pregătii pentru externare
d. ajutarea pacientului de a trăii cu sentimentul de vinovăţie.
641) Diagnosticile de nursing corelate cu psihoze sunt:
a. deficit de autoîngrijil'e determinat de efectele substantelor toxice
b. comportament bizar anxietate şi agitaţie determinat~ de incapacitatea de discriminare
între sine şi mediul extern
c. tulburări de identitate personală datorate halucinaţiilor
d. pericol potenţial de traumatisme datorat halucinaţiilor.
642) Diagnosticile de nursing corelate cu psihoze sunt:
a. lipsa de complianţă la tratament datorată fricii
b. tulburări de somn corelate cu agitaţie
c. alterarea senzorială datorată efectelor medicatiei
d. tulburarea stimei de sine datorate lipsei de igi~nă personaiă.
643) Intervenţiile nursing aplicate pacientului cu psihoze sunt:
a. asigură un mediu securizant pentru pacient şi pentru alţii
b. promovarea echilibmlui între odihnă somn şi activitate
c. promovarea unei hidratări, nutriţii şi eliminări adecvate
d. obţine informaţii despre medicamente.
644) Culegerea de date la bolnavii cu demenţă obţine:
a. deficit de atenţie
b. dezorientare
c.. incapacitate de concentrare
d. comportament social necorespunzător.
645) Culegerea de date la bolnavii cu demenţă obţine:
a. tulburări de memorie mai ales la evenimentelor recente

b. sentimente de lipsă de speranţă
c. incapacitatea de a înţelege gândirea abstractă
d. dezinteres pentru mediul înconjurător.
646) Diagnosticele de nursing la pacienţii cu demenţă pot fi formulate astfel:
a. alterarea stării de sănătate prin ingestie inadecvată de alimente şi lichide
b. tulburări de somn datorate confuziei nocturne accentuate
c. risc de violenţă prin suspiciune
d. tl1lburări de autoîngrijire datorită deficitelor senzoriale si motorii.
647) Intervenţii nursing aplicate pacienţilor cu demenţă sunt: .
a. menţinerea homeostaziei prin încurajarea pacientului de a ingera cantităţi mici de
alimente
b. menţinerea homeostaziei prin realizarea unui mediu lipsit de stimuli în timpul orelor de
masă
c. implicarea pacientului în propria îngrijire
d. obţinerea acceptului pentru îngrijire din partea pacientului.
648) Scăderea agitaţiei şi halucinaţiilor la pacienţii cu demenţă se realizează prin:
a. izolarea pacientului
b. interzicerea vizitelor
c. interzicerea obiectelor personale 'în salonul pacientului
d. aceleaşi nurse vor îngriji pacientul ori de câte mi este posibil.
649) Creşterea capacităţii de concentrare şi scăderea sentimentului de lipsă de speranţă la
pacientul cu demenţă se pot realiza prin:
a. abordarea pacientului cu atitudine calmă şi pozitivă
b. începe cu activităţi mici pe termen scurt
c. încurajează activităţile în grupuri mici
d. introduce activităţi în timpul zilei când pacientul pare să fie capabil de a se concentra şi
participa.
650) Culegerea de date la pacienţii cu delir obţine:
a. vorbire incoerentă
b. activitate psihomotorie crescută sau scăzută
c. tulburări de percepţie
d. tulburări cognitive.
651) Culegerea de date la pacienţii cu sindrom afectiv organic obţine:
a. lipsa controlului personal
b. recunoaşterea pierderii unor capacităţi
c. dispoziţie labilă
d. anxietate.
652) Diagnosticele nursing la pacienţii cu sindroame mentale organice pot fi formulate astfel:
a. afectarea interacţiunilor sociale corelate cu deficit de atenţie şi vorbire incoerenti:i.
b. alterarea nutriţiei prin ingestie redusă datorată vărsăturilor
c. alterarea nutriţiei prin ingestie crescută datorată bulimiei nervoase
d. scăderea stimei de sine prin sentimente de inutilitate.
653) Diagnosticele nursing la pacienţii cu sindroame mentale orgimice pot fi formulate astfel:
a. izolare socială datorată deficitelor de memorie
b. izolare socială datorată apatiei
c. izolare socială datorată iritabilităţii
d. izolare socială datorată comportamentul bizar.
654) Intervenţiile nursing aplicate pacientului cu sindrom mental organic sunt:
a. stabilirea unei relaţii de încredere şi realizarea unui mediu securizant pentru pacient

b. îr~b~n.~tăţirea memoriei pacientului şi promovarea stimei de sine a independenţei si a
ablhtaţn de a trăii cu simptomele bolii
c. reducerea comportamentului ostil al pacientului
d. pregătirea pacientului pentru externare.
65.5) Facilitarea explimării sentimentelor la pacientul cu sindrom mental organic se realizează

pun:

'

a. învaţă pe pacient aptitudinile sociale utilizând tehnicile co~portamentaJe
b. fumizează pacientului un feed-back pozitiv ori de câte ori el este capabil să identifice
domeniile care sunt dificile
c. solicită pacientului să clarifice orice sentimente pe care el le exprimă vag
d. încurajează pacientul să fie specific în exprimare.
656) Culegerea de date la pacienţii cu bolile neurologice obţine:
a. depresie
b. labilitate emoţionale
c. ostilitate
d. compOitament agresiv sau combativ.
657) Diagnosticele nursing corelate cu traumatismele craniene pot fi formulate astfel:
a. alterarea exercitării rolului determinată de limitarea fizică
b. alterarea proceselor familiare datorată modificării de roluri în familie
c. lipsa de complianţă la tratament datorată lipsei de control personal
d. scăderea stimei de sine datorată lipsei de aptitudini sociale.
658) Intervenţiile nursing aplicate pacienţilor cu traumatisme craniene sunt:
a. alterarea proceselor de gândire datorate discordantei afective
b. perturbarea stimei de sine datorate lipsei de succe; în domeniile majore ale vieţii
c. reducerea comportamentului social necorespunzător
d. îmbunătăţirea memoriei pacientului.
659) Intervenţiile nursing aplicate pacienţilor cu traumatisme craniene sunt:
a. promovarea interesului pacientului pentru evenimentele externe
b. reducerea negativizmului
c. reducerea manipulării
d. creşterea eficienţei terapiei.
.
660) Promovarea exprimării sentimentelor de către pacientul cu traumatism cranio-cerebral se
realizează prin:
a. încurajează exprimarea de către pacient a mâniei şi a resentimentelor
b. asigură suport specific pacientului care a suferit o pierdere
c. încurajează pacientul să-şi exprime sentimentele în mod deschis
d. furnizează informaţii de educaţie pentru s~inătate.
661) Culegerea de date la pacienţii care prezintă o mâhnire adâncă datorită unei pierderi
importante obţine următoarele:"
a. dificultatea de a accepta pierderea
b. negarea pierderii
c. negarea sentimentelor
d. incapacitatea de a exprima sentimentele.
662) Culegerea de date la pacienţii care prezintă o mâhnire adâncă datorită unei pierderi
importante obţine următoarele:
a. comportament depresiv
b. pierderea. interesului pentru activităţile zilnice
c. agitaţie
d. sonmolenţă.

663) Diagnosticele nursing la pacienţii care prezintă o mâhnire adâncă datorită unei pierderi
importante pot fi formulate astfel:
a. mâhnire anticipativă datorată unei boli terminale
b. tulburări de comunicare verbală cauzate de sentimente de vinovătie
c. răspuns post-traumatic datorat unei experienţe traumatizante
.
d. lipsa de complianţă la tratament cauzată de afectarea personalităţii.
664) Diagnosticele nursing la pacienţii care prezintă o mâhnire adâncă datorită unei pierderi
importante pot fi formulate astfel:
a. alterarea stării de sănătate prin lipsa apetitului
b. tulburări ale interacţiunilor sociale datorate lipsei de interes pentru activităţile sociale
c. tulburări ale odihnei prin insomnie
d. tulburarea relaţiilor sociale cauzate de sentimente de vinovătie.
665) Încurajarea identificării pierderii la pacientul care prezintă' o mâhnire adâncă datorită
unei pierderi importante se poate realiza prin:
a. încurajarea exprimării sentimentului prin modalităţi care sunt la îndemâna pacientului
scriind
b. acceptarea sentimentelor pacientului
c. încurajează pacientul să identifice orice problemă particulară sau situaţie în viaţă care
precipită spitalizare
.
d. ajută pacientul să recunoască când se simte plictisit şi să identifice activităţile care
diminuează acest sentiment.
666) O modificare a imaginii corporale este mult mai traumatică când:
a. este externă şi evidentă
b. afectează faţa organele genitale sau sânul
c. este dureroasă
d. este neprevăzută.
667) O modificare a imaginii corporale este mult mai traumatică când:
a. este vizibilă
b. este necontrolată
c. este nedorită
d. este neprevăzută.
668) Culegerea de date la persoanele cu alterarea imaginii corporale obţine:
a. resentiment
b. vinovăţie
c. confuzie
d. sentiment depresiv.
669) Diagnosticele nursing la pacienţii care prezintă alterarea imaginii corporale pot fi
formulate astfel:
a. alterarea imaginii corporale datorită unei operaţii chirurgicale
b. alterarea comunicării verbale prin scăderea sentimentelor
c. izolare socială cauzată de scăderea stimei fată de sine
d. lipsa de speranţă datorită pierderii.
'
670) Diagnosticele nursing la pacienţii care prezintă alterarea imaginii corporale pot fi
formulate astfel:
a. amietate datorată reducerii abilităţilor de autoîngrijire
b. disfuncţie sexuală datorită sentimentului de ruşine
c. afectarea interacţiunilor sociale datorată ideilor bizare
d. potenţial risc de violenţă determinat de sentimente de trădare
671) Persoana care experimentează alterarea imaginii corporale poate prezenta următoarele
sentimente:

J.
llcajutorare
b. ncpulsie faţă de sine

;,:inovăţie

el. invidie faţă de persoanele sănătoase.
672) La pacienţii cu alterarea imaginii corporale, promovarea stimei de sine si identificarea
proprii se pot realiza prin:
'
,
d,
promovaxea unei nutriţii adecvate
b. promovarea unui echilibru adecvat între odihnă somn si activitate
c-, cJerirea unui feedback pozitiv şi încurajarea pacient~lui când acesta 1si demonstrează
capacităţile
'
d. 8jutarea pacientului în identificarea acelor abilităţi care nu sunt afectate de modificările
fizice.
(; 711 Fdl1c;\rea pacientului cu alterarea imaginii corporale în legătură cu schimbarea şi
:Wdtll',iiil\ ~:erealizează astfel:
8.
informează pacientul despre modificările fizice survenite
'b., info.nncază pacientul în legătură cu aptitudinile necesare pentnl autoîngrijire
::iutoac!ministrarea de mcdicamente etc.
c. p,;rrnite şi încurajează pacientul să practice noile aptitudini şi să le îkpărtăşească şi

1

:;:~·:)ri1

d. promovează o hidratare adecvată.
(74) Rce1Llcerea hiperreactivităţii şi agitaţiei la pacienţii cu comportament
,",al';?ează prin:
el,
realizarea unor relaţii de încredere
b. încurajarea uuei diete nutritionale
c. tlJrniz~lreaunui suport emoţional
il n:ducerca stimulilor din mediu ori de câte ori este posibil.
675) Rcacţi.i1eadverse ale terapiei cu litiu includ:
,;. gu~;trnetalic
b. tremur intermitent al mâinii
c. setc, ingestie crescută de Jichide

maniac se

d. f~U.tii':; dG V'l).lH8, intcnnitentă.
()76) Sernnele care indică nn nivel toxic :sanguin al litiului include:

diaree consistentă
b. hipeIGontractilitate musculară
c. agitaţie
r1 v'lt'sălW'" l'en';st~ntă
~epr~siv poate apărea în următoarele situatii:
a. depresie postpartum
'
b, sindrom pre(ucnsi:rual
c. m0.hnire adâncă ca urmare a unei pierderi importante
d. discordanţă afectivă.
(78) Diagnosticele IJllIsing corelate cu comportamentul depresiv sunt:
a. alterarea comunicării verbale datorită reducerii capacitaţii de exprimare a sentimentelor
b. alterarea stării de sănătate cauzată de sentimente de autodistruoere
c. constipaţie datorată imobiJităţii fizice
'"
d. răspuns postraumatic datorat unui istoric de viol sau incest.
111terventiilenuuing aplicate persoanelor cu simbol depresiv sunt:
a. promovarea unei nutritii hidratări si eliminări adecvate
b. "reducerea dezorientării
.
c. promovarea sentimentului de Încredere proprie
a,

67'/; O;J1lPC(t~J;~;;;~1

144. încurajarea exprimării sentimentelor personale c.d 98. a.c 89. a.c 3.b.c.d.e 8. b.c. c. 121. a.c 63.b 35. reducerea sentimentelor de depresie d. a. b. a.c. b.b. a. a. există antecedente de tentative suicidale c.d 33.d.c.b 109. b.b. tulburarea deglutiţiei datorită reacţiilor adverse medicamentoase c.c 90. c 62.e 128. a. a. a.e 44. a. ajută pacientul să stabilească relaţii suportive cu alte persoane b. 680) Riscul de suicid este crescut dnd: a.d.e 97. a. a.c 105. a.c.c. a. C 114.c. a. a 45. a.c 16. a. a.e 29. c.c 42.b.d.c a. a 43.d 2. promovarea homeostaziei şi reducerea simptomelor de abstinenţă d. b.c 95.b.d. a.d 141.b.c 67. a.c 6.c. a. a. b.e 25. a. a. b. a. încurajarea comunicării. a.b.e 60. a. a. 681) Protejarea pacientului cu comportament suicidal cu tendinţe autodistructive se realizează prin: a.d 113. a. a. a.c 80.b. a.e 115.d.. b. b 82.b 101.c 7.d 59.e 14. tentativele suicidale devin mai dureroase şi mai violente d.d 26.d.e 21. a.c 31.c 106. c. a.c 129.e 11.b.b.e 24.e 37.d 22. a.c 118.d 117.b. b 91.c 13.c. a.b. a. a.c. c.d 111.e 122. salonul pacientului trebuie situat central b.d 139.c 41. a.e 70.b. a.b 94.e 76.c. 682) Diagnosticele nursing la pacienţii care prezintă refuz de a se alimenta pot fi formulate astfel: a. b.e 28.d.b. a.e 5. a.b.b 112.e 34.b.d 47. deficit de autoalimentaţie prin psihoză acută d. b. a.b.d. a.c 39. a.b. a.d 93.c 131.c 134. a.b. b 17. a. este formulat un plan b.c 130.e 77.d. a.b. a. c.e 120.c 104.b 75. b.b 107. b. alterarea nutriţiei: ingestie scăzută datorită anorexiei nervoase b. b.d 61.c 20. a. a. c 92. a. a 83. a.d 56. a.b.b 66. a. a.b 49.e 138. a.e 51.d 32.e 55.d 15.e b.d.d.c 50.c 136.b.b 127.b. a. a.d.b.e 137. 683) La pacientul internat pentru dezalcolizare se aplică următoarele intervenţii nursing: a.c.c. c. c. b 126. a.d. constipaţie datorită scăderii activităţii fizice.b 142. b.d 143.b 78. b.c 86.e 54. R.e 69. a. b. b 87.a 36. a. a.e 140.b 71.d.b 73.e 65. a. e 116.c.b 19.b.b.a 99.d 81.d.c.d.b 27. a .c 84.d. a. a.a.d.c.c.d 23.d.b. a 110.c. evaluează potenţialul suicidar al pacientului c. pacientul locuieşte cu familia. a. a. a 125. a.c 53. a. a 64.e 18. furnizează un mediu securizant.c 38.d 79.c.b.e 85. a.d.b.e 88.b.b.c.d 68.d 119.d. c.d.c 100.b.d 133.d.b.e 57. a. a. b 48.e n. a. a.d 40. a.b 102. promovarea tratamentului pentru probleme asociate depresiei.b 108. a.b 46.c 10.c 30.c 12. b.c 9.c 135.c. 1. a. a.c.d 52.c. a. c 123.c. b. b. b 124.e 4. d.c 74.c.c 96.d 132.d 58.c 103.

b. 353.c2.d. 214. 398. 262.b. 405. 284. 399.d. 430.c. 325.c. 257. 413.b.c a. 410. 289.d a. 371.f a. 438. 343. 215.c a.e b.c. 436.c c a. 427.c d. 383.c a b.c b.d a.d a.c e c a.d. 287.c b b a. 417.c c a. 368. 408.c a. 370.c a.c-3 b. 177 .c a. 283.d. 172.e b. 193.d. 365.b.b.e a.c-l. 401.c b.b.b.c c a. 164. 208. 147.80145.c.b.b.e a. 213.b.b b c a.b.b. 407. 313.e b.c a.d.c a.c a. a.b a.c. 180. 279.b.3a.c e a. 174.b.c a. 268. 336.e a.d a.el a. 265. 264.c. 302. 334. 171.c.b. 290.b 295. 309.c. 321.d a. 188.c b a.c a. 418.e a.c.c.e a.d b.b.d b.b.el b.d-3 345.c a. 388. 224.b.d a b. 160.c a. 367.d. 155.b-3. 233. 162.b. 185.e a.b a.h.396.b.c a.c a. 437. 299.c. 192.2-a. 402.c a a.e a. 344. 211.e a.b c d.el a.bl. 254.c.c. 348.d. 419.b. 200.b. 159. 247. 441.e c d c a. II-cegh b.b 245. 256.d b.e. 406.c b. 409.c. 387.c a.d a-2. 209.c a. 273. 429. 272.b.b. 422.d a.b a. 421. 170.e a.c a.b.b a.d a-2. 282.e b. 202.d b a. 327. 339. 194. 298.d a.c. 206. 228.c.b. 221. 146.c a.d a.c a.c. 251. 315.b.b.c. 235.c a. 199. 166. 318. 314. 425.c c a a. . 148.c.e a. 212.b b.c a. 275. 360.c b.c. 397. 390.c.c c d a.e a. 294.b.c c. 349. 201. 281.b-4. 423. 153.c a. 157.b a.b.d c d a.c a. 291.d3 I-abdf. 205.c a.b. 362.c c a.b a. 175.d d a a. 380.b.b.c a.c.d b b c b 1f.d. 311.b.b. 217. 404.c. 220. 190. 227.b. 269.c a.d b.c.3-d.c a.d d a.c a.d a.b.d.b. 186.el a. c a.d.b. 319.c a.b.d.d a.d.d b.c-1 a. 278. 442.c a. 297.d d.b.d a.c a.c c a. 239. 443.b a. 374. 350. 358. 363. 168. 181.c c 395.c c c a. 222.d. 333. 352.b.c a.b. 219. 307.b a.c a.d a.c. 389. 169.b.c a. 378.4-c b h.c a.b.el a.d a.c c a. 229. 322.d b. 241.c e b.b.b.c. 271. 355.b. 300.d. 400.b.5e. 176. 385.c a. 161. 204.c c b.b a. 366. 267. 306.b. 242.b. 178.2b.c a. 331.c a. 415.b.b c lb. 261.c c a.b a. 416. 340.d c a.c a. 381.b.c.d.b.c a. 384.c.b. 158.e b. 439.b.d a.c a.c e a. 332. 19l.b c a. 433.c a.e b. 285. 356.4c. 198.d a. 240. 293.d. 394. 386.c a. 266.c c· a. 243. 151. 330. 259.c a. 248.d a.c a. 379.c b. 428.c c a. 346.c e b. a.b a. 432.d. 316.c. 320. 196.b.c 195.c.c a. 342. 426.d. 255. 149. 411. 182. 260.d. 183.c.c b a.c a. 359.b b a-2. 364.b.c a.c a.b.b. 412. 301.b.c b c d.b.c b.b b a4. 270.d.el a.d a. 277.d b.-79 .b. 292.d. 372373.b.d c.b..b. 167. 377.c5 b.b 1.d a. 361.d. 323.e c a a.b-l.b.d a. 351. 225. 375. 420. 249. 326. 286.c.c b a.d a. 414. 156.4d.b. a.el a.b.c b. 431. 317. 237. 296.d. 280.c3. 391. 163.d4.c a a b a.b. 310. 232. 216. 329.b.b a. 304.c c c c c a. 392.b.3a.b a. 347. 338.b.b. 252.d a.c a. 244.d c b.5c b.d a. 337.d a. 328. 382. 184.e a. 197.c. a. 434. 444. 324.c 'b 1-c.b. 246. 357.b a.c a. 207.c a.d c c. 230.c.c b.c b.c a.h. 152. 250.b c a.c c. 253. 173.c b. 234. 424. 203. 150.3-a. a2.c b.c a. 303.b.b. 440. 312.b. 187.e a. 354. 223. 305.d.2d.c.c l-b.e a. 210.b.c. 335. 263.b.c. 393.c. 288. 308.el a.c.c.d a.b a.d.c a.b.c. 231.c. 376.b.c a.c a.d.2-b b. 435.b a. 218.b a.b a. 369. 341.c a. 165.c a. 154.c b. 274.b.c b.c a. 403. 189. 238.c. 276.c.h. 258.c a.c .e a. 236.6c c a.c. 179.b.b.c a.c. 226.b.c c c a c b a.b.

c.b. 663. 599. 499.b.d a. 490. 609.d a.• -1 ~ •. 464.d a. 554. 492. 601.b.b a. 616.d a. 528.d a.c.d a.c.b. 618.c. 498. 567. SOL 502.d a.c a.c a.c.c bl b a. 547. 473.c.d c.d a b c d b a. 509.d a.b. 643. 564. 479. 478.81 . 549. 513. 644.c.d a.b. 676.c a.c.c. 654.c.d a.c a. 565. 578.d b. 671. 500.d a.b. 667. 449.b a. 636.c.b a. 624.b. 586. 475.c.e c a. 548. 652.d a. 563. 661.cl b.b.c a. 531.b.b.d a. 670.b. 620.b. 467. 484. 612. 594.c.c b a.d b a. 610.b a.d a a.c. 460. 621.b.b. 681.b. 639. 506.b e e a. 559.c a. 646.b. 458. 461.d d a.b. 588. 614.b.c.b a a a. 560.b. 672.b. 522.b a. 474. 603. 608. 483.c a. 543.c a.b e a.c a. 558. 657.c a c c a c b a a.82·· 445.cl c.b.b.d a.d a.b. 634. 638. 491.b.cl b a.b.c.c a. 651. 486. 64l. 520.d a. 562.d a. 607. 572.b.d a.d a.d c a.d c a.c.d a.c b d a.d a. 673. 626. 481. 571.b.b.b.d c c. 546.d . 508. 529.b. 494.c.c. 525. 463.d " a.c.d a. 677.d a. 647.c. 544.c. 659.d a. 535.b a b a a b a. 576.b~c c.c 545.b. 602.d d a.b.d a. 446.c. 640. 581.c. 649. 51l. 540.b. 539. 580.b. 605.c a a.b a.b. 568.c a. 524. 457. 566. 514. 454. 489. 526. 507. 596. 556.b b a. 592.c a. 468. 675. 628.b.b a. 448. 555.c a a. 471. 678.d a.c. 63l. 533.d. 633.b a.b a.c.b)c)d a.b b.b. 469.d a a.b.b a.b a.c a. 629.b.d a. 553.d a.b. e a. 662. 552. 482. 627.b.c a.b. 527.d a. 521.c a.b.b.c a.c c b a a.c b.d a. 635.b. 593.b.b a.b.b.c. 485.b. 575.c a.c.b. 534.b a.d 625.c.b.b a.d a.c! a.b. 61l. 453. 497. 679.d a. 637. 653.d a.d a.c.c a. 465. 56l. 582.b. 477. 488. 619.d a.b. 648.c a.d a.c.e a. 541.b. 487.d c. 452.c. 512. a.d e a.c.b. 456. 537.b. 503. 519. 518.b.b. 455. 570. 447.c b. 587.b. 583.e a.b. 665. 496. 510.b.b.c b b a b b a a.b.c. 480.b. 590.c a.b 655.b.d a.c.b.e a. a. 650.b. 516.el c.c a.b.c a.c. 591.b. 451.d a. 658. 622. 536. b.c.d. 470.b. 569. 584. 680. 660. 606.b e e a. 505.b. 515. 466. 666.c.b.b.c b c 495. 523. 674. 585. . 630.b.c1 cl. 683.c a.b.c a. 530.c.c a. 532. 542. 476.b a a. 623. 617.b a.b. 589. 577.c a.d c b b c a. 613.c. 604. 579.c.d a. 462.c a. 664.d c.b a. 574.b. 642.c. 517.c. 459.d b.c. 597.c 595.b.c a. 656. 615. 551.c c a.b a.d a. 600. 472.b. 573.c b.b. 550.b c a.b.c. 632.c. 557.b.c c b b a a c c b b b c a a a a.c el a.d a.d a. 645. a a a a. 669.d b.b.c.c. 493.c. c b b c c a a.d a. 504.d a.b d a. 450.b. 598. 668. 538.d a.c.b a. 682.c a.

