.

Revolufiafranceza a
rasturnat monarhia absoluta,
proclamiind "Libertate,
Egalitate ~i Fraternitate" ~i a
reu~it sa respinga atacurile
puterilor ostile din Europa.
A reu~it sa deschida o era
noua in istorie, chiar daca
jertfa afost enorma.

An 1789 Franta era cea mai putemica tarn

I din Europa. Aceasta politie O ocupa deja
de 150 de ani, datorita pamantului ei fertil,
numarului mare al populatiei ~i resurselor
naturale bogate. Industria ~i comertul au
cunoscut o cre~tere rapida in secolul al XVIII-
lea. S-a format o burghelime putemica ~i au
inflorit artele ~i ~tiintele.
Dar delvoltarea ~i bunastarea francela
avea la bala un fond nesigur. Societatea
francela era din multe puncte de vedere
feudala. Delvoltarea economica era incetinita
de multitudinea obiceiurilor regionale, legi ~i
restrictii. Privilegiile feudale ~i-au pus
amprenta pe viata rurala. De exemplu, taranii O Contele O Asediul Bastiliei
erau obligati sa macine cereale in moara Mirabeau a fost un din 14 iulie 1 789.
mo~ierului, bineinteles la pretul stabilit de orator de seam3 al Fortarea1a ~i
acesta, sau erau obligati sa lucrele pe gratis Adun3rii Generale a penitenciarul
la intretinerea drumurilor locale. Nobilimea St3rilor. A sprijinit simbolizau tirania
se comporta ca o casta distincta ~i superioara reformele moderate. regelui ~i a regimului
-ea domina toate domeniile sociale ~i vechi pentru popor.
politice. Scutirea sa de impolite a intensificat
.ura fata de ea, deoarece povara platilor apasa ! erau cump~rate de cei cu bani ~i din acest
doar pe umerii burghelimii ~i a oamenilor de i moment postullor era o surs~ de venit sigur.
rand. ~ Abuzurile functionarilor au devenit cunoscute
Nu se putea a~tepta mult de la guvem sau 1 publicului larg prin scrierile lui Voltaire ~i
de la sistemul legal, deoarece multe functii i Diderot -scriitori din secolul al XVlII-lea,
reprezentanti ai ilumini~tilor. Obiectivul
O Juramantul starii a treia in cladirea principal al acestor autori era demascarea
jocurilor cu mingea din 20 iunie 1789. Au ~ acestor nedrept~ti sociale, operele lor
jurat ca vor continua ~edin'ele pana cand 1 con~tientizand In multi oameni cu judeca~
noua constitu,ie va lua na~tere. : necesitatea unor schimb~ri.

Falimentul statului
Atmosfera a devenit exploziv~ mai ales In anii
In care, datorit~ vremii nefavorabile sau a
problemelor de valorificare, t~r~nimea ~i
muncitorii ora~elor erau amenintati de foa-
mete. Acest lucru s-a Intamplat ~i In anii 1788-
1789, dar aceasta Inc~ nu era destul pentru
izbucnirea revolutiei. Impulsul decisiv l-a dat
falimentul statului.
Cheltuielile cuqii, care era cea mai somp-
tuoas~ din Europa, se ridicau la cifre astrono-
mice. Pe lang~ aceasta, regii francezi tineau o
armat~ uria~~, cu f1ot~ mare ~i purtau adesea
r~zboaie de cucerire scumpe. Toate acestea
au epuizat rezervele statului, mai ales fiindc~
, majoritatea oamenilor bogati nu pl~teau
, ..
: Impozlte.

