You are on page 1of 28

Originea poporului roman.

Teoria continuitatii,argumente pro si contra
După ce romanii au cucerit Dacia în 105–106, a început un „proces
deromanizare” a populaiilor locale, dacii adoptând treptat limba i obiceiurile
țș
latine. Aceasta este teoria clasică a continuităii daco-române,acceptată de
ț
majoritatea istoricilor români.Argumente pentru:

colonizarea intensivă a Daciei.

colonitii proveneau din diferite provincii ale Imperiului Roman („ex
ș
t o t o u r b e Ro m a n o” ) , l i m b a c o m u n ă fi i n d u - l e t u t u r o r c o l o n i t i l o r
ș
l a t i n a . Î n a c e s t m e d i u m u l t i e t n i c , l a t i n a fi i n d s i n g u r a l i m b ă
d e c o m u n i c a re , a r fi o b i n u t p o z i i a d o m i n a n t ă .
țț
Argumente împotrivă:

timpul scurt de ocupaie în Dacia nord-dunăreană: 165 de ani.
ț

romanii au administrat efectiv doar o mică parte a Daciei (o parte dinTransilvania, Banatul i
Oltenia, dar mai ales Dobrogea).
ș
Originea poporului roman.Teoria imigrationista,teoria admigratiei si teoria
originii romano-slave.
Teoria imigrationista
Argumentul disparitiei dacilor ca popor in urma razboaielor daco-romane af o s t f o r m u l a t
d e R o e s l e r s i p r e l u a t i n d i f e r i t e f o r m e d e a d v e r s a r i i continuitatii, dar si de
unii invatati romani din trecut care doreau ca originea poporului roman sa fie pur romana.
Sustinerea acestei teze pleaca de laafirmatiile lui Eutropius, autor despre care s-ar
putea spune ca s-a bucuratdin partea istoricilor maghiari de o credibilitate care nu a
mai fost acordatanici unuia dintre istoriografii antici,dar o multitudine de dovezi
contrazicafirmatiile sale, sustinand continuitatea dacica. Acesta afirma in
lucrarea"Breviarum ab urbe condita" ca "Traianus, dupa cucerirea Daciei, a adus omultime
foarte mare de oameni din toate colturile lumii romane pentru popularea
oraselor[...], caci Dacia fusese secatuita de barbati in urmalungului razboi al lui
Decebalus.Pornind de la ideile lui Eutropius, Roesler ascris teoria imigrationista, fiind
argumentata de urmatoarele:

disparitia dacilor ca popor in urma razboaielor cu romanii;

disparitia vechii toponimii dacice;

imposibilitatea romanizarii Daciei in cei 165 de ani de stapani re romana;

parasirea completa a Daciei in timpul lui Aurelianus;

formarea poporului roman si a limbii romane la sud de Dunare;

c a r a c t e r u l n o m a d a l r o m a n i l o r d e c u r g a n d d i n o c u p a t i a l o r d e capeteniepastoritul;

inexistenta unor izvoare istorice care sa ateste prezenta romanilor la nord de fl uviu
inainte de secolul al XII-lea, deci inai ntea venirii maghiarilor in Transilvania.Dar,
desigur, exista si contraargumente, iar cel care l-a contrazis pe Roesler a fost A.D.
Xenopol,care afirma:

a d a p o s t i r e a p o p u l a t i e i d a c o - r o m a n e i n m u n t i d o v e d i t a d e terminologia
"muntelui"de origine romaneasca;

caracterul sedentar al romanilor dovedit de terminologia agricola de origine latina;

diferentele insemnate dintre limba romana si dialectele romanesti vorbite la sud de
Dunare;

o r i g i n e a t r a n s i l v a n a a l i m b i i r o m a n e d o v e d i t a d e e l e m e n t e l e maghiare
comune tuturor graiurilor romanesti;

mentionarea romanilor in izvoare istorice demne de crezare

toponimia romaneasca de origine latina coexista cu cea de originemaghiara si slava.
Teoria admigratiei
Dimitrie Onciul are un text („Scrieri istorice” 1885), care e conceput ca o r e c e n z i e a
c a r t i i l u i A . D X e n o p o l d a r c a r e a d e v e n i t o c a r t e d e s i n e s t a t a t o a re , i n
c a re i s i p r e z i n t a s i t e o r i a s a c a r e a f o s t n u m i t a u l t e r i o r admigrare. Aceasta
prezinta o solutie de compromis intre teza continuitatii siimigratiei si anume intarirea
nucleului daco -roman dupa teritoriul fostei provincii romane prin migratii de mica
amploare in anumite conditii istoricea unor grupe de populatie romanica sud dunareana
la nord de dunare, maiales in timpul navalililor slave si bulgare. D. Onciul a
căutat să explicesoarta elementelor romanice în timpul năvălirii populaţiilor
„barbare”, a examinat atent legăturile românilor cu bulgarii de peste Dunăre şi cu
unguriide peste Carpaţi, a redat, folosind cuceririle istoriografice din alte ţări, cadrul
politic internaţional în care s-au format statele româneşti, Ţara Româneascăşi Moldova. Cu
argumente puternice de ordin lingvistic, istoric şi toponimic,el demonstreaza
continuitatea populaţiei daco -romane la nordul Dunării d u p ă r e t r a g e re a
a u re l i a n ă , a a d m i s - î n o p o z i ţ i e c u A . D . Xe n o p o l - o admigraţiune de
populaţie din sudul Dunării după aşezarea slavilor şi a bulgarilor în părţile de
miazănoapte ale Peninsulei Balcanice în secolul alVII-lea, până atunci locuite de
populaţie romanică. Poporul român şi limbar o m â n ă s - a u f o r m a t - d e o p a r t e ş i
d e a l t a a D u n ă r i i , î n s t r â n s ă u n i t a t e teritorială. Marele fl uviu n-a împiedicat
ca limba română de pe ambelemal uri să se dezvolte esenţial în acelaşi fel,
comunicaţia dintre ambelemaluri n-a încetat după trece rea la sud de Dunăre a
legiunilor şi înaltei administraţii romane. Perioada cuprinsă între cucerirea romană şi
secolul alVII-lea constituie prima fază în istoria poporului român; ea este
perioadaformării în trăsăturile ei esenţiale a limbii române cu cele trei
dialecte principale, daco-român, macedo-român şi istro-român, separate prin invaziaslavă.
Aceasta a determinat o parte a populaţiei romanice să se retragă spremiazănoapte.
Anumite fenomene lingvistice comune dialectelor daco- şimacedo-român le explica
D. Onciul printr- o admigraţiune de la sudul la nordul Dunării. Admigraţiunea din
dreapta Dunării nu a alterat caracterul decontinuitate a elementelor daco -romane din

Aceste instituţii. românii avându-şi propriile lor formaţiuni social-politice. Hasdeu considera poporul roman pe deplin format atunci cand aintrat in raport cu slavii. unapropiat al Junimii demonstreaza ca fondul lexical al limbii romane are 2/5elemente slave si alte influente. Sustinut mai ales de exponentii Scolii Ardelene. acronim OT) este un ordinreligios german catolic format la sfâritul secolului al XII-lea la Acra. 1/5 elemente turcesti si tot 1/5 elementelatine si acest argument impreuna cu teoria circulatiei cuvintelor (Hasdeu) auconstituit tandemul de baza a teoriei slavone. „Dictionarul etimologic” a lui Alexandru Cihac. au făcut ca românii din Dacia să adapteze realităţilor lor. țș Ordinul Cavalerilor Teutoni a construit în ara Bârsei numeroase cetăi de . Prin romani. Onciul considera că admigrarea din dreapta în stângaDunării va fi continuat întrucâtva şi în timpul suzeranităţii bulgare la nordulDunării. ca inceputuri ce confereau noblete si prestigiu. Populaţia rămasă în Dacia după retragerea administraţiei romane a format elementulfundamental din care s-a născut poporul român.specifice mediului românesc. Aezarea lor a fost posibilă în urma di plomei șș de donaie a regelui Andrei al II-lea al Ungariei.. Ei insa nu pot da un raspunscoerent ponderea dacilor. chiar şi sub stăpânirea maghiară. Adaosul primit succesiv dindreapta Dunării a contribuit la întărirea lui numerică. emisă în acelai an. romanii se puteau prezenta egali cu oricine din Occident. pe care el o susţinea argumentat.Ordi nul teutonic în ara Bârsei apare in șȚ 1211 pentru a ajuta la apărarea contra invaziei cumane i pecenege i să șș întărească poziia bisericii catolice într-o zonă în care majoritatea populaiei țț locale româneti era ortodoxă. În timpul Evului Mediu. se invoca incompatibilitatea de civilizatie intre daci si romani care nu ar fi permis contopirea. Giurescusi Panaitescu admit influenta majora a slavilor insa doar ca element care seadauga substratului latin. D. Kogalniceanu a fost de asemeneaunul din cei mai severi critici ai abuzurilor latiniste. instituţii cu numiri slave. născute însă în procesul de dezvoltare al societăţii româneşti şi având trăsături originale. Cavalerii teutoni in Tara Barsei Ordinul teutonic (în latină Ordo Teutonicus.stânga fl uviului. religioasa si culturala. Junimistii au reabilitatinfl uenta slavilor ca replica la scoala latina si ca un exercitiu de depasire acomplexelor nationale. Iorga.Odata cu Hasdeu care ainsistat asupra ponderii elementul ui slav se complica problema sintezei romanilor. ei erau un ordin militar cruciat i purtau ș veminte albe cu o cruce neagră. diferite prin conţinutul lor decele cu nume similar din lumea slavă. dependente de ţaratul bulgar.nu prin contact etnic ci pe cale politica. care nu acceptadecat pura obarsie romana. Cuvntele slave au patruns in limba romana se pare. influenţate în organizarealor politico-admi nistrativă de Imperiul bi zanti n. Acest curent a avutmomentul sau de glorie pana la publicarea dictionarului limbii romane a luiLaurian. Estecazul voievodatului şi cnezatului. Convieţuireaîndelungată cu slavii şi legăturile cu statele slave. r o m â n i i d i n D a c i a a u p u t u t a b s o r b i c u m a i m u l t ă uşurinţă elementul slav conlocuitor. în cazul celor din Transilvania. s-au păstrat la români.Petru Maior se straduia sa explice ca razboaiele duse de romani impotriva dacilor au fost de exterminare. Teoria originii romano-slave Aici punctul de plecare devine Roma. pentru unele instituţii. nume slave. Si Ioan Bogdan considera ca slavii reprezinta un element constitutiv al sintezei romanesti. Întăriţi prin admigraţiad e l a s u d u l D u n ă r i i . în ș Palestina. de la care au rămas însă urme în limbăşi în toponimie. care a discreditat scoala latinista.

Cert este ca aceste cnezate si voievodate aur e p r e z e n t a t n u c l e e l e c e a u s t a t l a b a z a i n t e m e i e r i i . .regele Bela IVa luat o serie de masuri de aparare. regele a purtat o luptă hotărâtoare împotriva ordinului.Diploma Cavalerilor Ioaniti aminteste cnezatele lui Ioan i ș Farca ș si voievodatele lui Seneslau si Litovoi. c u s p r i j i n u l l o c a l n i c i l o r. se pare că au primit terenuri adiionale in zone pe care Ungaria nu le controla i chiar i țșș un accept de a construi castele de piatră.dar sa previna si atacuri ale cumanilor si bulgarilor.Diploma Cavalerilor Ioanii din 1247 oferă preioase tiri despre țțș structurile politice romanesti intre Dunare si Carpati.o diploma de privilegii.Către 1225.s-a gandit sa instituie o paza puternica si permanenta in regiunea de granita a Banatului de Severin. f o r m a r i i Ta r i i Romanesti.trebuie precizatca inainte populatia ii asimilase pe slavi de la care au preluat denumi reainstitutiilor(cneaz. în ș 1225. punând teritoriul stăpânit de ei sub autoritatea Papei. care le asigurau hrana i produsele meteugăreti ș ș ș ș necesare.Drept urmare. a colonizat un număr însemnat de ărani i meteugari în ț ș ș ș principal germani.cu împăratul romano-german Frederic al II-lea i cu Papa Honoriu al III-lea.XIII Inspaimantat de marea invazie din 1241 si vrand sa previna o noua expeditiea tatarilor.După ce au câtigat câteva lupte împotriva șș cumanilor care controlau zonele învecinate Transilvaniei.voievod).Țț l e m n f o r t i fi c a t e ( î n c e i 1 4 a n i d e e d e re ) .Intre altele. învingându-l i ș expulzându-l din ara Bârsei Ț Structuri politice romanesti intre Dunare si Carpati in sec.cavalerii teutoni au început să se desolidarizeze de regele ț maghiar.Inaceste conditii regele daruieste Cavalerilor Ioaniti printr.Hermann von Salza.formată în cea mai mare parte din români i mai apoi țș din slavi i probabil pecenegi.Acest lucru afost favorizat i de legăturile Ordinului cu Papalitatea(era socotit egalul ș Ordinului templierilor i Ordinului ospitalierilor) i în special de legăturile șș marelui maestru al ordinul ui.o r d i n u l a început să-i extindă autoritatea i dincolo de munii de șșț graniă.Acetia au fost denumii în timp sai i s-au aezat printre ș ț ș ș ș populaia autohtonă.Totusi. D e ș asemenea.Devenind din ce în ce mai puternic.

regalitatea maghiară i-a colonizat în secolele XII-XIII. L a d i s l a u K a n ț ș ț ș (1294-1315). ajutat dev i c e v o i e v o d . o adevărată curte. i sunt organizai în scaune. vasal al regelui Ungariei. pe secuii p e s a i î n r e g i u n i l e d e g r a n i ă a l e Tr a n s i l v a n i e i . Acest lucru ni-l șțț d e m o n s t r e a z ă m e n i o n a r e a î n 1 1 7 6 a l u i „ L e u s t a c h i u s Vo y e v o d a " . au avut de înfruntat opoziia populaiei locale. A c e t i a s e b u c u r ă d e ș ș ț ș multiple drepturi i avantaje. Cu scopul de a apăra graniele i de a stimula dezvoltarea țș economică. Dupa venirea ungurilor.În secolul al XIIIșșț lea.de provincie a u t o n o m a i n Re g a t u l U n g a r i e i .1284-1285. ț îi constituie la Deva. de unde îi exercită atributele de ef șșș al unui stat autonom i încheie înelegeri cu ări de sine stătătoare. Pentru aceasta. voievozii Transilvaniei profi tă de problemele din Ungaria pentru a î n c e r c a să se îndepărteze de aceasta. în schimb. țț totui au fost nevoii să renune la ideea de principat. ț voievodul Transilvaniei. să înlocuiască în 1113 instituia voievodatului cu ț principatul. prima Adunare obtească ș ( C o n g re g a i a g e n e r a l ă ) . maghiarii încercă să organizeze Transilvania după model apusean impunândcatolicismul printr-un „episcopus Ultratransilvaniae".Abia șțț .vicevoievod si congregatia nobiliara. Roland Bora ș (1282. După anul 1100. atât cea religioasă cât i cea politicoș administrativă. prin intermediul lui Mercurius „princeps ș Ultratransilvaniae".1288-1293) convoacă în 1288. amintit in 1111 subnumele de Simion i încercând.Transilvania capata alt statut politic. Ambele măsuri. a v e a l a r g i p r i v i l e g i i i o m a re a u t o n o m i e f a ă d e C o r o a n a șț maghiară. Voievodul. D e i r e g i i m a g h i a r i a u re u i t s ă a n i h i l e z e șș f o r m a i u n i l e p o l i t i c e p re s t a t a l e d i n Tr a n s i l v a n i a t o t u i d a t o r i t ă l u p t e l o r țș pentru tron. sprijinii fi ind puternic de către papalitate. a anarhiei interne i a presiunilor venite din exterior nu au reuit șș să-i instaleze imediat stăpâni rea în Transilvania-Abia în 1075 cancelaria ș arpadiană emite un document referitor la cetatea Turda. n u m e t e c o m i i i a c o r d ă p r i v i l e g i i . Dei nu au țțș re nunat la ideea de catolicizare. a fost un adevărat arbitru al situaiei din regat care.Vo i e v o d a t u l Tr a n s i l v a n i e i : s t a t u t p o l i t i c s i p r i n c i p a l e l e institutii:voievod.