cu spatele şi capul fixe b) secreţiile se şterg cu tampoane sterileSmbibateîn cJoramină c) instilarea se faceîn jumătatea externă a sacului conjunctival d) pacientul trebuie . 5. supravegherea 5) 24-44 ani dezvoltării fizice şi psihomotorii.Cauzele apariţiei incontinenţei vezicale sunt: a) vezica atonă b) factori psihologiei . mediul familial. 3) 1-4 ani izolare d) obiceiuri nocive.Nutriţia enterală la pacienţii care nu se pot alimenta normal per os se face prin: a) cateter venos central b) sondă nazo-gast11că c) gastrostomă d) sondă vezicală e) jejunostomă. condiţii socio-economice c) morbiditate complexă. c.În coma diabetică se administrează: a)' insulină rapidă N b) insulină rapidă SC c) serfiziologic d) lichide per osîn prima oră e) insulină semilentă în primele minute.săpriveascăîn sus pentru instilareaîn sacul conjunctival inferior e) pleoapa superioară se curăţă cu pacientul privind în sus. acordarea suportului unor factori de Iisc f) pacientul nu se descurcă singur şi 5) prevenirea pIimară necesită intervenţii de îngIijire. condiţii economice e) mediul extern. planning familial. a) imunizări. 3. 4. Caracteristicile gingivitei sunt: a) dinţii se mişcă b) periajul frecvent nu este suportat c) cauza apariţiei reprezentată de placa dentară d) complicaţia cea mai frecventă a radio. demenţă.cafea. activitate 4) <lan sexuală.În funcţie de situaţiile particulare ale fiecămi pacient.1.nevoi speciaJe. stabiliţi soluţiile care se impun: a) nu pune probleme de îngrijire 1) prevenire secundară b) probleme la care face faţă singur 2) prevenire terţiară c) probleme de îngrijire de durată. 8. 12. l3. 14. Stabiliţi corespondenţa corectă între problemele deîngrijire identificate si vârsta la care apar: . 7.Diabetul zahmat tip II : a) apareîn copilărie b) nu necesită neapărat insulină c) apme după 40 de ani la obezi d) necesită obligatoriu regim alimentar e) răspunsurile b. creşterea copiilor. 6. 1I. toxîce(alcool.Printre afecţiunile care se asociază cu obezitatea sunt: a) diabetul zaharat b) HTA c) osteomtri te d) canceml e) gingivita.Caracteristicile statusului nutriţional la persoanele peste 75 de ani sunt: a) sunt necesare alimente cu valoare nutritională crescută b) scade metabolismul bazal . droguri). d sunt corecte. 9. c) cresc nevoile energetice d) sunt necesare alimente cu valoare energetică scăzută e) trebuie crescut aportul de apă şi sare. include: a) statusul nuttiţional b) medicaţia c) evaluarea funcţiilor vitale d) abilitatea pacientului de a-şi efectua igiena cavităţii bucale e) starea psihică. 10. mediul.Instilarea soluţiilor oftalmice se face respectând următoarela reguli: a) pacientul se poziţioneazăîn şezând. obiceiuri famiJiale. imunizările.Plincipalele gmpe de nutrienţi includ: a) lipidele b) hidraţii de carbon c) antibioticele d) apa e) vitamineJe. pierderea independenţei. accidente. autonomie economică. 3) reevaluare complicaţii d) posibile problemeSn prezenţa 4) reevaluare. 2) >75 ani sănătate mentală.Evaluarea igienei cavităţii bucale a pacienţilor.şi chimioterapiei.Zonele "cheie"în care nursingul comunitar îşi poate dovedi eficacitatea sunt: a) canceml b) afecţiunile cardiace şi AVC c) bpoc d) accidentele e) bolile infecţioase 2.HipogIicemia me următoarele manifestări clinice : a) tremurături b) foame c) poliurie d) transpiraţii e) polidipsie. familia 1) 15-24 ani b) accidente.

Complicaţiile pli:lgilorinclud: a) dehiscenţa b) infecţia c) fistulele d) exudatul el.a. 22. poziţia ortostatică prelungită. cu intensificări b) are o semnificaţie precisă c) semnele de disconfort se reduc. 24. 23. 27. 25.Intervenţii pentru restabilirea continenţei urinare: a) reeducarea planşeului pelvin b) tratamentul constipaţiei c) hidratarea corectă d) sondajul vezi cal permanent e) toate răspunsurile anterioare sunt corecte. măsurate la sportivi d) scăderea PF la 75% din valorile propJii maximale. semnifică evoluţie favorabilă.Pacienţii vârstnici se confruntă cu următoarele probleme de sănătate: a) I din 3 vârstnici prezintă deficienţe de auz b) osteoporoza este mai frecventă la bărbaţi c) alterarea statusului nutriţional e asociat cu afecţiuni fizice.Vindecarea plăgilor se realizează trecând prin unnătoarele faze: a) lezională b) inflamatorie c) eKudativă d) proliferativă e) maturare şi remodelare.rii pacientului c) raportarea PF se face cel mai corect la valorile standard.La pacienţii cu disfagie trebuiesc respectate următoarele reguli de alimentare: .în absenta semnelor clinici' . 15.5tadiile vindecării ulcerului de gambă sunt: a) faza exudativă b) faza de granulaţie c) faza de proliferare d) faza de remodelare e) toate răspunsurile sunt corecte. 19. febră c) hemoptizii d) hemoragii conjunctiv ale e) deficit ponderal sub 10%.În etiologia BPOC sunt implicaţi: a) fumatul b) poluarea c) infecţiile d) clima e) obezitatea. 20. febra b. deşi durerea persistă d) nu eînsoţită de reacţii vegetative e) are evoluţie favorabilă în timp. 26. inflamaţia. a) scăderea valOlii PF reflectă un control insuficient al AB. diferenţele peste20mmHg se notează d) manşeta se umflă la o presiune ce depăşeşte cu 20mmHg TA sistolică e) toate răspunsurile sunt corecte. stâng c) măsurarea se face la ambele mâini. 2LManagementul durerii respectă următoarele principii: a) doza de medicament se stabileste individual b) administrarea se face la nevoie' c) la domiciliu se utilizează preferenţial amestecuri de analgezice d) reducerea durerii depinde de doză şi de ritmicitatea administrării e) pacienţii care auînceput tratamentul cu opioide necesită administrarea de laxative.În îngrijirea plăgilor se urmăresc următoarele obiective: a) îndepărtarea exudatului fără a usca excesiv plaga b) nu se îndepărtează ţesuturile necrotice c) menţinerea temperaturii la nivelul plăgii d) managementul eficient al durerii e) se aplică obligatoriu pansamente umede.Caracteristicile durerii cronice sunt: a) este continuă. 28.Variaţii1e debitului expirator maxim -peack flow.HTA secundară poate apărea în contextul mwătoarelor afectiuni: a) coarctaţia de aortă . 16. reprezintă un semn de alarmă e) reducerea valorii PF la un pacient sub tratament. 18.sunt utile în evaluarea evolutiei astmului bronşic astfel: . infecţiile urinare c.Intervenţii nefarmacologice pentru reducerea TA: a) reducerea stresului b) reducerea alimentelor bogate în glucide şi vitamine c) reducerea greutăţii d) reducerea exerciţiului fizic e) reducerea sodiului din alimentaţie.Tuberculoza poate fi suspicionată clinic pe baza următoarelor simptome: a) dispnee b) subfebrilităţi. alterare mentală şi nu cu vârsta În sine d) reducerea funcţiei cognitive debutează după 50 de ani e) demenţa apare la 1 din 5 vârstnici peste 85 de ani. b) constipaţia c) afecţiuni renale d) BPOC e) tumori craniene. b) variaţii ale PF pe parcursul zilei reflectă un tratament incorect sa~ deteriorarea stiî.Măsurarea corectă a TA presupune: a) condiţii de confort fizic şi termic b) braţul se poziţionează orizontal la nivelul spaţiului IV ic. 29. 17.

d 6. e-4 4. c-4.b.c 16.d 12.b.c. subfebrilităţi c) tuse persistentă d) transpiraţii lloctume e) diaree prelungită.e.d 5.c. b-5.a.c.a.b.b.d.iniţial d) sindrom de imunodeficienţă .e 9.a.a.e 17.a.a.c 13.a.Progresia infecţiei HIV până la AIDS trece plin următoarele faze: a) perioada asimptomatică b) perioada stabilă c) sindrom de imunodeficienţă .d 15.b.d.b.a.a.e. d-5.a. reprezintă prevenire secundară e) prevenirea terţi ară se referă la îngrijirea pacienţilor cu infecţii asociate infecţiei HIV. 32.e 14.b.a.d 32. a-3 .c. c-2.d 23.c 2S.d.a.b.Simptomele iniţiale ale infecţiei HIV includ: a) adenopatie generalizată b) febră. ll.a.c.c.c 24.e 33. laun pacient purtător.a.c.b.e 7.În abordarea practică a pacienţilor cu Hrv' trebuie să cunoaştem: a) prevenirea plimară presupune identificarea persoanelor cu lisc şi educaţia privind reducerea riscului de contaminare b) activitatea sexuală protejată .d 31.a.b.a-3.b.c.a.e 26.e 29.e 30.b.c 2.b.Echipa multidisciplinară de îngrijire a pacienţilor cu AVC include: a) preot b) nurse c) logoped el) fizioterapeuţi e) stomatolog.cu prezervativ .a. d-I.a.e 1O.e 27.a.b.a) pacientul se poziţionează în şezut.b.d 18. 34.e 34.compensat e) AIDS. b-l.a. 33.c. caşexie secundară Răspunsuri : l.a.e l1. cu trunchiul şi capul susţinute b) pacientul se poziţionează în decubit darsal imediat după alimentare c) se administrează cantităţi mici la o ţnghiţitură d) se administrează orice fel de alimente.e 20.e 28.b.d 21.e 22.nu prezintă risc de contaminare e) prevenirea secundară se referă la mel1ţinerea stălii fizice şi psihice la pacienţii contaminaţi d) oferirea de informaţii privind căile de a preveni transmiterea virusului.d .a.a.a.c.c 19.Căile de transmitere a vimsului HIV sunt: a) sexuală b) perinatală c) aeliană d) inseminare artificială e) contact cu vesela contaminată.a.a.d 8.b. 30. e-2 3. tăiate în bucăţi mici e) la sfârşit se controlează cavitatea bucală pentru eliminarea resturilor de alimente.

Pacientul cu miopie prezinta ca manifestare de dependenta: a) departarea obiectelor de ochi pentru a le vedea b) apropierea obiectelor de ochi pentru a le vedea c) tinerea obiectelor la 30 cm de ochi ptr.Urmatoarele manifestari de dependenta reprezinta tulburari de emisie urinara. prin care pacientul isi manifesta: a) pierderea imaginii si a respectului de sine b) impacarea cu gandul ca boala reprezinta o pedeapsa divina c) ansamblul de credinte si rugaciuni care reflecta dorinte si meditatii 19. crampa.Manifestarea de dependenta consta in: a) semn observabi! care permite identificarea starii de dependenta b) incapacitatea persoanei de a-si satisface una din nevoile fundamentale c) lipsa de cunostinte a persoanei asupra modului in care sa-si satisfaca nevoile fundamentale 5. Nursingul. culoarea tegumentelor. prevenirea imbolnavirilor. atrofia musculara b) miscari necoordonate c) tremuraturi 17. dupa un orar stabilit b) recoltarea unor produse pentru examene de laborator dupa un orar stabilit e) supravegherea mobilizarii pacientului.Procesul de ingrijire reprezinta: a) metoda care permite acordarea de ingrijiri b) un mod stiintific de rezolvare a problemelor pacientului pentru a raspunde nevoilor sale psihice. durerea c) pierderea imaginii de sine. ca parte integranta a sistemelor de sanatate cuprinde: a) promovarea sanatatii si prevenirea imbolnavirilor b) ingrijirea persoanelor bolnave si sanatoase c) promovarea sanatatii.l. disconfort auricular b) secretii purulente c) tulburari de echilibru 16. ameteli.Culpabilitatea reprezinta un sentiment dureros. 20. fizice si sociale d) un mod de asigurare in serie a ingrijirilor acordate pacientului 8. durere.Manifestarile de dependenta ale imobilitatii sunt: a) anchiloza. boala are aceeasi manifestari 9. 7. 4. cu exceptia: a) polakiuria b) oliguria c) anuria 14. ingrijirea persoanelor bolnave fjzic si psihic 10. asistenta medicala are in vedere: . minte. Dupa definiţia OMS ce este starea de sănătate: a) absenţa oricărei boli b) bunăstarea fizică.1n afectiunile urechii externe (eorpi straini) pacientul prezinta urmatoarele manifestari de dependenta cu exceptia: a) hipoacuzie.Activitatea asistentului medical se poate desfasura in urmatoarele conditii: a) absolut independent b) individual conform inmdicatiilor medicului c) in cadrul unei echipe medicale in functie de natura activitatii 2.Pentru masurarea corecta a tensiunii arteriale. a le vedea 15.psihică şi socială c) funcţionarea corectă a tuturor aparatelor şi sistemelor II.Monitorizarea clinica reprezinta: a) supravegherea unor constante clinice: functii vitale. suflet b) omul nu poate fi separat de mediul sau c) indiferent de individ.Diagnosticul de ingrijire cuprinde: a) descrierea procesului patologic b) enuntul problemei de dependenta.Persoana care isi satisface nevoia de comunicare prezinta: a) debit verbal lent b) percepere inadecvata de sine c) capacitate de a angaja si mentine o relatie stabila cu semenii 12. a sursei de dificultate si a manifestarii de dependenta c) enuntul manifestarii de dependenta 6.Manifestarile de independenta privind comunicarea pacientului sunt: a) vorbire incoerenta b) functionarea normala a organelor de simt c) reactiile afective in exces 13. alcatuit din corp. cu exceptia: a) fractura la nivelul membrului superior b) tulburari de gandire.Problema de dependenta este definita ca: a) semn observabi! defavorabil in starea pacientului b) schimbare defavorabila de ordin biopsihosocial in satisfacerea unei nevoi fundamentale care se manifesta prin semne observabile c) nesatisfacerea unei nevoi fundamentale prin actiuni proprii.Independenta in satisfacerea nevoilor fundamentale e reprezentata de: a) satisfacerea unei nevoi fundamentale prin actiuni proprii b) satisfacerea nevoii fundamentale cu ajutorul altei persoane c) satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale prin actiuni proprii in functie de gradul de crestere si dezvoltare al persoanei 3.0biectivul de ingrijire poate fi definit astfel: a) descrierea comportamentului pe care il asteptam de la pacient b) activitatea pe care asistenta isi propune sa o indeplineasca c) ambele .Luarea deciziei in alegerea vestimentatiei adecvate poate avea ca sursa de dificultate. tulburarea de gandire 18.Acordarea ingrijirilor holistice presupune recunoasterea ca : a) fiinta umana este un tot unitar.

convectia b) vasodilatatia.Pentru mIDmirea bilantului Iichidian asistenta masoara zilnic: a) eliminarile prin urina. Mobilizarea precoce a bolnavului urmăreşte: a) preîntâmpinarea stazei venoase şi producerea bolii tromboembolice b) combaterea durerii c) combaterea tulburărilor hidroelectroli tice 34. Ce Ieziuni evolutive premerg producerea unei escare: a) edem şi roşeaţa regiunii b) constituirea escarei c) faza de cicatrizare 32.Evaluarea riscului de producere a escarei se face la internarea pacientului in spital. radiatia. Care trebuie să fie criteriile de amplasare a unui bolnav în salon: a) locurile libere existente în sectie b) bolnavii neoperaţi să fie amplasaţi în saloane cu bolnavi operaţi în vederea ajutării acestora din urmă c) bolnavii din aceeaşi categorie. 37. folosirea aceluiasi aparat e) infom1area pacientului. La ce se întrebuinţează acele cu bizou tăiat scurt: a) injecţii intramusculare b) injecţii subcutanate c) injecţii intradennice 36. Pentru prevenirea cefaleei postrahianestezice.însă mai greoaie 31.cu preocupări asemănătoare 30.Echilibrul dintre termogeneza si termoliza . starea pielii c) ambele 23. Care este mijlocul cel mai simplu pentru favorizarea micţiunii spontane. Care elinelementele de mai jos fac parte din anamneză: a) examenul general al bolnavului b) examenul obiectiv pe aparate c) antecedentele personale şi hereelo-eolaterale 38. continenta.fără pernă. Care sunt factorii predispozanţi I'n apariţia escarei: a) tegumentele situate direct pe un plan osos dur b) starea bună de nutriţie şi circulaţie c) infirmităţiIe care permit mobilizarea. psihica.Aecidentele injectiei intravenoasa sunt urmatoarele cu exceptia: a) f1ebalgie. Ce înseamnă scăderea în Iiză a temperaturii: a) scădere lentă progresivă b) scădere bruscă c) scădere uşoară urmată de ascensiune şi în final scădere definitivă a temperaturii 29.cu capul ridicat pe perne b) în poziţie Trendelenburg c) în decubit dorsal.cum va fi aşezat bolnavul în pat: a) în decubit dorsal. plasarea manometrului la nivelul arterei la care se face masurarea. Pe b·azaepicrizei se întocmeşte: a) foaia zilnică de mişcare a bolnavilor b) regimul alimentar c) biletul de ieşire al bolnavului din spital 28. Cu cât timp înaintea operaţiei se rad regiunile păroase: a) în sear"adinaintea operaţiei b) eu 1-2 ore înaintea operaţiei e) pe masa de operaţie 40.cu capul f1ectat spre dreapta. vasoconstrictia c) reducerea proceselor metabolice din organism 26. de nutritie. folosirea aceluiasi aparat 21.cu tăviţa renală alătmi şi interzicerea ridicării capului 33.Pentru calcularea nevoilor calorice ale organismului asistenta medicala ia in consideratie: a) varsta pacientului b) greutatea corporala c) activitatea desfasurata de individ. varsaturi. cu evoluţie normală.homeotermia se realizeaza prin mecanisme fizice: a) evaporarea. datorita injectarii prea rapide a unor substante iritante b) hematomul prin strapungerea venei c) paralizie prin lezarea nervului sciatic 27. scaun.Circuitele functionale in unitatile sanitare respecta urmatoarele elemente: a) circuitul aseptic indica sensul de circulatie pentru protectia impottiva infectiilor b) circuitul septic asigura conditii de protectie impotriva infectiilor c) intre circuitul septic si cel aseptic functioneaza principiul neseparatii circuitelor 24. Ce efecte poate avea oxigenoterapia în concentraţie mar·e la bolnavii cu insuficienţă respiratorie cronică: a) creşterea ritmului respirator b) îmbunătăţirea circulaţiei sanguine c) stop respirator din cauza scăderii C02 sanguin 39. În ce situaţii poate apărea f1ebita după folosirea venelor pentru introducerea de substanţe terapeutice: a) după injectarea de soluţii macromoleculare b) după cateterizare îndelungată a venei cu tub de polietilenă c) după administrarea de ser fiziologic .a) pregatirea psihica a pacientului b) linistirea pacientului. evaluindu-se uffimtoarele criterii: a) starea generala. conductia. a pacientului b) mobilizarea. drenaje b) temperatura corporala c) ambele 25.reluarea tranzitului şi înlăturarea factorilor predispozanţi la aparaţia tulburărilor neurotrofice: a) sedarea durerii b) corectarea cât mai bună a pierderilor hidroelectrolitice c) mobilizarea precoce a bolnavului 35.. varsta si greutatea corporala 22. Anticoagulantul utilizat la recoltarea VSH-ului este: a) tlorura de sodiu b) oxalatul de potasiu .

c 36.atunci când acestea sunt foarte aderente.ca şi modul prin care se termină faşa se vor plasa: a) la distanţă de plagă şi nu în zona declivă b) la nivelul plăgii e) nu există o legătură privind modul lor de plasare 1.c 30. b 6.a 25. b 15.41.a 49. c 12. La ce bolnavi trebuie să fim atenţi pentm a evita hiperhidratarea: a) tineri şi copii I b) hipertensivi. a 14. a 21. c 45. Locurile de elecţie ale injecţiei intramusculare sunt: a) regiunea subclaviculară b) regiunea supraspinoasă a omoplatului c) regiunea deItoidiană 46. c 2.c 28. Pentm desprinderea din plagă a compreselor. b 8.b 20. c 3.c 22. a 9. a 7.b 43. a 5.b 48.folosim: a) neofalină b) eter e) apă oxigenată 50. a 18. b 13.cardiaci c) bolnavi cu diabet insipid 48. Nu sunt accidente ale puncţiei vezicii urinare: a) hemoragia intravezicală b) puncţiapozitivă c) astuparea acului 43.a 19.a 29.a 42.c 38. a 24. Locul cel mai frecvent folosit pentru efectuarea puncţiei osoase este: a) stemul b) tibia c) calc an eul 42.a .c 27.b 37. Nu pot fi accidente ale injecţiei intramusculare: a) f1ebalgia b) paralizia prin lezarea nervului sciatic c) embolia uleioasă 47.c 41. Locurile de elecţie ale injecţiei subcutanate sunt: a) plica cotului b) faţa exterioară a braţului c) faţa interioară a antebraţului 45.b 46. Recoltarea materiilor fecale pentru examenul parazitologic permite descoperirea: a) tulburărilor în secreţi a fermenţilor digestivi b) ouălor de paraziţi c) prezenţei microscopice a sângelui 44.a 31.c 35.b 40. c 23.c 33. Ce accidente se pot produce când evacuăm rapid cantităţi mari de lichid prin puncţie: " a) hemoragie'ex vacuo b) greţuri şi vărsături c) hipertensiune arterială 49.b 11. b 16. b 4.c 39.a 32.c 50. a 26. c 47.a 34.b 44. a 17. Punctele fixe ale înfăşării. c 10.