169
 REVOLUTIA FRANCEZA

Datoriile curtii s-au acumulat de-a lungul O Caricatura

anilor ~i situatia a devenit critica sub domnia despre incercarea de
lui Ludovic al XVI-lea (1774-1793). O serie fuga a familiei
intreaga de mini~tri talentati au incercat sa regale. Dupa aceasta
faca reforma in sistemul monetar, dar nimeni nu a mai
nobilimea i-a impiedicat de fiecare dat:l. intr- avut incredere in
un razboi nou, Franta a ajutat coloni~tii loialitatea regelui
americani impotriva Marii Britanii, victoria fa~a de Fran~a noua.
costand foarte mult coroana. Dupa ce
~edintelenobilimii au refuzat din nou reforma
in sistemul fiscal, Ludovic al XVI-lea, intr-un
mod total neobi~nuit, a convocat adunarea
Starilor Generale. Starile Generale nu mai
fusesera convocate din 1614. in Franta, O Ceta~enii
aceasta era institutia guvernamentala cea mai revolu~iei. Grupul din
apropiata de Parlament. Structura ei pe trei stanga jura ca va
straturi indica clar originea ei din evul mediu. alunga strainii din
Primele doua clase sociale erau nobilimea ~ara. In dreapta se
~i clerul, iar a treia includea atat comercianti canta Marseillaisa.
~i avocati precum ~i tarani, muncitori ~1saraci. Imnul na~ional
francez s-a nascut in
Votul de la Versai"es 1792, la inceputul ~
Regele a deschis Adunarea Starilor Generale razboiului. ~
V'
in data de 5 mai1789, in Palatul Prezidential
din Versailles, la 12 mile de Paris. Ludovic rerile lor au fost refuzate, ei s-au retras lntr-o
putea spera ca votul St:lrilor Generale nu va cladire din apropiere, destinata jocurilor cu
produce schimbari radicale, deoarece raportul mingea, ~i au Jurat ca nu vor pleca pana cand
nobilimii ~i preotimii fata de cea de-a treia nu realizeaza o noua constitutie solida.
clasa era dedoila unu. Regele insa a uitat sa Adunarea Starilor Generale s-a transformat 1n
ia in calcul entuziasmul general fata de intru- Adunarea Nationala Constituanta. Dupa
nire ~i de alegerile apropiate. Deputatii ale~i saptamani tensionate regele a cerut celor
ai st:lrii a treia.. care erau aproape toti inte- doua stari superioare sa se alature lucrarilor
lectuali din clasa de mijloc, au cerut ~edinta
comuna ~i vot individual. C.lasa a treia a avut
de doua orimai multi deputati decat ceilalti,
iar nobilimea ~i-a dat seama ca prin vot
individual.ei ar avea majoritatea absoluta ~i ar
putea adopta schiJ:nbaricce nu ar fi pe placul
regelui ~i a nobilimii. Dezbaterea asupra
procedurilor de vot a pus la incercare de
multe ori rabdarea starii a treia. Dupa ce ce-

O Atacul Garzii O Executarea !ui Adunarii Nationale Constituante. in acela~i

Na,ionale asupra Ludovic a! XV!-lea in timp a rech~mat patru regimente de la hotare
Tuilleriilor in 10 au- 22 ianuarie 1793. pentru "apararea Parisului". La vestea demi-
gust 1792. Gardienii Dupa demascarea terii unui ministru popular ~i de teama atacu-
elve'ieni ai lui Ludovic coresponden1ei cu lui armatei, parizienii au inceput sa se aprovi-
al XVI-Iea in uniforma austriecii, Conven1ia zioneze cu armament. Au aflat ca in temuta
ro~ie nu au deschis Na1iona!a a dec!arat Bastilie se Inmagazinas~ o cantitate mare de
foculla ordinul rege- rege!e inamicul armament ~i munitie. Populatia ora~ului a luat
Iui ~i au pierit in Iupta. poporu!ui. cu asalt cladirea ~i printr-o lupta scurta dar
sangeroasaa ocupat-o, macelarind aparatorii
ei. De~i In penitenciar nu mai era nici un deti-
nut, fortificatia a fost simbolul tiraniei rege~ti,
astfel caderea Bastiliei din 14 iulie 1789 a
devenit sarbatoareanationala a Frantei.