conducea Transilvania in lipsa voievodului. a scaunelor secuiesti si sãsesti.Congregatia nobililor era adunare reprezentativã pe stãri. ocazie cu care acestia sunt mentionati pentru ultima dataîn calitate de participanti la Congregatia nobililor – universis nobilibus Saxonis.inclusiv în congregatia nobililor.ce se extind peste Carpati • expansiunea ungurilor in Severin.legislative.Litovoi profita de criza din Ungaria si se rascoala impotrivaungurilor.judecatoresti.Disparitia banilor maghiari de Severin in a doua jumatate a sec.voievod).regii angevini sunt aceia care readuc Transilvania la statutul de voievodat vasal re gelui Ungariei.Fratele lui Litovoi. Se sprijinea pe un aparat central. f o r m a r i i Ta r i i Romanesti. precum si de atributiile superioare ale regeluiUngariei.Avea totusi competentã limitatã.Vo i e v o d u l e x e r c i t a a t r i b u t i i j u d e c ã t o r e s t i s i m i l i t a r e . La lucrarile Congregatiei nobililor au participat si nobilii români pâna în anul 1291. când s-a constituit unio triumnationum.trebuie precizat ca inainte populatia ii asimilase pe slavi de la care au preluat denumireainstitutiilor(cneaz.convocatã periodicde voievod. András/Endre(Andrei III)(1290-1301). E l n u m e a p e vicevoievod.Vicevoievodul avea rol consultativ.tatarii avand centre de putere peVolga(Batie Han) dar si in Nordul Dobrogei(Nogai). c e d o v e d e s t e o b u n a d e z v o l t a r e economica la sud de Carpatii Meridionali.Dupã anul 1437.Totusi.Regele trimite o expeditie armata impotriva lui Litovoi in urma careia e înfrânt şi cade în luptă. Era comandant al armatei din Transilvania. Siculis et Olachis.Pe vremea regelui Ladislau Cumanul are loc o prima tentativa de intemeiere a Tarii Romanesti.asemãnãtor celui din Tara Româneascã si Moldova.Avea drept de jurisdictie supremã asupra Transilvaniei.avea atributii uneoriadministrative. Premisele intemeierii Tarii Romanesti Diploma Cavalerilor Ioanii din 1247 oferă preioase tiri despre structur țțș ile politice romanesti intre Dunare si Carpati. Situaia românilor din Transilvania s-a agravat în ț condiiile în care regii maghiari încep politica de maghiarizare i țș c atol ic izare forată. de privilegiile acordate bisericii catolice.pe slujitorii sãi directi. pe conducãtorii comitetelor.O premiza favorabila in constitui rea Tarii Romanesti a fost moartea lui Nogai precum si anarhia instaurata in Ungaria dupa moartea lui Bela IV ces-a accentuat in timpul lui László IV(Ladislau Cumanul 1272-1290).Cert este ca aceste cnezate si voievodate au r e p r e z e n t a t n u c l e e l e c e a u s t a t l a b a z a i n t e m e i e r i i .ultimul arpadian a ince rcat sa stopeze anarhia .un ș rol hotarator avand Ungaria prin politica sa: • aducerea Ordinului Cavalerilor Teutoni in Tara Barsei. Aparte ne na la o funci e a fost le gată de apartenena la ț ț ț ț religia catolică.o parte din Oltenia avand stapani peAsanesti • 1230-1247-evolutie a politicii externe spre UngariaUn alt punct important a fost invazia tatara.indeplinea functii publice sau la curteasuveranului.Conjuctura a fost favorabila.a fost interzisã în mod expres participarea românilor în viata politicã.XIII dovedeste ca tatarii austapanit provinciile de la sud de Carpati.Diploma Cavalerilor Ioaniti ami nteste cnezatele lui Ioan i ș Farca si voievodatele lui Seneslau si Litovoi.Barbat este luat prizonier s i a p o i r a s c u m p a r a t c u o m a r e s u m a .convoca adunarea nobililor (congregatia) si îi conducea lucrãrile. deautonomia comitatelor.

fiul lui Nicolae” s-a dus in “tara voievodului vlahilor Basarab.1330) Raporturile lui Carol Robert cu Basarab I Carol Robert era implicat intr-un razboi civil si nu s-a pus problema unei s u z e r a n i t a t i m a g h i a re a s u p r a l u i B a s a r a b I .Pe Ț drum. nu vei scăpa de dânsele". În cele din urmă.o campanie i m p o t r i v a l u i B a s a r a b I .Tara Romaneasca s-a format dininitiativa conducatorilor feudali romanesti. i n t r .Batalia decisiva s-a dat la șș Posada((9-12 nov. c a n d . p u s t i i t ă î n p re a l a b i l de c ă t re ș B a s a r a b . c e d a re a c e t ă i i S e v e r i n u l u i i t r i m i t e r e a u n u i fi u l a c u r t e a țș ungară ca garani e. I n t r . "numai vă întoarcei în pace i vă ferii de pri mej di i. O c u p ă B a n a t u l d e S e v e r i n ( p e c a r e i l v a primiD i o ni s i e ) i î n a i n t e a ză pr i n O l t e ni a .într.1330).benefi ciind de doua premi ze importante:stapanirea tatareasca din sudul Basarabiei-N Dobrogei si crizadin Ungaria. A r g e .Aceasi situatie este intalnita in1 3 2 7 . R a z b o i u l c i v i l d i n U n g a r i a a f o s t c o n d i t i a favorabile pentru Basarab I(1310-1352) sa unifice cnezatele si voievodatelela sud de Carpati.Cauza reiese dinC r o n i c a P i c t a t a d e l a V i e n a s i a n u m e c a re g e l e U n g a r i e i “ d u p a s f a t u l voievodului Toma(Toma Szécsényi 13211342) si al lui Dionisie.regele Ungariei porneste in fruntea unei armate intr.Dupa 1327 relatiile dintre cei Carolsi Basarab se racesc si se va ajunge la un conflict armat.voievodul transalpin” prin care il lauda pentru zelul ce il depune in“stapanirea necredinciosilor” si il roaga sa primeasca cu cinste pe calugarii ce vin sa faca cercetari in acele regiuni. î n r â n d u r i l e a r m a t e i ș invadatoare se instalează foametea încă de la intrarea în ara Românească. că ț ț ș ț de vei veni mai încoace.s-a pus din nou problema relatiilor cuU n g a r i a .unde armata ș .Recunoaste rea Tarii Romanesti a fost consfi i ntita in urma victoriei lui Basarab I de la Posada(9-12 nov. Carol Robert primete o solie din partea domnitorul ui româncare îi ș aduce o propunere de pace.Carol Robert răspunde țț cu arogană că Basarab este păstorul tuturor oilor sale i că îl va scoate de țș barbă din vizuina lui.cusprijinul papei..Acestaconvoaca congregatia din 1291 la care participa si romanii si cu aceasta ocazie nobilul Ugrynus isi recapata mosiile din Fagaras pe cale legiuita. D a t o r i t ă a c e s t e i s t r a t e g i i d e a p ă r a re ..ca sa alunge din taraaceasta pe Basarab sau cel putin sa dea uneia din sfatuitorii sai”. armata maghiară ajunge la Curtea deArge.000 de mărci de argint ca ș d e s p ă g u b i r e .Basarab este numit “voievodul nostru transalpin” ceea ce inseamna carelatiile cu Ungaria erau bune si ca regele trebuia sa recunoasca realitatile politice de la sud de Carpatii Meridionali.o s c r i s o a r e a p a p e i I o a n X X I I c a t r e “ n o b i l u l b a r b a t Basarab.In acesteconditii. pe care o găsesc pustie i o incendiază.Se mai lua in considerare si imaginea pozitiva ce fusese creata in randul unor nobili maghiari.Ungaria era impartita in tabere nobiliare si a urmat un razboic i v i l d e d u r a t a ( 2 4 d e a n i ) .u n d o c u m e n t d i n 1324.din Ungaria. D u p a c e i n s a C a r o l a f o s t recunoscut ca singur stapanitor de toti.o vale îngustă i prăpăstioasă.Oferta de pace făcută de Basarab I este refuzată d e către rege. D o c u m e n t e l e n e p r e z i n t a r e a l i t a t e a .dei i se promitea plata a 7.In1301 vine la tron Carol Robert din dinastia Anjou de origine franceza.

Relatiile internationale ale Tarii Romanesti in timpul lui Mircea celBatran Mircea cel Bătrân(1386-1418) ramane o personalitate istorica cu o activitateinterna si externa ce a avut un succes apreciat de contemporanii sai dar si inz i l e l e n o a s t re .Scopul acesteia era de a asigura apararea impotriva tatarilor si controlul drumului comercial de la Est de Carpati. Premisele intemeierii Moldovei In sec XIII.In 1241 tatarii navalesc in teritoriul dintre Carpati siPrut.principalele forte din spatiulcentral-estic al Europei si cea cu Imperiul Otoman.polonezilor si ungurilor.in Moldova.O prima actiune pe plan extern are loc in 1388.teritoriul Moldovei.Au loc doua campanii la est de CarpatiiOrientali(1345. C a ro l Robert(1342) nu a mai avut relatii conflictuale cu Basarab.In politica sa externa a șș urmat doua directii:relatia cu Polonia si Ungaria.ce au ocupat Haliciul.Acesta reuseste prin lupta sa alunge pe Balc si pe fii acestuia.Bogdan.1349) in urma careia tatarii sunt invinsi.1365 regele Ungariei emite un document prin care erau confi scate mosiile lui Bogdan dar il recunostea conducator al Moldovei.In 1340 moare cneazul Daniil.lasand Haliciul invizorul lituanienilor.Au urmat la tron Sas siBalc ce au dus politica de vasalitate fata de regele Ungariei.Acest fapt demonstreazaca in Maramures erau doua tabere:cnezii romani supusi regelui Ungariei sicnezii romani care erau impotriva regelui.fapt ce atrage mai mult ostilitatea regelui Ungariei si sa organizeze expeditii impotriva lui Bogdan. M i rc e a t r i m i t e t r u p e m u n t e n e c a re o c u p ă u n e l e c e t ă i ț dobrogene.Bogdan profita ca o parte aromanilor sunt plecati in razboi si le ocupa mosiile.Castig insa au avut polonezii si ungurii.trece muntii.mai ales partea nordica a fost stapanit decnezatul Haliciului.Exista putine informatii legate de Moldova in aceasta perioada.Victoria lui Basarab I de la Posadaa c o n s fi i n t i t r e c u n o a s t e r e a Ta r i i Ro m a n e s t i .însă aciunea acestora este respinsă de către otomani.Bogdan nemaiputandu-se mentine in Maramures.originar din Maramures(Cuhea sau Cuhnea) a fost atestatdocumentar in 1342/1343 fiind un fost voievod.In 1344 Ludovic planuieste oexpeditie impotriva tatarilor.o continua expansiune.stat ce se afl a intr.Aflandu-se in conflict inca din1343.Este intemeiata o marca de aparare.tatarilor.maghiara a suferit o înfrângere umilitoare.Politica externa a lui Mircea a fost dominata de un faptcapital:expansiunea turcilor in sud-estul Europei.moldovenii sau polonezii.Varsta nu se stie dar cert esteca a fost razvratit impotriva nobilimii maghiare. Pa n a l a m o a r t e a l u i .Toate razboaiele duse deMircea s-au facut numai cu turcii.după .In aceste conditiiapare si maramuresanul Dragos.vasalaUngariei.Practic.regele aflandu-se in persoana in Transilvania pentru a inabusi o rascoala a sasilor.acestdocument reprezinta dovada nasterii statului moldovenesc.Partea de sud a fost stapanaita in mod cert de catrecavalerii teutoni.Însă.ele aparand abia in 1320-1340. I n a c e s t e c o n d i t i i a p a re Bogdan.Acest lucru n-af o s t a g r e a t a d e c a t r e l o c a l n i c i c a re s e re v o l t a . I s t o r i c u l g e r m a n L e u n c l a v i u s i l c a r a c t e r i z e a z a c a fi i n d „principe între cretini cel mai viteaz i cel mai ager”.în timpul conflictului dintrea r m a t e l e o t o m a n e a l e l u i A l i b e i i c e l e cretine ale arul ui i man i ale ș ș ț Ș ș ș d e s p o t u l u i I v a n c o .Bogdan reuseste cu sprijin de la tatari si lituanieni sainvinga armata regala(lituanienii si tatarii erau adversari Ungariei) iar pe 2 febr.nu cu ungurii.