c. decubit dorsal. Interventii nursing la pacient cu endocardita infectioasa: alterarea starii de nutri tie. b. b. b. c. b. transportul pacientului la spital. a. Infaretul miocardic se caracterizeaza prin: leziuni valvulare. sideremie. sacio-profesionala. b. Probleme nursing la pacient cu endocardita infectioasa: potential de complicatii . In infarctul miocardic. traumatismele toracice. imediat dupa recoItare. In infarctul miocardic acut. in functie de extinderea necrozei. pneumoniile atipice. b. 4. ne este necesara. Complicatiile endocarditei infectioase sunt: a. a. in primele 2 ore. a. Probleme nursing la un pacient cu infarct miocardic acut sunt: prevenirea complicatiilor imediate si tardive. b. 14. decubit lateral. crescute peste valorile normale. c.profesionala. prevenire complicatiilor. a. necroza miocardica determinata de obstmctie coronariana. combaterea anxietatii. 5. 6. valorile transaminazelor sunt: 19. combaterea infectiei. 8. b. a. b. Obiective nl1l'sing la un pacient cu D\1A: c. Punctia pericardica reprezinta: toracocentaza. acut sunt: c. c. oxigenoterapie si monitorizarea functiilor vitale. disconfort si anxietate create de durere. recuperarea socio. b. se va face conform nevoilor si dorintei pacientului. b. se va face progresiv conform indicatiilor medicale. a. 9. tratamentul aritmiilOl' ventriculaJe. b. b. a. b. a. extinderii necrozei. a. b. insamantarea sangelui pe un mediu de cultura pentru examinarea recoItarea sangelui in scopul stabilirii grupului sanguin. recuperarea sacia-profesionala. b. disconfort si anxietate create de durere.. c. patmnderea cu un ac in cavitatea pericardica. c. b. sedarea. a. 8. este facultativa. potential de complicatii. Obiective nursing la un pacient cu D\1A: c. c. c. durerea anginaasa intensa. 3. limitarea extinderii necrozei. cambaterea durerii. limitarea extinderii necrozei. explorator. e. a. evacuator. c. sunt: a. c. re'cuperarea bacteriologica. Punetia pericardica se efectueaza in: cardiomiopatii dilatative. a. Obiective nursing la pacient cu endocardita infectioasa: infectioasa sunt: .1. c. TGP. limitarea perfuziei tisulare . prevenirea aritmiilor ventricul are si a complicatiilor. In infarctul miocardic acut. a.migrarea vegetatiilor.intoleranta la efort. 25. b. administrarea tratamentului antibiotic prescris. !O. 21. 15. Il. Analize de laborator specifice recoltate la un pacient cu endocardita TGO. alterarea perfuziei tisulare . Interventii nursing la un pacient cu infarct miocardk acut sunt: a. b. c. 17. Hemoeultura reprezinta: decelarea prezentei anticorpilor in seml pacientului. recuperarea sacia-profesionala. a. febra. transportul pacientului la spital. c. c. daca pacientul are o toleranta buna la efort. c. deficit de autoingrijire . Probleme nursing la un pacient cu infarct miocardic a. 24. c. c. Interventii nursing la un pacient cu infarct miocardic forma acuta. b. hemoculturi. c. Probleme nursing la un pacient cu infarct miocardic a. a. hipomagnezemie. a. 7. nu este necesara. 12. limitarea extinderii necrozei.prezenta zonelar acut sunt: de necroza. a. Insamantarea pe un mediu de cultura a sangelui recoltat se face: in primele 24 de ore. mobilizarea pacientulu\: 20. scazute sub valorile normale. tratamentul balnear. infarcte miocardiee subendocardice. Factori de risc in afectiunile cardiovasculare sunt: dislipidemiile. Interventii nursing la un pacient cu infarct miocardic acut sunt: 16. 22. 2. tratamentul complicatiilor. Obiective nursing la un pacient cu IMA: prevenirea complicatiilor imediate: si tardive. Recoltarea hemoculturii se face in scop: terapeutic. paracenteza. pericardite. cu valori normale. este obligatorie in primele zile de boala. alterarea b. b. b. c. embolii septice. b. administrarea tratamentului antibiotic. Pozitia pacientului in puneti a pericardica: decubit ventral. imobilizarea: a. malformaţii coronariene congenitale.prezenta zonelor de necroza. c.

educarea pacientului .l b. combaterea infectiei si prevenirea complicatiilor. Valorile normale ale TA sistolice sunt intre: a. sughit. combaterea stazei venoase. Probleme nursing la un pacient cu arteriopatie obliteranta a membrelor inferioare: a. Interventii nursing la un pacient cu pericardita: a. asistarea medicului la efectuarea punctiei pericardice. 32. administrarea tratamentului vasodilatator indicat.140 mmHg. Probleme nursing la un pacient cu tromboflebita femuro-poplitee: a. b . Probleme nursing la un pacient cu hipertensiune arteriala: a. tratament precoce al infectiilor si micozelor. educarea pacientului .claudicatie. 36. 34. combaterea stazei venoase.migrarea trombului. monitorizarea valorilor T. imobilizarea pacientului la pat. c. educarea pacientului pentru veitarea ortostatismului prelungit 51 altemarea penoadelor de activitate cu perioade de repaus cu membrele inferioare ridicate. b. regim hipoproteic.. Interventii nursing la un pacient cu hipertensiune arteriala: a.semne renale = hematuria.n~lt!ltp:. b. imbunatatirea circulatiei arteriale periferice. c. asistarea medicului la efectuarea punctiei peticardice. c. infectii si boli reumatismale. b. Interventii nursing la un pacient cu tromboflebita a membrelor inferioare: a. paloare. potential de complicatii . combaterea infectiei . 41. Durerea cardiaca: a. asistflIea medicului la efectuarea punctiei pericardice. edem pulmonar acut in antecedente.. 28. educarea pacientului . b. c. corectarea tulburarilor biologice favorizante. imobilizare prelungita in aparat gipsat.tulburari de vedere.purtarea de ciorap elastic. frison. imobilizare prelungita la pat. alterarea perfuziei tisulare la nivel perifetic.80 mmHg. potential de complicatii . . Probleme nursing la un pacient cu hipertensiune arteriala: a..160 mmHg. c. 49. Obiective nursing la un pacient cu pericardita: a. c. 46. 35. 90 . scaderea valorilor TA. b. c. 43. splenomegalie. c. c. combaterea infectiei si prevenirea complicatiilor. combaterea infectiei . precordialgii de repaus.89 mmHg.accident vascular cerebral. alterarea volumului lichidian. Probleme nursing la un pacient cu tromboflebita femuro-poplitee: a. stazel' venoase . durere retrostemala nelegata de efort. combaterea stazei venoase.~{"himh~rilp rlt='. c. 44. c. Interventii nursing la pacient cu endocardita infectioasa: a. c. c. 40 . Tabloul clinic al endocâI'ditei infectioase se caracterizeaza prin prezenta: a. . potential de complicatii . 38. 30. Interventii nursing la un pacient cu arteriopatie obliteranta a membrelor mfenoare: a. tuse uscata.migrarea trombului. b.suprimarea fumatului si evitarea leziunHor tegumentare la nivelul piciollllui. embolia pulmanara. poate fi localizata precordial si retrostemal. b. 37. deficit de autoingrijire. . Interventii nursing la un pacient cu arteriopatie obliteranta a membrelor mfenoare: a. dispnee la eforturi medii. 48. b. b. administrarea tratamentului vasodilatator indicat. b. combaterea stazei venoase. 50 . regim hipoproteic. c. 42. masurarea pulsului la nivelul membrelor inferioare. b. b. nraitip. potential de complicatii . educarea pacientului pentlll combaterea factorilor de risc. masurarea presiunii arteriale cu ajutorul oscilometrului. masurarea presiunii venoase cu ajutaml oscilometrului. scadere ponderala.suprimarea fumatului si evitm-ea leziunilor tegumentare la nivelul piciorului. c. diminuarea tolerantei la efort.suprimarea fumatului. c. c. administrarea tratamentului pentru scaderea valorilor TA pana in limite normale si prevenirea complicatiilor. b. educarea pacientului privind profilaxia recidivelor . potential de accident . dispnee de efort. deficit de autoingrijire. a. c. astenie marcata. Interventii nursing la un pacient cu tromboflebita a membrelor inferioare: a. afectiuni litiazice. 40. b. b. ajutarea pacientului sa-si satisfaca nevoile fundamentate. b. Valorile normale ale TA diastolice sunt: a. le. imobilizare la pat.migrarea trombului. 26. Interventii nursing la un pacient cu hipertensiune arteriala: a. 60 . c. c.febrci si frisonului. . 45. Obiective nllrsing la un pacient cu arteriopatie obliteranta a membrelor inferioare: a. . c. observarea precoce a complicatiilor . febra. tratament precoce al infectiilor si micozelor.a. alterarea perfuziei tisulare la nivel periferic. intoleranta la mers .100mmHg. 100 -139 mmHg. imbunatatirea circulatiei arteriale periferice.sa: . Probleme nursing la un pacient cu mteriopatie obliteranta a membrelor inferioare: a. b. c. are caracter de intepatura. b.iilflamarea peretilor venosi. Interventii nursing la un pacient cu insuficienta circulatorie venoa. educarea pacientului privind profilaxia recidiveloL 27. Intre cauzele pericarditei acute se numara: a. durere retrostemala nelegata de efort. combaterea factorilor de risc. b. Oscilometria reprezinta: a. 33. b.A. m("\~. imobilizare prelungita in aparat gipsat. Obiective nursing la un pacient cu tromboflebita a membrelor inferioare: a. . b. 47. 29. c. 31. b.f1r'~ 1ntp. 39.. 80 . educarea pacIentu Ul 111 scopu 1 cornb at ern masajul membrului inferior afectat. pregatirea pacientului pentru investigatii radiologice. 1" .febrei si frisonului. b. c. monitorizarea respiratiei. alterarea perfuziei tisulare la nivel periferic . b. imbunatatirea circulatiei arteriale periftlrice.

se accentueaza la ln. 73. intreaga cantitate de sange primita si de a mentine un debit sanguin corespunzator nevoilor organismului. cu maxim de incidenta intre: a. stenoza congenital a eoronariana. in conditiile unei umpleri arteriale satisfacatoare. 56. 60. repaus prelungit in exces.iscarile respiratorii. b. scaderea debitului cardiac. 54. 63. c. boala arterelor coronare. valvulopatiilor. aportul mare de sodiu si efortul fizic. glicemie. sindrom de ischemie acuta periferica. In stadiul al ill-lea. In functie de cauza determinanta. 74. HTA medie . Principala cauza a infarctului miocardic este: a. efectuarea EKG-ului unui pacient dupa administrarea de medicamentc vasoconstrictoare. 66.inalta.rdiaca este compensata cand: . 65. c. 5L EKG de efort consta in: a. c. Cardiopatia ischemica este cunoscuta si sub forma: a. scaderea debitului cardiac.minueaza sau dispare la administrare de . 53.slipidcmie cu hipercolesterolemie. coronaritele. cantitatea de aer primita si de a mentine un debit sanguin corespunzator nevoilor organismului. Scaderea debitului cardiac in insuficient a cardiaca duce la: a. b. c. modificari EKG. 68. b. necroza ischemica a unei portiuni. b. b. c. efectuarea EKG-ului unui pacient care a efectuat timp de o luna un antrenament sustinut pentru recuperare fizica. b. HTA esentiala sau secundara. VSH. b. efectuarea EKG-ului in timpul efectuarii de catre pacient a unui efort standardizat. crize de angina pectorala. Insuficienta cardiaca este un sindrom clinic care rezulta din imposibilitatea de a expulza: a. 64. insuficienta cardiaea. Cardipatia ischemica are ca substrat lezional si alte cauze in afara aterosclerozei: a. 50 . III stadii. Manifestarile clinice ale cardiopatiei ischemice apar si in cazul unor coronare normale prin: a. Clasificarea cardiopatiei isehemice recomandate de OMS este: a. Edemul apare in: a. intreaga cantitate de sange primita si de a mentine un debit sanguin corespunzator nevoilor organismului.si cronica. ischemie periferica. Durerea cardiaca: a. Clasificarea insuficientei cardiace dupa localizare este: a. V stadii. EKG si ecocardiografie. Infarctul miocardic este provocat de: a. c. 72. c.55 ani. c. este legata strict de efolt. la efort. c. b. b. Factorii precipitanti in insuficienta cardiaca sunt: a. c.50 ani. Principala consecinta a scaderii fortei de contractie in insuficienta cardiaca este: a. b. c. b. 45 .55 ani. 71. boala de nod sinusal. c.Angorul pectoral apare pe fondul unei insuficiente coronariene conice datorita: a. in timpul unui efolt de intensitate mica. Cardiopatia ischemie a afecteaza mult mai frecvent barbatii decat femeile. 59. forma. complicatii vasculare. c. c.e. scadcrea debitului de umplere venoasa. insuficeienta cardiaca stanga. dreapta si globala. b. HTA benigna.50. In spital se vor elucida problemele de diagnostic diferential si diagnostic etiologic in cazul angorului pectoral prin: . di. se di. 61. anginele pectorale si dislipidemiile. b. d. b. lipsa sangelui in organe si tesuturi. sindromul ischemie. c. c. emboliile si anomaliile congenitale ale arterelor coronare. b. insuficienta cardiaca globala si unilaterala. b. c. infarctul miocardic acut. Insuficienta cardiaca este decompensata cand semnele ciini ce apar: a. manifestari simptomatice. leucocite. b. b. scaderea TA. necroza iscbemica a unei portiuni din micard. 45 . insuficienta cardiaca bilaterala si globala. b. EKO si radiografie pulmonara. Forma dureroasa de angina pectorala cuprinde: a. Formele nedureroase de cardipatie ischemica reprezinta: a. b. ischemie miocardica. 55. coronarelor stenoza1. b. la solicitari obisnuite si chiar in repaus. HT A se clasifica: a. prin obstruarea brusca a unei artere coronare. edemelor pulmonare repetate. c. prin obstruarea brusca a unei vene coronare. complicatii pulmonare. Insuficenta cardiaca are: a. aportul mare de lichide. insuficienta cardiaca stanga. forma ischemica si neischemica.Nitroglicerina sublingual. existenta in exces a sangelui in organe si tesuturi. IV stadii. endocardita bacteriana. b. AVC ischemie. c. infarctul miocardic. hipercolesterolemia. din micard. 69. angina pectorala de efort. ateroscleroza. Insuficienta ca. EKO si transaminaze. c. 62. 67. a. 57. 70. scaderea volemiei. 58. complicatii abdominale. scaderea AV. b. HTA se caracterizeaza prin: a. dureroasa si nedureroasa. e. lipsa oxigenului in tesuturi si organe. in conditiile unei umpleri venoase satisfacatoare. b. forma acuta. e. c. Cardiopatia ischemica reprezinta: a.

In cazul unui stop respirator fara oprirea inimii. El"A de etiologie toxic a este provocat de: a. antibiotice si tonicaI·diace. 97. malformatii ale oaselor cutiei toracice. numai la bolnavii inconstienti. inima nu este capabila sa faca fata solicitarilor obisnuite.30 de secunde. Iezi uni ireversibile la nivelul creierului si in alte organe. c.500 ml. dispnee si tuse. 76. preinfarctul miocardic. 82. indiferent de starea de constienta a bolnavului. datorata ruperii capilarelor pulmonare. Tratamentul EPA de etiologie infectioasa consta in: a.si nazofaringiene pot declansa la bolnavii constienti: a. Urmatoarele semne clinice nu sunt semne ale obstruarii cailor aeriene: a. 60 . c. b. 1 . b. stopul respirator este inevitabil urmat de stopul cardiac in urmatoarele 20 .7 minute. b. . Introducerea pipelor oro. numai la bolnavii constienti. dispnee intensa severa.ztem: a. 96. disparitia miozei. 78. reanimarea respiratorie poate avea succes in urmatorul interval de timp: a. c. b. insuficienta ventriculara stanga. b. diuretice. 81. EPA este declansat de: a. dextran 70 si oxigenoterapie. In cadrul manevrelor de resuscitare a stopului cardio . Care din semnele cli~ice de mai jos nu se incadreaza in tabloul clinic al edemului pulmonar: a. inima este capabila sa faca fata solicitarilor obisnuite. c. 95. reflexe periculoase de tuse. oxigenoterapia in EPA se poate practica pe respiratie asistata. 2 . intotdeauna. e. de natura cardiogena. c.respirator au urmatoarea succesiune: a. c. Tratamentul EP A la inecati cu apa de mare consta in administrare de: a. c. 88. b. 99. balans intre torace si abdomen. c. Edemul pulmonar acut apare prin inundarea brutala a alveolelor: a. gripa si infectii pulmonare. . a. pe 1/3 inferioara a stern ului.500 ml. c. c. leziuni grave ale peretelui toracic cu embolie gazoasa. b. b. b. dopamina. Tratamentul EPA neurologic consta in: a. 93.90 lminut. b. dextran 70 si oxigenoterapie.respirator: a. 92. hemoragie masiva intraperieardica si tamponada cardiaca. 89. c. b. lipsa curentului de aer la nas sau gura. 3 . 77. 85. b. brusca. c. b.10 minute. aterosceloroza coronariana. c. b. Care din afeetiunile de mai jos nu reprezinta contraindicatii ale masajului cardiac e. oprirea reversibila a respiratiei. meningite. torace si abdomen imobile. b. oxigenoterapia in El"A se administreaza numai dupa umidificare. durere si transpiratii. Eliberarea cailor aeriene este suficienta pentru ca victima sa-si reia respiratia: a. varsaturi. . c. b.c.5 minute. Moartea biologica se caracterizeaza prin: a. Eficienta respirati ei aIiificiale si a masajului cardiac extern este apreciata prin: a. Incetarea batailor inimii. b. c. b. c. absenta miscarilor respiratorii normale. b. eliberarea cailor respiratorii si administrare de oxigen. 40 . c. inima este capabila sa faca fata la eforturi mari. 80. expir greu zgomotos. SIDA.60 IminuL 86. absenta pulsului periferic. c. c. b. b. oxigenoterapie intermitenta pe sonda endotraheala. b. 80 . intoxlcatiile cu plumb: 87. dispnee. spre apendicele xifoid. 83. 79. 75. sangerare 300 . simptomele functionale in insuficienta cardiaca stanga sunt: a. b. Compresiunea in masaju1 cardiac extern se face: a. EPA de etiologie infectioasa apare in: a. uneori. In tratamentul EPA cu valori TA crescute este contraindicata administrarea de: a. Frecventa compresiunilor in masajul cardiac extern este de: a. de transudat sanguinolent necoagulabil prin presiunii alveolocapilare. stopul respirator si stopul cardiac apar in acelasi timp. intoxicatiile cu alcool etilic. administrarea de perfuzii in scop de hidratare. de natura anafilaetica. oprirea reversibila acordului. Conduita de urgenta a EPA cuprinde: a. c. 84. respiratie polipneica zgomotoasa. . sangerare 300 . sangerare 300 . b. b. c. pe coaste in stanga sternului.70 lminut. stopul cardiac este inevitabil urmat de stopul respirator in urmatoarele 20 . dispnee zgomotoasa. digitalice. antibiotice si tonicardiace. oprirea miscarilor respiratorii toracice si abdominale. El"A se clasifica dupa etiologie: a.30 de secunde. antibiotice si tonicardiace. Etapele stopului cardio . oxigenoterapia in EPA este contraindicata deoarece creste presiunea in alveole. apnritia pulsului la vasele mari si disparitia rnidriazei. c. 90.500 ml. Precizati care din afirmatiile de mai jos nu este adevarata: a. 98. 94. oligurie. c. Urmatoarele semne clinice nu se intalnesc in stpul cardio .respirator pipele orofaringiene cat si cele nazofaringiene se pot introduce: a. dextran 70 si oxigenoterapie. niciodata. de natura emboligena. mioza cu globi oculari mobili. 91. datorata ruperii alveolei pulmonare.

A 20. A 50. A 58. B 38. Este principala sursa de energie E. B 56. intoxicatiile cu organofosforice si CO. a.C 47. Continut mai mare de glucide B.C 61. B 25. Este rara la distrofici . 7. B 10. Necesarul minim este de 3 g!kgc/24 ore. Continut asemenator de lipide. A 73. C 68.B 75.A 86. Răspunsuri corecte: L B 2. A 17. B 18. Intubatie oro-traheala D. 3. 6. B 15. Tireotoxicoza materna B. Icterul prin inhibitori E. A 14.B 63.C 62. B 29.>. hipotensoare. Masaj cardiac extern C. Aspectele fiziopatologice legate de detresa respiratorie idiopatica se refera la: A. in exclusivitate C. Tulburari de ventilatie C.C 3.C. C 7.A 93. Contraindicatiile absolute ale alaptarii sunt: A. A 59.C 72. C 49.B 44. Pneumonia cu Pneumocystis carinii se caracterizeaza prin: A Frecventa crescuta la sugarii mici 1.B 46.A 84.B 71. 1000ui C. B 97. Continut mai mare de proteine D. A 48. Lactoza este un dizaharid fOlmat din doua molecule de glucoza D. B n. C nc 28. Necesarul zilnic de vitamina D este de: A. Necesarul de proteine este mai mare in alimentatia artificiala C.B 66. C 57. C 36. In asfixia alba etapele de tratament include: A. C 39. B 83.A 55. Continut mai mic de glucide C. C 80.A 96. Aportul este exogen.B 79.C 4LA 42. A 11.A 89. A 9. A 22. A 32. C 19. A 43.5 g/kgc/24 ore B. Glucoza se absoarbe pasiv. 8.B 88. B L lJllegatura cu necesarul in principii nutritive la sugar.A 78. C 16.2 % pe vena ombilical a E.A 91. 4. A 30. A 37. A 67. B 13.A 64. Zone intinse de emfizem pulmonar. C 8.B 82.B 31. Hipoperfuzie pulmonara B.A 98. cu exceptia: A. C 53. C 74. Aportul de acizi grasi saturati este preponderent. Scazut daca expunerea la soare este scazuta E. Necesarul de lipide este de 6 g/kgc/24 ore E.C 94.C S. B 60. Necesarul de proteine este de 1.B 95. Necesarul de glucide este de 6 g/kgcl24 ore D. Deficit de surfactant D.A 70.C 87. In tratamentul EPA cu valori TA scazute este indicata administrarea de: morfina. urmatoarele afirmatii sunt false. 2. B 54.C 69. 100. C 90.B 21. Compozitia laptelui de mama difera de laptele de vaca prin: A.C 77. S.A 81. B 34.A 99.C 65. Totul se rezuma la stimularea nou-nascutului si administrarea de oxigen. dopamina.A 40.C 100. C 12. Palatoschizis D.C 6. Referitor la aportul de glucide.A 76.C 45.C 4.B 35. Scazut daca expunerea la soare este crescuta. C 5LA 52. Bicarbonat de Na 4. c. Complianta pulmonara crescuta E. Ragadele mamelonare. b 26. b. urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate: A. SOOui B. Fenilcetonuria C. A nc 24. B 33. Crescut daca expunerea la soare este crescuta D.A 85. Aspiratia faringelui/stomacului B. dependent de pompa de sociu B. Continut mai mic de proteine E.

