You are on page 1of 11

Deteriorarea ecosistemelor prin

supraexploatarea resurselor biologice

Proiect realizat: Dascălu Roxana Elena
Ilie Isabela
Ivăncuţă Maria Diana
Covrig Elena
Stahie Iulian

Ea are efecte negative asupra biosferei favorizând emisiile de dioxid de carbon în atmosferă. construcţii etc. sau pentru a-l împădurii din nou. . deplasarea populaţiilor. prin tăiere sau ardere. fără a reîmpăduri suficient a dus ladeteriorarea habitatului. Există numeroase cazuri când în urma defrişărilor masive nu rămân decâtsuprafeţe imense de teren pustiu. arborii şi alte plante lemnoase spre a face un teren propriu pentru agricultură. încălzirea globală. De asemenea. defrişarea duce laeroziunea solului. Îndepărtarea de copaci. păşunat. deşertificarea. nefolosit. la pierderea biodiversităţii şi la ariditate. efectul de seră.Defrişarea pădurilor Defrişarea înseamnă a înlătura. Defrişările cauzează modificări permanente asupra condiţiilor climatice.

.

Cauzele defrişării • • • • • • Nevoia de lemn. Drumuri şi căi ferate. Incendii. Mine. Combustibili . Defrişarea pentru a face loc terenurilor agricole.

Procente În conformitate cu Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC). agricultura comercială este responsabilă pentru 32%din despăduriri. . cauza copleşitoare a despăduririi este agricultura. Agricultura de subzistenţă este responsabilă pentru 48% din despăduriri. necesitatea de lemn în domeniul construcţiilor este responsabilă pentru 14% din defrişări şi utilizarea lemnului pe post de combustibil cauzează 5% din defrişări.

creşterea aredităţii solului şi creştere intensităţii vânturilor. ar dispărea într-o singură decadă ducând la inundaţii nemaîntâlnite din pricina faptului ca nu mai există sol sănătos care să acumuleze apa. • Încă câteva efecte importante sunt: apariţia viiturilor puternice. cauza principală a acestor fenomene fiind acumularea de dioxid de carbon în atmosferă.Efectele defrişării – probleme de mediu • Odată distrusă pădurea. care se acumulează în peste 1000 de ani. Cu toţii am auzit de pericolele încălzirii globale şi a efectului de seră. solul. • Însă efectul cel mai dezastruos pe care l-ar putea avea deforestarea este impactul asupra climei planetei. • .

în care factorul antropic a avut rolul determinant. în faţa unui declin ecologic. • Suprapăşunatul reprezintă distrugerea covorului vegetal dintr-un ecosistem ca urmare a procesului de păşunare intensivă de către animalele ierbivore. . ca factor de deteriorare prin mijloace directe-indirecte. apropiate sau îndepărtate în timp. multiple şi complexe.Suprapăşunatul • Natura se găseşte în mod evident.

.

apare suprapopularea păşunilor şi o dezgolire accentuată a biotopului. care rămân înafara factorilor ecologici şi se supun factorului antropic.Cauze şi efecte 1. care îşi pierde posibilităţile de regenerare. duc la tasarea acestuia şi strivirea învelişului vegetal. . Animalele domestice ţinute pe suprafeţe limitate. prin călcarea solului. Astfel vegetaţia dispare progresiv de pe anumite suprafeţe care sunt supuse treptat eroziunii şi degradării. •. În cazul animalelor domestice.

insula Sf Elena. în populaţiile animalelor sălbatice apare autoreglarea. iar în savana din Kenya numai de 3500 kg vite/km pătraţi.Italia. Orientul Apropiat Siria. Dacă aceste limite sunt depăşite. în anul 1909 flora era complet distrusă. suferind oscilaţii în funcţie de fluctuaţiile acestuia. • În pampasul argentinian capacitatea limită pe păşunile naturale se cifrează la 14. adica se intesifică activitatea prădătorilor.000 kg vite/km pătraţi.Exemple • Spre exemplu. deoarece populaţiile de insecte fitofage se găsesc în echilibrul relativ cu mediul. în care portughezii au introdus capre în anul 1513. creşte frecvenţa bolilor şi paraziţilor. în preeria din Texas de 11. Iran şi America de Nord. platoul Castiliei .Spania. aride cu reliefuri accidentale şi vegetaţie distrusă se întâlneşte în zona Apeninilor .000 kg vite/km pătraţi . . Aceeaşi situţie cu solurile erodate.