dupa inca o lupta data langa Arges.fi ind întrerupte doar de participarea regelui împreună cu vasalii săi. Pe t o t p a r c u r s u l a n u l u i u r m ă t o r .fapt ce l-a determi nat pe Mircea sa parjoleasca malul d r e p t a l D u n a r i i .1396. C e r t e s t e c a o s t i l i t a t i i l e t re b u i a u s a i z b u c n e a s c a s i c a m o t i v u l real il constituiau Dobrogea si Silistra. 1 3 8 9 ) u r m a n d s a s e r a c t i fi c e l a L u b l i n ( 2 0 ian.Sigismund de Luxemburgse vedea amenintat atat dinspre Polonia cat si dinspre Tara Romaneasca si acautat o apropiere fata de domnul muntean.Sunt cucerite Silistra ț si Turnu. Conform unor cronici turcesti se crede ca turcii ar fi facut o expeditie de jaf la nord de Dunare. p r o b a b i l s e c o n d a t s i d e M i rc e a a d u s l a c u c e r i r e a c e t a t i i Turnu.S-a luat in considerare faptulca.blamându-i politica sa pro-otomană.Batalia seda la Rovine(10 oct.Vidinul si Rahova fuseseracucerite fara greutate iar cetatea Nicopole a fost supusa unui asediu. 1 3 9 6 .Cauza incheierii aliantei cu Polonia o constituie politica dusa deinaintasii sai fata de coroana maghiara.Aceasta alianta produce efecte imediate.un corp de oaste trimis de catreMircea.expediia lui ț tefan(Istvan) de Lozoncs din mai 1395.sprijinit de turci.1390).Insa.relatată i în cronica lui Thurocz se Șș soldează cu un dezastru militar.In proiectul de cruciada mai aderase ImperiulBizantin.Acest succes nu a putut fii exploatat indeplin caci Vlad nu a putut fiialungat.dupa cum spunizvoarele turcesti.un tratat de alianta cuPo l o n i a l a R a d o m ( 1 0 d e c .Dupa c u c e r i r e a B u l g a r i e i .in confruntarea desfasurata in camp deschis.burgunzi.polonezii erau prea departati si ca oalianta cu Ungaria ar fi mai utila.de partea sarbilor. i n m u n t i . D e v o i e .Deci.I n 1 3 8 9 . șș cu cetatea Silistrei.cruciatii au suferito i n f r a n g e re . d e n e v o i e . S i g i s m u n d d e Luxemburg il recunoaste domn. dupa unii autori).cronicarul Sukrullah aminteste ca la Kossovopolje a participat. 40.O a doua expeditie.turcii avand ca tinta resedinta domnitorului de la Arges.pri n intermediul lui Petru I al Moldovei.000 de soldai. B a i a z i d I Fu l g e r u l o r g a n i e a z a o e x p e d i t i e i m p o t r i v a Ta r i i Romanesti(aprox.Jagello si Mircea se angajau sas e a j u t e rec iproc i n fata re gelui Ungarie i prec um si i mpotri va a l t o r adversari.1394) si se incheie cu victoria lui Mircea.Mircea se retrage in Transilvania.englezi.intr-o eventuala confruntare cu turcii. l u p t e l e p e n t r u înlăturare a lui Vlad.caci.Venetia.printre care i Mircea cel Bătrân.Astfel.continuă. Tr a t a t u l a v e a urmatoarele prevederi: • sprijin reciproc in lupta contra turcilor • trecerea armatelor regale era libera • proviziile vor fi platite cu bani gata • orasele cucerite vor primi garnizoana formata din trupe maghiare si munteneAu existat tentative de alungare a lui Vlad Uzurpatorul. M i rc e a i s i o r i e n t e a z a p o l i t i c a e x t e r n a s p r e e s t s i i n a c e s t f e l incheie.ț retragerea armatelor otomane.Apoi.pe 28 sept.germani la care semai adaugau efectivele militare transilvanene.Totusi este o victorie a la Pyrrhus.acesta atacand armata maghiara in momentul retragerii dinspre Tu r n u . ș la cruciada de la Nicopole.I n a c e s t e c o n d i t i i M i rc e a s i S i g i s m u n d incheie un tratat de alianta laBrasov(7 martie 1395).condusa de Sigismund deL u xe m b u r g .tronul Tarii Romanestifi i n d o c u p a t d e V l a d I U z u r p a t o r u l .in conditii de p e r f e c t a e g a l i t a t e .Mircea reuete să cucerească toată Dobrogea.informatie intalnita si la Seadeddin si Leunclavius.contingente de francezi.

To t u s i i n f r a n g e re a d e l a N i c o p o l e n u a i n s e m n a t abandonarea luptei impotriva turcilor. ale re beliunii nobiliare din ț Ungaria i a scăderii autorităii re gelui Si gismund de Luxemburg.o altă expediie ț militară condusă de voievodul Transilvaniei.datorită rebeliunii unei partide nobiliarecare i-a contestat autoritatea. o a r m a t a t u r c e a s c a c e v e n e a d u p a o e x p e d i t i e d e p r a d a d i n Ungaria.Încheierea tratatul ui de la Lublin în 1412 între regele maghiar i cel polon a marcat sfâritul epocii de independenă a lui șșț Mi rc ea.1410-1414) duce capturarea lui Vlad. ale ImperiuluiRomanoGerman.a a b ă t u t d e l a s c o p u l c r u c i a d e i ș antiotomane.deci afost luat de la Mircea.încurajat ț d e s i g u r d e e v o l u i i l e i n t e r n a i o n a l e f a v o r a b i l e .astfel încât ianuarie 1397 îl găsete pe tron pe Mircea cel Bătrân.În 1401-1403 regele sț a confruntat cu o gravă criză internă. Dei în 1406 ș M i rc e a a c o n fi r m a t o m a g i u l c u o c a z i a î n t â l n i r i i c u re g e l e m a g h i a r l a Tismana.fu atacata de trupe muntene. ș Pa r t i c i p a re a l u i M i rc e a l a N i c o p o l e t re b u i a s a a t r a g a o re p l i c a a l u i Baiazid.În timpul în care trupe româneti erau în sudul Dunării ș pentru a-l ajuta pe acesta să ocupe tronul. sau pentru problemele Bisericii i lupta conrtra ereziilor. Acordul maghiaro p o l o n prevedea.ca cele ale Boemiei.curând Mircea a declinat această relaie de vasalitate.i marchează independena aboslută a lui Mircea cel șț Bătrân în anii respectivi.O alta victorie a domnitorului Tarii Romanesti a fost in1 4 0 0 c a n d .În octombrie 1396. Mircea s-a confruntat cu presiuneamilitară i politică a lui Sigismund.Aceasta a venit in 1397 cand o armata turceasca trece Dunarea dar fu invinsa de Mircea. ș au captat atenia regelui maghiar i doar momentele de criză în relaiile cu țșț turcii l-au readus pe rege la grania sudică a regatului.a i m p l i c a t î n probele mele pol itice e u r o p e n e i d u p ă 1 4 0 0 s . Re c u n o a t e re a s u z e r a n i t ă i i d e țșț către Mi rce a este dove di tă de pri mi rea ce tăii Bran la scurt timp după . Mircea șț cel Bătrân a încheiat în secret un nou tratat cu re gele polon.În aceste condiii.Re g e l e S i g i s m u n d d e L u xe m b u r g s . c are a fost trădat de aliatul polon.Interesul pentru alte coroane.Stibor de Sti boricz(13951401. re gele maghiar.printre altele. Acordul era formulat împotriva inamicului comun.ara Românească a țȚ r ă m a s î n s f e r a d e i n fl u e n ă a l u i S i g i s m u n d . delimitarea sferelor de influenă. În aceste condiii a încheiat în 1410 un șț nou tratat cu regele Poloniei. Î n r ă u t ă i r e a r e l a i i l o r d i n t re ț ț ț ț re gele maghi ar i domnul român este dove di tă de faptul că după 1407 ș banatul de Severin era dat spre administrare unui demnitar maghiar.s e v e r a .

Intreaga politica externa a lui Tepes s-a desfasurat intreevenimentele din Ungaria si cele din Imperiul Otoman.dar acesta va fi invins in 1416 si silit sa serefugieze la Salonic unde a fost inchis. i un adevărat cretin.In aceste conditii.Prima oara a obtinut tronuls u s i n u t d e u n c o r p d e caval erie turce ască i de un contingent de trupe țș împrumutate lui de paa Mustafa Hassan. fiind înmormântat ț la ctitoria sa de la Cozia.Pentru o vreme politica lui Mircea biruise caci in 1413.Eleserveau drept pentru exemplu pentru pretendentii de tron.fiind amenintat cu razboi atat dinspre est dar si dinspre sud.pentru cei carefaceau nelegiuri dar si pentru dusmanii din afara ca sa se stie ca in tara este ovointa puternica. Pe plan intern.Mircea intervine in acest conflict pentrua-si pastra si spori posesiunea sa transdanubiana. l - .Vlad Tepesintr-adevar a fost un voievod crud. Vlad Tepes ramane o figura controversata in istoria romanilor. lăsând în urma țșș sa mai multe lăcae de cult. S u c c e s u l i n r e g i s t r a t i n M o l d o v a .regele Ungariei dar accepta sa se inchine turcilor si sa le plateascat r i b u t .Mahomed il invinge pe Musa la Ciamurli.Suleiman.Mircea a domnit peste Tara Romaneasca timp de 32de ani.Mahomed.1476).Mustafa. atât în relaiile cu Ungaria i Polonia.sustinandu-l pe Mustafa.Musa.Il sprijina cu armata pe Musa care reuseste sa ajunge sultan in 1411 dupa victoria de la Cosmedionimpotriva lui Suleiman.sultanul Baiazid sufera o infrangere severa din partea luiTimur Lenk. prin măsurileeconomice înelepte pe care le-a luat.Sprijinul pe care Mircea l-a acordat a d v e r s a r i l o r i n r a z b o i u l c i v i l l .ț înelegerile polono-maghiare i de confirmarea privilegiilor comerciale ale țș braovenilor ș In 1402.Se angaja sa isi trimita un fiu dreptgaranie.langa Sofia si e incoronat cas u l t a n l a Adrianopol. Pe lângă succesele militare. To t u s i V l a d i n f a p t u i e s t e s i u n g e s t d e i n d e p e n d e n t a c u u r m a r i insemnate in istoria romanilor.Dar.a d e t e r m i n a t p e s u l t a n s a a t a c e Ta r a Romaneasca in 1417.Giurgiu si Turnu au fost cucerite iar Dobrogea ocupatain intregime.Mircea continua s a intervina.la Ankara.Vlad Tepes si-a inceput domnia a doua sub semnul dublei suzeranitati:inseptembrie confi rma innoirea legamantul ui de credinta fata de LadislauPostumul.1456-1462. domnitorul s-a dovedit un bun gospodar. căruia i-a determinat o bună bucată de timp situaia internă ț Vlad Tepes-intre Imperiul Otoman si Regatul Maghiar. ț Mircea cel Bătrân a încetat din viaă la 31 ianuarie 1418.fiind primul domnitor ce va aplica acest obicei.A domnit in trei randuri(1448.Dar pedepsele pe care le aplica el ci aveau intotdeauna o ratiune de stat.care si-a justificat pe deplin porecla.a fost ș înfrânt de Vladislav al II-lea ce s-a intors in tara dupa ce luase parte la luptade la Kossovopolje.Victoria tatarilor avea sa schimbe situatia politica din sud-estulE u r o p e i .In primavara lui 1457 il ajuta pe varul sauS t e f a n s a o c u p e t r o n u l M o l d o v e i .Mircea va accepta sa incheie o pace cu turcii si sa plateascaanual tribut in schimbul independentei. S e iscase un razboi civil intre urmasii lui Baiazid I . Mi rcea a fost un ș strălucit diplomat. cât i cu Imperiul țșș Otoman.două luni mai târziu.Dupa moartea lui Musa.

când campania otomanăe r a d e j a î n c h e i a t ă . V l a d e p e î n c h e i e o a l i a n ă c u M a t e i C orvi n.s i c re a a l i a t i c a r e s a i l s p r i j i n e i n v i i t o a re l e c o n f r u n t a r i c u t u r c i i .Mahomed II ataca Tara Romaneasca cu armata terestre in timp ce flotalovea Chilia. suficientă pentru a echipa 12. dar având încă o oaste destul de numeroasă cu care se pare că în jurul datei de 8 septembrie ar fi dobândit chiar o ultimă victorieasupra adversarilor săi. peste 20. a fost devastată.Matia Corvin.profitand si de faptul ca in Ungaria era deja instalataanarhia dupa moartea lui Iancu de Hunedoara.l e a .in Transilvania. îi va pregăti un răspuns pe măsură.000 de oameniși 10 nave de război dar banii vor fi i cheltuiti in alte scopuri).Regele Ungariei a incercat si calea armelor.Drept raspuns Vlad Tepes a luat masuri comerciale protectioniste si a intrat in mai multe randuri cu armata in partilesudice ale Transilvaniei.sa-l detroneze pe Vlad Tepes.Se stie ca in timpul conflictelor interne.in sudul Transilvaniei se refugiau diversi pretendenti la tron. Matei Corvin a părăsit Buda abia la sfârșitul lui august.Boierimea a fost de partea lui initial si apoi l-a parasitdin ideea ca la turci se afla Radu cel Frumos si un pretendent la tron insemna evitarea transformarii tarii in pasalac/În aceste condișii.000 galbeni. Tot în această scrisoare. Mai mult.Totusi intalnirea cu Matia l-a surprins pe domnitor caci regele a datordin sa fie arestat.000 de turci au pierit sub armele valahilor.se crede ca ar fi fost o scrisoare de pace pe care Tepes ar fi trimis-o sultanului. numărul celor uciși fiind indicat de însuși Vlad șepeș într-oscrisoare adresată lui Matei Corvin.Initial. Oîntinsă regiune. Vlad îi solicita în mod insistent sprijin regeluiungar. Î n c e e a c e .Ramane memorabil atacul de noapte de la Targoviste.sustinand pe Dan. surprins de actiunile lui epe.Armata .prin adaposti readiversilor pretendenti domnesti.a indemnat pe Vlad Tepes sa se orienteze spre o alta actiune.dar aceasta incercare s-a soldat cu esec.desfasuratein vara lui 1460.A douaactiune de mare avengura a fost incursiunile in Amlas si Fagaras. ar fi urmat să joace rolul principal ( acesta chiar primește dela Papă suma de 40.incursiuni ce a avut ca scop aducerea celor doua tinuturi subascultare. cetatea Nicopolefi ind ocupată pri n vicleșug. În acest c o n t e x t p o l i t i c . impreuna cu Stefan Bathory urma sa intre in Moldova pentru a-l sprijini pe Stefan cel Mare inrazboiul pe care il ducea cu insusi sultanul Mehmet II. V l a d Te p e s a r a m a s fi d e l convingerilor sale antiotomane si a participat cu armata lui Matia Corvin inluptele din Bosnia.Vlad Tepes se afl a in Transilvania. probabi l l a Țșț începutul lui 1460 ca apoi sa dejoace un plan al turcilor de a-l captura pedomnitor si apoi sa atace cetatile de la Dunare in iarna lui 1461-1462.fiul lui Vladislav II.Vlad avand ca model atacul de la Kossovopolje(1389) cand un soldat sarb l-a ucis pe sultanul Murad I.si.In iulie 1476.Tanarul rege a incercat sa a j u n g a l a o i n t e l e g e re c u d o m n i t o r u l m u n t e a n p r i n s o l u l B e n e d i c t d e B o i t h o r .l p r i v e ș t e p e M a h o m e d a l I I . a c e s t a . expediată dinGiurgiu la 11 februarie 1462. în octombrie 1462 epe trece în Transilvania pentru Țș a se întâlni cu aliatul său Matei Corvin(pe toata durata razboiului a stat in s u d u l Tr a n s i l v a n i e i p e n t r u a a p a r a g r a n i t e l e d e u n e v e n t u a l a t a c turcesc). dar acestia le-au incalcat.domnia sa de 32 deanii fiind cea mai stralucita din istoria Ungariei.S-a ajuns apoi la o intelegere cu sasii pentru a-si asigura spatele sia .In vara lui Țș 1462.Vlad a fost inchis la Visegradv r e m e d e 1 2 a n i c a a p o i s a fi e e l i b e r a t .Domnitorul munteana trecut la represalii intrand cu armatele in Tara Barsei(mai 1460). I n contextul proiectului de cruciada lansat de Papă și în care regele Ungariei.Vlad Tepes incheiase acorduri comercialecu sasii din Si biu si Brasov. d a r a c e a s t a n u a a v u t e f e c t u l s c o n t a t c a c i Te p e s a c o n t i n u a t represaliile impotriva sasilor din sudul Transilvaniei. Deși la asigurat la 4 martie 1462 că îi va veni în ajutor.Venirea la tornul Ungariei alui Matia Corvin(1458) a dus la stoparea acestei anarhii. de la Oblucișa la Novoe Selo și de la vărsarea Dunării înMarea Neagră până la Rahova.Motivele nu se cunosc. părăsit de cea maimare parte a boierilor.