Opacitatile nodulare radiologice pot fi intalnite in: A. Febra prelungita C. Punct de plecare posibil focar septic extrarenal D. Glomerulonefrita acuta difuza poststreptococica nu este definita de: A. Antibioticul ales sa realizeze concentratie renala inalta E. Gravitate usoaTa pana la grava D. Glomerulita difuza endo si extracapilara.6 zile C. Identificarea germenului si testarea sensibilitatii lui C. Supa de morcov 3 % C. Simptomatologie zgomotoasa B. 16. frecventa E. febra. Raspuns mediocm la bronhodilatatoare B. Deficitele imunologice congenitale D. Complement seric normal E. Este o infectie virala B. cu exceptia: A. Perioada de stare de 4 . Aport precoce de glucoza D. 25. Aspect radiologic de "geam mat" D. Posologie pana la 200 rn1!kgcI24 ore 19. 14. Precizarea factorilor favorizanti locali si generali E. Dieta hidrica in Boala diareica acuta include: A. SaOz este obiectivul predictiv unic util pentm internare. Antibioticul ales sa realizeze concentratie sanguina inalta D. Pneumonia cu Klebsiella E. Greturile li. Febra D. Vimsul sincitial respirator este cel mai frecvent implicat D. Tusea. Referitor la Sindromul acut de deshidratare din Boala diareica acuta sunt adevarate urmatoarele. 12. Sa02<95 % C. Forma severa de amigdalita acuta corespunde: A. 20. Mucilagiu de orez 3 si 5 % E. Sindroamele edematos. Este o infectiebacteriana C. Precizarea sediului infectiei D. Propagarea ascendenta a infectiei depinde decisiv si de factorii locali. Diabetu1 zaharat. Supa de morcov 5 % B. Prezenta varsaturilor si a scaunelor diareice E. pufoase B. Distrofia c. Rata respiratorie > 70/min D. 13.24 ore E. Fontanela anterioara este deprimata. Fenomene toxice generale. cu exceptia: A. Datel~ clinice in pneumonia la copilul mic sunt urmatoarele: A. 17. Abcesului periamigdalian D. Nu afecteaza activitatea dizaharidazica. Diagnostic corect de Infectie de tract urimu' B. moi. CI B. Calea de propagare este de obicei ascendenta C. Semne clinice de impregnare virala E. scaune apoase B. Pneumonia cu Piocianic D. 15. Edemele sunt albe. Prezenta varsaturilor B. Otita supurata manifesta este caracterizata de: A. Il. Pneumonia cu Mycoplasma C. Diureza este neafectata D. Frecventa la copilul mare. Frecventa crescuta la distrofici D. K. urinar. bacteriurie semnificativa C. Abcesului retrofarinfian E. Pliu1 cutanat este lenes/persistent B. Dieta de tranzitie se poate face cu urmatoarele. Durerile abdominale. 18. Motivarea diagnostic ului de infectie urinara B.C. 23. hematogena. Sindromul hipertensiv si de supraincarcare cardio-vasculara C. Tensiunea arteriala este scazuta E. exceptand: A. Referitor la tabloul clinic din Glomerulonefrita acuta difuza poststreptococica in perioada de stare sunt adevarate urmatoarele: A. retentie azotata B. Calea de propagare a infectiei descendenta. cu exceptia: A. 10. este cea mai. A. 21. 20 mg/kgc124 ore. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste bronsiolita acuta: A. Uscaciunea mucoaselor survine mai ales in Sindromul acut de deshidratare C. Relevarea diagnosticului etiologic. Epiglotitei B. Decoct de orez 3 si 5 % D. Enterocolitele virale sunt caracterizate prin. Criteriile de internare pentm pneumonia acuta sunt urmatoarele: A. Aprecierea functionalitatii renale. Anginei streptococice. Diagnosticul Infectiei de tract urinar necesita parcurgere a urmatoarelor etape: A. O durata de 12 . 7 . Debut brusc. Titml ASLO crescut D. Ceratonia. Aport de Na. Criteriile de internare pentru bronsiolita acuta sunt: A. Varsta < 3 luni E. cu exceptia: A. arobon. Cu privire la patogenia Infectiei de tract urinar sunt implicate urmatoarele. Deficitele imuno1ogice dobandite E. Antibioticul ales sa se elimine preponderent prin bila pentru a nu afecta rinichiul bolnav. Tratament cu BiseptoJ. Principiile tratamentului etiologic in infectia de tract urinar sunt urmatoarele. Tusea in reprize D. Tratament cu Biseptol. Varsta B. Prezenta diareei C. Factorii favorizanti generali ai Infectiei de tract urinar sunt urmatorii. 9. Anginei de etiologie virala C. Pneumonia cu Pneumocystis carinii. 22. oligurie . Urina are aspect de "spalatura de carne" C. Anomalia de implantare vezicala a uretemlui C. Punctul de plecare al infectiei este de obicei periuretral B. Diureza este redusa. 24. Junghiul toracic E. Refluxul vezico-ureteral B. Pneumonia stafilococica B. Aport de NaHC03 C.S mg/kgc/24 ore E.

intravenous B. In criza. Greutate. ae .o. Febra C. Efectele toxice ale oxigenoterapiei sunt urmatoarele: A. Administrare de diuretic E. Se continua cu hidroxiclorochina. Administrarea p.30 % B. Ligaturarea precoce a cordollului ombilical C. Prezenta recurentdor afebriJe D. Monitorizarea clinica si de laborator a bolnavului cu Sindrom nefrotic presupune: A. Hipocromie D. 95 % din nefrozele lipoide sunt corticosensibile D. apoi metotrexat C. Densitatea urinara este normala sau usor scazuta. Asocierea febrei cu rash macular C. Criza se poate repeta in 24 ore E. Referitor la tratamentul convulsiilor. Hepato-spleno-adenomegalie E. 38. intramuscular E. Alimentatie predominent lactata D. Asimetrica. abc 7. Proteinurie calitativa lunar E.5-0. HEM> 27 Ilg si CHEM> 30 % E. p. Sideremie < 80 'Y%. A. Rash-ul include 1eziuni Jineare sau circulare D. Edem pulmonm C. 32. 3 tabletelzi. abcd 8. ace . VSH.o. Absenta senmelor de infectie a sistemului nervos central E.5 ml/zi. Frecventa la grupa de varsta 3 luni . cu exceptia: A. Absenta infectiei virale la debutul crizei.30 mg/kgc/doza. La sugarulllormal suplimentarea se face de la varsta de 2 luni. diazepam 0. Sindroamele llefrotice primare sunt definite de urmatoarele. Feroterapia injectabila la sugar este de 50 mg/legc/24 ore. Durata crizei peste 15 minute C. Actrita cronica juvenila forma sistemica se manifesta prin: A.015 g. Criza nerepetitivel in 24 ore. ad 4. se iau urmatoarele masuri terapeutice: A.6 mI din fiola/doza. cu exceptia: A. 30. 1. a preparatelor de fier se face intr-o singura doza zilnic D. Administrarea de tonicardiac B. ae 6. Articulatiile genunchi drept si cot stang tumefiate. 31. ASLO 333 u E. Sarurile de aur sunt frecvent utilizate ' E. Raspunsul la corticoterapie este nesatisfacator E. se pot incerca imunosupresivele si apoi medicatia experimentala D. 29. Feroterapia trebuie sa vizeze si saturarea depozitelor E. precizati care din optiunile urmatoare sunt corecte la un sugar cu G == 10 leg: A. cu exceptia: A Terapia se initiaza cu cel mai putin toxic medicament B. Absenta febrei in timpul crizei B. cu exceptia: A. 39. Simetlica. 26. ca si tratament fiziopatologic in pneumonii. migratorie si autolimitata E. fenobarbital 3-5 mg/kgc/zi. fibrinogen intens modificate D. Vindecabila cu sechele. VSH. 35. Astenie B. Profilaxia anemiei feriprive se realizeaza prin: A. TA zilnic C. 28. Febra de tip septicemic in pusee zilnice minimum 2 saptamani B.. Paloare cutaneo-mucoasa B. ab 3. Examen complet de urina bisaptamanal D. Selectati din datele de mai jos pe cele necesare pentm sustinerea diagnosticului de Reumatism alticular acut: A. diazepam 0. 40. cu exceptia: A. In insuficienta cardiaca. Referitor la tratamentul Altritei comice juvenile sunt adevarate urmatoarele. A. Glicemie saptamanal. Administrarea de fier la gravide B. Serozita. Absorbtia fierului administrat oral este de 10 . 36.bsenta recurentelor afebrile C. Crestere rapida C. In profilaxia crizelor. Corticoterapia este rezervata pentru boala sis temi ca. Necesarul crescut la varsta de 6 luni. 37. 27. calde si dureroase B.o. fenobarbital 0. Suplimentarea aportului de fier la sugarul normal cu 4. J. migratorie si autolimitata D. Ulterior. intramuscular sau p.5-6 mglkgc/zi E. D. Diagnosticul de anenue hipocroma hiposideremica se sprijina pe urmatoarele: A. Complementul serie este scazut C. Doza de intretinere pentru tonicardiac reprezinta 1/3 din doza totala de digitalizare D.D. Aport inadecvat necesarului B. VEM<70-80~L3 C.5-3 g124 ore E. fenobarbital 10 % 0. Diaree. In criza. 33. Intereseaza preferential articulatiile mari B. Cantitatea totala de fier la nou-nascut E. Leziunile glomerulare sunt minime. Promovarea alimentatiei naturale D. Durata crizei sub 15 minute D. Ingesta. Administrare de fllrosemid. Retentia azotata este neobligatorie si tranzitorie B. ce 2. Sugarul nu tolereaza mai mult de 50 mglkgc/doza de fier elemental C.25-0. Definitia convulsiilor febrile la sugar si copilul mic cuprinde urmatoarele aspecte. intravenous C. Circumstantele fiziologice ale anemiei feriprive sunt: A.5 ani B. Preferate sunt soldul si umarul C. Doza de intretinere pentru tonicardiac reprezinta Vz din doza totala de digitalizal'e C. Fibroplazie retrolentala D. Proteinuria este intre 2. In profilaxia crizelor. In profilaxia crizelor. Policutrita din Reumatismul alticular acut este definite de urmatoal"ele. Referitor la feroterapie sunt adevarate urmatoarele. de scleroza glomerulara foc ala. diureza zilnic B. Varsaturi E. Artralgii la nivelul aceloral1 articulatii.

5. palparea elementelor fetale caracteristice c. mărime a utemlui b. a b c d 40. 1 săptămână de la fecundaţie e. modificările de formă.bce 18. Semnele prezumtive de diagnostic al sarcinij sunt: 13. ad 16. a b c ci e 33. modificările de formă. vărsături.c 15. a b c ci e 11. 6. modificările colului uterin: coloraţie violacee. d. consistenţă.d 23. 4leg e. a b c 32. 2kg c. b d 34. b d 35. 4. consistenţă. 5 leg. 3 săptămâni de la fecundaţie d. apariţia mişcărilor fetale e. a b c ci 37. dozarea fibrinogenului . reducerea consistenţei. colul moale şi catifelat. 1 kg b. a b 21. b de 28. reţeaua venoasă Haller. a b c 26. amenoreea.e 17. tulburările neurovegetative: greţuri. 7. a b c e 27. 2 săptămâni de amenoree b. a b c de 24. 3 leg d.abce 12. urmărirea efectelor biologice ale progesteronului din urina femeii gravide asupra organelor genitale ale unor animale de experienţă d. mărime a uterului b. perceperea de către gravidă a mişcărilor fetale e. urmărirea efectelor biologice ale estrogenilor din urina femeii gravide asupr~ organelor genitale ale unor animale de experienţă c. modificările calului uterin: coloraţie violacee. tulburările neurovegetative: greţuri.9. a b c 1. b c e 29. e 22. sialoree. ac d e 2. Dintre investigaţiile de laborator minime care se fac la gravidă în primul trimestru de sarcină fac parte: a. 3. Semnele clinice de certitudine pentm sarcină sunt: a. În timpul sarcinii creşterea ponderală trebuie să fie de cel puţin: a. perceperea de către gravidă a mişcărilor fetale e. a. modificările s9. ac 10. hipcl1)igmentarea mamelollului. a b 20. a b c ci e 31.d 39. hipennenoreea b. de 25. amenoreea c. colul moale şi catifelat. Semnele clinice de probabilitate pentru sarcină sunt: a. ac 30. Ecografia bidimensională poate evidenţia prezenţa sacului ovul ar după: a. sialoree c.l1ilor:creştere în volum. abccie 38. a b c d e 19. urmărirea efectelor biologice ale somatotropinei cori onice din urina femeii gravide asupra organelor genitale ale unor animale de experienţă. Reacţiile biologice de sarcină au ca principiu: a. determinarea gmpului de sânge şi Rh. 1 lună de la fecundaţie. urmărirea efectelor biologice ale estrogenilor din urina femeii gravide asupra organelor genitale ale unor animale de experienţă b. d. 5 săptămâni de amenoree c. vărsături. reducerea consistenţei. perceperea de către examinator a mişcărilor active fetale. urmărirea efectelor biologice ale gonadotrofinei corionice din urina femeii gravide asupra organelor genitale ale unor animale de experienţă e. b. d. b c e 36.ab 14.

17. tonusul bazal e. nasul c. partea fetală în contact cu strârntoarea superioară este craniul fetal d. Punctul de reper pentru stabilirea varietăţii de poziţie în prezentaţia frontală este: a. nasul c. Punctul de reper pentru stabilirea varietăţii de poziţie în prezentaţia craniană occipitală este: a. Fenomenul angajării constă în: a. creasta sacrată. 21. fmntea b. 9. angajarea b. creasta sacratil. fruntea b. rnentonul· d. versiunea internă cu mare extracţie d.c. Dirijarea chirurgicală a travaliului se referă la: a. creasta sacraLă. iminenţa de avort c. cumarinice e. Punctul de reper pentru stabilirea varietăţii de pozitie în prezentaţi a bregmatică este: a. antiprostag1andinice d. Travaliul se defineşte ca declanşat dacă: a.. 8. creasta sacrată. 18. nici una din cele de mai sus. dinamometrie c. medicaţia dinamicii uterine d. 13. hipertensiunea arterială indusă de sarcină b. penetrarea c. occiputul e. 24. occiputul e. intensitatea contracţiei c. hematocrit c. occiputul e. hidrocefalia d. mentonul e. Dintre metodele obstetricale de dirijare a travaliu1ui fac parte: a. anticumarinice. Explorările paraclinice utilizate pentru diagnosticul diferenţial al prezentaţlel pelvlene sunt: . VDRL şi testare HIV d. frecvenţa şi ritnlÎcitatea. fnmtea b. amplitudinea undelor a d. dacă există contracţii uterine b. 15. . Măsurarea mecanică sau electrică a contracţiilor uterine se numeşte: a. 23. 11. partea fetală în contact cu strâmtoarea superioară este pelvisul fetal c. fmntea b. amplitudine a complexelor QRS b. ocitocice pe cale orală c. inciziile perineului b. dacă calul este şters şi dilatat cel puţin 2 cm. antibiotice b. flexiunea capului la strâmtoarea superioară. planul de angajare al prezentaţi ei traversează strâmtoarea inferioară e. hemoglobil1a. prostaglancline e. Factorii etiologici ai prezentaţiei pelviene sunt: a. spasmolitice c. 12. ruperea artificială a membranelor c. rnentonul d. oligoamniosul. 14. 20. este o prezentaţie longitudinală b. probe hepatice. este o prezentaţie transversală e. ocitocice în perfuzie b. 10. decolarea polului inferior e. Timpii biomecanici ai naşterii sunt: a. detaşarea e. mentonul d. . creasta sac rată. frecvenţa este de 10%. Următoarele afirmaţii cu privire la prezentaţi a pelviană sunt adevărate: a. spasmoliticele b. dacă contractilitatea uterină este ritmică şi intensă şi are gradient crescător de frecvenţă durată şi intensitate c. dacă membranele sunt mpte. planul de angajare al prezentaţiei traversează strâmtoarea superioară b. nasul c. nasul c. . Punctul de reper pentru stabilirea varietăţii de poziţie în prezentaţi a facială este: a. dacă s-a eliminat glera cervicală d. instilaţii de soluţii saline d. eIectromiografie e. betasimpatomimetice. planul de angajare al prezentaţiei traversează strâmtoarea mijlocie d. amniocenteza. rnentonul d. fruntea b. 19. incizia membranelor. operaţia cezariană e. Parametrii activităţii contractile uterine sunt: a. Medicaţia dinamicii uterine constă în: a. 16. Punctul de reper pcntnl stabilirea varietăţii de poziţie în prezentaţia pelviană este: a. occiputul e. 22. nasul c. tocometrie d. e. polihidramniosul e. b. aplicaţia de forceps c. planul de angajare al prezentaţiei parcurge bazinul obstetrical de la strâmtoarea superioară la cea inferioară c. ecografie . Pentru dirijarea famacodinamică a travaliului se pot utiliza: a. coborârea el. degajarea.

malformaţiile uterine c. 80%. 35. cantitatea şi aspectul lohiilor d. 550 grame. incidenta este ce mai ridicată în Africa e. în primele 72 de ore după naştere. în timpul sarcinii. este o boală care apare în diferite situaţii patologice. multiparitatea b. cu excepţia: a. este o excepţie la specia umană 33. c. incidenta este ce mai ridicată în Africa e. . este o excepţie la specia umană b. c. 500 grame d.a. viciaţiile de bazin c. Administrarea imunoglobulinei anticD se face: a. 26. prima propoziţie este adevărată şi a doua falsă d. tomografia computerizată b. greutate fetală estimată peste 2500 grame. concediu prenatal începând cu 35 de săptămil. alcalin d. utilizar~a inductorilor de ovulaţie a redus mult incidenţa sarcinii gemelare. Factorii etioldgici ai prezentaţiei transversale sunt: a. spatele fetal d. Procentul de sarcini diagnosticate care se so:ldează cu avort spontan este: a. fetid c. b. Indicaţiile operaţiei cezariene în prezentaţia pelviană sunt: a. 28. sunt: a. 40. Următoarele afirmaţii cu privire la sarcina gemelară sunt adevărate: a. Următoarele afirmaţii cu privire la disgravidia precoce sunt adevărate: a. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii avortul poate fi definit ca întreruperea intempestivă a cursului sarcinii pentru feţi Cll greutate mai mică de: a. indusă de aceasta. radio grafia sarcinii d. în timpul travaliului e. craniul fetal c. În mod nonnal mirosul lohiilor este: a. 38. 32. 25. ambele propoziţii sunt adevărate dar nu sunt în relaţie cauză-efect. cu excepţia: a. înainte de debutul travaliului d. 4-5 săptămâni postpartllm b. 35-40% e. În prezentaţia transversală naşterea nu se poate desfăşura pe cale naturală decât în mod excepţional. greutate fetală estimată peste 3000 grame d. sarcina după tratament pentru sterilitate e. repausul la pat între 30 şi 36 săptămâni b. Prezentaţia transversală este o prezentaţie distocică. Parametrii urmăriţi în evoluţia clinică a lăuziei sunt următorii. administrarea de calciu şi ocitocice minore c. 30. a ambele propoziţii sunt adevărate şi se află în relaţie cauză-efect b. 600 grame c. temperatura. pelvimetria e. prima propoziţie este falsă şi a doua adevărată. 10% b. 8~9 săptămâni postpartum. greutate fetală estimată peste 3000 grame d. e. greutate fetală estimată peste 2500 grame. administrarea de tocolitice d. dar pot persista pe parcursul zilei d. uterul cicatricial c. cel mai frecvent greţurile apar dimineaţa. cantitate a de sânge pierdută b. ambele propoziţii sunt false. în primele 5 zile c. cel mai frecvent greţurile apar seara dar ][lotfi prezente şi pe parcursul zilei e. involUţia uterină c.ni gestaţionale Lăuzia durează: a. 39. pel visul fetal b. greutate fetală estimată peste 2500 grame. hipertensiunea arterială indusă de sarcină d. examenul Doppler. 37. prezentaţia transversală este indicaţie de operaţie cezariană b. 6-7 săptămâni postpartum d. il. greutate fetală estimată peste 3000 grame d. este o sarcină cu risc obstetrical crescut c. acid b. termografia e. sarcina după tratament pentru sterilitate e. în prezentaţia transversală. cerclajul calului uterin. 5-6 săptărriâni postpaItum c. incidenţa este cea mai ridieată în Extremul Orient d. în primele 4 zile b. fad e. utilizar~a inductorilor de ovulaţie a redus mult incidenţa sarcinii gemelare. nici un răspuns nu este corect. Indicaţiile operaţiei cezariene în prezentaţia pelviană. prezentaţia pelviană este indicaţie absolută de operaţie cezariană b. involuţia sânilor e. la palparea segmentului inferior se descoperă: a. 25-30% d. nu se palpează prezentaţie e. Următoarele afirmaţii cu privire la sarcina gemelară sunt adevărate. 31. 900 grame b. prezentaţia pelviană este indicaţie absolută de operaţie cezariană b. este o boală proprie gestaţiei. 29. nefiind o boală proprie gestaţiei c. incidenta este cea mai ridicată în Extremul Orient d. uterul cicatricial c. 36. greutate fetală estimată peste 4000 grame e. 6-8 săptămâni postpartum e. înţepător. Indicaţiile operaţiei cezariene în prezentaţia transversală sunt: a. 34. 15-20% c. 1000 grame e. macrosomia fetală. e. Pentm prevenirea naşterii premature la sarcina gemelară se pot folosi: a. se mai numeşte şi disgravidie de ultim trimestru. ecografia c.