Monarhie constitu,ionala
Entuziasmul pentru dominatia majoritatii ~i
schimbarile politice ajunsesera la apogeu.
Regele Ludovic ~i-a dat seama ca nu poate
conta pe loialitatea trupelor sale, astfel ca s-a
prefacut ca accepta forma de guvernamant a
monarhiei constitutionale ~i a fost nevoit sa
colaboreze. in timp ce Adunarea Nationala .s-
a ocupat de realizarea noii oranduiri sociale,
evenimentele de la tara au accelerat procesul
de schimbare. Printre taranii francezi s-au
vehiculat ve~ti Ingrozitoare. Datorita starii
generale de panica ~i nesiguranta, a tulbu-
rarilor numeroase, aceastaperioada s-a numit
"Marea Teama". Datorita ideilor maiestuoase,
pe de o parte, ~i a starii de panica, pe de alta
parte, In 4 august 1789, Adunarea Nationala
Constituanta a abolit privilegiile feudalilor.
170
 O Maximilien teanul nu este numai un supus ascult~tor, ci
Rabespierre, are dreptul s~ participe activ la conducerea
incaruptibilul. A fast comunitar~. Revolutia ~i-a atins obiectivele
liderul revalutiei principale pan~ in anul 1791, dar
franceze intre aprilie evenimentele cele mai ~ocante abia aveau s~
1793 ~i iulie 1794. inceap~.

Complotul imigran~ilor
Dup~ c~derea Bastiliei, o parte din nobilimea
ce se opunea noilor schimb~ri a imigrat ~i
Influenta sa a intarit antipatia domnitorilor
europeni fat~ de revolutie. Celelalte curti
europene s-au temut c~ urmand exemplul
francez, principiile revolutionare s-ar putea
r~spandi ~i printre supu~ii lor. A.5adar,intr-un
mod firesc, ei se gandeau cu compasiune la
situatia lui Ludovic al XVI-lea. Sentimentele
reale ale lui Ludovic fata: de revolutie s-au

Era prima dat:l in istorie c(l t(1ranii francezi

erau liberi cu adev(lrat. In urm(ltorii doi ani
s-au lichidat legile ~i regulile feudale
teritoriale ~i statuI francez ~i-a c(lp(ltat forma
modem(l.
In ciuda m:lsurilor radicale luate, Adunarea
Naponal(l, format:l in principal din burghezi ~i O ~tampila
aristocrap, a adoptat un sistem politic in care iacobina. Mi~carea
numai persoanele inst:lrite aveau drept de iacobina a primit
vot. Totu~i, in declarapa Drepturilor Omului ~i numele de la locul
Cet:ltene~ti, Adunarea National(l a formulat lor de intrunire, care
fundamentele principiale ale revolupei, dup(l era o manastire
care top cet:ltenii au anumite drepturi inalie- dominicana
nabile (ce nu i se pot lua niciodat:l) ~i cet(l- neutilizata.

"
0
~
'5
u
-5
¥J
~

~
:I:

O jean-Paul demascat cand a incercat sa fuga in strairult.ate

Marat, medic ~i om cu familia sa. Au fost prin~i la Varennes ~i
de ~tiin,a inaintea escort.ati inapoi la Paris. Prin fapt.a sa a
revolu'iei, mai t3rziu ingropat definitiv ~ansele unei monarhii
lider jacobin. A constitutionale.
atacat vehement
conservatorii in Masacre ~i razboaie
Adunarea Na,ionala Din acest moment desfa~urarea evenimentelor
Constitutiva. A fost s-a accelerat in aprilie 1792 a izbucnit razboiul
injunghiat de cu Austria ~i Prusia. in august, masele
Charlotte Corday in pariziene au luat cu asalt pala1:Ulregal Tuileries
baie. ~i au intemnitat regele. La vestea victoriilor
obtinute de inamici a izbucnit o panica imensa
in Paris. in caut.area unor tradatori potentiali s-
au napustit asupra penitenciarelor ~i au
O Marseillaisa a executat multi prizonieri. Fanatismul ~i
fost compusa de un suspiciunea amplifica~ de amenintarea straina
compozitor-muzician au creat o a1:mosfer:Itensiona~ in care oricand
francez, Rouget de se putea scimi ura multimii impotriva
Lisle, care in acela~i "tradatorilor". Capetele au cazut pe rand sub
timp a fost ~i noul instrument de executie, ghilotina.
ofi~er-inginer in in batalia de la Valmy, francezii au reu~it
armata franceza. sa invinga armat.a prusaca ~i s-a eliminat ame-
Trupele venite din nintarea invaziei. Victoria avea o semnificatie
Marseilles au cantat- import.an~ -Franta a demonstrat ca este in
o cand au sosit in continuare o forta milit.ar:I putemica. in ziua
Paris -de aici urmatoare, Adunarea Nationala realeasa ~i
provine ~i numele ei. denumita Conventie Nationala, a proclamat