Pe piatra sa funerarăstă înscris "s-a stins lumina lumii".In acest context are loc mareaexpeditie din 1443 in urma careia armata lui Iancu a ajuns pana in MuntiiBalcani. Ioan.cu sprijin turcesc. Urmează însă o perioadă în care Vladislav duce pede-o parte tratative de pace cu turcii.transilvaneanaa i n t r a t i n M o l d o v a . pe de altă parte face pregătiri de război. Pe urmele lor a venit şi Iancu cu armata sa şi l-a instalat pe Basarab domn înŢara Românească. Turcii suferiseră og r e a î n f r â n g e r e . Iancu s- .Turcii trec Dunărea pe la Nicopole. Înseptembrie 1441 intervine în teatrul de luptă din Serbia.Ungaria era considerata cea maimare susţinătoare ale campaniei antiotomane. Victoria lui Iancu de pe Ialomiţa a provocato reacţie de admiraţie în toată Europa.În urma entuziasmului provocat de succesul campaniei din 1443. pe principiul că oapărare bună împotriva turcilor se putea face doar prin ofensivă.Fidelconcepţiei militare conform căreia atacul este cea mai bună apărare. se angajează cu p r o m i s i u n i d e a j u t o r î n s p r i j i n u l campaniei. s i a c o n t r i b u i t i n alungarea turcilor din tara. sultanul trimite o armată in frunte cu beilerbeiul Rumeliei. Ca omagiu papa Calixt al III-lea elogiazăvictoria obșinută de Ioan de Hunedoara ca fiind "cel mai fericit moment alvieșii sale".a trecut Dunarea. Fuseseră nevoiţi să părăsească Serbia şi vestul Bulgariei. ca şi în rândurile inamicului.Sehabeddin.O prima ciocnire are la Santimbru unde trupele luiIancu suferă o înfrângere. fi ul lui Dan. d a r d u p a b a t a l i a d e l a R a z b o i e n i . Iancu este primit cu laude. dar în luptă moare fratele lui. împrăştie pe turci la Vi din şi sereîntoarce victorios prin Serbia. europenii pornesc o puternică ofensivă diplomatică pentru un război mai mare împotriva turcilor. în speranţa de a acapara noi posesiuni în Balcani.Timp de 15 ani Iancu nu a facut altceva decat sa poarte razboaie cu turcii.care au plecat spre Constantinopole în vara lui 1444.Aceste succese s-au răspândit în tot occidentul.cea mai inalta treapta a ierarhiei civile si militare o atinge in 1446 cand ajunge guvernator al Ungariei.In urma luptei ce a avut loc. Iancutrece Dunărea în noiembrie-decembrie. iar acumîncercau să-şi repoziţioneze armatele pentru a-şi apăra imperiul. Între timp turcii se răspândesc prin ţară în expediţii de pradă.Vlad Tepes nu avea decat200 de moldoveni pe care Stefan cel Mare ii lasase ca garda personala adomnitorului. în apropiere de Sibiuunde turcii sunt invinsi doar câteva cete turceşti reuşesc să se retragă pe laTurnu Roşu.Vlad Tepes a fost invins si ucis.el a reușit să imprime Ungariei o linie p o l i t i c ă predominant antiotomană.deja în una aprilie 1444 în Dieta ungară se hotărăşte organizarea unei noicampanii antiotomane.La apelul Papei.cu scopul de a-i scoate definitiv din Europa.P u t e r i l e o c c i d e n t a l e p r o fi t ă d e a c e a s t ă conjunctură şi prin activitateadiplomatică intensă.Astfel. La 22 martie are loc lupta.In toamna aceluiasi an.Ajunge voievod al Transilvaniei in 1441 in contextul in careturcii se aflau in plina ofensiva iar Ungaria se afla in conflict cu Frederic IIIde Habsburg (1440-1493) si cu aliatul acestuia Jan Jiskra liderul husittilor d i n Boemia.a stapanit tronul pentru o scurta vreme caci Laiota Basarab.armatele lui Bathory si alelui Stefan au intrat in Tara Romaneasca si l-au schimbat pe Laiota Basarabcu Vlad Tepes. Preocupat de pierderea influenţei în Ţara Românească şidorind să-l răzbune pe Mezid-bei.Basarab nu le poate rezista singur şi se retrage spre munţi. Între timp. Succesul lui Iancu avu drept urmare o şi mai mare reacţiedin partea turcilor. În primăvara lui 1442 turcii întreprind o campanie împotriva Transilvanieicondusa de Mezid-bei. Occidentulcredea că momentul este cel mai potrivit pentru a-i scoate pe turci din Europa. iar faima lui sporeşte. dar sunt urmărite mai departe de Basarab. aşteptând ajutoaredin Transilvania.Desi afost voievod.celelalte conflicte intrand pe plan secund. Iancu de Hunedoara si cruciada tarzie Iancu de Hunedoara ramane un exponent important in proiectele de cruciadatarzie meritele sale fiind apreciate de contemporanii sai. Întregul ajutor militar s-a concretizat în doar câteva galere veneţiene. Atunci Iancu trece cu armata sa munţii şi pe data de 2 septembrie1442 atacă pe turci pe valea Ialomiţei unde castiga o noua victorie.Din nefericire.Reîntors în ţară. burgunde şi raguzane. Armata luiIancu iese deplin victorioasă lângă Semendria. c u m n u m a i a v u s e s e l o c n i c i o d a t ă d e l a v e n i r e a l o r î n Europa. Faima lui Iancu s-a răspândit în toată Europa.

Înaugust Serbia semnă o pace separată cu turcii. În iulie. i z o l â n d p e m a r i i n o b i l i ş i i n t r i g i l e l o r. dar pentru că acesta era minor. Imediat trece la organizarea militară. Între timp turcii dădeau târcoalehotarului şi deja în pri măvara lui 1445 apar în preajma Belgradului cu o armată de dimensiuni reduse.Operatiuni militare au avut loc si la Nicopole si Turnu intimp ce Rusciucul s-a predat fara lupta. Consiliul de conducere a împărţit ţara în câteva regiuni. În timpul în care regele Vladislav era plecat la război.a s e m n a t l a 2 0 n o i e m b r i e 1 4 5 1 u n armistiţiu cu turcii pe trei ani (la 29 mai 1453 turcii aveau să zguduie Europacucerind Constantinopolul). În urma tratativelor dintre comandantulfl otei.Insa activitatea lui Iancuin cadrul cruciadei tarzii nu se opreste aici caci este organizata o noua campanie anti-otomana. sosesc solii sultanului care oferă pacea în condiţii foarte avantajoase. mulţi nobili nemaifiind deacord cu politica sa.Din nefericire a doua campanie nu a avut rezultatul propus si s-a incheiatcu dezastrul de la Varna.a pregătit de război şi a depus demersuri pe lângă ţările române pentru unajutor armat. e r a u m o t i v e l e principale pentru care Iancu a fost ales guvernator. L a p r e s i u n i l e o c c i d e n t u l u i ş i î n s p e c i a l a l e p a p e i . Iancu de Hunedoara.Totusi nu s-a ajuns la un re zultat general apreciabil. Wallerand de Wavrin şi Iancu.000 de oşteni. Reîntors în Transilvania. Vlad Dracul participă şi el cu armată. La alegerile din 5 iunie1446.calmează tulburările interne din Transilvania şi îşi asigură sprijinul ţărănimiişi orăşenimii pentru formarea armatei. fiecare având înfrunte un „căpitan”.ocupand Silistra. Doi ani de pregătire asiduă au fost irosiţi. Iancu a întârziat cu câteva zile. Noul rege instalat l-a umplut de laude şi de posesiuni. Iancu deHunedoara era şi el de acord cu pacea. în ciuda opoziţiei cardinalilor. Mişcarea sârbilor slăbea cu mult frontul comun antiotoman. V l a d i s l a v s e răzgândeşte şi jură să continue campania împotriva „necredincioşilor”. Iancu devine căpitan al ţinuturilor de la răsărit deTisa (pe lângă funcţiile deja deţinute). Iancu reuşeşte să distrugă tabăra otomană înciuda moralului scăzut care persista după usturătoarea înfrângere de la Varna. În ianuarie 1453 Iancu şi-a dat demisia din funcţia de guvernator pentru a face loc restaurării puterii regale în Ungaria.În prima jumătate a lunii august sosi flota burgundă la Isaccea. însăruperea tratatului de la Seghedin avea să se dovedească o mare greşeală. Astfel. Iancu de Hunedoaraa avut timpul necesar pentru consolidarea situaţiei interne.pe campul de batalie pierzandu-si viata regele Ungariei. Războiul era însă decis. Reîntors din campania de la Dunăre. sprijinit de numeroşii nobili mici. pe când Vladislav era la Seghedin în pregătire de război. susţinut pe apă de flota burgundă şi de pe uscat de armata luiIancu. care asigura conducerea provizorie. se pune la cale un plan de atac la Nicopole. s-a declanşat din nou o luptăaprigă pentru putere. Înfrângerea dela Câmpia Mierlei obliga pe europeni să stagneze orice acţiune ofensivă împotriva turcilor şi să se concentreze pe partea defensivă. Mica nobilime a început tot mai mult să s t r â n g ă r â n d u r i l e î n j u r u l s ă u .Vladislav decide să semneze pacea. precum şi sprijinul lui Vlad Dracul de circa 5-6.Rezultatul a fost defavorabil lui Iancu fiind invins lala Kossovopolje (Câmpia Mierlei) în jurul zilei de 14-15 octombrie. astfel că trupele româneşti susţinute de flota apuseană au pornitîn susul Dunării. Au urmat ani det r a t a t i v e d e p a c e î n u r m a c ă r o r a s . iar pregătirile de război erau întoi. Iancu de Hunedoara era celmai mult preocupat de refacerea capacităţii militare.au ars cetatea Turtucaia apoi asediară cetatea Giurgiului. Putereasa politică era destul de slăbită de eşecul suferit. dar era tot timpul supus deciziei r e g a l e . averea personală. se decise alegerea unui guvernator provizoriu până la împlinirea majoratului regelui. hrane şi 40-50 de bărci. Occidentul era şi el preocupat de riposta turcească şi păstra flota înStrâmtori şi la Constantinopol. recăpătându-şi teritoriile şicetăţile pierdute în ultimii ani. Odată cu moartea regelui în bătălie. a fost ales în unanimitate guvernator al Ungariei. El era de părere că luptele interne erau foarte dăunătoare şi că principala grijă a regatului trebuiasă fi e pericolul de la miazăzi. căruţe. dar pe de altă parte . Popularitatea sa. în Ungariase formase o locotenenţă regală din patru nobili.faimaş i g l o r i a c u c a r e s e u m p l u s e î n b ă t ă l i i l e a n t i o t o m a n e . În dieta Ungariei de la 1 iunie 1446 a fost recunoscut dreptul la succesiune al lui LadislauPostumul.

Ungaria l-asprijinit pe Stefan in conflictul cu turcii. o a r m a t a t u r c e a s c a c o n d u s a d e S o l i m a n Hadimbul a intrat in Moldova. To t u s i c o n fl i c t u l c u t u r c i i e d e p a r t e d e a fi i .1474 in Tara Romaneasca intimp ce pe alta directie ataca Basarab cel Tanar zis si Tepelus. prin plangerile sale catre sultan.Lupta se incheie cu victoria lui Stefan.Astfel intra in oct. d r e p t re presalii intra in Moldova si parjoleste totul in cale pana la Barlad. În ultimii ani a încercat să ţină piept turcilor şi să întărească linia Dunării. c h e i a p o r t i l o r U n g a r i e i .Chilia a fostatacata de fl ota otomana in timp ce pe uscat era asediata de turci.Intr.In toamna lui .l e a s e p r e g ă t e a i n t e n s s ă o cucerească. M i z a c e a m a i m a r e e r a c e t a t e a B e l g r a d u l u i .Radu nu a putut re plica direct in acelasi an dar.Moldova se afla sub regim de dubla suzeranitate caci Stefan era vasalPoloniei inca din 1459 dar si Imperiului Otoman. împreună cu partida marilor nobili.In 1465 Chilia vafii cucerita de catre Stefan.soldata cu infrangerea acestora la Lipnic. să-l înlăture de la putere.a determinat invazia tatarilor din august1470.fiind marul discordiei dintre Moldova si TaraRomaneasca.El a murit la 11 august1456.fapt ce demonstreaza inca odata ca domnitorul era in relatii bune.000 de oameni a fost nimicita.Intre timp tatariin a v a l i r a d i n n o u i n M o l d o v a .instalandu-l domn pe Basarab cel Batran zis Laiota.vreo 13.1456) afost respins cu succes. răpus de ciumă în tabăra de la Zemun Raporturile lui Stefan cel Mare cu turcii Raporturile lui Stefan cel Mare cu turcii au diferit si pentru o analiza domniasa va fi impartita pe perioade.Pe7 martie.mai exact in noiembrie 1473.Fiul lui Dan II prefera insa sa incheie alianta cu turcii si sa anuleze toate eforturile luiStefan de a crea un avanpost.1470).In v a r a l u i 1 4 7 5 S t e f a n c e l M a re d e p u n e u n o m a g i u d e v a s a l i t a t e r e g e l u i Ungariei.1474. C o n fl i c t u l i n c e p e p r i n a r d e r e a B r a i l e i .In primavara lui 1474.domnitorul fiind prea departe ca sa poata riposta.voievodul Transilvaniei.Stefan intra pentru a treia oara in Tara Romaneasca sireuseste sa il schimbe pe Radu cel Frumos cu Laiota Basarab. L a i n c e p u t u l l u i i a n u a r i e 1 4 7 5 . i l i n v i n g e p e R a d u c e l F r u m o s l a C u r s u l A p e i s i o c u p a Bucurestiul. d a r I a n c u a repurtat o nouă victorie împotriva lor la Krusevac.O tentativa a turcilor de a restabili situatia se incheie catastrofal:toataarmata lor.De această dată a beneficiat şi de un sprijin mai consistent dinA p u s . Victoria împotrivacelui care cucerise Constantinopolul a fost răsunătoare. Tu r c i i a u r u p t a r m i s t i ţ i u l î n 1 4 5 4 ş i a u a s e d i a t S e m e n d r i a .Cauza?Stefan cel Mare intra in Tara Romaneasca.fratele lui VladTe p e s .Stefan i-a iesit in intampinare la Soci si l-a invins.o prima faza domnitorul s-a axat pe politica interna si a pastrat relatii bune cu turcii carora le platea tributa n u a l ( M o l d o v a p l a t e a t r i b u t s u l t a n u l u i i n c a d e p e v re m e a l u i Pe t r u Aron).Concepţia strategică modernă a lui Iancu l-a ajutat să-lînfrângă pe sultan în ciuda raportului de forţe defavorabil. dar peste bucuriavictoriei a venit vestea morţii lui Iancu de Hunedoara. A s e d i u l B e l g r a d u l u i a f o s t d e o s e b i t d e p u t e r n i c .fiul lui DanII. a Ta r g u l u i d e F l o c i s i Ialomitei(ian.aîncercat.Replica lui Radu cel Frumos aavut loc in 1471 cand a intrat cu armata in Moldova pustiind Tara de Jos. F l o t a c r u c i a t ă a câştigat bătălia pe apă de la Salankemen iar atacul decisiv(21-23 iul.Laiota nu a fost in stare sai s i m e n t i n a t r o n u l c a c i R a d u s e i n t o a r c e c u s p r i j i n d e l a t u r c i s i .pricina clarafiind Chilia cu intentia sa il schimbe pe Radu cel Frumos. p e c a re s u l t a n u l M o h a m e d a l I I . Relatiile cu turcii se racesc urmand sa degene reze intr-un conflict armat.In 1462. Re p l i c a s u l t a n u l u i n u a i n t a r z i a t s a a p a r a .Confruntarea se da la Podul Inalt(Vaslui) si s t i e c a a l a t u r i d e a r m a t a l u i S t e f a n a l u a t p a r t e s i B a l á z s ( B l a s i u s ) Magyar. unde i-a zdrobit cu d e s ă v â r ş i r e . a r z a n d t o t u l i n c a l e a l o r p a n a l a Siret.dupa ce domnitorul moldovean arsese Teleajenul.Dupa acest omagiu va primi domenii in Transilvania(Ciceul si C e t a t e a d e B a l t a ) .Stefan cel Mare intra in Tara Romaneasca pentru ad o u a o a r a .Inca din 1474 se cunosc negocieri intre re gele maghiar si domnul moldovean pentru ca ungurii au avut de s u f e r i t d i n c a u z a t u r c i l o r.Laiota reusestesa il invinga pe pretendentul domnesc dar va fi invins de catre Stefan pe 20oct.