41. în primele 3-5 săptămâni de sarcină d. c. În trimestrul II de sarcină b. 42. metraragia abundentă e. modificări plastice marcate ale prezentaţiei (bose voluminoase) d. Avorturile endocrine prin insuficienţa corpului galben se produc: a. 46. sarcina evoluează întotdeauna spre avort b. placenta jos inserată e. anomaliile embrionare. c. prima propoziţie este adevărată şi a doua falsă d. în trimestmlll de sarcină b. Complicaţiile septice sunt cele mai freevente şi mai grave complicaţii ale avortului provocat. infecţiile virale mateme d. virusul herpetic c. infecţiile virale mateme d. placenta jos inserată c. infecţiile virale materne d. prostaglandinele. Cauzele ovulare. 30 şi 36 de săptămâni e. anomaliile embrionare. antispasticele d. în primcl" 14 săptămâni de sarcină e. 29 şi 38 de săptămâni c. Avortu1 embrionar se produce: a. ligamentele rotunde se palpează în tensiune c. stările toxice mateme b. 55. după 14 săptămâni de sarcină. în primele 14 săptămâni de sarcină e. după 14 săptămâni de san:ină. Diagnosticul mpturii uterine se face: a. Următoarele simptoame pot fi caracteristice pentru avortul spontan: a. 52. 26 şi 40 de săptămâni b. în primele 14 săptămâni de sarcină e. 51. în al treilea trimestru de sarcină d. la data presupusă a menstruaţiei c.. Complicaţiile septice ale avortului provocat pot fi loealizate. tratamentul hormonal cu progesteron c. generalizate. 54. Avortul tardiv se produce: a. sângerare vaginală redusă e. stările toxice mateme b. până la şoc toxico-septic. în trimestmlll de sarcină b. În iminenta de avort şi în ameninţarea de avort pot fi întâlnite următoarele posibilităţi evolutive: a. stările toxice materne b. antialgicele majore b. antispasticele d. sarcina evoluează întotdeauna spre naştere c. Cauzele materne generale de avart spontan sunt: a. sângerare vaginală abundentă. cefalea b. 26 şi 42 de săptămâni. tocoliticele e. după 14 săptămâni de sarcină. în al doilea trimestru de sarcină c. placenta jos inserată e. a ambele DroDozitii sunt adevărate si se află în relatie cauză-efect b·. în primele 14 săptămâni de sarcină e. uter hiperton. germeni anaerobi şi aerobi. în primele 3-5 săptămâni de sarcină d. ambele propoziţii sunt false. 47. repausulla pat e. 57. prostaglandinele. 44. în plimul trimestru de sarcină b. Principalele mijloace terapeutice folosite în ameninţarea de avort sunt: a. nici una dintre variantele de mai sus nu este corectă . . tratamentul hormonal cu progesteron c. sinechiile uterine c. în trimestml II de sarcină b. sinechiile uterine c. virusul papiloma d. În etiologia avortului infectat pot fi implicaţi: a. contraclilitatea uterină şi sfu1gerarea se poate accentua cu evoluţia spre avort e. germeni gram pozitivi e. anomaliile embrionare. 53. pe toată durata sarcinii e. 45. prin examen radiologie b. leu coreea abundentă. 43. valorile mari ale tensiunii arterHc d. 29 şi 36 de săptămâni d. după 14 săptămâni de sarcină. retractat pe făt b. AvortuJovular se produce: a. prima propoziţie este falsă şi a doua adevărată. contractilitatea uterină şi sângerarea poate sista cu evoluţia în continuare a sarcinii el. e. prin tuşeu vaginal C"Ic evidenţiazll extinderea unei 1eziuni cervicale . antiprostaglandinicele şi antiocitocice1e b. în primele 3-5 săptămâni de sarcină d. Cauzele materne locale de avort spontan sunt: a. 56. în primele 3-5 săptămâni de sarcină d. 50. Naşterea spontană prematură se defineşte ca întreruperea intempestivă a cursului sarcinii Ia o vârstă gestaţională cuprinsă între: a. Principalele mijloace terapeutice folosite în ameninţarea de aVOlt sunt: a. Ia clata presupusă a menstmaţiei c. la data presupusă a menstruaţiei c. ambele propoziţii sunt adevărate dar nu sunt în r~laţie cauză··efect. Avortul menstrual se produce: a. 49. insuficienţa corpului galben de sarcină nu este cauză de avort spontan. germeni gram negativi b. sinechiile uterine c. 48. embriofetale şi anexiale de avort spontan sunt: a. prin examen ecografie . La examenul clinic obstetrical în sindromul de premptură uterină se constată: a. la data presupusă a menstruaţiei c.

stare generală alterată. Mastita acută nesupurată se tratează prin: a. calea sanghină e. Tratamentul rupturilor perineale constă în: a. un ansamblu de dureri pelviene şi lombare care apar în timpul menstruaţiei d. netratată. 2% c. suprimarea alăptfuii din sânul bolnav b. febra b. şi care apare la jumătatea ciclului menstrual b. criză dureroasă pelviană. paloarea marcată a tegumente10r e. tratament medical cu antialgice şi simptomatice b. . 70. se manifestă prin semne generale. incizia chirurgicală a Iezi unii el. sutura chirurgicală a leziunilor d. 68. antibiotice în doză mare datorită zonei cu potenţial septic e. însoţită adeseori de o mică metroragie. ansamblul tulburărilor funcţionale care apar înaintea menstruaţiei la unele c. 25% e. nici una din cele de mai sus. c. absenta menstruatiei e. un ansamblu de dureri pelviene şi lombare care apar în timpul menstruaţiei sau însoţesc menstruaţia d. şi care apare la jumătatea ciclului menstrual b. tratament chirurgical după stabilizarea hemodinamică a bolnavei d. Amenoreea se defineşte ca: a. apariţia secreţiei lactate pe un sân cu mastoză chistică d. un ansamblu de dureri pelviene şi lombare care apar în timpul menstruaţlel d. Dismenoreea se defineşte ca: a. Limfallgita sânului în lactaţie se tratează prin: a. criză dureroasă pelviană. evacuarea artificială a laptelui c. niciuna din cek de mai sus. apariţia unor cavităţi chistice la nivelul sânului prin obstruarea căilor excretorii şi acumularea laptelui în canalele galactofore l' . puncţie biopsie în leziune e. Tratamentul rupturii uterine constă în: a. tratamentul este în general local d. 69. însoţită adeseOli de o mică metroragie. un ansamblu de dureri pelviene şi lombare care apar în timpul menstruaţiei el. b. 63. sângerarea vaginală abundentă d. masaj energic al uterului şi administrarea de stiptice b. Galactocelul constă în: a. totalitatea stărilor patologice ce apar în lăuzie d. 1 a. însoţită adeseori de o ffilca metroragle. absenta menstruatiei e. . afecţiunea poate evolua spre propagare locoregională. însoţită adeseori de o mică metroragie. Căile de propagare ale infecţiei în infecţiile puerperale pot fi: a. 72. febră. tratamentul este general cu antibiotice în doze mari. 66. apariţia fenomenelor inflamatorii la nivelul sânului pe traseul unui canal limfatic b. starea generală alterată în raport cu gravitatea infecţiei c. absenta menstruatiei e. tratament local cu antiseptice şi pansament steril c. criză dureroasă pelviană. prin tomografie computerizată. totalitatea stărilor infecţioase cu poartă de intrare genitală. etc. c. totalitatea stărilor infecţioase ce apar în Iăuzie c. 10% d. pungă de gheaţă pe abdomen şi administrare de stiptice c. tratarnent chirurgical de urgenţă fără a se mai aştepta stabilizarea hemodinamică e. totalitatea stărilor infecţioase cu poartă de intrare genitală 'b. ansamblul tulburărilor funcţionale care apar înaintea menstruaţiei la unele femei şi dispar odată cu terminarea ei. Infecţiile puerperale se definesc ca: a. pe cât posibil tratament medical şi dacă sângerarea nu se opreşte tratament chirurgical. incizia chimrgicală a leziunii el. Incidenţa medie a infecţiilor puerperale este de: a.d. calea limfatică d. . . criză dureroasă pelviană. se manifestă prin fenomene inflamatorii locale b. antibiotice c. . ~ . . calea directă prin msămânţarea germenilor în căile genitale b. antjinf1amatoare. prin control manual al cavităţii uterine e. 58. 59. 65. Hemoragiile uterine disfuncţionale se definesc ca: . nici una din cele de mai sus. ansamblul tulburărilor funcţionale care apar înaintea menstruaţlel la unele femel ŞI dispar odată cu terminarea ei. c. 64. uterul sub-involuat. şi care apare la jumătatea ciclului menstrual b. însoţită adeseori de o mică metroragie. 71. antiint1amatoare. formaţiuni tumorale solide la nivelul sânului secundare lactaţiei c. 62. sânge~ări anormaie ale endometrului ca o consecinţă a dereglării mecanismului fiziologic al ciclului menstrua1. criză dureroasă pelviană. apărute înlăuzie e. c. absenta menstruatiei e. ŞI care apare la jumătatea ciclului menstrual . ansamblul tulburărilor funcţionale care apar înaintea menstruaţiei la unele femei şi dispar odată cu terminarea ei. Sindromul premenstrual se defineşte ca: a.. administrat parenteral e. ablactare e. 30%. 1% b. 60. 67. sânge~ări anormaie ale endometrului ca o consecinţă a dereglării mecanismului fiziologic al ciclului menstrua1. calea canaliculară ascendentă c. sânge~ări anormaie ale endometrului ca o consecinţă a dereglării mecanismului fiziologic al ciclului menstrual. şi care apare la jumătatea ciclului menstrual . 61.' . Următoarele simptoame şi semne sunt sugestive pentru endometrita puerperală: a. sânge~ări anormaie ale endometmlui ca o consecinţă a dereglării mecanismului fiziologic al ciclului menstmal. Următoarele afirmaţii cu privire la infecţiile perineale sunt adevărate cu excepţia: a. suprimarea alăptării b. Sindromul intermenstrual se defineşte ca: a. .

d.:a. c. tahicardie. 50. 14. 12. 3. e. c. : d. 59. : b. jugulare turgeşcente. b. : d. 34. : a. : c. : b. : b. : b. : c. 7. : b. 38. d.e. 60. a) diureza b) circulaţia şi controlul hemoragiilor c) statusul psihologic d) menţinerea liberă a căilor respiratorii e) expunerea pacientului 3. c. 39. estomparea zgomotelor cardiace. 48. : e. : a. 47. 2. 37. : b. e. : b. de aceea nu se iniţiază imediat intervenţiile terapeutice e) dispnee. 61. : e. 15. d. 5. : a. d. : d. c. : b.Tamponadacardiacă e sugerată de următoarele semne clinice: a) elistensia jugularelor b) creştereaTA e) accentuarea zgornotelor cardiace el) cianoză . : a. : a. un ansamblu de dureri pclviene şi lombare care apar în timpul menstruaţiei sau însoţesc menstruaţia d. b. 72.C. 62. c. : b. : d. d. 35. 4. 6. 13.Pneumotoraceleîn tensiune se caracterizează prin: a) este potenţialletal b) aerul pătmnele în inspir în spaţiul pleural şi nu se poate evacua în expir c) se însoţeşte obligatoriu de o plagă penetrantă toracică el) se poate vindeca spontan. 17. : <1. 41. : b. 26. : b.. : c. c. d. d. : a. : e. ansamblul tulburărilor funcţionale care apar înaintea menstruaţiei la unele femei şi dispar odată cu terminarea ei. 18. etc. I. d.. b. : c. 42. d. d. 32. b. : b. 10. 65. : c. 40. e. d. c. : d. 53. d. : a. d. : b. : b. c. d. c. 19. 36. 56. d. 30. 64. : d. : a. sângerări anormale ale endometrului ca o consecinţă a dereglării mecanismului fiziologic al ciclului menstmal. 9. 1. e.0bstrucţia completă a că-ilor respiratorii se manifestă prin: a) bradipnee b) retracţia musculaturii intercostale c) cianoză d) tuse productivă e) stridor 5.Cauze ale obstmcţiei căilor respiratorii: a) pacienţi comatoşi cu reflexe diminuate sau abolite b) traumatisme toraco-abdominale c) spânzurarea d) edem Quincke e) pneumotoracele 4. : c. : b. : <1. b.Intervenţii de îngrijire la pacienţii cu volet cost al : a) plasarea pacientului în decubit ventral b) asigurarea oxigenării adecvate e) reducerea anxietăţii d) plasarea pacientului pe partea afectată e) efectuarea de exerciţii respiratorii 8. d. 29. 54. d. : a. 8. e. : a. b. : e. : c. : d. 31. 66. : <1. : d. : a. d. 33. : b.În cadrul supravegherE primare urmărim: .Intervenţii de reducere a obstrucţiei căilor respiratorii: a) poziţionarea pacientului în decubit lateral b) luxaţia anterioară a mandibulei c) aspiratia d) oxigenoterapia e) plasarea unei sonde orofaringiene 6.c. absenţa menstruaţiei e. 70. b. 20. c. d. devierea traheei. : d. 43. 7. 46. e. : b. 52. : d. 57. : a. c. c. 24. 11. 68. 49. c. d. : d. 28. : a. e. : c. 44. 55. : a. : a. 67. b. c. e. 22. : e. b. : c. : b.b. b. : a. 27. 16. : a. 63. : d. 45. : a. : b. 23. : d. : a. :d. : c. 51.. d. : c. 69. 25. e. 21. 71. c. 58.Supravegherea primară implică: a) evaluarea funcţiilor vitale b) identificarea problemelor ameninţătoare de viaţă c) evaluarea sistematică a pacientului d) iniţierea simultană a măsurilor de resuscitare e) identificarea tuturor problemelor de îngrijire 2.

toată grosimea tegumentului.Efectuarea corectă a unui pansament trebuie să respecte următoarele principii: a) să asigure absorbţia secreţiilor b) să asigure otemperatură de minim 38°C la nivelul plăgii c) să se aseptizeze plaga cu antiseptice corespunzătoare stadiului ei de evoluţie d) să se lucreze în condiţii de asepsie perfectă e) să se asigure mobilizarea regiunii lezate.epidermul parţial b) gradul II . datorate durerii 25.Factorii-cheie implicaţi în accelerarea vindecării sunt: a) reducerea aportului de lichide b) suportul nutriţional c) prevenirea şi tratarea infecţiei d) hipoxia e) suportul psihologic 16.Exmninarea neurologică primară urmăreşte: a) starea de conştienţă b) reflexele osteo-tendinoase c) dimensiunea pupilelor d) tonusulmuscular c) reacti vitatea la stimuli lO.Supravegherea secundară se caracterizează prin: a) include măsuri de resuscitsl"e b) examinarea completă a pacientului c) include culegerea datelor d) începe după stabilizarea leziunilor ameninţătoare de viaţă e) începe odată cu măsurile de resuscitare l1. pacientul nu va primi alimente pe gură c) montarea unui tub de gaze la pacienţii meteorizaţi d) administrarea de laxative la indicaţia medicului .După modul de producere.flictenă hemoragică d) gradul IV . e) să nu exercite compresiune asupra circulaţiei sanguine a membrulUI . pentru grăbirea vindecării 15.e) reducerea TA 9.Clasificarea arsurilor în funcţie de profunzime se face astfel: a) gradul 1. perioada postagresională b) perioada metaagresională dismetabolică c) perioada chirurgicală. e) se vor evita clismele la pacienţii cu intervenţii pe tubul digestiv superior 23.Intervenţii pentru profilaxia ileusului şi reluarea alimentaţiei postoperator: a) imobilizarea pacientului b) în perioada de atonie gastrointestinală.Examinările de laborator de rutină includ: a) HLG b) urocultura c) glicemia d) ureea e) VSH 21.Tntervenţii pentru reducerea senzaţiei de greaţă şi a vărsăturilor în perioada postoperatorie: a) administrarea de ceaiuri şi citrice b) administrarea medicaţiei parenteral c) sondaj nazogastric d) evitarea antiemeticelor e) poziţionarea pacienţilor în decubit lateral 22. catabolic-anabolică d) perioada de şoc traumatic e) perioada subclinică 13.Motivele pentru a "deranja" o plagă sunt: a) pentru a urmări evoluţia pe termen scurt c) pentm a 'indepărtatesutul necrozat d) pentru a îndep31ia tuburile de dren sau suturile e) pentm a o lăsa deschisă. plăgile se clasifică astfel: a) tăiate b) I profunde c) recente d) înţepate e) contuze 12.Principiile unei imobilizări corecte a fracturilor sunt: a) asigurarea funcţiilor vitale are prioritate dacă imobilizarea unei fracturi nu perrnite efectuarea măsurilor de resuscitare b) să fie adaptată reliefului anatomic al regiunii accidentate c) să cuprindă obligatoriu articulaţiile situate deasupra focan~lui ~eofractură d) să fie realizată în aşa fel încât îndepărtarea ei să fie cât maI faclla .Bilanţul clinic general urmăreşte: a) înălţimea şi greutatea b) vârsta aparentă şi reală c) starea psihică d) antecedentele familiale e) diureza 20.epiderm şi derm c) gradul III .Simptomatologia locală a fracturilor constă în: a) deformare a regiunii b) escoriaţii şi plăgi în zona fracturii c) crepitaţii osoase d) echimoze. hematom e) stări lipotimice.Profilaxia tromboemboliilor se realizează prin: .În evaluarea şi descrierea unei plăgi trebuiesc precizate: a) ora ultimei schimbări a pansamentului b) persoana care a schimbat ultima dată pansamentul c) descrierea zonei dinjurul plăgii d) aspectullichidului drenat din plagă e) diureza l7. a) masaj pentru stimularea circulaţiei b) imobilizarea extremităţilor c) folosirea ciorapilor şi a faşelor elastice d) administrarea de heparină la pacienţii cu risc e) pozişionarea pacientului 'in decubit lateral stâng 24.Pregătirea preoperatorie are ca scop: a) prevenirea infecţii lor postoperatorii b) amânare a intervenţiei chirurgicale c) prelungirea perioadei de spitalizare d) prevenirea complicaţiilor intraoperatorii e) neutralizarea surselor de infecţie cu originea la nivelul tegumentului 19. cu escare de grad IV e) toate răspunsurile anterioare sunt corecte l4.Boala generală a arşi lor include următoarele stadii: a) şocul combustional. favorizând oxigenarea 18.

fierul de călcat c.ac e 1O. 180o-80min 5. Complicaţiile ulcerului sunt: a. vapori sub presiune 7. Colecistectomia semnifică: a.Următoarele afirmaţii sunt adevărate: a) creşterea TA favorizează creşterea diurezei b) corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice se începe imediat.a b e 26. utilizarea de vapori de etilenoxid 10. extirparea nervului vag b.ac el 4.b ce 6. extragerea calculilor c. apă oxigenată c. mijloace termice r' rnÎlln::lrp. Căldura umedă sterilizantă presupune: a. 180 40 min b. Pentru pregătirea instrumentarului a. utilizarea de vapori sub presiune 'c.3 b c 13. malignizarea Il.b c d 27.b c el 18.a c el 14. stenoza d. Intervalul de timp cât instrumentele pupinelizate sunt considerate steriJe: a. sterilizarea uzuală în bacteriologie 4.b ce 5. 1800 . 10 h 6.lndicaţiile sondajului vezical sunt: a) efectuarea exarnenului sumar de urină b) monitorizarea debitului urinat' c) intraoperator în intervenţii de lungă durată d) controlul incontinenţei de urină e) examinarea prostatei 27.3 C el 1. expunere la vapori b. flmnbare b.a c d 24.b c d 23.ad e 9. extirparea colecistului 0 - .lodcnoanastomozei b.b el e 3. Vagotomia presupune: a. slerilizarea de urgenţă c. expunere la vapori e. sterilizarea obişnuită în chimrgie b. oxicianură de mercur 8. perhidrol b. Autoclavarea presupune: a. prin administrarea de lichi de per os c) se evită forţarea diurezei prin administrarea excesivă de Iichide d) nu se administrează diuretice înainte de corectarea vo1emiei e) diureza nu se poate monitoriza prin cateterism vezical llăspunsuri : La bel 2. rh1mirp. penetraţi a e. sutura nervului vag 12.b c e 22.3 cel 15.a c d 21.3 c e 16. secţionarea nervului vag c. fierbere d.a el e 12. gastrojejunoanastomozei c.b c el l1. mijloace mecanice b. Căldura uscată sterilizantă este reprezentată de: a. incizia colecistului b. Sindromul de ansă aferentă este caracteristic: a.30 min c.a b c 20. apă fierbinte c.a c el 17.a b e 7. autoclav c. 48 h b.3 C d 25. 24 h c.b c d 8. etuvă cu aer cald pupinel 3. pupinel b. baie alcoolică 9. piloroplastiei 13. chirurgical se utilizează: 2.a el e 19. hemoragia b. perforaţia c.26. gastrodl. Antiseptice cu degajare de 02 sunt: a. Flambarca vizează: a. Temperatura şi durata expunerii la pupinel (etuvă): a. Materialul cauciucat se sterilizează în: a. apă caldă b.

localizarea arsurii 19. hipotermie generală b. Perforaţia colecistului determină: a. puncţia abdominală c. peritonita acută generalizată c:. ip = 40-100 c. două grade c. perforaţiei apendiculare 29. exarnenul badtat gastric b. re"încălzire treptată 27. Suprafaţa palmei bolnavului reprezintă: a. patologie nervoasă b. Peritonita apendiculară poate fi: a. infarct intestinal 35. ip <40 b. în doi timpi 31. patologie musculară şi circulatorie c. hemoperitoneu e. 2% b. hemotorax 15.· puncţie abdominală c. Regula lui Wallace reprezintă: a. perforaţiei gastrice b. colecţie serocitrină . contractura musculară abdominală c. reîncălzire rapidă b. Tratamentul degerăturii presupune: a. îngroşiiri pleurale. În suspiciune de ulcer perforat se interzice: a. Prelucrarea primară în arsuri reprezintă: a. coleperitoneu b. pungi pleurale delimitate de simfize. Arsurile se clasifică în: a. ip> 160 23. sellmul valului b. patru stadii 25.suprafaţa arsă X profunzimea c. Pentru peritonită este caracteristic: a. tratament chirurgical local. Reacţia peritoneală este definită de semnele: a. generalizată b.0biectivele tratamentului local în pleureziile purulente sunt: a. c. Şocul postcomlJustional apare la: a. multiplu de 1 b. Piciorul de tranşee semnifică: a. în perforaţie de organ digestiv luminal b. rezonatomlui (Mandel) b. Abdomenul acut chirurgical include: a. abundentă în maTea cavitate pleurală. b. multiplu de 9 c. trei stadii b. În ocluzie se practică: a. Indicele prognostic se referă la: a. Degerătura prezintă: a. prin perforaţie diastatică 32. gangrenă la arteritici 24. trei grad. fistule bronho-pleuro-cutanate e. Degerătura reprezintă: a. Hemoragie internă înseamnă: a. gangrenă b. clisma terapeutică 37. multiplu de 3 20. b. apEirarea musculară 33. pancreratită acută d. d. produsul . operaţiile anterioare ale bolnavului b. evacuare c. peritonită stercorală 30. congelare locală c. hemoperitoneu b. clisma baritată c. Peritonita poate apare: a. perforaţiei duoden ale c. calcifieri pleurale. tulbure. dec:ompresiunii bruşte Blumberg c. edem cu tulburări trofice şi vasomotorii c. apariţia pahipleuritei . examenul baritat gastrointestinal b.14. micoza antepicior 26. evacuarea puroiultli. decapare b. 38. peritonită biliară c. plagă abdominală b. postoperator c. profilaxia AT 22. dezinfecţia pleurei c. colica biliară b. hemopericard c. clisma evacuatorie 36. insuficienţă renală cronică 17. patru grade 18.e b. localizată c. leucocÎtoză b. două stadii c. Sindromul de strivire reprezintă: a. epilare. pneumoperitoneu 34. 1 % 21. 3 % c. Peritonita chimică este caracteristică: a. plagă pancreatică 16. Plagă penetrantă semnifică: a. plagă parietală cu interesarea peritoneului c. semnul Rowsing 28. Peritonita poate fi diagnosticată prin: a. În stadiul cronic al empiemelor pleurale apar următoarele modificări: a.

anevrismele arteriale. 46. durerea abdominală b. semnul clopoţelului.ă prin obstmcţie de cauză endolumenaIă. plastică d. b 27. d. orice seroasă iritată produce paralizia musculaturii netede subiacente. volvulnsul intestinal d. abc 2. meteorismul e. 47. c. peri tonita generalizată c. b 24. a b 30. parestezie. ocluzia mecarlică b.a 15. prevenirea constituirii cloazonărilor b. coli ee. fitobezoar.. c. e caracteristic ocluziilor intestinale c. b 20. b l6. se evidenţiază prin decompresiunea bruscă a peretelui abdominal. c 47.abcd 38. 39. orice seroasă iritată determ. e. b 23. aeraeuteria b. a b c d 40. edem al membmlui. il b d e 39.ină apariţia unui exudat. 48. semnul Blumberg. imunologică e.Care din următoarele serrme şi simptome nu fac parte din te trada diagnostică intestinale: a. ileusul dinamic duce la inflamaţia seroasei supraiacente.a. rezorbtivă c. b 12.Următoarele condiţii patologice determină ocluzie intestinaJ. este un semn ecografie b.abc 32.b 17. c 14. 45. b 46. este senm radiologic care poate :fi pus în evidenţă În perforaţiile gastrice.Care din următoarele condiţii patologice pot cauza un sindrom de ischemie acută prin embolie: a.Forma tipică a sindromului de ischemie acută se caracterizează prin următoarea simptomatologie cu excepţia: a. ocluzia mecanică prin obstmcţie e.Noţiunea de ilens dinamic este sinonimă cu: a. mixomul atrial stâng.b 28. peritonită acntă generalizată b. el. d. abdomennl opac.Care din următoarele afirmaţii legate de pneumoperitoneu sunt false: a. calcul biliar. a b c d 45. pneumobilia d. nivelele hidroaerice c. bride. paloarea extremităţii. contractura musculară. il b c 31. c. 40. b. trihobezoar. b 18. a 43. orice seroasă inflamată determină apariţia unui transudat. c. b. ce 7.c 25. b.d a ocluziilor . c 21. a b c d e 11. secretorie şi imunologică. b 13. fibrilaţia atrială.Caracterul de colică intermitentă al durerii abdominale este caracteristic pentru: a.Care din următoarele semne radiologice este patognomonic pentru ocluzia intestinală: R nnfcllm()nf~ritone1l1 a. ocluzia prin obstmcţie. e. reetale şi ale esofagului abdominal. a b 8. b 41. il b c 3.a 37. apărarea musculm'ă d. iritaţia seroasei peritoneale nu determină neapărat paralizia musculaturii netede subiacente: 43. 42. clapotaju1. e. 41. b. a b c 33. endocarditele. ocluzia intestinală funcţională e. c 42. d. durere. ghem de ascarizj. secretorie b. duodenale.Care din următoarele afirmaţii este cunoscută sub denumirea de legea lui Stokes: a. vărsăturile c. 49.c 36. b 26. apărarea musculară. b 9. prevenirea pahipleuritei. suprimarea tranzitului intestina1. 44. tromboflebita superficială. a b c d 44.Datorită căreia dintre proprietăţile seroasei peri tone ale organismul reuşeşte să localizeze procesele supurative intraperitoneale: a. e. c 22.c 48.c 19. c. e. d.Care din următoarele semne sunt senme de iritaţie peritoneală: a. e. ocluzia mecanică prin strangulare 1. b 10. b c 4. absenţa pulsului. a b 5. b 6. d. cu excepţia: a. a b 29. b. b c d e 35.d 49. este semn radiologic caracteristic perforaţiilor jejuno-ileale. infarctul enteromezenteric c. a b c 34. ocluzia prin strangulare d.