171
 REVOLUTIA FRANCEZA

Republica. Conventia Nationala, Incurajata de O Ceta~enj

victoria obtinuta, s-a decis sa "exporte" francezi in jurul
revolutia, oferindu-~i ajutorul popoarelor care statuij care simboljza
doreau sa rostoame dominatia opresorilor. in,elepcjunea, in
pana In luna februarie a anului 1793, Franta a sarbatoarea batra-
ajuns In stare de rozboi cu aproape toate njlor. in,elepciunea a
puterile europene, inclusiv Marea Britanie. devenjt un object de
Conventia Nationala a ordonat executarea lui cult ofjcjal in tjmpul
Ludovic al XVI-lea, faro sa tina cont de revolu~jej.
restrictiile intemationale.
O Napoleon ~i
Revolta in Vest trupele lui au
Cum revolutia a devenit din ce In ce mai impra~tiat Camera
extremista, ~i-a facut multi du~mani. in ora~ul Inferioara Legis-
Vendee, situat In vestul Frantei, a izbucnit o lativa, Consiliul celor
revolta pro-regala. Riva)itatea dintre cele doua 500. Cu aceasta s-a
~
grupari major~ ale Conventiei Nationale, incheiat practic ..
.c
u
girondinii ~i iacobinii, s-a sfar~it cu eliminarea revolu1ia. =(

girondinilor din conducere, dar adeptii lor au
organizat tulburari ~i revolte in provincie. In
august 1793, regimentele franceze au fost ne-
voite sa se retraga pe toate fronturile. Britani-
cii au ocupat Toulonul, un port important, iar
bancnota republicii, assignata, s-a devalorizat
repede. In cea mai mare parte a tarii era raz-
boicivil. Re.volutia a ajuns lntr-o stare critica.
Revolutia condusii de iacobini a reactionat
energic la provocari. Puterea s-a concentrat in
mana a doua comitete, dintre care Comitetul
Salvarii Publice condus de Danton ~i
Robespierre a fost mai important. Au introdus
serviciuI milltar obligatoriu, au recrutat regi-
mente noi, au stabilizat economia ~i au trimis
comisionari in provincie ca sa ca~tige lncre-
derea populatiei ~i pentru a Iichida rezistenta.
Dominatia terorii
Rezultatele au aparut';epede. pana la sfar~ituI
anulul 1793 au alungat arrnatele straine din
tara ~i majoritatea teritoriilor au intrat sub
controlul republicii. Eforturile eroice s-au
terminat de multe ori prin maceluri sange-
roase, conduse de multe ori chiar de comisari.
A crescut presiunea ~i in Paris, unde sute de
oameni erau trimi~i la ghilotina pe baza unor
acuzatii nelntemeiate.
Teroarea era amplificata ~i de luptele
pentru putere In interiorul partidului iacobin,
care au luat sfar~it odata cu executarea lui
Danton ~i a adeptilor lui. Robespierre a pre-
luat conducerea, dar teroarea a continuat ~i
sub domnia lui, pana cand, In iulie 1794, el
Insu~i a fost detronat ~i executat. Multi dintre
cei care s-au aliat Impotriva lui Robespierre au
acceptat ideea masacrelor ~i vroiau sa trimita
~i mai multe victime sub ghilotina. Conventia
Nationala s-a saturat de varsare de sange ~i
i-a pus capat, spre multumirea opiniei publice.
Victorii europene
Sub Directorat, care a luat locul Conventiei
Nationale, Franta a avut o perioada de lini~te,
caracterizata de o conduita de viata orientata
spre placeri ~i viata mondena. in Europa Insa,
au continuat luptele. Soldatii francezi au
luptat In "Campia Gerrnana, Elvetia ~i Italia,
instaurand republici pe teritoriile ocupate.
Victoriile cele mai stralucitoare le-a obtinut
tanarul general Napoleon Bonaparte In Italia.
Victoriile militare au crescut mult influenta ~i
prestigiul generalului. pan::I la urma,
Napoleon a devenit primul consul al tarii
printr-o lovitura de stat ~i a inaugurat o noua
dictatura.

172