Dupa ce anihileaza ultimele ramasite ale Imperiului Bizantin(dec.In anii ce auurmat Stefan castiga luptele de la Catlabuga(1485) si Scheia(1486).incheiat.Pe 26 iule 1476.asasinul tatalui sau Bogdan II. C a o d o v a d a a s e n t i m e n t e l o r s a l e d e amicitie.Totusi cetatiile Neamt.l p e Te p e l u s l a Ramnic(1481) dupa ce domnitorul moldovean respi nsese un atac turco.Nevrand initial sa recunoasca autoritatealui Matia Corvin.Dupaaceste actiuni.Nici incercarea cu Tepelus din 1477 nu are efectul scontat caci domnulTarii Romanesti prefera sa aibă relatii bune cu turcii si participa la expeditiadin Transilvania(1479).la Razboienisi .muntean la Lunca Mare. Pa n a l a u r m a a r m a t a maghiara condusa de Istvan Bathory ajunge si face jonctiunea cu trupele luiStefan si il sprijina pe Vlad Tepes sa ocupe tronul dar pentru scurta vremecaci Laiota se intoarce cu sprijin turcesc si in lupta data.sultanul ordona retrage rea ce a semanat mai mult ca o fuga caci d i s t a n t a p a n a l a D u n a re a f o s t p a r c u r s a i n 3 z i l e . s u l t a n u l i n f r u n t e a u n e i a r m a t e r e l a t i v p u t e r n i c e i n t r a i n Moldova dinspre sud in timp ce dinspre est tararii lui Eminek Marza. i n v i n g a n d u .Stefan ramasese cu steagurile boieresti sicu curtenii si se hotarase sa primeasca lupta. S t e f a n i s i i m p a r t e armata.mai ales in perioada 14591490. I n p r i m a v a r a l u i 1 4 5 9 s e a j u n g e l a o i n t e l e g e re .fapte confi rmate de c ro n i c a r u l p o l o n e z J a n D l u g o s z . Relatiile Moldovei cu Polonia in timpul lui Stefan cel Mare Stefan cel Mare s-a afl at in relatii bune cu Polonia.in armata luiStefan au fost si 2000 de polonezi.Tepes este invins siucis.VladislavII anunta in mod solemn inceperea razboiului cu turcii.dupa cum spune pisania bisericii ridicate de Stefan in amintirea luptei ”fura biruiti crestinii de catre pagani”.In urma acestei campanii Tepelus a fost schimbat cuVlad Calugarul.Doi ani mai tarziu.Acest fapt il determina pe Stefan sa mai intervinao d a t a c u a r m a t a i n Ta r a R o m a n e a s c a .Stefan organizeaza treiincursiuni in sudul Poloniei in cursul anului 1458.contingente aleacestora luptand la Codrii Cosminului.Se stie ca in luptele cu polonezii de partea lui Stefan cel Mare au fost tatarii si turcii.Suceava si Hotin au rezistat asediilor.Dar la Razboieni.Afland ca armata maghiara urmeaza sa vina ina j u t o r u l d o m n i t o r u l u i s i n e r e u s i n d s a i n d e p l i n e a s c a o b i e c t i v e l e propuse(inlaturarea lui Stefan.supunerea tarii si anexarea Chiliei si CetatiiAlbe).De data aceasta pierde Chilia si Cetatea Alba.De aceasta data Stefan s-a multumit sa isi intareascagranita dinspre Muntenia.Stefan confirma in 1460 privilegiul comercial pe care il aveau de la predecesorii sai negustorii lioveni. S e m a i l u a i n c o n s i d e r a re c a re g e l e p o l o n e z v r o i a o m a g i u l personal al domnitorului pentru ai .inconditiile in care Ungaria si Venetia incheiase pace cu otomanii.In confruntarea cu turcii de la Vaslui.Noul domnitor insa prefera sa aplice politica inaintasilor saisi sa se inchine turcilor.Stefan cel Mare a fost singur caci Cazimir a avut o atitudine vinovata:din scrisoriile si soliile schimbate intre el si sultan reiese ca intre cei doi se stabilise o ”prietenief r a t e a s c a ” .steagurile razesilor reusind sa ii respinga pe tatari dar nu au mai pututsa ajunga in confruntarea cu turcii. i n c h e i a t a l a O v e rc h e l a u t i i n u r m a c a r e i a r e g e l e Po l o n i e i i l recunostea pe Stefan domn al Moldovei in schimbul acceptarii suzeranitatiiP o l o n i e i a s u p r a M o l d o v e i .In anul 1500 papa Alexandru IVlanseaza un apel catre cruciada iar pe 12 mai 1501 regele Ungariei.iar Polonia prefera sa pastreze relatiile bune cu Inalta Poarta.De dataaceasta Stefan cel Mare se afla singur in fata adversarului caci polonezii erauintelesi pe ascuns cu turcii sa nu intervina in timp ce armata pe care regeleUngariei a trimis-o in sprijinul lui Stefan ajunsese la treactoarea Oituzuluia b i a d u p a c e s u l t a n u l s e r e t r a s e s e d i n M o l d o v a .Stefan incheie pace cu turcii in 1487.pe 2 martie 1462 domnitorul iscaleste un act in urma caruiaacesta ii fagaduia credinta lui Cazimir.In acest context Stefan a trimis un corp de oaste sa atace cetatile de la mare dar in sprijinul turcilor au venit tatarii.In varaa n u l u i 1 4 7 6 .Stefan se confrunta din noucu un atac turcesc.1475ocupareaMangopului).Pentru ai fii recunoscuta domnia de catre poloni.sultanul isi indreapta toate fortele asupra Moldovei.Politica lui Stefan fata de poloni sadovedit a fi fructuoasa.Replica turcilor a fost pe masura faptelor domnitorului.luand cetatea Craciuna(1482).ce-l ascundeau pe Petru Aron.

P e 2 2 i u n i e 1 4 9 8 .Stefan incheie pace cu sultanul Baiazid.Stefan a avut din partea regelui Poloniei doar 3000 de osteni.Incursiunea nu s-a oprit aici.Jan Albert e r a r e g e a l Po l o n i e i . I n 1 4 9 2 m o a r e Cazi mir.Podhajec. A l e x a n d r u e r a c n e a z p e s t e l i t u a n i e n i i n t i m p c e V l a d i s l a v o c u p a s e tronul Ungariei dupa moarte a lui Mati a Corvin.Pacea dintre Polonia si Moldova sa incheiat pe 12 iulie 1499la Harlau si nu cuprindea nimic referitor la Pocutia.In luptele cu turcii din 1485 si 1486.dupamarturia insasi a lui Stefan.locul lui fi ind luat de increzutul Jan Albert.militar si economic.vine cu un corp dea r m a t a . Regele Matia s-amultumit insa sa protesteze pe langa Baiazid desi sultanul i-a replicat ca inintelegerea de pace stabilita intre Ungaria si Imp.Atitudinea luiCazimir l-a determinat pe Stefan sa se aproprie de regele Ungariei.aceasta chestiune. J a n A l b e r t a f o s t i n v i n s l a C o d r i i C o s m i n u l u i ( 2 6 oct.XV-XVI dintr-o singura cauza:Petru I Musat l-a imprumutat pe regele Poloniei Vladislav Iagello cu 4.Vrand sa dea o replica pentru Colomeea si tinand cont ca Polonia semnase o intelegere de pace cu turcii la 21 martie 1489.Pe 17 aprilie 1494 areloc consfatuirea de la Lewocea.domnitorulocupand orasul Braclaw si inaintand pana la raul Wisakla.OcupareaChiliei si a Cetatii Albe de catre turci a insemnat o pierde re grea pentruStefan.ajungand la Liov de unde s-a indreptat spre Halicz siPrzemysl(prezenta lui Stefan cel Mare la Przemysl este atestata de fresca din biserica franciscanilor din oras).Otoman nu exista nicio prevedere legata de Moldova.Jan Albert intra in Moldova.000 ruble de argint (1388).Silit de situatia internationala(Venetia si Ungaria incheiasera pace cu turcii).1497 polonezii au fost atacati prin surprindere la Cernauti.Stefan ataca Polonia in anul urmator in colaborare cu t a t a r i i .moldovenii intra din nou in Polonia castiga lupta dela Lwow si isi continua incursiunea pana la Braclaw.mai ales cuStefan cel Mare.Stefan a acceptat sa depuna o m a g i u l p e r s o n a l l a C o l o m e e a ( 1 5 s e p t .Incursiunile au continuat si in anii u r m a t o r i : i n 1 4 9 1 s i 1 4 9 2 mol dovenii au ocupat castre poloneze transferand populatia de origine o r t o d o x a c e l o c u i a i n s u d u l P o l o n i e i i n M o l d o v a .lasand sa fie solutionata ulterior.Campania lui Jan Albert se incheie cu o catastrofa:Suceava nu af o s t c u c e r i t a .Starea critica incare se afla Polonia l-a determinat pana la urma pe Jan Albert sa apeleze lafratele sau.Stefan s-a intors din nou spre polonezi.1497).ruda de altfel cu Stefan.In anii ce au urmat se observa o schimbare a raporturilor dintre Polonia siMoldova.Sub pretextul unei expeditii impotriva turcilor ce avea ca scopcucerirea Chiliei si Cetatii Albe.regele Ungariei ca sa intervina pe langa Stefan ca sa ii acorde pace si liniste.o intelegere intre fii lui Cazimir.Sehotarasera sa atace M o l d o v a .Buczacz.pentru care i s-a amanetatPocușia. s a o o c u p e s i s a i l s c h i m b e p e S t e f a n c u Sigismund. Relatiile Moldovei cu Ungaria in timpul lui Stefan cel Mare .acorda sprijin militar.prea putini pentru un juramantasa de mare. s u n t o c u p a t e T r e m b o w l a .Până la urmă. t u r c i i . 1 4 8 5 ) i n s c h i m b u l o b t i n e r i i sprijinului militar pentru a cuceri cele doua cetati.Dorindsa recucereasca cele doua cetati de la mare.A maiurmat o incursiune a tatarilor in Polonia.corpul de oaste trimis de cneazul Alexandru al L i t u a n i e i i n sprijinul fratelui sau este batut la Lentesti iar in noaptea de 30 oct.Pocutia a fost mar al discordiei intre Polonia si Moldova in sec.tatarii ajungand pana dincolo deR o h a t i n s i s e c r e d e s a u s e p a r e c a a c e s t i a a u fost indemnati de catreStefan.Stefan cel Mare`organizeaza o incursiune in 1490 in sudul Poloniei in urma careia ocupaPocutia.Insa regele a uitat sa isi respecte angajamentul. m u n t e n i i s i t a t a r i i s e g r a b i r a s i e i s a t r i m i t a a j u t o a r e Moldovei.o pierdere de ordin politic. m a i a l e s d u p a m o a r t e a l u i J a n A l b e r t s i v e n i r e a l a t ro n a l u i Alexandru relatiile dintre Polonia si Moldova au fost intr-o oarecare masuraincordate datorita nesolutionarii problemei Pocutiei.In ultimii ani de d o m n i e .suma nu a fost returnată niciodată în întregime.Ca sa dea o replicare gelui polonez.In 1493.Stefan simtiseadevaratul scop al expeditiei si cere ajutor pe care il si primeste:voievodultransilvanean Bartolomeu Dragfi.avand o atitudine dispretuitoare fata de vecinii sai si fiind gata de razboi cu oricine.