de către profesionişti care lucrează în echipă co1aborand 111tr~el. îşi desfăşoară. consumatorii de servicii de sănătate şi administraţia de sănătate. indivizilor. c. 8. 3. de către profesionişti care lucrează în echipă colaborând între ei. c. încearcă să identifice şi să utilizeze o tehnologie medicală adecvată. sunt preocupate de aspectele socio-economice ale sănătăţii sau de activităţile interdisciplinare. 15. comunitate şi membrii acesteia. 13. sunt acele îngrijiri esenţiale de sănătate acordate la nivelul în instituţii specializate în recuperarea persoanelor. ca parte a sistemului administrativ naţional care furnizează un anumit nivel de asistenţă de urgenţă şi servicii preventive. un sistem de instituţii care sunt recunoscute oficial. variază între tări şi comunităţi în funcţie de necesităţi şi de resursele disponibile pentru satisfacerea nevoilor lor. c. Cei trei factori principali implicaţi în serviciile de sănătate sunt: a. c. b. b. de la periferie spre centru. nu asigură contactul Între individ şi sistemul de sănătate. b. Membrii echipei ele sănătate din comunitate: a. cu membrii comunităţii şi cu alte categorii de profesionişti comuni tari. Il. 14. c. personal de specialitate şi auxiliar selecţionat cu o consultare prealabilă a comunit2iţii pe care o deserveşte. 10. 7. 6. pr6fesionişti d~ sănătate preocupaţi de aspectele socio-economice ale sănătăţii. b. sunt acele îngrijiri esenţiale de sănătate acordate la nivel comll~litar în cadru! :slste~ţe: medicale primare şi a nursingu1ui comunitar de către profesiomştl car~ I~creaza 111echIpa colaborând intre ei. b. îngrijirile preventive. c. 9. o reţea de instituţii ale cărei servicii sunt asigurate de personal de specialitate şi auxi1iare care este selecţionat cu consultarea prealabilă a comunităţii. profesioniştii de sănătate şi casele de asigurări de sanătate. Serviciile de sănătate de bază sunt asigurate: a. b. nu sunt preocupate de aspectele socio-economice ale sănăJăţii sau de activitătile iI1terdisciplinare. consumatorii de servicii de sănătate. sunt acele îngrijiri esenţiale de sănătate acordate la nivelul spitalului de către profesionişti care lucrează în echipă colaborând între ei. sunt acele îngrijiri esenţiale de sănătate acordate la nivel comunitar în cadml asistenţei medicale primare şi a nursingului comunitar de către profesionişti care lucrează în echipă colaborând între ei. De obicei serviciile de sănătate de bază acţionează a. c. 5. c. un sistem de instituţii care sunt recunoscute oficial şi care sunt organizate pe întreg teritoriul unui stat. un sistem de institutii care au ca obiectiv de activitate satisfacerea diverselor necesitilti si cerinţe de sănătate aie populaţiei acelui stat. 2. educaţia pentru sănătate şi recuperarea. trăiesc în cadrul comunităţii şi lucrează împreună cu alţi membri într-o echipă. c. nici unul din răspunsuri nu este corect. familiilor şi comunităţilor. c. b. şi . îngrijirile primare de sănătate. ambele răspunsuri sunt corecte . Cele trei niveluri ale îngrijirilor sunt: a. cu o implicare obligatorie a comunităţii în acţiunile menite ridicării standardu1ui ci de sănătate. nu încearcă în mod necesar să identifice şi să utilizeze o tehnologie medicală adecvată. . o reţea de instituţii administrate de comunitate. Cum sunt defini te serviciile de sănătate a. c. sunt centrate pe familie. cu membrii comunitătii si cu alte categorii ele profeslOlllştl comumtan. b. fără o implicare obligatorie a comunităţii în acţiunile menite ridicării standardu1ui ei de sănătate. sunt acele î~grijiri esenţiale de sănătate acordate la nivelul în instituţii ~pecializate în recuperarea persoanelor. personal de specialitate şi auxiliar selecţionat fără o consultare prealabilă a comunităţii pe care o deserveste.jngrijirile primare de sănătate: a. Lucrătorii de săn1itate din comunitate (furnizorii de servicii de sănătate) sunt acei profesinişti care: a. furnizorii de servicii de sănătate. 16. trăiesc în cadrul comunităţii şi lucrează independent de alţi profesionişti de sănătate. Serviciile de sănătate de bază constau din: a. Serviciile de sănătate de bază: a. . sunt organizate pe întreg teritoriul unui stat. l2. b. 4. nu variază între tări şi comunităţi în funcţie de necesităţi şi de resursele disponibile pentru satisfacerea nevoilor lor. Tipul lucrătorilor de sănătate din comunitate: a. c. colaborează cu membrii comunităţii şi lucrează împreună cu alţi membri într-o echipă. ca parte a sistemului administrativ local care furnizează un anumit nivel de asistenţă de urgenţă şi servicii preventi ve. asi~ră de obicei primul contact între individ sistemul de sănătate. sunt acele îno-rijiri acordate la nivel de spital de către personal specializat b. îngrijirile primare de sănătate. şi au ca obiectiv de activitate satisfacerea diverselor necesităţi şi cerinţe de sănătate ale populaţiei acelui stat. a. indivizilor şi familiilor. c. comunitate a şi direcţiile de sănătate publică. îngrijirile curative şi recuperarea. Serviciile de sănătate asigură îngrijiri de sănătate a.1. b. . Serviciile de sănătate de bază sunt asigurate de: a. ambele răspunsuri sunt corecte. b. furnizorii de servicii de sănătate. o reţea de instituţii administrate de guvern. c. b.. de la centru spre periferie. adică asigură punctul de intrare în sistem c. asi o-ură de obicei al doilea contact între individ si sistemul de sănătate. îngrijirile secundare de sănătate şi îngrijirile ter\iare de sănătate. sunt preocupate de activităţile interdisciplinare. Serviciile de sănătate de bază a. b. sunt centrate pe individ. Îngrijirile secundare de sănătate: a. Îngrijirile primare de sănătate. b. familiilor şi comunităţilor. b. activitatea într-un spital. . sunt preocupate de aspectele socio-economice ale sănătăţii. variază între tăIi şi comunităţi dar nu depind de resursele disponibi1e. c.

' 24. modelului de îngrijire a sănătăţii bapt pe îngrijirile comunitare 21. aprecIerea. rezultatul. 25.nătate. Unu! din elementele cheie sugerate de către conceptul O. c. din nou. Standard~le pot fi grupate în trei categorii principale: a. promovarea unei nutriţii sănătoase şi asigurarea consumului de apă potabilă. stlUctţua. . 27.M. În a.privind îngrijirile primare de sănătate este: a. 29.' presiunea politică constantă de a asigura persoanelor cu venituri mari accesul la cele mai bune îngrijiri de sănătate cerinţa imperativă de a scădea preţul de cost al acestor îngrijiri. Standardele practicii de nursing reprezintă: a. Unul din elementele cheie sugerate de către conceptul O. c. b.ecut nu ar fi supravieţuit. promovarea modelului bazat pe Îngrijirca bolii.privind îngrijirile primare de sănătate este: a. nivel~l dezirabil de performanţă în raport cu care se compară practica actuală efectivă. 22. c. 18. c.M. promovarea modelului bazat pe îngrijirea medicală. Unul din 'elementele cheie sugerate de către conceptul O. sunt acele îngrijiri de sa. Unul din ielementele cheie sugerate de către conceptul O. se poate atinge cel mai ridicat standard de sănătate cu cel mai ridicat preţ dp costşi pentru cel mai mare număr de oameni. de a acorda o atenţie deosebită.S.să concentreze tehnici tot mai elaborate pentlU diagnosticarea bolii. Sistemele de sănătate din Europa au metode de finanţare şi de operare diferite de la ţară la ţară dar sunt puse să facă faţă aceloraşi cerinţe care sunt în conflict: ' a. b.ti comuni tari. 34. rezultatul. b. b. o exphmare a unui nivel definit de calitate sau de competenţă care este aşteptat în anumite c. nivehil realizabil de performanţă în raport cu care se compară practica actuală efectivă. promovarea modelului bazat pe îngrijirea bolii. c. cel mai înalt "bine" la cel mai ridicat preţ de cost şi pentlU o foarte mică part~ din populaţie. c.M. promovarea îngrijirilor paliative. promovarea îngrijirilor de recuperare. b. Standardul este: a. care nu este aşteptat în anu~te conditii date. promovarea îngrijirilor paliative. măsuri pentru o igienă de bază. promovarea îngrijirilor de recuperare. promq.S. Unul din . c. c. c.S.M. promovarea modelului bazat pe îngrijirea bolii. c. utilizând cele mai ava~sate tehnologii medicale. • v I aSIgura: a.M.M. implementarea. 26.privind îngrijirile primare de sănătate eSte: a. Îngrijirile secundare de sănătate: 8. c. Unul din I elementele cheie sugerate de către conceptul O. 33. b. efecti. b.vă.S. Îngrijirire terţi are de sănătate sunt: a. c. c.S. identifică şi definesc criteriile care influienţează calitatea sau competenţa serviciului de nursirlg dar nu spun care sunt aşteptările. de a introduce echipamente foarte scumpe care. domeniul nursi~gului. Tendinţa în serviciile de sănătate este: a.. b. 32. b. Unul din :elementele cheie sugerate de către conceptul O. 30.M.privind îngrijir:ile primare de I sănătate este: a. procesul. procesul. tratament adecvat pentru îmbolnăvirile comune şi vătămări. sunt acele îngrijiri esenţiale de sănătate acordate la nivel comunitar în sadrul asistenţei medicale primare şi a nursingului comunitar de către profesionişti care lucrează în echipă colaborând între ei.privind îngrijifile primare de sănătate este: a. sunt centrate pe familie. promovarea îngrijirilor de recuperare. 20. de a asigura servicii din ce în ce mai specializate care.S. sunt centrate pe comunitate şi membrii acesteia. o exprimare a unui nivel nedefinit de calitate sau de competenţă care este aşteptat în anumite b. cu membrii comunităţii şi cu alte categorii de profesioniş. acordate în instituţii specializate în recuperarea persoanelor cu infirmităţi sau cu handicap. Standardele nursingului comunitar ţintesc mai degrabă: . imuni~area împotriva majorităţii bolilor infecto-contagioase. b.privind metodelor de a lc îngrijirile primare de sănătate este: a. să fie folosite pentlU a prelungi viaţa nou-născuţilor sau a perso~nelor în vârstă care în tJ. 28. o ex6rimare a unui nivel definit de calitate sau de competenţă 31.mnt acele îngrijiri acordate la nivel de spita! de către personal specializat b.M. educaţie privind recunoaşterea problemelor de sănătate şi cunoaşterea preveni şi controla.varea îngrijirilor paliative. : c. sunt centrate pe individ (pacient/client). se poate atinge cel mai scăzut standard de sănătate cu cel mai scăzut preţ de cost şi pentru cel mai mare număr de oameni. evaluarea. promovarea îngrijirilor paliative. b. : presiunea politică constantă de a asigura fiecălUi cetăţean accesullacele mai bune îngrijiri de sănătate şi cerinţa imperativă de a scădea preţul de cost al acestor îngrijiri. îngrijirea mamei şi copilului. . prevq:lirea şi controlul îmbolnăvirilor endemice locale. niveh\l dezirabil şi realizabil de performanţă în raport cu care se compară practica actuală c. inclusiv planificare farnilială b. identifică şi definesc criteriile care influienţează calitatea sau competenţa serviciului medical şi în fiecare caz spun care sunt aşteptările.17.elementele cheie sugerate de către conceptll1 O. conditii date. b. b. stlUctura. cu costuri mari. standardele identifică si definesc criteriile care influienţează calitatea sau competenţa serviciului de nursi~g şi in fiecare caz spun care sunt aşteptările. se poate atinge cel mai ridicat standard de sănătate cu cel mai scăzut preţ d!ocost şi pentru cel mai mare număr de oameni. promQvarea modelului bazat pe îngrijirea bolii.privilld îngrijirile primare de sănătate este: a. 19. presiunea politică constantă de a asigura persoanelor cu venituri mari acc~sul la cele mai bune îngrijiri de sănătate cerinţa imperativă de a creşte preţul de cost al îngrijirlJor de sănătate. conditii date. "modelul bazat pe îngrijirea de spital" sau "modelul bazat pe îngrijirea medicală". 23. b. îngrijirile primare de sănătate sunt acele îngrijiri p~in care: a. cel mai înalt "bine" la cel mai ridicat preţ de cost şi pentlU o mare parte din populaţie. Conform conceptului O. îngrijirea în spital. Metoda de fumizare a îngrijirilor de sănătate care a fost descrisă ca "modelul ba?:at pe îngrijirea bolii". cel mai înalt "bine" la cel mai scăzut preţ de cost şi pentru o foarte mică parte din populaţie.S.S.

un final pe care o persoană se străduieşte să-I obţină: ţintă. teoria astfel încât profesionistul are cunoştinţe sistematice în practica nursillg în aria aprecierii. este cuprinsă în standardele de calitate ale fiecărui proces de nursing. poate fi depăşită. scopurile nursingului sunt părţi ale obiectivelor. rezultatul final pe care un program încearcă să-I obţină. nici unul din răspunsuri nu este corect. 49. c. sunt metode de apreciere a stării de sănătate. b. Care din afirmaţiile de mai jos este corectă: a. obiectivele nursingului sunt părţi ale scopurilor. nursa comunitară nu trebuie să furnizeze ajutor material ci trebuie să dirijeze clientul şi familia către resursele comuni tare disponibile pentru asistenţa financiară şi socială. de multe ori. 38. o evaluare a stării de sănătate.lită pe baza recunoaşterii nevoilor şi funcţionează conform planului general de sănătate. o propunere de aplicare a planului de îngrijire. obiectiv. demersul paliativ. Perceptul 3 al nursingului comunitar scoate în relief faptul că: a. nursingul comunitar este o activitate stabilită pe baza recunoaşterii nevoilor şi funcţionează . Perceptul 13 al nursingului comunitar susţine că: a. suficient de importante şi atractive pentm a reprezenta o provocare pentm indivizi sau organizaţii. c. 43. 41. b. o evaluare a stării de sănătate. implementării şi evaluării. bătrâneţea este o boală şi nu se tratează. implementării şi evaluării. este în relaţie de dependenţă cu ţelurile nursingului. nursa comunitară are responsabilitatea de a-şi planifica obiective pe termen scurt şi pe termen lung pentru dezvoltarea calităţilor sale profesionale şi a cunoştinţelor generale. b. aşa cum nursa trebuie să lucreze pentm client şi familie mai curând decât cu ei. planificării. nursingul comunitar va trebui să planifice programele cle sănătate pentru membrii comunităţii mai degrabă decât cu aceştia. obiectivele acţionează sinergic În sensul propus de scopuri. 37. 50. 47. c.li în nursing este: a. Filozofia din punctul de vedere al teoreticienilor din domeniul managementului în nursing: a. O definiţie a filozofiei din punctul de vedere al teoreticienilor din domeniul managementull. trebuie scrisă şi verificată pentru că. c. c. b. c. c. Care din afirmaţiile de mai jos este corectă: a.a. independent de planul general de sănătate. b. b. îngrijitile geriatrice au ca scop creşterea calităţii vieţii şi atingerea independenţei în satisfacerea nevoilor. scopurile şi obiectivele aCţionează independent pentm îndeplinirea ţelurilor. b. nici unul din răspunsuri nu este corect. de multe ori. deosebit de importante încât să devină intangibile pentru indivizi. Filozofia din punctul de vedere al teoreticienilor din domeniul managementului în nursing: a. obiectivele şi scopurile nursingului sunt independente de filozofia nursingului. b. înverşunarea terapeuticăcare înseamnă "a face totul până în ultima clipă". 39. nu este cuprinsă în standardele de calitate procesului de nursing. practica astfel încât profesionistul are cunoştinte sistematice în practica nursing în aria aprecierii. 45. Care din afirmaţiile de mai jos este corectă: a. filozofia articulează o viziune şi dezvoltă un scop al credinţelor şi al valorilor ce îndrumă fiecare profesionist în practica sa. Scopurile nursingului: a. c. este în relaţie de interdependenţă cu scopurile şi obiectivele nursingului. nu este în relaţie de interdependenţă cu scopurile şi obiectivele nursingului. nursa comunitară trebuie să furnizeze ajutor material şi să dirijeze clientul şi familia către resursele comunitare disponibile pent1U asistenţa financiară şi socială. Preceplul 1 al nursingului comunitar: a. nursa comunitară nu are nevoie să-şi dezvolte calităţile sale profesionale şi cunoştinţele generale. c. c. b. b. 42. foarte îndrăzneţe încât să intimideze organizaţiile. c. nursa comunitară trebuie să furnizeze ajutor material şi nu să dirijeze clientul şi familia către resursele comuni tare disponibile pentru asistenţa financiară şi socială. 48. Scopul este: a. c. Filozofia din punctul de vedere al teoreticienilor din domeniul managementului în nursing: a. b. nursingul comunitar nu este o activitate stabilită pe baza recunoaşterLi nevoilor ci funcţionează conform planului general de sănătate. 46. 40. sunt programe de dezvoltare continuă a calităţii actului de nursing ca rezultat al devoltării tehnologiilor. nursingul comunitar este o activitate stabi. filozofia trebuie scrisă şi verificată pentru că. nu trebuie scrisă şi verificată pentru că nu poate fi depăşită. 36. Obiectivul este: a. 35. 44. b. b. b. sunt metode de aplicare a planului de îngrijire. abandonul muribundului în spital care este similar cu "eutanasiâ pasivă". c. autoritătile locale au responsabilitatea de a planifica obiective pe termen scurt pentru dezvolt~ea calităţilor profesionale şi a cunoştinţelor generale ale nurselor comunitare. scopurile şi obiectivele acţionează sinergic în sensul propus de filozofie pentm îndeplinirea ţelurilor. Scopurile trebuie să fie: a. îngrijirile geriatrice au ca scop vindecarea de bătrâneţe. Care din următoarele demersuri este cel mai uman: a. lc 2c 28b 29b 3a 30b 4b 31a 32b 33b 34a Sa 7b 8a 9b 35a lOb 36b llc 12a 13b l4a 37a 38b 39a 40a . nursingul comunitar va trebui să planifice programele de sănătate cu membrii comunităţii mai degrabă decât pentru aceştia. Perceptul 16 al nursingului comunitar susţine că: a. nici un răspuns nu este corect. poate fi depăşită. o propunere de aplicare a planului de îngrijire. b. filozofia este declararea valorilor ce îndrumă comportamentul în aşa fel încât să ducă la ţelul dorit. c. c. c. b. b. planificării. c.

predispoziţii ereditare. structură. Totalitatea capacităţilor care asigură lucrul în echipă conducând la realizarea scopurilor individului. predispoziţii ereditare. Dinamica generală a individului. b. 5. structură. Dinamica generală a individului dată de SNC. tipul mezoforf (somatoton). aspiraţii. astenie). tipul picnic. tipul athletic. Firea omului legată de constituţia corporală sau de particularităţi anatomofiziologice. Personalitatea se defineşte ca fiind: 1 a. Hipocrate c. grad de permanenţă. tipullongilin. . c. Maslow b. Interese. b. predispoziţii ereditare. c. dată de mobilitatea. 6. Tipullongilin (leptosom. Kretschemer pag. Componenta de realizare efectivă a personalităţii este reprezentată de: 4 a. Caracteristicile fundamentale ale personalităţii sunt: a. preferinţe. aspect afectiv. 2 2. consideră că există trei tipuri tempcramentale. aspect afectiv. aptitudinilor şi acţiunilor realizate. structură. Tipul endomorf (visceroton). grad de permanenţă. 4. tipul ectomorf (cerebroton) b. individualitatea ei comparativ cu alte persoane. astfel:5 a. Sheldon (1940). Temperamentul ca substructură a personalităţii reprezintă: a. Interes şi cointeresare. c. de însuşiri şi aptitudini sau defecte care caracterizează modul propriu de a fi al unei persoane.pag 2 4 b _ pag 2 5 a _ pag 3 6b_pag2 1C_ 2 C_ . Stare emoţională plăcută sau pozitivă rezultată din experienţa muncii b. b. c. Dinamică. Clasificarea celor patru tipuri temperamentale date de proporţia anumitor "umori" 6 în organismul uman a fost realizată de: a. Tipul picnic. Totalitatea capacităţi lor. c. 1 pag 1 3 a. Ansamblu de trăsături morale şi intelectuale. 3 3.41c 42b 43a 44a 45b 46b 47a 4Sc 49c SOc 1. folosind o nomenclatllră embriologică. Stare emoţională necesară pentru a face faţă unui viitor apropiat pe baza imei atitudini creatoare plurivalente. care asigură coordonarea integrală a tuturor proceselor organice şi mediază comportamentul în virtute a activităţilor neuropsihice ale creierului. grad de permanenţă. Convingeri şi valori. dinamică. tenacitatea şi echilibrul proceselor de excitaţie şi inhibiţie la nivelul SNC. tipul endomorph (visceroton).

să se adapteze la cerir.ni). variabila încordat-relaxat. un conflict între nevoile de dependenţ1i. stare de iritabili tate ce duce la stări depresive şi uneori la frustrare 13. datorita efOliului in plus pe care il depun b. c-pag 8. 16. se integreaza mai bine la locul de munca 19. utilizând două vaIiabile de baze a. Personalitatea individului: 17 a. stare de tensiune psihologică cronică şi o agresivitate inhibată neexteriorizată c_pag7 b _ pag 9 15 a . Asistentul medical preocupat de perfecţionare reuşeşte: 15 a. Ciclul adult cuprinde:9 a. faţă de sine. b-pag 9 18 b. apariţia frecventă a sentimentului de singurătate c.17 a. datorită unor. atitudinile sale constante faţă de ceilalţi. prezinta nivele crescute ale "burnout" -ului. tinereţea. ciclul de creştere şi dezvoltare (primi 20 de ani).J. să aibă idei creatoare plurivalente să educe cu rezultate bune aparţinătorii să fie mai bine integraţi la locul de muncă. La hipertensivi există:l2 a. neoplasme b. H. Eysenck a stabilit o tipologie a personalităţii. tinereţea (25-34 ani) vârsta adultă precoce (35-44 ani) vârsta adultă mijlocie (45-55 ani) vârsta adultă tardivă (55-65 ani) c. ciclul de regresie (peste 65 ani) b. nu poate influenta aparitia unor boli 18. adolescenţă prelungită (20-24 ani) tinereţe tardivă (25-35 ani) vârsta adultă (35c55 ani) vârsta adultă tardivă (55-65 ani) 10. interese nesatisfăcute şi nevoia ele independenţă c. să comunice mai bine cu pacienţii să fie mai buni confidenţi pentru pacienţi să fie mai bine integraţi la locul de muncă b.ţele pacienţilor să dovedească abilitate în comunicarea cu personalul de serviciu să comunice mai bine cu pacienţii c. adaptarea la locul de muncă al personalului medical b. pot dezvolta in general: 16 a. Pers~nalitatea pacientului poate influenţa: 14 a. Asistentii medicali care se instruiesc continuu: 18 a. conflictul dependenţă-autonomie care poate genera tulburăIi comportamentale de diverse grade şi chiar nevroze b. vaIiabila hipertimic-hipotimic b. variabila stabilitate-instabilitate psihologică c. boli coronariene c. variabila introversiune-extraversiune. sunt mai importante calitatile morale 7. iIitabile.9 13 14 c. faţă de normele sociale şi de valorile morale ale societăţii 12. poate influenta evolutia bolii b.9 19 a. Trăsăturile anxioase de personalitate predispun la: 13 a. influenteaza adaptarea la locul de munca c. predispoziţii psihoafective c. Pentru a profesa ca asistent medical:19 a. c. Persoanele agresive. (15-50 ani).b. Caracteml este: Il a. atât evoluţia bolii cât şi apariţia altor boli. ciclul de adult (20-65 ani). Adolescenţa se caracterizează prin:10 a. usor frustrabile. vaIiabila stabilitate-instabilitate psihologică 8.pag 8.pag 8 16 b-pag7 . ciclul de regresie (peste 65 ani) 9. sindrom depresiv acut c. ciclul prenatal (primele 9 luni). reusesc sa comunice mai bine cu pacientii c. astm bronsic 17. reprezentat prin relaţiile persoanei. este importanta cunoasterea propriei personalitati b. reprezentat ca sistem operaţional eficient ce investeşte în activitate şi se apreciază după rezultatele obţinute bl' reprezentat ca o fizionomie spirituală individuală în care poate exista o discordanţă j'ntre sensurile şi nivelurile atitudinale şi aptitudinale ' c.pag 3 c. ciclul adult (20-65 a. adolescenţă prelungită (20-24 ani) tinereţe (24-34 ani) vârsta adultă mijlocie (34-55 ani) vârsta adultă tardivă (55-65 ani) b.pag 5 9 b. sunt suficiente calitatile intelectuale c. tulburare amnestică b. variabila stenic-astenie. bătrâneţea (50-90 ani) c. starea de spirit a bolnavilor din salonul în I~areeste internat pacientul 15. Există trei mari cicluri ale vieţii:8 a. stare de irascibilitate 'Şihipersenzitivitate Il. afectiuni coronariene 14.pag 5 10 a -pag 6 II C -pag 2 12 _ a pag7 7 8 . copilăIia (1-14 ani).

dar cu abilitati de comunicare mai scazutc:20 a. Indicatori ai unui nivel al stime! de sme scazut sunt: a.pag 17 30 b.al costului şi beneficiului b. Daca conceptul de sine este amenintat sau chiar scindat:24 a. Indicatori ai unui nivel al stimei de sine scazut sunt: a. rasplata (recompensa) poate fi impartita în diferite moduri în functie de propriul sistem al grupului sau al cuplului c. se simte nefolositor . comportamentul persoanei este anxios. se poate schimba rapid la aparitia unui eveniment negativ.pag 17 20 32 33 34 35 18 18 18 18 a. Teoria echitatii sustine ca relatiile trebuie sa fie echilibrate pentru a supravietui pe termen lung. fiindu-le suficiente capacitatile intelectuale 21. modul in care ar vrea persoana sa se vada pe ea insasi b. c . relatii oblice c. relatie inechitabila produce stress celui aflat în pierdere 35. nu apar modificari in comportamentul individului c. nu ezita sa ceara ajutor c.pag 28 C - b _ pag 8. Relatiile pot fi infuentate de cultura societatii in care se formeaza. c .' 29 29. respiratiei b. Activarea sistemului nervos vegetativ simpatic. se simte incompetent c.pag a. ezitarea cererii de ajutor b. modul in care persoana crede ca este vazuta ( perceputa) de ceilalti 23. c . simte ca ar trebui laudat b. oamenii vad relatiile în termenii "contractului social" . nu poate fi sesizata 26.copii) b. fara sa-si mai dezvolte aceste abilitati. Intre principiile care sustin aceasta teorie fac parte urmatoarele afirmatii:3'! a.pag 17 27 a . prieteni) 32. individul se simte superior. poate fi sesizata prin:25 a. capacitati intelectuale deosebite b. individul se simte ineficient 30 30. este incapabil sa stabileasca obiective 31. b-pag b. Indicatori ai unui nivel scazut al stimei de sine sunt:27 a.pag 18 . se dezvolta incepand din copilarie b. modul in care persoana isi percepe imaginea corporala c. relatia parinte copil poate evolua de la o relatie verticala la una orizontala 33 33. se compara rar cu altii c. pesimismul c. intre sot şi sotie exista relatii verticale în anumite societati b. neagr'eerea celor care sunt intr-o stare (fizica/psihica) buna b. defensiv. Relatiile sociale se produc atunci când doi sau mai multi oameni comunica. Conceptul desine:23 a. Intre principiile care sustin aceasta teorie fac parte urmatoarele afirmatii :35 29 pag 17 a. masurarea pulsului. Teoria "economica" a relationarii sustine ca: a. optimismul 27.9 21 b. Sunt inclicatori ai unui nivel scazut al stimei de sine pentru un individ care: a. exprimarea unui sentiment de supraevaluare asupra propriei persoane facut-o în aceasta relatie c. o buna abilitate de comunicare 22 22. exprimarea a avea putine inzestrari / realizari b. ca si componenta a conceptului de sine.12 24 a.sotie..pag 17 31 a. Aceste relatii se pot clasifica în: a. b . o buna abilitate de adaptare la cerintele pacientului c.pag 13 25 a-pag 15 26 a. in cadrul raspunsului la stres.c-pag 9 22 C _ pag 10 23a. c . b . dar este necesara dezvoltarea abilitatilor de comunicare c. se caracterizeaza printr-o relativa stabilitate 24. c-pag a. Sinele prezentat. efectuarea unui test de inteligenta c. relatia parinte copil trebui sa ramana orizontala c. Persoanele cu calitati intelectuale deosebite. indiferent de intensitatea acestuia c. astfel sunt corecte urmatoarele afirmatii :32 a. oamenii trebuie sa incerce sa minimizeze rasplata şi sa maximizeze experientele neplacute într-o relatie . relati'i orizontale (sot . Cele mai importante calitati ale asistentului medical sunt?! a. evaluarea atenta poate fi o conditie esentiala in rezolvarea unor probleme pe care persoana le are 25. se refera la: a. Indicatori ai unui nivel scazut al stimei de sine sunt:26 a. se simte important b. aparand chiar retragerea sociala b. pot profesa ca asistenti medicali. rasplata pe care o vom obtine de la celalalt sa fie pe masura . 31 . relatii verticale (parinti . acest mod de a vedea lucrurile sunt considerate a fi cele mai stabile pe termen IUDO" 34.investitiei pe care am 20. pot profesa ca asistenti medicali. c . efectuarea multor confidente altei persone sau intr-un grup c. tensiunii arteriale. Teoria echitatii sustine ca relatiile trebuie sa fie echilibrate pentru a supravietui pe termen lung.c_pag 11. b. nu pot profesa ca asistenti medicali b.28 28.

47 a. optimism 40. c. schizofreniei c. lipsei de interes din partea subiectului. . b. c. atentia involuntara b. lipsa de interpretare a simptomelor.b. stimuli olfactivi 43. variatia b. stilul de viata. un proces de selectare psihica activa. Dupa Wunn atentia se clasifica în trei categorii cu exceptia:41 a. depresiei 45. Stimulii care sunt capabili sa determine atentia se numesc:42 a: stimuli prosexigeni b. existentei atentiei distributive. Atentia se clasifica in: o a. Consecintele comportamentului de tip A sunt urmatoarele cu exceptia:39 a.c _ pag 27 49 a. indivizii cu tipul B sunt mai reactivi decât cei cu tipul A c. Observati a este:48 a. Prevalenta schizofreniei şi a altor boli psihice precum şi a tulburarilor anxioase creste în:4o a. Atentia este:49 a. stimuli psihogeni. b. mobilitatea. un proces activ de concentrare a atentiei asupra stimulilor. atentia voluntara. frustrare b. nu are implicatie statutul socio-economic 41. dacă o persoana aflata într-o relatie inechitabila incearca sa repuna relatia intr-o stare de echilibru efortul ei va fi cu atat mai mare cu cat gradul inechitatii este mai mare 36. lipsa de liniste sufleteasca c. b. fenomene economico-financiare. Procesul patologic implică:36 a. clasele sociale cu statut socio-economic ridicata c. 47. c. Ia pubertate b. principala metoda de a colecta date despre starea clinica a pacientului.pag 27 43 c _ pag 27 37 44 44.ţ 45 pag 23 c _ pag 24 46 a. Stimulii capabili sa trezeasca atentia sunt:5! a. variatia şi repetitia 36 C - pag 21 a.c . b.a. Consecintele comportamentului de tip A sunt urmatoarele cu exceptia:45 a. stimuli exogeni. tulburarilor afective bipolare b. Majoritatea bolilor somatice sau psihice sunt:47 a. Comportamentul psihotic apare în unnatoaree 1 aiectlUnl CI.c . c. tulburarea unitatii fortelor din organism b. mobilitatea. depresie c. un proces empatie de a colecta date despre starea clinica a pacientului. relatie inechitabila produce stres celui aflat în pierdere c. rasplata (recompensa) poate fi impartita în diferite moduri în functie de propriul sistem al grupului sau la cuplului b.pag 28 • • • .! exceptia: a. 50. fenomene psihocomportamentale. anxietatea b. 51. stimuli prosexigeni. atentia distributiva 42. Tipurile de personalitate cu predispozitie la stress psihic sunt:38 a. 49. tulburarea unitatii fortelor din organism şi a organismului cu mediul 37. Atentia poate scadea datorita:52 a.b . Ia adolescenta c. repetitia c. 52. b. o conditie necesara reflectarii optime a realitatii. mobilitatea. atentia post'voluntara.pag 26 44 C _ C- pag 25 48 a.b. Caracteristicile stimulilor prosexigeni sunt:43 a. existentei unor stimuli monotoni. Tulbunuile de conduita apar frecvent:37 a. atentia involuntara. c. c. fenomene biologice. Influentele culturale sunt vizibile in:46 a. felul in care este interpretata durerea. 48. b. clasele sociale cu statut sodo-economic scazut b. Ia maturitate 38. c. un proces de selectare fcsihica si fizica activ-participativ.c _ pag 27 a _ pag 27 a.pag 23 38 a _ pau 23 J9 c _ pa. reactivitate minima Ia stres 46. b. atat indivizii cu tip A cat şi cei cu tip B 39. tulburarea dintre organism şi mediu c. indivizii cu tipul A sunt mai reactivi decât cei cu tipul B b. b . stimuli vizuali c. atentia voluntara c. 24 40 a _ pag 26 41 c _ pag 27 42 a .pag 27 50 51 52 a.

Factorii care influenţează procesul comunicării sunt:68 a. relatia cu membrii familiei 68. colectarea de date care exprimă gânduri le pacientului c. observatia este imediata. asistentul medical sta fata in fata cu pacientul. b. 64. o interactiune non verbala intre asistenta medicala si pacient. Obiectivele fazei introductive sunt:63 a. Respectul mutual asistent medical-pacient poate fi exprimat atunci cand:64 a. experienta. promovarea unor comportamente sanatoase. b. tensiune. b. o interactiune verbala intentionata intre asistenta medicala si pacient. 67. stabilirea planului de ingrijire. experienta anterioara a celui ce observa. pasivitate. volumul. Starea de vigilenta nu scade datOlita:55 a. asistentul medical sta la un nivel mai inalt decat pacientul. c. atitudine a participativa a asistentei medicale. b. Factorii de care depinde spiritul de observatie sunt:56 a. oboselii. 55. atentiei.c _ pag 39 63 64 69 a-pag41 70 a . observatia este utila. b.c . c.pag 31 "b. confirmarea starii de boala. orientarea tempora-spaţială c. 60. un rezumat al interviului cu pacientul 53. c. motivatia ulterioara. tipul relaţiei existente între persoane b. identificarea nevoilor de lucru 71. mânie' 70. 56. faza premergatoare.pag 33 65 a. c. Fazele interviului nursing sunt:62 a b . În faza finală a comunicării asistenta realizează:7! a. apatie c.e . confirmarea starii de sanatate. b. c.a. constrângere b. b. intr-un loc ferit de lumina puternica. pregatirea psihica de a reactiona. pregatirea psihica de a percepe. stabilirea raportului asistent medical-pacient. Comunicarea terapeutică impIică:67 a. c. intr-un loc izolat. 62. G. b. Factorii de care depinde spiritul de observatie sunt:59 a.f'ag 32 53 54 62 b. c. identificând nevoile lui b. b. stabilirea regimului alimentar. b. b. c. Interviul trebuie sa se desfasoare:65 a.tensiune. Caracteristicile atentiei sunt:53 a. semnificative pentru starea pacientului. comunicarea non-verbală c.b _ pag 40 63 a. Obiectivele interviului nursing:61 a. asigurarea unui cadru confortabil. Stresul înseamnă:69 a. perceptia empatica a starii psihice a pacientului. comunicarea verbală b. observatia este obiectiva. motivatia ulterioara. inflexibilitatea. asistentul medical sta in picioare in fata pacientului. faza introductiva. Caracteristicile unei bune observ ari in nursing sunt:58 a. faza de lucru. Interviul nursing este:60 a.pag 34 a . Interviul are rol primordial in:66 a.pag 35 71 . c. campul. c.b. b.paa 28 b:c .pag 32 b. efort. 61.pag 32 a . colectarea de date biografice. 54. calitatea mesajelor 69. stabilirea conduitei terapeutice. rutina. neglijentei. intr-un loc lipsit de caldura excesiva. 59.pag 31 59 c _ pag 31 60 a-pag32 61 a. b. 57. stabilirea raportului asistent medical-apartinatori. o interactiune non verbala intre asistenta medicala si apartinatori. c. 65. c.c . c. încordare.pa~ 28 55 c _ pag 28 56 b -pag 31 57 a. 66. 58. pregatirea fizica de a vedea. c. Atitudinea anticipativa reprezinta:54 a.c . 63. Spiritul de observatie este diminuat de:57 a. b.pag 33 66 a _ pag 33 67 a. buna functionare a analizatorului vizual. Obiectivele fazei "de lucru" sunt:70 a.

pag 42 80 b . Răspunsuri fiziologice la stres. poate conduce la:81 a. supraalimentatie b. Reactii psihologice la boala:86 a. Stresori psihologici:77 a. oboseala 80.d _ pag 46 87 a. Ce este coping-ul? 80 a.b. scaderea tensiunii b. Sunt factori stresori prin schimbare de viaţă conform scalei de stres a lui l:lolmes si Rahe:87 a. poate fi influenţată socio-cultural _ 76. rationalizarea d. psihoterapie c. proiectia c. decesul unui membIll apropiat al Familiei b. Stimulii fizici c~e pot iniţia răspunsul la stres:88 a. sarcina. variază de la medic la pacient b.la alta c. reusita în afaceri 8'8.c.c _ pag 35 n b-pag 37 74 b _ pag 38 75 a. capacitatea de adaptare la efort a. copingul cognitiv c. consumul excesiv de alcool 83. copingul comportamental b. căldura sau frigul excesive c. coping orientat spre confruntare c. oboseala. oferirea unei indicaţii Rersonale 75. pierderea serviciului c vindecarea. 42 79 a.c _ pag 39 76 a .c . capacitatea organismului de raspuns imun adecvat b. Metode negative de distragere a atentiei de la stresori:82 a.pag 43 a.pag 44 84 C _ pag 45 85 b.pag 36. tahicardie b.b . un mod de informare b. analiza stiirii de sănătate c. schimbarea abruptă a subiectului b. poluarea 79J Stresori de mediu:79 a. coping orintat spre evitare 86. stres cronic 82. spitalizarea b.pag 51 88 c _ pag 51 89 b . o metodă interactivă 74. variază de la o persoan1J. tăcerea b. oboseala c. În cadrul cori:mnicării asistenta trebuie să evite: 76 a. negarea b. durata de actiune a stresorului c. trierea mesajelor 72. interventii chirurgicale b. depinde de abilităţile intervievatorului 73. numarul stresorilor cu care se confnmta persoana b. minimalizarea sentimentelor pacientului c.pag 53 81 b. Stresori fiziologici:78 a. divorţul. Coping-ul.pag 43 72 82 . schimbarea locuintei c. repetarea cuvintelor pacientului 77. personali tate 84.c _ pag 44 83 a. depresia 87.38 77 a c . Raspunsurile fiziologice la stres la nivelul diferitelor aparate si sisteme sunt reprezentate de:84 a. Tehnicile utilizate în comunicarea terapeutică:72 a. poate trece neobservat dacă e transmis concomitent cu mesajul verbal b.pa" 42 n a:b-pa. coping cognitiv b. poate schi'mba relaţia cu sistemul c. urbanizarea b.b . Ascultarea activă este:73 a. insomnia 89. Un mesaj non-verbal: 5 a. Pot fi bariere în comunicarea terapeutică:74 a.b . lipsa motivatiei 78.b.c _ pag 45 86 a. o tehnică de comunicare terapeutică c. confruntarea contradicţiilor c. la nivelul aparatului respirator:89 a. emotii negative b. capacitatea persoanei de a face fata la stresOli c. Eficienta mecanismelor de coping poate fi influentata de urmatorii factori:83 a. ca proces de scadere a distresului. Mecanisme de coping in functie de orientare:85 a. procese infectioase c.81. rezolvarea problemei c. copingul neuro-biologic 85.

ascultarea persoanei 93 93. psihoterapia b. anxietatea c.ii implicaţi în non-complianţă sunt: 105 a.pag 56 96 c .pag 63 a.pag 55 90 94 b _ pag 55 95 a.b . factori legaţi de tipul tratamentului prescris b.pag S8 97 a. vii toml incert b. o relaţie interpersonală c. Pe parcursul spitalizării sunt predominanţi următorii stresori: a. răspunsul persoanei la acţiunea stresorului 101 101. Pentru o persoană supusă stresului. palpitaţii 90 90. Complianţa terapeutică se defineşte ca: 104 a. Leziunea miocardică şi gradul ei de extindere se încadrează la stresorii. Persoanele vâl'stnice se simt ameninţate de: a. factori legaţi de anturajul pacientului c.mele de "coping" şi de toleranţă la Sl:esse focalizează asupra: 100 a.c _ pag 54 93 fl.b.pag 62 102 10J b. frustrarea 9 91. tratament de lungă durată b. se stabilesc ul1nătoarele obiective evaluare: 95 a.pag 54 92 b. o alianţă terapeutică c. "sunt o povară pentru ceilalţi" b.b . teamă de moarte c.pag 62 a. psihologiei c.98 a. ascultarea persoanei 96 96.b .b . purtarea unei canule intracardiace 98.compoliamentală a pacientului conştient de prognosticul rezervat:103 a. adolescenţii c. neintegrarea în echipa medicală în 99 b. Asistentul medical poate să reducă stresul psihic la locul de muncă prin: a. Complianţa scade în următoarele situaţii: 106 a.c _ pag 60 tol b. numărul mic şi frecvenţa redusă a medicamentelor c. Sunt tehnici de evaluare a potenţialului suicidar: a. fiziologici 99 99. starea de conflictualitate intrapsihică 104. o relaţie non-terapeutică 103. creşterea tonusului muscular b. Mecani. Sunt trăsături definitorii ale unui asistent medical: 107 a. restricţia alimentară c.. o automedicatie 105. Menţine regresia afectiv . anorexia b. anoxia 95. problemelor cu care se confluntă persoana evaluată b. Sunt consideraţi stresori la pacienţii hemodializaţi: a. Cel mai mare risc suicidar îl au uffilătoarele grupe: ! a. Facto.C . Următoarele afirmaţii atrag atenţia asupra riscului suicidar: a. alcoolicii b.b _ pag 64 105 . copiii 92 92. o condiţie a profesiei de asistent medical b. identificarea cauzelor stresului b. determinarea percepţiei persoanei asupra stresului c. siguranţa în luarea deciziilor terapeutice b. luarea deciziilor pe plan individual b. prezenţa unor efecte adverse 107.c _ pag 54 91 a. . "nu merit să mai trăiesc" 94 94. comunicare autoritară 102. socio-culturali b.pacient este: 102 a. Relaţia asistent medical.c _ pag 63 10'1 a. restrângerea orizontului preocupărilor c. Următoarea manifestare de dependenţă poate fi legată de toleranţa la stres: a.b _ pag 59 9R C - pag 57 100 a. factori socio-culturali 106. percepţia persoanei asupra stresorului c.b . empatia b.b. tahipnee c. teamă de handicap b. anxietatea c. colaborare în cadml echipei de îngrijire c.c _ pag 62 10<1 106 a _ pag 63 a. "îmi rezolv singur probleme'le" c. mentinerea relatiilor sociale .pag 59 a. socio-culturali c. fiziologiei 97 97. Răspunsurile comportamentale şi afective la stres sunt: a. promptitudine a şi curajul în intervenţiile sale c. IDO. o adeziune a pacientului la indicaţiile medicale b. interviul persoanei c. psihologi ci b.

masurarea tensiunii intraoculare.c _ pag 67 109 C _ llO III pag 68 a. pacientul' sa-si imbunatateasca acuitatea vizuala prin corectarea viciu lui de refractie. c. Masurile de profilaxie secundara a bolilor oculare sunt: a. c. Asistenta medicală are următoarele obligaţii faţă de persoana îngrijită: 114 a.prezenta greturilor. educarea pacientului care necesita corectarea vederii cu ochelali. 4. sa-i poarte conform prescriptiei. c. interacţiunea profesională şi afectivă a asistentei medicale cu pacientul său c.70 b. acordarea de îngrijiri indiferent de calificarea sa " . psihoterapeuţi calificaţi 109.108. 5. B.pag 73 116 b. prezenta secreti ei oculare. încurajarea pacientului 110. Probleme nursing la pacientii cu afectiuni inflamatorii si infectii ale ochiului sunt a. b. insistarea aplicării tratamentului chiar dacă pacientul refuză terapia c. 2. 6. examinarea vederii periferice cu ajutoml perimetrului Fărstek. medic. Determinarea campului vizual consta in: a. abordarea unor "dulcegării" necesare în comunicare b înteleuerea nevoilor reale ale pacientului c: c~noa~terea propriilor probleme psihologice 112. reintegrarea sociala si profesionala a ambliopilor prin indmmarea catre profesii adecvate (ex. b. Asistentul medical trebuie să-şi dezvolte următoarele atitudini psihoterapeutice faţă de pacient: 111 a. respectarea normelor impuse de codul de etică profesională 1. spalarea cu apa curata zilnic si frecvent. b. evidentierea corpilor straini intraoculari. disconfort creat de durere. factorii capabili să diminueze suferinţa muribundului sunt: I 13 a. Asistentul medical în psihiatrie trebuie să evite: IlO a. Oiective nursing la pacientii cu afectiuni inflamatorii si infectii ale ochiului sunt: a. c. b. corectarea atitudinilor pozitive ilIe pacientului c. Pentru reuşita actului medical este necesară: 1 16 a. Psihoterapia este aplicată de către: 108 a. 115 115. evidentierea corpilor straini intraoculari. c. sentimentele religioase ale aparţinătorilor b. Determinarea acuitatii vizuale consta in: a.b _ pag 72 a. centrare asupra realizărilor din timpul vieţii 114.b. examinarea in camera obscura.c _ pag 70. c.c _ pag 72 a. inapetenta . spalarea cu apa curata zilnic si frecvent. c. acordarea de îngrijiri în limitele competenţei sale c. scurgere de secretii oculare pumlente. La noi în ţară dezvăluirea prognosticului grav pacientului este comunicat de către: 112 a. b.c _ pag 69. b. medici c. C. prezenţa prietenilor c. . strabism. menţinerea unei relaţii non-terapeutice între asistent şi pacient 108 a. acordarea de îngrijiri individualizate b.C _ pag 73 114 b. utilizarea unor sugestii negative b. Respectarea flInţe! umane presupune: a. tendinţa de a nu lua în serios pacientul b.b. asistentă medicală c. respectarea fiinţei umane ca entitate bio-psiho-sociaIă b. Masurile de profilaxie tertiara a bolilor oculare sunt: a. folosirea obiectelor individuale de toaleta a fetei. tendinţa de a "raţionaliza" simptomele c. examinarea vederii centrale cu ajutoml optotipului. recomandarea unui regim alimentar bogat in proteine si vitaminele A. Care dintre urmatoarele masuri de prevenire nu fac parte din profilaxia primara a bolilor oculare: a. medic b. educarea pacientilor cu defectiuni de vedere sa nu desfasoare activitati care sa suprasolicite vederea. 3. Problemele nursing la pacientii cu afectiuni ale ochiului prin vicii de refractie sunt: a. 8. comunicare ineficienta Ia nivel senzorial si vizual. B. asistenţi medicali b. persoanele care lucreaza Ia sudura vor purta ochelari de protectie. tendinţa de a considera pacientul ca pe o persoană cu inteligenţă diminuată 111. Conform lui Kastenbaum şi Morris. C. maseur). Psihoterapia suportivă constă în: 109 a. recomandarea unui regim alimentar bogat in proteine si vitaminele A.71 112 a-pag 71 113 115 b. 7. abuz asupra slăbiciunilor pacientului 116. în faza iniţială a bolii 113. b.