cucerireaChiliei.A urmat inca o expeditie in 1469condusa de data aceasta de spatarul Filip Pop cu scopul de a-l prinde pe Petru Aron.Domnitorul de data asta nu se mai indreaptaimpotriva secuilor ci a Cetatii Chilia.1499).Dupa aceasta actiunePetru Aron se refugiaza la curtea lui Matia Corvin care-l vroia sa-l aiba laindemana spre al impresiona mai usor pe Stefan si a-l sili sa-i recunoascaa s t f e l a u t o r i t a t e a .Nici nu a trecut bine un an de la inscaunare caci sultanul asediaza sicucereste Belgradul(1521) astfel este poarta deschisa spre centrul europei.Regele Ungariei atrimis armata condusa de Istvan Bathory in sprijinul domnitorului.urmeaza la tron Vladislav.Stefan da replica regelui Ungariei.Bacaul.Primul se impune cuajutorul turcilor. i m p a r a t u l I m p .domnul Moldovei.Victoria lui Stefan de la Baia a consolidat pozitia Moldovei pe plan extern si a asezat pentru mult timp raporturile de buna vecinatate cuUngaria. L a c o r o a n a U n g a r i e i a p a r d o i pretendenti: János Szapolyai si Ferdinand de Habsburg.1467.Se va ajunge la o pace intre Szapolyai si Ferdinand prin care fiecare stapanea ceavea pana acum. H a b s b u r g i c .trece prinfoc si sabie dar nu reuseste sa il prinda pe Petru Aron.Stefan cel Mare depunde omagiu de vasalitate regelui Ungariei.I n c a d e l a i n c e p u t u l d o m n i e i s a l e S t e f a n c e l M a re a c o n t i n u a t i n m a re politica inaintasilor sai.devenind vasal Poloniei.Romanul.fiullui Cazimir Jagello al Poloniei.organizandincursiuni devastatoare in Transilvania. I n a c e s t e circumstante.regele insusifiind ranit in lupta.a nobilimii si a lui Petru Rares. Constituirea principatului autonom al Transilvaniei-premise politice interne si externe Venirea la carma Imperiului Otoman a lui Soliman Magnificul si domnia saa v e a s a aduca o noua schimbare a raportului de forte in sude s t u l Europei.La aceasta s-ar mai fi i adaugat si faptul ca Stefan cel Mare ar fi sprijinit rascoala sasilor si secuilor din Transilvania(1467).Cauzele:apropierea fata dePolonia.Matia Corvinvine personal cu armata si reuseste sa inabuseasca rascoala ca apoi sa treacamuntii si sa atace Moldova in nov.dar aceasta a ajuns la pasul Oituz abia dupa ce sultanul parasise Moldova.Politica lui Stefan cel Mare se schimba.Campania lui MatiaCorvin a durat 40 de zile si s-a soldat cu infrangerea de la Baia.Ca o compensatie pentru pierderea cetatilor de la Marea Neagra dar si ca garantie ca Moldova va pastra legaturi strane seUngaria.Insa in 1476.Armata regala distruge Targul Trotus.Conflictul moldo-maghiar era inevitabil.mai ales dupa pierderea Chiliei si a Cetatii Albe(1484).cetate ce fusese cedata de Petru II luiIancu de Hunedoara drept rasplata ca voievodul transilvanean il ajutase sacastige tronul.Situatia se s c h i m b a d u p a 1 4 8 0 c a c i M a t i a fi i n d i n c o n fl i c t c u Fr e d e r i c .Targul Neamt deschizandu-si calea spre orasul Baiacaci calea spre Suceava era inchisa de armata lui Stefan. N e v r a n d i n i t i a l s a r e c u n o a s c a a u t o r i t a t e a l u i M a t i a Corvin.laordinul lui Matia Corvin.incursiunile in secuime pentru prinderea lui Petru Aron.Petru Aron a inteles ca numai putea avea sprijin din partea Poloniei si se refugiaza in Transilvania.Acesta va pastra totusi relatiile bune cu Moldova si va media conflictul moldo-polon ce se va incheia cu pacea de laHarlau(12 iul.pe 2 martie 1462 domnitorul iscaleste un act in urma caruia acesta iifagaduia credinta lui Cazimir.Dupa moartea lui Matia Corvin in 1490.in secuime.TotusiS t e f a n c e l M a r e i m p r e u n a c u a r m a t a l u i B a t h o r y i n t e r v i n e i n Ta r a Romaneasca unde-l sprijina pe Vlad Tepes sa ocupe tronul. iar la moartea acestuia .In 1468.Stefan actioneaza prompt si intra cu armatele in secuime.In vara anului 1475. i n c h e i e u n t r a t a t d e n e a g re s i u n e c u t u r c i i .Matia Corvin daruieste domnului moldovean Ciceul si Cetatea deBalta.Stefanse vede nevoit sa incheie pace cu turcii.Stefan cel Mare a fostsingur in fata armatei otomane comandata insusi de sultan.la Vaslui participand voievodul Transilvaniei Balázs(Blasius) Magyar(1472-1475).Matia Corvin l-a sprijinit pe Stefan in lupta cu turcii.Pe 29 august 1526 are loc batalia de la Mohacs.unde armata Ungariei este i n f r a n t a i a r r e g e l e L u d o v i c I I m o a r e .orientandu-se din nou catre Ungaria dupa ce Cazimir si Baiazidsemnasera si ei un tratat de pace.Cetatea Chilia nu a putut fii cucerita in 1462 ci trei ani maitarziu.

1558-1559) fiul lui Radu celM a re .A urmat Moise Voda(1529-1530).Teodosie.Parvu.Martinuzzi a reusit sa convoace o dieta care l-aales ca rege al Ungariei pe fiul lui Szapolyai un bebelus de cateva luni.1 5 1 0 ) .o decadere politica a Tarii Romanesti: • Mircea Ciobanul(1545-1552.Peste putin timp din cauza campaniei sultanului turc in Moldova Szapolyai ar fidenuntat tratatul. I n t r a i n c o n fl i c t p u t e r n i c c u b o i e r i i i n v i n g a n d t e n t a t i v e l e acestora de detronare la Peris si Miloste.dar fi i n d i n c o n fl i c t c u c e i l a l t i b o i e r i . a l t a d i e t a a r d e l e a n a l a T u r d a a i n v i t a t . Mi rc e a C i oba nul spri j i ni t de d o m n i t o r u l Moldovei.insprijinul celui din urma.o p e r e g i n a mama.A fost unul din domnitoriicare s-a aflat in relatii bune cu turcii • Radu Ilie Haidăul(1552-1553) a luat tronul cu sprijinul l u i Castaldo.In timpul domniei sale.reprezentata atunci de c a t r e Craiovesti(Barbu.SubM i h n e a c e l R a u ( 1 5 0 8 .Isabella.Neagoe Basarab.XVI s-a instaurat treptat regimul dominatiei otomane(dominatie cares . s a v i n a i n Tr a n s i l v a n i a c u fi u l e i . In sec.Radu).in luptele pentru tornul tarii fiind implicat Radude la Afumati.a s t a b i l i t l a A l b a I u l i a c a r e a d e v e n i t c a p i t a l a Transilvaniei Libera electioInstaurare a regimului dominatiei otomane in Tara Romane asca si Moldova la mijlocul sec.sustinand pe o ruda de-a lor.1553-1554.Episcopul de Oradea.a m a n i f e s t a t i n p l a n p o l i t i c .Cua j u t o r d e l a t u r c i . fi u l n e l e g i t i m a l l u i V l a d Te p e s i n c e p e c o n fl i c t u l c u marea boierime.Vlad Vintila de la Slatina(1532-1535) ajunge la tron cu sprijinul Craiovestilor.ar fi condus Ferdinand tot.Danciu.un partizan al luptei antiotomane.Braila este ocupata de turci sitransformata in raia. d a r s i i n p l a n e c o n o m i c ) a s u p r a Ta r i l o r Romane.A urmat o jumatate de secol de framantari. Tara Romaneasca Dupa domnia lui Radu cel Mare urmeaza o perioada tulbure pentru tara.invingandu-l pe Mircea la Manesti dar nu s-a mentinut multl a do mni e . A p i e r d u t t ro n u l .A urmat la tron Vlad Inecatul(1530-1532) ce a fostin conflict cu marea boierime.In 1 5 4 1 i a n a s t e r e P a s a l a c u l d e l a B u d a . D e c l i n u l p o l i t i c a l Ta r i i R o m a n e s t i c o n t i n u a s i s u b R a d u Paisie(1535-1545). p u t e r n i c a p a r t i d a b o i e re a s c a i l i n v i n g e p e V l a d u t l a Vacaresti.A urmat o perioadade relativa pace insa dupa moartea lui Neagoe Basarab(1521) a declansat oanarhie in Tara Romaneasca.Vladislav III si Radu Badica.ce s-a implicat in conflictul din Transilvania dintre Ferdinand si Szapolyai.vaduva lui S z a p o l y a i .u n s t a t d i s t i n c t c a r e s a p l a t e a s c a t r i b u t t u r c i l o r.i-a recâtigat tronul șșș • .Alexandru Lăpuneanu personal. U n g a r i a fi i n d d i v i z a t a i n 4 parti:Transilvania si cu Partium raman lui János ZsigmondS z a p o l y a i .Mailat vroia sa separe Transilvania deu n g a r i a i n t r.XVI.confiscand cateva mosii Craiovestilor. S z a p o l y a i descopera complotul si vine in Transilvania pentru a-i pedepsi pe complotistii n s a m o a r e i n t i m p u l c a m p a n i e i l a M e d i a s d i n c a u z a u n e i b o l i m a i vechi. In martie 1 5 4 2 . B a n a t u l l u i Pe t r u Pe t r o v i c . fi i n d v i c t i m a u n u i c o m p l o t . c e n t r u l s i s u d u l U n g a r i e i s u n t transformate in pasalac iar partea vestica revine habsburgilor. F a m i l i a r e g a l a s .fiul lui NeagoeBasarab.Intre timp marii nobili din Transilvania in frunte cu StefanMailat au facut un tratat secret pri n care ar fi vrut sa-si impuna propriul domn dupa moartea lui Szapolyai.datorita instabilitatii politice in interior (a crescut influenta boierilor in alegerea domnilor) si expansiunii turcilor care au transformat centrul ungariei in Pasalacul de la Buda si Transilvania in Principat autonom supusPortii Otomane (1541).Acestia reusesc sa il impuna initial cusprijin turcesc pe Vladut(1510-1512) dar intra in conflict si cu noul domn.

ba chiar ataca un corp de oaste turcesc cese intorsese din Polonia in urma unei expeditii de jaf(1524).Patrascu ce Bun(1554-1557).semana destul de mult cu tatal sau dupa cum sustin contemporanii.1574-1577).ara era condusă de mama sa. 1 5 8 5 .reusind sa distruga o conspiratie a acestora.fapt pentru care l-au mazilit • Stefan Surdul(1591-1592).invingand la Craiova o incercare de a fi detronatsi a dus o politica fiscala excesiva. • M i h n e a Tu r c i t u l ( 1 5 7 7 .A innabusit catevarevolte ale boierimii.Ecaterina.a fost o fire razboinica ce edrept.zis si Ioan Voda cel Viteaz sau Cumplit dar pentru scurttimp.Castigand tronul cusprijinul lui Alexandru Lapusneanu a fost singura domnie linistita dinaceasta perioada. o b t i n e tronul cu sprijin turcesc. • Vintila(1574).cu armata in Transilvania.Deoarece ș era prea tânăr.fiul lui Ioan Voda cel Viteaz.1 5 8 3 .fiul lui Bogdan Lapusneanu.Alaturi de domnul Moldovei a intrat.1 5 9 1 ) .ocupa tronul cu sprijinul domnitorului Moldovei IoanArmeanul.personalitateslaba.stearsa in comparatie cu cea a tatalui sau • Alexandru cel Rau(1592-1593).A domnit sub tutela mamei sale.fiul lui Mircea Ciobanul a obtinut tronuldupa ce a invins factiunile boieresti rivale cu sprijin turcesc.Datoriile si Țșș imprumuturile pe care le facuse ca sa obtina tronul l-a determinat sa puna cateva biruri si taxe destul de grele ce i-a creeat o imaginenegativa la turci. • Petru Cercel(1583-1585).alungandu-i pe imperiali si restabilind la conducerea principatului János Zsigmond Szapolyai.ducand razboaie cu polonezii dar a avut de suferit in urma invaziilor tatare.fiul lui Patrascu cel Bun si frate cu Mihai Viteazul. A c e s t d o m n i t o r i n t r a s i e l i n c o n fl i c t c u boierimea. ș • Alexandru II Mircea(1568-1574.A avut totusi unconflict puternic cu boierii ce au organizat un complot in urma careia a cazutvictima . fi u l l u i A l e x a n d r u I I Mircea.fiu al lui Radu Paisie.Bogdan III(1504-1517).După ce Doamna C h i a j n a a căzut în dizgraia turcilor.A mutat capitala ării Româneti la Târgovite.Domnia sa s-acaracterizat si printr-o politica fiscala destul de grea. • Petru cel Tanar(1559-1568).ii bate pe tatarila la Ciuhru lângă târgul Serbanca.Stefan cel Tanar(1517-1527) incheie tratat cu polonii.Petru a fost chemat la ț Constantinopol i închis.care era abilă în ț n e u t r a l i z a r e a i n t r i g i l o r p re t e n d e n i l o r l a t ro n i a p â r i l o r f ă c u t e l a țș Poartă de principele transilvănean Ioan Sigismund. Moldova Urmasii lui Stefan cel Mare s-au straduit sa duca mai departe opera politica anepotului lui Alexandru cel Bun.obtine tronul facand imprumuturi mari pe la creditorii constantinopolitani.fapt ce si-a atras porecla de ”Oaie Seaca”. la interveniile lui Mihail ț C a n t a c u z i n o .Petru se deosebea total de tatăl său.nepotul lui Mihnea cel R a u .la ordinulsultanului.având o fire blândă i religioasă.

Înt re pri nde o ex pe di ie în țț Transilvania. î n s ă expediia este mai mult simulată i fără a avea un țș rezultat. i devine paă de șș Silistra • Stefan Rares(1551-1552).aluat domnia cu sprijinul Poloniei.a intrat in Transilvania in 1558. Dupa moartea lui Petru Rares a urmat o jumatate de secol de framantari.insemnat la nas si calugarit • Alexandru Lapusneanu(1552-1561.infiintand o scoala la Cotnar si marginalizand boierii prinaducerea de consilieri străini.In timpul domniei lui.Turcii au replicat sprijinindu-l pe Petru Rares.fi ul lui Petru Rare s.Petru Rares(1527-1538. Moldova are linite din partea polonezilor în urma reînnoirii tratatului ș de ali ană c u Sigis mund I a l Pol oniei .In timpul domniei sale a r e l o c p e r s e c u t i a a r m e n i l o r. .A fost in relatii bune cu polonezii sicu turcii si a intrat cu armata in Transilvania in doua randuri.o decadere politica a Moldovei: • Ilias Rares(1546-1551).A dus o politica antiotomana in prima parte a domniei. L a intoarcere.Fiind pus de sultan sa mareasca tributul.In 1556 ilsprijina pe János Zsigmond Szapolyai sa obtina tronul principatuluiTransilvaniei.A pierdut tronul in urma unei revolte.A fostasasinat de boieri. i n i t i a l apropriindu-se de Ferdinand cerand un subsiduu pentru plata oastei demercenari si stapanirea Ciceului si a Cetatii de Balta dar neobtinandceea ce a dorit.fiul lui Petru Rares.1541-1546).fiul natural al lui t e f a n c e l M a r e .favorizant propaganda protestanta.pradand Tara Barsei.Alexandru Cornea(1540-1541).atat pe plan bisericesc si artistic. • Ioan Iacob Heraclid(1561-1563) incearca sa faca din Moldova un statasemanator in mare parte cu cele occidentale.Stefan Lacusta(1538-1540)obtine tronul cu sprijin de la turcic e i n t r a s e r a c u a r m a t a i n M o l d o v a c a s a .luând numele de Mehmet.1564-1568). p ă s t r a m u l t e d i n c a l i t ă i l e t a t ă l u i Șț său:ambiia.gustul artistic dar era în schimb ț o fi re nestatornică i îi lipsea simul politic.Moare asasinat de boieri in tabara de la Tutora si de acestfapt se pare ca nu a fost strain Castaldo. din ordin turcesc.l s c h i m b e p e Pe t r u R a r e s . • Joldea(1552) a fost ales de boierii domn al Moldovei dar nu a apucatsa ajunga la resedinta domneasca.In urma acestui sprijin segandea ca va reprimi posesiunile din Transilvania.Neobtinand ce adorit. împreună cu Mircea Ciobanul al M u n t e n i e i .fiul lui Bogdan III a avutlegaturi cu habsburgii si a atacat garnizoanele turcesti de la Tighina.Chilia siCetatea Alba.domnitorul.efectuand o incursiune inTransilvania.Fiul lui Bogdan III.prefera sa renunte la domnie si sa se turceasca.s-a luptat cu polonezii pentru Pocutia si a fost un continuator al tradiiei motenite de la tefan cel țșȘ Mare.a trecut de partea turcilor. A d u s o p o l i t i c a o s c i l a n t a .îndrăzneala.religiozitatea.vitejia.In a douadomnie s-a aflat in conflict cu boierii.A intervenit in Transilvania șț sustinandu-l pe Szapolyai in lupta cu Ferdinand.fiind prins la Sipote de AlexandruLapusneanu.alungandu-i pe imperiali.sultanul ia Tighina si transforma tinutul inconjurator in raia.fiul lui Stefan celMare invingandu-l pe Alexandru Cornea la Galati si obtinand tronul pentru adoua oara.