Interventii nursing la pacientii cu glaucom cronic sunt: a. 15. a 18. administrarea de solutii medicamentoase pe mucoasa corUl. pacientul sa afirme stare de bine fizic. b. a 12. acoperirea reginii cu comprese mari de tifon. b 20. Interventii nursing la pacientii cu afectiuni inflamatorii si infectii ale ochiului sunt: a. c. Probleme nursing la pacientii cu traumatisme ale ochiului sunt: 13. diuretice si laxative. c. educarea pacientului sa urmeze la domiciliu tratamentul indicat de catre medic. c. prezenta durerii cu caracter acut ocular si peri ocular. 10. vindecarea leziunilor existente. efectuarea pansamentului protector. Interventii nursing la pacientii cu traumatisme ale ochiului sunt: a. b 6. c. b.b. rinitele alergi ce.a 11. c. prezenta durerii cu caracter acut. b.a 8. administrarea de antialgice pentru calmarea durerii. secretie oculara purulenta.a 7. 20. a 13. educarea pacientului pentru respectarea regimului alimentar de crutare. b 10. pregatirea instrumentarului in scopul extragerii corpilor straini intraoculari. asistenta medicala participa la examinarea pacientului si pregateste instl1lmentarul necesar masurarii tensiunii intraoculare. b. b . 21.c 9. b. recoltarea de probe biologice de pe o mucoasa sau organ cavitar. c. c. educarea pacientului pentru respectarea regimului dietetic. prezenta durerii cu caracter acut. c. b. Obiective nursing la pacienitii cu traumatisme ale ochiului sunt: a. Interventii nursing la pacientii cu arsuri chimice oculare sunt: a. introducerea unui jet de lichid in sacul conjunctival. 17. Interventii nursing la pacientii cu glaucom acut sunt: a. c. c. b. Interventii nursing in instilatie: a. 9.a 19. regim alimentar hiposodat. 14. a. administrarea tratamentului con stand in instilatii cu pilocarpina. schimbarea periodica a compresei. Il. b. punerea in evidenta a cavitatii in care urmeaza sa se efectueze instilatia. comunicare ineficienta la nivel senzorial. Probleme nursing la pacientii cu glaucom acut sunt: a. otitele. Infectiile oftalmologice care necesita ex. c. scoaterea victimei de sub actiunea agentului agresor. pacientul sa afirme stare de bine fizic.a 15. b. recoltarea secretiei oculare din sacul conjunctival. pacientul sa afirme stare de bine fizic. 12. b 14.c 5. b. b. 18. c. descoperirea precoce a strabismului. c. administrarea de solutii medicamentoase pe o mucoasa sau un organ cavitar. pacientul sa afirme stare de bine fizic. efectuarea pansamentului protector la ochiul lezat. educarea pacientului pentm respectarea regimului dietetic. b.a 4.lnctivala. pregatirea instrumentarului si asistarea medicului pentru efectuarea incizie! drenajului. blefaritele. bacteriologie al secretiei oculare sunt: a. c 17. Spalatura ocuJara reprezinta: a. vindecarea leziunilor existente c. Interventii nursing la pacientii cu arsuri fizice oculare sunt: a. pacientul sa afirme stare de bine fizic. pregatirea instrumentarului pentl1l efectuarea inciziei -drenajului. cresterea acuitatii vizuale. b 16.infectii locale. spalatura unei mucoase sau a unui organ cavitar. Răspunsuri corecte: La 2.a 3. c 21. b. risc de complicatii . Instilatia reprezinta: a.

c. a. b. auaitiv). L. b.: a.etc. c. Epistaxisul reprezinta: a. pana la vindecare. disconfort datorat durerii sau senzatiilor allclitive violente (in cazul corpiJor straini animati in conductul auditiv). Masuri de pofilaxie primara in afectiuni O.1. disconfort datorat durerii sau senzatiilor auditive violente (in cazul corpilor straini animati in conductul. laringoscopia.R.18 grade C). administrarea tratamentului antibiotic si simptomatic prescris.L. Masuri de pofilaxie secundara in afectiuni O. secreti a otica .. b. 18.: a. umectarea aerului din incaperi si mentinerea unor temperaturi constante (16 . c. b. Probleme nursing la pacientii cu infectii O. 7. infectie rino-sinuzala.cronicizare. b.18 grade C).ex. Otoscopia consta in: a. Il.TS. risc de complicatii . Obiective nursing la pacientii cu otita: a.cronicizare. c. c. protezarea pacientului cu surditate. b. supravegherea permanenta a pac. vindecarea fara complicatii. ex. c. administrarea tratamentului simptomatic si antibiotic prescris. 16. c. vapori iritanti). pana la vindecare. vindecarea fara complicatii. b. sunt: a.L. examen periodic pentru aprecierea evolutiei surditatii si a schimbarii protezei. examinarea pavilionului urechii si a conductului auditiv extern. b. hemoragie la nivelul conductului auditiv extern. asigurarea repausului la pat. umectarea aerului din incaperi si mentinerea unor temperaturi const'lnte (16 . durere. c. Interventii nursing la pacientii cu otita: a. asigurarea repausului la pat. lichid rezultat in urma unei varsaturi. hemoragie la nivelul foselor nazale. asigurarea repausului vocal. hemoleucograma. c. depistarea la timp a imbolnavirilor acute si tratarea corecta a acestora pentm evitarea cronicizarii si infirmitatilor. Interventii nursing la pacientii cu amigdalita: a. 12. educarea pacientului sa se prezinte in serviciul de specialitate pentru schimbarea pansametului. . risc crescut de complicatii. b. 4. b. . Interventii nursing la pacientii cu infectii O. 15. sunt: a. 10. vindecarea fara complicatii. Probleme nursing la pacientii cu otita: a. Probleme nursing la pacientii cu afectiuni ale urechii externe: a. b. pacientul se afirme starea de bine fizic. b. protezarea pacientului cu surditate.etc. depistarea la timp a imbolnavirilor acute si tratarea corecta a acestora pentru evitarea cronicizarii si infirmi tatilor. b. educarea pacientului sa se prezinte in serviciul de specialitate pentm schimbarea pansametului. 8. c. b.R. 5. sunt: a. sunt: a. monitorizarea temperaturii si plllsului. Te. hemoleucograma. deficit de mentinere in ortostatism si de deplasare. c. recoltarea analizelor de laborator. c. vindecarea fara complicatii. .ientului in primele 7 . asigurarea repausului vocal. ateool. risc crescut de complicatii.R. a. comunicare verbala facila. vindecarea fara complicatii. monitorizarea temperaturii si pulsului. c. lichid rezultat in urma unui proces inflamator faringian.R. b. c.TS. b. 17.R. examinarea narinelor si a cavitatilor nazale. lichid rezultat in urma unei expectoratii muco-pumlente. c. 13. umectarea aerului din incaperi si mentinerea unor temperaturi constante (16 .R. Ce reprezinta exudatul faringian: a. cicatrizarea leziunilor fara complicatii. b.L. Examinari de laborator care se efectueaza in scoul evaluarii morfofunctionale a organelor O. examinarea audiometrica. pana la vindecare.. risc de complicatii . Te. Interventii nursing in pregatirea pacientului pentru amigdalectomie: a. c. bacteriologic. Masuri de pofilaxie secundara in afectiuni O. b. 19. Probleme nursing la pacientii cu sindrom Meniere: a.R. disconfort datorat durerii sau senzatiilor auditive violente (in cazul corpilor straini animati in conductul auditiv). b. Interventii nursing in ingrijirea postoperatorie a pacientilor cu amigdalectomie: a.C. 2. Obiective nursing la pacientii cu afectiuni ale urechii externe: a. educarea pacientului sa se prezinte in serviciul de specialitate pentru schimbarea pansametului. 14. vindecarea fara complicatii.L. 6.8 ore. c. monitorizarea temperaturii si pulsului.18 grade C). cicatrizare a leziunilor fara complicatii. c. educarea pacientului pentru evitarea substantelor iritante (fumat. protezarea pacientului cu surditate. c. cicatrizarea I~ziunilor fara complicatii.L. recoltarea analizelor de laborator .L.

c 3. c. c.20. Papiloamele virale sunt localizate mai ales la nivelul a abdomenului b membrelor superioare c gitului 4. prurit intens nocturn c. virsta mai ales la tineri d. RĂSPUNSURI CORECTE: 1.a 7. In cazI recotarii exudatuiluii faringian se va evita: a. din conductul auditiv extern. Agentul incriminat in producerea erizipelului este: a. b 13. pacientul nu are voie sa manance. Prioritati nursing la un pacient cu scabie: a. Reeoltarea exudatului faringian se face: a. c. alterarea integritatit pielii c. b. reactivitate crescuta la alerge ni 8. dimineata. . evacuator. c 22. Dermatomicozele sunt produse de: a. . dezlipirea falselor membrane de pe faringe si amigdale. tratamentul cicatrizant al ulceratiilor postbuloase 5. 22.a 8. monitorizare TA e. c.c 18. hidratare corespunzatoare e. pacientul efectueaza inainte gargara cu solutie antiseptica.b 2. virusi e. e 23. Probleme nursing la pacienti cu boli dermatologice a. microbi b. b 16. a 20. b 1. explorator. elemente eruptive de tip bulos . sub control vizual. sarcina 'C. purtarea de cirapi elastici d. oxigenoterapia c. sexul apare mai fregvent la barbati b. imobilizarea regiunii afectate d. stafilocoeul b.. b 5. refacerea ecgilibrului acido -bazic 7. imbibarea tamponului cu saliva. Factori predispozanti ai boli varicoase: a. purtarea mastii de protectie de catre asistenta medicala care efectueaza interventia.a IL c 12. terapeutic. b. evitarea ortostatismului si a pozitiei picior peste picior b. b. a 17.c 21.a 10. fungi 2. b 9. ocupatia la cei cu ortostatism prelungit e. sa bea.a 15. b 6. risc de hipoxia 6. b. Recoltarea exudatului faringian se face in scop: a. pneumoeocul c streptococ grupul A 3 . Reeo1tarea seeretiei otice se face: a.a 4. Interventii nursing in cazul prezentei flictenelor la un pacient cu erizipel: a. alterarea integritati tegumentului b. anxietate d. postprandial.a 14. potential de suprainfectie aeruptiei e. 23.c 19. evitarea expuneri la vint e. in scop evacuator. 21. cu tampon steril. . golirea continutului leziunilor buloase b. sau sa efectueze mstllatn nazale cu solutii dezinfectante. cu tampon imbibat in solutii antiseptice. Interventii nursing la urÎ pacient cu boala varicoasa: a. dispnee b.

eritem local 11. Interventii nursing in cazul socului la Penicilina: a. Manifestari ale socului alergic la Penicilina: a. dezinfectia prin fierbere a lenjeriei de corp d. Probleme nursing la un pacient cu ulcer varicos: a. In sifilisul secundar apar urmatoarele manifestari: a. este dureros c. adenopatie retroperitoneala 13. violet Gentiana 20. urina inchisa la culoare e. are consistenta dura c. Tabloul elinc in erizipel este. Poarta de intrare a gennenilor ce produc erizipelul este: a. Furunculul este determinat de: a. macule eritematose roz pal ca florea de piersic c. durere 9. Betadine b. Ampicilina c. ELISA 14. administrarea de plasma c. aparitia suprainfectiei la nivelul plagi b. angioedem. ganglioni durerosi 16. respiratie ineficace legata de durere c. deficit nutritionallegat de aport inadecvat 19. Testul screening pentru depistarea sifilisului este: a VSH b VDRL c. Adenopatia luetica are urmatoarele caracteristici: a. streptococ b pneumococ c.macule hiperpigmentare 17. disurie b. excoriatii 22. Manifestarile vulvovaginitei candidozice: a poliurie . micoza plantara b.frisoane b febra neregulata c HTA d brabicardie e placard inflamator intens eritematos 23. administrarea de antialgice b. Interventi nurzing la un pacient cu scabie: a. Micoza plantara este localizata mai ales: a fata plantara a piciorului b spatiile interdigitale c fata dorsala a piciorului 24. monotorizarea temperaturi e. leziuni veziculose intens pruriginoase b. leucoree c. edem laringian b. evitarea expuneri la soare 10. a debut brusc . Penicilina G sau Moldamin b. apare la 6 luni de la infectie 12. Tratamentul in scabie se face cu: a Scobutil b Scabex c Clotrimazol 27. Tratamentul de electie in sifilis este: a. stafilococ 21. Gonoreea la femei -simptomatologe a. alcool iodat c Rivanol d. dispusa in grup ganglionar sub forma de: closca cu pui e. micropoliadenopatie generalizata d HTA e. este dureroasa b. administrarea de Adrenalina 18. ser fiziologic e. Sancru sifilitic: a. Oxacilina 15. febra c. dieta bogta in fibre c.d. durere d. zone de contuzie c. Pitiririazisul verzicolor este localizat mai ales: a torace anterior si posterior b membre inferioare c abdomen 25. aplicati de soluti scabicide O data pe zi 3 zile la rind b. apare la 21 zile de la infectie b. Pentru indepartarea secretiilor purulente la nivelul ulcerului varios se folosesc soluiile: a. imobila pe planurile profunde d. leziuni la nivelul fetei e. Criteriile de diagnostic pentru scabie sunt: a Ieziuni de tip bul os b pustule palmoplantare la adulti c prurit generalizat sever d prurit exacerbat nocturn e eruptie faciala 26.

Probleme nursing posibile la un pacient cu zona zoster: a potential de complicati cutanate. Leziunile de acnee sunt localizate in special: a membre superioare b zona toracica superioara c abdomen d la nivelul fruntii si obraji lor e membre inferiore 34. c aplicatii de solutii caustice 36. Tratamentul melanonului malign: a elctrocoagulare b excizia formatiuni cu margine ele sigmanta . Herpesul se caracterizeaza clinic plin: a scuame pmriginoase b eruptie veziculoasa pruriginoasa c eritem 31. Tablou clinic in lupus eritematos: a emptie la nivelul fetei aspect da fluture b scuama subtire c eruptie veziculoasa 37. Tratamentul in lupusul elitematos: a expunere la radiatia solara b fotoprotectie externa plin creme cu factor de protectie mare c unguente cu antibiotice local 38.ulceratii b prurit c durere pe traiectul unui nerv d febra e alterarea nutritiei 29. Interventii nursing in cazul flebedemului la un pacient cu ulcer varicos: a tratament cu diuretice la indicatia medicului b monitorizarea diurezei c dieta hipercalorica d monitorizarea zilnica a greutatii e contentie elastica 32. Acneea vulgara se caracterizeaza clinic: a eruptie veziculoasa b papule si pustule c cruste 33. Melanomul malign se loealizeaza mai frecvent a torace b abdomen c fata 35. Interventii nursing la un paciet cu zona zoster: a efectuarea zilnica a bilantului hidric b toaleta leziunilor cutanate in conditii de asepsie c regim alimentar bogat in vitamine d monitorizarea temperaturii e regim hipoproteic 30. Psoriazis semne clinice: a eruptie veziculoasa b scuama abundenta alb-sidefie c eritem difuz 44. Carcinomul bazocelular epitelial se caracterizeaza: a nu metastazeaza niciodata b se localizeaza la nivelul mucoaselor c invadare rapida a planurilor subiacente 43. Psoriazisul pustulos se localizeaza mai frecventla nivelul: . Carcinomul spinocelular se localizeaza mai frecvent: a la nivelul buzei inferioare b la nivelul palmelor c la nivelul fruntii 41. Factori favonzanti in aparitia carcinoamelor spinocelulare: a mai frecvent la tineri b expunere prelu'ngita la radiatii solare c fumatul el tratamente cu antibiotice e mai ales la rasa neagra 42.b leueoree abundenta gmrljoasa c singerare vaginala 28. Vemcile vulgare sunt localizate mai frecvent la nivelul: a toracelui b miinilor c fetei 39. In tratamentul vemcilor vulgare se aplicatii de: a unguente antiinflamatoare b substante caustice chimice c unguente cu antibiotice 40.

e 5-b.b .e 32-b 33b.d 26-b 27-b 28-a.c 16-a l7-c l8-a 19-c. Dermatita atopica a sugarului e localizata in special la mvelul: a abdomenului b obrajilor c palmelor 48.b 9-a.c 42-a 43-b 44-b 45-a 46-a 30-b 47-b 31-a. Tratamentul local in dermatita atopica: a unguent cu antibiot:ice b unguent antimicotic c unguent cu dermatocrticoizi 49.c 29-b.e 23-b 24-a 25-c. Interventi nursing la un pacient cu psoriazis: a educatia privind efectuarea tratamentului local cu unguente keratolitice b administrarea de antialgice c monitorizarea TA 47.d 20-c 21-a 22-a.c 10-a.b ll-a 12-b.a fetei b palmo-'plantar c coatelor 45.c 7-b. Interventii nursing la un pacient cu lupus eritematos cu ulceratii bucale: a alimentatie bogata in fibre vegetale b gargara cu solutii antiseptice c administrarea de antibiotice 50. Eczema dishidrotica palmo-plantara se caracterizeaza prin: a vezicule insotite de prurit b apare mai frecvent iarna c scuame fine 46.c 6-a.c 34-a 35-b 36··a 37-b 38-b 39-b 40-a 41-b.d 8-a.d 48-c 49-b 50-a.d 13-b 14-a 15-b. Probleme posibile la un pacient cu psoriazis artropatic: a scaderea mobilitati b dureri articulare c alterarea nutritiei d alterarea respirati ei e insomnie loc 2-c 3-c 4-a.

Probleme nursig in diabetul zaharat : a alterarea mobilitatii .coma b convulsii tonico-clonice c pierderea monoculara a vederii 12. Insulina trebuie pastrata 1: a la temperatura camerei b la frigider la+2 grade c ambele variante 8. Primul gest terapeutic atunci cind diferentierea dintre coma diabetlca coma hipoglicemica este greu de consta in: a administrarea de 20-30ml glucoza hipertona b recoItarea probelor de laborator c administrarea iv a 20 ui insulina rapida 13.1. Pacientul cu coma diabetica prezinta urmatoarele simptome: a astenie somnolenta. Cauzele hipoglicemiei: a cosum crescut de glucide b doza prea m31'edeinsulina c eforturi fizice reduse 6. Diabetul zaharat de tip 2 caracteristici: a este insulino-dependent b afecteaza persoanele peste 40 ani c debut insidios d greutatea corpului subnormala e anorexie 2. Semne majore in coma diabetica: a respiratie Kussmaul. Hjpoglicemia se poate manifesta prin: a foame intensa b transpiratii c polifagie d polidipsie e parestezii 15. Mijloacele de tratament in diabetul zaharat sunt: a tratament medicamentos b dieta c educatie 9. Coma diabetica poate fi declansata de: a efort fizic prelungit b oprirea sau diminuarea nejustificata a tratamentului cu insulina c consum de alcool 10. Rehidratarea pacientilor in coma diabetica va incepe cu administrarea de: a Manitol 20%in perfuzie lenta b ser fiziologic lOOOmlperfuzie rapida c ser glucozat 5% 7.deshidratare globala b agitatie psihomotorie c cefalee Il. Interventii nursing la un pacient cu cetoacidoza: a monitoriz31'ea semnelor vitale b dieta hiperproteica c administrarea de antibiotice la indicatie d administrarea de heparina e efectuarea testelor de laborator specifice 5. Diabetul zaharat de tip l caracteristici: a apare la persoane obeze b debut brusc al bolii c este insulino-independent 3. Tratementul de electie in diabetul zaharat este: a interferon b insulina c glucoza 17. Interventii nursing in alterarea nutritiei in diabetul zaharat: a monitorizarea glicemiei si glicozuriei b monitorizarea TA c urmarirea starii de hidratare 16. Semne si simptome in diabetul zaharat tip l a scadere in greutate b anorexie c HTA d constipatie e prezenta corpi lor cetonici in urina 4. Care este intervalul ce timp intre o injectie de insulina intermediara si masa: a 5 minute b 45 minute c 2 ore 18. Factori implicati in producerea cetoacidozei: a varsaturi repetate b respiratie Cheyne-Stockes c constipatie d aparitia corpilor cetonici in urina e alterarea integritatii tegumentelor 14.

b durere c alterarea nutritiei d alterarea eliminarii intestinale e deficit de cunostinte 19. Alimentatia pacientilor cu diabet zaharat va fi : a se coreleaza cu schema de insulinoterapie b va contine dulciml c numarul meselor este mai mare 5-6/ zi d hiperlipidica e hiperprateica 20. La un diabetic alimentele interzise sunt: a orez fiert b cozonacul c sunca 24. Alimente ce trebuiesc cintari te de catre un diabetic sunt: a piinea graham b cascavalul c inghetata 30.c 2-b 3-a. Rolul asistentilor in tratamentul diabetul zaharat : a educatia pacientului pentru efectuarea corecta a injectiilor de insulina b incurajarea pacientului sa consume alcool c instruirea pacientului pentru folosirea unei diete hipercalorice la diabetul zaharat tip 2 21.b 15-a 16-b 17-b 18-c. La un diabetic alimente ce pot fi consumate fara restrictie sunt: a rosii b capsuni c alune 26. La un diabetic alimentele interzise sunt: a 'iaurtul b dulceata c caisele 22 La un diabetic alimentele interzise sunt: a ciocolata b mamaliga c ciuperci 23. La un diabetic alimentele interzise sunt: a margarina b struguri c siropuri 25.c 20·a 21-b 22-a 23-b 24-c 25··a 26-c 27-a 28-b 29-a 30-b.b. Aalimente ce pot fi consumate fara restrictie de un diabetic sunt: a brinza telemea b nuci c cartofi 28.c . Alimente ce pot fi consumate fara restrictie de un diabetic sunt: a biscuiti b sfecla c peste 27.e 19-a. Alimente ce trebuiesc cintarite de catre un diabetic sunt: a carne de vitel b lapte proaspat c mamaliga l-b.e 4-a 5-b 6-b 7-b 8-a.c 9-b 10-a Il-a 12-a 13-a.d 14-a. Alimente ce trebuiesc cintarite de catre un diabetic sunt: a conopida b fasole boabe c halvaua 29.