care trăgându-se dintr-o soră a ș lui Petru Rare.acetia temandu-se de introducerea ș catolicismului.domnitorul duce maim u l t e l u p t e c u t u r c i i p e c a re i i i n v i n g e l a J i l i s t e a .Toma neputând șș s ă s e m e n i n ă p e t r o n .fi ul lui Alexandru Lapusneanu. To m a a f o s t a l e s c a ș domn de boierii răsculai împotriva lui Ioan Iacob Heraclid.Drept represalii.Nu cu mult timp înainte îl prinsese i-l trimise la Constantinopol ș i pe hatmanul Dimitrie Wisnoewieki.Tomsa organizeaza o expeditie de pradain Pocutia. a pus să i se taie capul în mai 1564 la ț Liov • Bogdan Lapusneanu(1568-1572).frati ai lui Ioan țț Armeanul dar reuseste sa ii alunge pe toti cu sprijin turcesc. • Ioan Potcoavă(nov. L . i n B u g e a c d a r contraofensiva otomana duce la infrange rea lui Ioan Armeanul in luptele de la Iezerul Cahul si Roscani si uciderea acestuia • Petru chiopul(1574-1577.Tomsa ț a s e d i a z a S u c e a v a s i i l p r i n d e p e I o a n I a c o b H e r a c l i d p e c a r e i l ucide.Domnia luia f o s t t u l b u r a t ă de o mulime de pretendeni.1578-1579.• S t e f a n To m s a ( 1 5 6 3 . i se i înrudete cu acetia. a f u g i t î n Po l o n i a .Ramane totusi un episod glorios din aceasta perioada de timp.Turcii nu au vrut să-l recunoască însă i l-au numit pe ș Alexandru Lăpuneanu ca domn pentru a doua oară.fapt ce ș ș ș ș starneste nemultumirea boierimii. u n d e re g e l e S i g i s m u n d ț pentru a-i mulumi pe turci.a r ă s t u r n a t d e p e t ro n p e Pe t r u c h i o p u l i n s ă t u rc i i n u l .1 5 6 4 ) d o m n d e r a s c o a l a .fiul lui Stefan cel Tanar.a u Ș recunoscut ca domn.faă șț de care încheie tratate de supunere.Aliat cu cazacii zaporojeni.A dus o politică de întărire a autorităii princiare.1577) a fost frate cu Ioan Voda cel Cumplit.-dec. Bogdan a fost partizan politic i aderent personal al polonezilor.dupa ce il invinsese ș la Vericicani.i i-au ridicat pe polonezi i munteni împotriva șș lui.1583-1591) a fost nepotul lui Ș Mihnea cel Rau si primul Basarab ce a domnit in Moldova. • Ioan Armeanul(1572-1574).lovind în boierime care l-a numit ț "Ioan Vodă cel Cumplit".A fost prins si apoi decapitat la Liov • .intrase în Moldova tot pentru tron.

Apoi in urma unei batalii impotriva turcilor.care nu se limiteaza numai la Mihai Viteazu si elita politica romaneasca.4 august 1598 Sigismundrenunta oficial.Urmeaza si atacuri ale lui Petru Aron care ataca braila si zona de nord a Dobrogei.I a r n a 1 5 9 4 .La Calugareni are loc o ambuscadain urma careia invinge Mihai. g e n e r a l a l t r u p e l o r austriece.a ș caracterizat printr-o politica fiscala impovoratoare ce a determinat o rascoala a lapusnenilor. Unirea celor trei principate a reprezentat punctul culminant al evolutiei uneiidei politice.aparand pentru prima data pericolul transformarii Tarii Romanesti in pasalac.care schimba optiunea politica aTransilvaniei printr-o lovitura de stat(era roman de origine.Proiectul nu se pune in aplicare pentru ca in 1556 austriecii sunt nevoiti sa paraseascaTransilvania.raport despre situatia politica din c e n t r u l E u r o p e i .In 1594 Mihai depune omagiul de vasalitate fata de Sigismund Bathory si sealatura Ligii Sfi nte.Mai 1595 Sigismund se autoproclama principe al celor trei tari.Acesta propune regelui Ferdinand de Habsburg .1 5 8 2 ) a f o s t fi u l l u i Pe t r u R a re .bazandu-se pe faptul ca daca victoria va fi de partea crestinilor.cereflectau situatia din principate :-Ciorna dupa proiectul tratatului de pace(partea transilvaneana) in cadrulc a r e i a s e r e m a r c a u n p a s a j i n t e r e s a n t . .Urmeaza campania de la Giurgiu(victorie impotriva turcilor).1 5 9 5 a u l o c m a i m u l t e a t a c u r i a l e l u i M i h a i V i t e z u l l a Dunare.se .apoi Tara Romaneasca si Moldova(Petru Aron). d u p a c e v o r t r e c e d i n c o l o d e D u n a r e .primeste calitatea de cancelar al Transilvaniei si va avea o influenta puternica asupra lui Sigismund.pentru ca Ieremia Movila este pus pe tronulMoldovei cu ajutorul polonezilor.Existenta catorva documente cu rol important.Proiectul cade. S t e f a n Josika.nobilimea nu era de acord cu aceasta cedare.inabusita la Balota(1581).astfel este trimisa o armata condusade Sinan Pasa impotriva lui Mihai.unificarea tarilor intr-un regat al Daciei.la fi nal ul unui razboi intre Transilvania si habsburgi.Un proiect similar are loc 17 ani mai tarziu.de Craciun si sta la palatul lui Josika.Campania de la Giurgiu este efectul militar al primei uniri. i n fl u e n t a b i l a .Unirea nu a fost o solutie de moment ci formula unei idei politice care s-a conturat si s-a definit pe parcursul secolului al XVI intr-unmediu politic mai larg.Mai 1597 Josika propune lui Mihai sa fie principele Transilvaniei.inrautatirea relatiilor cu boierii precum si relatiile ce le aveacu habsburgii ii determina pe turci sa il mazileasca si sa ii dea domnialui Petru Schiopul.intre cei doi legandu-se o prietenie foarte stransa. fi r e i n s t a b i l a e m o t i o n a l .cautandastfel orice varianta impotriva planului de cedare.Este însă prins.proiectul de unire este refuzat deaustrieci.Intretimp replica otomana era intens pregatita.care sa fi e condus de un membru al dinastiei de Habsburg si sa fie parte integranta a Imperiului Habsburgic.Politica fiscala dusa precum.motiv pentru care se retrage in munti asteptand ajutorul armatelor transilvanene.Acesta se afla in frunteaTr a n s i l v a n i e i d i n 1 5 9 1 .P r i m u l p r o i e c t d e u n i r e i l a r e g e n e r a l u l C a s t a l d o .In iarna 1595-1596 Mihai calatoreste inTransilvania.Stefan Josika e arestat.János Zsigmond Szapolyai si Stefan Josika.va scapa de imensele datorii care le avea de dat turcilor.Prima unire este efectuata de Sigismund Bathory.Nu este o victorie propriu zisa ci un castig demoment.din Caransebes)Contextul politic este dominat de aparitia Ligii Sfinte (1593)la care adera principele Transilvaniei.unire care se rupeinsa dupa aceasta campanie. Ta r a R o m a n e a s c a s i M o l d o v a s e u n e s c s i d e v i n s u p u s e Transilvaniei’’-1572-document in arhivele din Viena.i se ia averea i este ucis la Liov în ș septembrie 1582 Pre cedentele Unirii lui Mihai Viteazul:proiectele lui Castaldo. D o m n i a s a s .I a n c u S a s u l ( 1 5 7 9 . B o i e r i i d i n c e l e d o u a t a r i i n t e n t i o n a u s a s e i n c h i n e principilor Transilvaniei.simtinduse incapabil de a face fata situatiei decide sa cedeze Tr a n s i l v a n i a habsburgilor.scopul fi ind acela de dispersare a fortelor otomane.1 5 7 2 I o a n S i g i s m u n d Z a p o y a a c o m p l o t a t c u u n g r u p d i n c e l e d o u a principate in vederea inchinarii lui.insa ideea ramane si va fi reluata.

Porneste apoi campanie in Moldova.3 a u g 1 6 0 1 b a t a l i a d e l a G o r a s l a u . În ceremonialul înscăunării un rol important îi revenea închinării. Marele Ț voievod era căpetenia voievozilor locali. Majoritatea istoricilor consideră că Io ar fi prescurtarea numeluiteofor „Ioan”.Josikaeste executat 4 sept 1598.Se retrage.in acelasi timp Simion Movila e indepartat . căreia i se închinau boierii. p e n t r u a p u t e a re z i s t a i n f a t a turcilor.Simtindu-se izolat Mihaire i a l e g a t u r i l e c u i m p e r i u l h a b s b u r g i c . cei ț care le-au dăruit aceste posesiuni în Transilvania cu drept temporar.cedeaza tronul lui Andrei Bathory.intra inMoldova. Domnul era singur stăpânitor.Din pacate cand inca se afla in Moldova afla can o b i l i m e a m a g h i a r a d i n Tr a n s i l v a n i a s .In Moldova revine Ieremia Movila si in Tara Romaneasca Simion Movila preiatronul.dar care nu rezista din cauza coalizarii factorilor externi si interni. limitat d e credina faă de rege. Un al t ti tl u purtat de domni tori i ț ărilor Române a fost cel de mare voievod.polona.Porneste campanii militare in Moldova si Transilvania in vedereaindepartarii pericolelor.primavara 1600.se proclama principe al Transilvaniei la ordinele lui Rudolf.filo-otomana. Suveranul ării purta titlul de domn.Intrare fastuoasa la Alba Iulia 1 noi 1599 si incepe sa ia masuri.Situatia devine simai dificila avand in vedere ca pe tronul Moldovei vine Ieremia Movila cu ajutorul polonezilor.adică duce.Este incheiata pace separata cu turcii.Convoacadieta.Acesta si polonezii intentionau sa il sprijine pe SimionMovila pentru preluarea tronului Tarii Romanesti.anunta oficial cedarea.9 aug 1601 ucis din ordinul lui Basta.insa ideea ramane.Primul roman care constituie unirea. o s t r a l u c i t a v i c t o r i e i m p o t r i v a l u i Sigismund. i n c e a rc a s a re f a c a autoritatea insa in batalia de la Miraslau 18-28 sept 1600 este infrant.termen care echivala cu grecescul autocrator.insemne si atributii. adică stăpân.Ieremia e inlaturat.a r a s c u l a t .Acesttermen refl ectă situaia de independenă.nobilii seimpotrivesc si cer eliberarea dar sunt executati.Dispare unirea. care se manifesta prin sărutarea mâinii de către boieri.Incearca sa obtina ajutor de la Rudolf al 2lea. din latinescul „dominus”.Domnitorii ării Româneti care au stăpânit ara ȚșȚ Fă g ă r a u l u i i a r a A m l a u l u i d i n Tr a n s i l v a n i a a u m a i p u r t a t i t i t l u l d e ș ș Ț ș ș he reg.care i-au unificat formaiunile lor șț politice i au constituit ara.La Selimbar victorie contra turcilor(secuii nu lupta pt Bathory pentru ca incepuse sa ii impoziteze si se rascoala). adică comandant militar. Institutia domniei in Tarile Romane :titulatura. adică „cel dăruit de Dumnezeu” cu domnia sau cel ales deDumnezeu pentru a domni.care avea o atitudine fi l o. țț Constiinta romanitatii la romani in Evul Mediu . în ț calitate de vasali.numeste boieri de-ai sai castelani in Transilvania =>unire a Transilvaniei cu TaraRomaneasca. ț Domnul era stăpănul recunoscut al ării. chiar dacă de multe ori era doar o țț aspi raie di n cauza presiunil or exte rne.care este proclamat iar principe. Acest titlu le-a fost conferit de către regii Ungariei.Solutia gasita este colaborarea cu generalul Basta.La sf lunii august reapare Sigismund.Înaintea numelui domnitorului s-a aflat i șțș particula Io.

Pentru misionarul franciscan Guillaume de Rubruck.. Cu aproape două secolemai devreme.Răsăritene datorată unui misionar catolic.ramura răsăriteană a romanităţii..in 1288. un alttext bi zantin stabileşte echivalenţa intre „vlahi" şi „coloniştii romani". devinedin ce in cemai frecventă de la sfirşitul secolului XII. Oricum." („. papa Nicolae IV işi trimitea misionarii in Răsărit. vlahii sunt cei „despre care sespune că sunt colonii de demult ai celor din Italia"21.Si in lumea bizantină. formulă care ii cuprindea atit pe romanii din sudul Dunăriicit şi pe cei din nordul fluviului.<Tătarii> ii numesc şi pe unii şi pe alţii Illac"18. in secolul XII.el nu a omis să menţioneze inrindul acestora şi pe romani. pe tot intinsul acestei vaste arii pecare o locuiau şi a identităţii diverselor lor ramuri e aşadar implicită in denumirea sub care ii cuprindeau popoarele străine din vecinătatea lor sau mai indepărtate. care a indeplinit o insemnată misiune diplomatică la curtea marelui han mongol in1253—1254. unde este atestat de izvoarele secolului XIII. indică poporul başkir. inglobind multitudinea cadrelor teritorial. ea apare in izvoare ca un fapt de largărăspindire. unul şi acelaşi in diversele salevariante. Una din trăsăturile cele mai izbitoare ale romanităţii răsăritene insecolul XIII e extraordinara ci răspindire pe un imens spaţiu care se intindeadin sudul Peninsulei Balcanice pină in nordul lanţului munţilor Carpaţi.. „Pascatur".Odovedeşte in primul rind numele de vlahi.Cind. ain „ţara lui Asan".Identitatea numeluifolosit de mongoli pentru a desemna pe romanii din vecinătatea Ungariei şi pe cei din Taratul vlaho-bulgar şi raportul de derivare al celor din urmă dincei dintii atestă cunoaşte rea măcar de către unii dintre contemporani a strinsei legături dintre romanitatea din nordul Dunării şi cea din PeninsulaBalcanică. in acelaşi secol.Şi romanitatea romanilor afost in repetate rinduri explicit afi rmată de oamenii vremii.cum a arătat o cercetare recentă.politice in care vieţuiau. Constituirea primului stat al romanităţii orientale. vlahii sud-dunăreni. bizantinul Kekaumenos susţinea de asemenea că vlahii dinGrecia proveneau din regiunea Dunării..a inţeles greşit in trecut ramura de pe Volga a başkirilor.cu precizarea anume că avea in vedere „ţările (terrae) romanilor oriunde ar locui. inregistrează cu acest prilej tradiţia originii lor romane. ea apare direct afirmată de uneletexte ale vremii.In nordul ca şi in sudul Dunării locuia o numeroasă şi foarte dispersata populaţie romanică a cărei atestare documentară. slavă..teză reluată la inceputul secoluluiX I V c u u n e l e d e o s e b i r i d e c a d r u d e o d e s c r i e r e a n o n i m ă a Europei. sporadică anterior.Cunoaşterea apartenenţei vlahilor la familia popoarelor romanice. Istoricul Kinnamos. d a r n u c u m s . susţinind că vlah e termenul popular folosit de greci pentru a-i desemna pe „romani"22.. dar tătarii nu pronunţă B. Vlachorum ubiqueexistentium")1''. la creştinii de rit ortodox şi la păgini.ad terras. ceea ce este acelaşi lucrucu Blac.ci grupul stabilit inUngaria. care aminteşte participarea masivă a vlahilor la o expediţie bizantină la nordul Dunării in anul 1166. Ştirile mai numeroaseşi variate cu privi re la această populaţie ingăduie o mai clară percepţie a s u p r a f e l u l u i c u m c u n o ş t e a u ş i c u m c a r a c t e r i z a u s t r ă i n i i r o m a n i t a t e a răsăriteană. maghiară ctc.nume care desemnează in germană. de la aceştia au venit cei care se află inţara lui Asan.Dar informaţia lui Rubruck nu e izolată. greacă.definite lingvistic. cel intemeiatde vlahii din Balcani cărora li s-au . identitatea etnică a romanilor a fost neindoielnic dintotdeaunacunoscută. potrivit lui. derivau din cei nord-dunăreni: „Alături de Pascaturse află Illac (Hac).Conştiinţa identităţii romanicilor nord şi sud-dunăreni nu e numai un fenomen implicit.

in re gatul Ungariei". Simon de Keza. c a ş i b i z a n t i n i i . care şi-a redactat scrierea in a doua jumătate asecolului XIII. d a r ş i e v i d e n ţ i a z ă continuitatea romanităţii in acest spaţiu.. a prilejuit o puternică afirmare a temei originii romane. romanii.dar să aibă dreptul de a lua de la romanii de oriunde şi de la oricare dintreei dijmele obişnuite a se plăti in Re gatul Ungariei. Cu adaosul. Regatul ungar etc. textul reflectă fidelc a r a c t e r u l re a l a l p ă r ă s i r i i d e c ă t re r o m a n i a t e r i t o r i i l o r d u n ă re n e s u b loviturile barbarilor. doar „Vlahii. romanii trebuie să se fi aflat in acea vreme in cuprinsul regatului.. c o n fi r m a arhiepiscopiei de Strigoniu privilegiile ei străvechi. Aceste autonomii..et Blachi ac pastores Romanorumja. Aşadar..asociat ulterior şi bulgarii. „romanii" sau „romanii populare" cum le numea Nicolae Iorga. că ei au avut. spre sfi rşitul secolului XII. chiar dacă au manifestat tendinţa de a o releva in forme peiorative. că la sosirea lor ungurii au găsit diverse popoare in Panonia:slavi.". erau teritorii mai mult sau mai puţin . ca şi alte etnii. la venirea hunilor lui Attila. mai exact locuitorii oraşelor (civitates) d i n Pa n o n i a ş i d i n a l t e provincii. amplu reflectată incorespondenţa papei Inoccnţiu III cu Ioniţă cel Frumos in primii ani ais e c o l u l u i X I I I . dijme in vite mari şi mici şi in oricefel de animale. regele Bela IV nu uita să amintească faptul că intre daniile originare seafl au şi „dijmele din veniturile re gale di n partea secuilor şi a romanilor. Te x t u l l u i S i m o n d e Ke z a n u n u m a i re c u n o a ş t e l e g ă t u r a s t r i n s ă d i n t r e romani şi vlahi —chiar dacă intr-o formulare care tinde să circumscried i m i n u a n t s e m n i fi c a ţ i a r o m a n i t ă ţ i i r o m a n i l o r — . Mai mult incă. Din spusele cronicarului ungur rezultă limpede că inviziunea sa masa populaţiei romanice — elemente agricolepasioralc pe carel e c u p r i n d e i n d e n u m i re a d e b l a c k i — . C i n d . intre care secuii. hoarda dominantă in stepa nord.... care au fost păstorii şiagricultorii acestora (ai romanilor) au rămas de bună voie in Panonia"24. d o a r p ă t u r a e i suprapusă..Vechimea romanilor inRe gatul ungar era de altminteri un fapt cunoscut nu numai celor dintiii s t o r i c i u n g u r i d a r ş i c u r ţ i i r e g a l e u n g a r e . dar identic in esenţă in ceea ce priveşte indatoririle fi scale ale romanilor şi secuilor 26. asupra romanilor „de oriunde.. E de la sine inţeles că pentru ca un asemenea privilegiu să fi fostacordat la data intemeierii arhiepiscopiei de Strigoniu. U n g u r i i c a re . bulgari şi „blachii adică păstorii romanilor" (.".constatare care confi rmă afi rmaţia anterioară a Notarului anonim şi cea ulterioară a lui Simon de Keza cu privire la prezenţa romanilor in teritoriilecucerite de unguri in vremea instalării lor in Europa Centrală. care datau „de la primasa intemeiere" — aşadar din vremea regelui Ştefan I şi a creştinării ungurilor —. Notarul anonim al regelui Bela afi rma.pontică. i n 1 2 5 6 . pe măsura intinderii regatului. deosebit de insemnat pentru cunoaşterea mariirăspindiri a romanilor in teritoriile cuprinse sub puterea noului regat creştin:„. un statutcare s-a extins progresiv.Constatareamarii răspindiri a romanităţii răsăritene conţine şi observaţia implicită a fragmentării ei politice intr-o multitudine de autonomii teritoriale incadratein ariile de domi naţie sau de hegemonie ale marilor puteri imperiale sau plurietnice ale regiunii: Imperiul bizantin. cancelaria regală ştia că la intemeierea regatului romaniise aflau in Ungaria. a u i n t r e ţ i n u t u n c o n t a c t permanent cu romanii din vremea aşezării lor in Panonia au cunoscut şi eiromanitatea romanilor. „romanii". Potrivit lui Simon de Keza.. a r ă m a s l o c u l u i . M a i e x p l i c i t e x p r i m a t ă a p a re l e g ă t u r a d i n t re „v l a h i " ş i „păstori i romanilor" in opera celui de al doilea cronicar ungur in ordine cronologică. citadină. s-au inapoiat in Italia.s-au retras in Italia.Privilegiul a fost confirmat şase ani mai tirziu de acelaşi rege intrun text mai cuprinzător.

in ciuda apartenenţei lor la aceeaşi confesiune. dar mai ales pentru că dezvăluie. adoptată şi de romanica limbă sacră. şi-au făurit şi auinregistrat in scris o imagine precumpănitor negativă despre ei.Statele dominatoare.hoţi. aminteşte indistinct „limba vlahilor şi a bulgarilor". Deindată ce teritoriile romaneşti extracarpatice auintrat in raza de acţiune a Romei şi a misionarilor ei.După limbă.Observaţia papei de insemnătate capitală nu numai pentru că semnalizează rezistenţa romanilor din afara Carpaţilor impotriva dominaţiei străine şi a manifestărilor ei pe plan bisericesc.Niketas Choniatesrelatează incercarea făcută de un preot din oastea bizantină. inşelători. curajoşi doar din frică.căzut prizonier inc u r s u l l u p t e l o r d i n t r e B i z a n ţ ş i a d v e r s a r i i s ă i d i n n o r d u l P e n i n s u l e i Balcanice. U n a d i n t re e l e s i . dar referirile scrise sunt puţine şi vagi. au constituit prilej de vehemente diatribe antivlahe din parteascriitorilor bizantini. intr-oinşiruire a „limbilor" şi „naţiilor".Orice colectivitate etnică se defi neşte in primul rind prin limbă. Necredincioşi faţă deDumnezeu şi de impărat. catolici şi „schismatici". fie şi numai indirect. vreme a unei rapideinăspriri a antagonismului dintre cele două segmente ale creştinătăţii.papalitatea a luatcunoşti nţă despre existenţa romanilor in acest spaţiu şi a ierarhilor lor bisericeşti. căci era cunoscător al graiului vlahilor" 27. V l a ş c a Z e m l j a . acestea sunt pri ncipalele t r ă s ă t u r i a l e p o r t r e t u l u i c o l e c t i v a l v l a h i l o r s c h i ţ a t d e Kekaumenos.Vlahia de Sus şi d e J o s . legătura slrinsă dintre„ c o n f e s i u n e " ş i „ n a ţ i u n e " i n c ă d i n a c e a s t ă v re m e .Rodrigo Ximenez care. aşadar sistemul de valori spirituale pe care leimpărtăşea cu alte colectivităţi etnice. mai degrabă. indeosebi Imperiul bizantin şi Regatul ungar. aceste „ţări" apar insoţite de calificativul etnic care led e fi n e a e s e n ţ a s a u desemnate exclusiv prin acest conţinut: Vlahia Mare. „in dispreţul bisericii romane"29. intre care.Constatarea avea să revi nă mai a m ă n u n ţ i t i n t e x t e l e m i s i o n a r i l o r c a t o l i c i d i n s e c o l u l u r m ă t o r. in izvoare.recunoscute ca „ţări" romaneşti in cadrul unor invoieli cu puterile dominante. fireşte.a p ă s t r a t a u t o n o m i a c h i a r c i n d a f o s t inglobată in Ţara Romanească. Răscoala vlahilor din Tessalia in 1066 a incitat pana bizantinului Kekaumenos. nelegitimi in viziunea curiei papale.intinse. o referire la slava veche.„potrivii acelei naţiuni". in urma coabitării lor cu slavii de sud.al doilea element definitoriu al oricărei colectivităţi etnice era religia sauconfesiunea căreia ii aparţinea. care nu o dată le-a incălcatautonomiile. pe romani. şi ea cunoscutăcelor care au intrat in contact cu ei in secolul XIII.Dar Roma a inţeles şi partea derezistenţă „naţională" care se ascundea sub refuzul de a accepta ierarhi străini şi de aceea a preconizat instituirea unui ierarh catolic.Invectivele la adresa vlahilor — de data . Revoltelevlahilor balcanici impotriva puterii bizantine. e unadin informaţiile comunicate la Roma de clericii şi misionarii catolici sosiţi aici după lichidarea dominaţiei cumane. papa obţinuse incă dinainte jurămintul regeluiBela de a-i aduce la supunere pe toţi „nesupuşii" faţă de Roma din regatulsău. O b s e r v a ţ i i l e p a p e i oglindesc fidel cunoaşterea exactă de către Biserica romană a esenţialuluiidentităţii etnico-spirituale a romanilor norddunăreni de către curia romanăin primele decenii ale secolului XIII. fie. Varietatea riturilor constatate laromanii nord-dunăreni. sperjuri.vicar episcopal. formate in aceeaşi arie de civilizaţie. in chip explicit.Apartenenţa romanilor la confesiunea răsăriteană era. ca de altminteri şi in relaţiile personale. care a schiţat una dintre cele mai negativecaracterizări ale acestei ramuri a romanităţii răsăritene. ceea ce e fie un ecou al asocierii statale vlaho-bulgare in vremeaAsăneştilor. cu care romanii s-au aflat in contact permanent şiimpotriva cărora şi-au apărat in repetate rinduri identitatea. Identitatea limbii romane era sigur cunoscută inaceastă vreme. P r i n intermediul legatului său. intrucit urmau „ritulgrecilor". Imprecis se referă la limba romanilor in prima jumătatea secolului XIII şi arhiepiscopul de Toledo. fricoşi. Walachenland. Te r r a B l a c o r u m . liturgică.de a-şi reciştiga libertatea prin captare a bunăvoinţei lui Asancăruia „ii cerea indurare vorbindu-i in limba sa.

Bacau. d a r c u n u a n ţ a d i m i n u a n t ă c ă e i n u s u n t d e c i t „agricultorii" şi „păstorii" romanilor.prin Rucar si Campulung.InTara Romaneasca erau drumurile care uneau porturile de la Dunare cu celedoua orase sasesti Sibiul si Brasovul.Drumulcel mare venea de la Buda. S i b i e n i i f o l o s e a u Va l e a O l t u l u i s i i n c a o c a l e p e l a Va l c a n .Romanitatea vlahilor e r e c u n o s c u t ă .al Prahovei.ca şi bizantinii.tot pe la Bran si ValeaIalomitei.aceasta e vorba de ceidin Munţii Balcani.spre Orasul de Floci. Drumuri comerciale in Tara Romaneasca si Moldova.ajungea la Suceava si cobora spre Pascani unde se bifurca:o ramura apuca prin Roman.Teleajenului. e d r e p t .trecea prin Deva. Pentr u No ta r ul a no nim al re gel ui Bela .directiadrumurilor era determinata de asezarea marilor centre comerciale. E r a a p o i d r u m u l c a r e v e n e a d i n M o l d o v a s i s t r a b a t e a Ta r a Romaneasca de-a lungul.Dar.raspundea la Sibiu .trecea prin Medias si Sighisoara si ajungea la Brasov.prin Sebes.un alt drum se desfacea la Santimbru. care nu i-a impiedicat pe bizantini să utilizeze din plin capacitatea fi scală şi militară a vlahilor in indelungata perioadă de cooperare bizantino-vlahă cuprinsă.De la acesta din urma. „turmă de porci" etc.spre Darstor.Şi scrierileu n g u r e ş t i c o n t e m p o r a n e e x p r i m ă o v i z i u n e n e g a t i v ă c u p r i v i r e l a ro ma ni.negustorii spre Braila pe drumul Buzaului.Din Cluj pornea un drum la Dej apoi laBistrita ajungand in Moldova.foarte multi mergeau pela Bran.Atitudine ostilă. principala sursă cu privire la istoria intemeierii Statului vlaho-bulgar şi laistoria sa timpurie.In afara de „drumurile sarii” maie r a u „ d r u m u l o i l o r ” . roma nii şi s l a v i i d i n Tr a n s i l v a n i a s u n t „ c e i m a i n e t re b n i c i o a m e n i d i n l u m e " .Putnei si o alta ramuratrecea prin partea centralsudica a Basarabiei.Din prima ramura se desfaceaun drum ce trecea prin Baia spre Bistrita si un al doilea. calificaţi drept „nelegiuiţi şispurcaţi".pe sub podgorie.In sfarsit. cu unele intreruperi.şi ungurii foloseau din plin capacitatea militară şi fi scală a romanilor in interesele propriului lor stat.trecea prin Solnoc si zona Crisurilor si apoi se bifurca:o ramura apuca spre Oradea si raspandea intreaga vale a Muresului sicealalta ramura apuca spre Arad.dela Vintul de Jos se desfacea un alt drum. romaniifiind declaraţi coboritori din „tilharii Romei".care intra in tara pe la Hotin si cobora la Iasi pana la Braila. — apar şi in scrierea lui Niketas Choniates.din Adjud cu directiaspre Brasov. m a i e r a s i m a re l e d r u m a l D u n a r i i .care.la N de Alba Iulia.răsculaţi sub Petru şi Asan.Drum si stat Directia drumurilor era determinata de asezarea marilor centre comerciale.In Transilvania.Adjud.Tg. in secolele următoare.Cealalta cale de comert era aceea a Camenitei. calificarea aveasă se modifice in rău. intresfirşitul secolului X — inceputul secolului XI — zdrobirea Taratului bulgar — şi sfirşitul secolului XII — constituirea Stalului vlahobulgar. pe măsura agravării antagonismului istoric. c a r a c t e r i z a re justificată prin armamentul inferior pe care il foloseau.spre Giurgiu pe drumul care strabatea Codrii Vlasieitrecea prin Bucuresti spre Turnu si Nicopole din fata strabatand Codrii Te l e o r m a n u l u i . I n Moldova erau pe vremea lui Alexandru cel Bun drumul cel mare al Liovuluice trecea prin Cernauti.Alba Iulia si se unea cu primul pana la varsarea Ariesului. B i n e i n t e l e s .