You are on page 1of 15

Academia de Studii Economice

Facultatea de Management

Portofoliu la disciplina
Managementul IMM-urilor

Coordonator:Prof. univ. dr. Sebastian Ceptureanu
Student:Udroiu Laurenţiu

Bucureşti
Ian.2013

1

cresc si se recolteaza in cicluri si valuri. Cercetările si experimentele au demonstrat eficienţa culturii de Agaricus precum si calităţile culinare deosebite ale acestei ciuperci. care nu au nevoie de conditii speciale de crestere. 2.Plan de afacere „Ciupercarie” 1. element ce inmulteste cantitatea de ciuperci si asigura o circulatie rapida a finantelor.Champignon este acela ca in tara noastra este una din cele mai consumate. Avantajul acestei afaceri il constituie particularitatile ciupercilor. nu necesita existenta unui teren agricol propriu-zis. Sumarul planului de afaceri Scopul acestei investitii este acela de a crea un spatiu destinat cultivarii ciupercilor Champignon (Agaricus). produse de patiserie. In tara noastra. se cultiva doua specii de Agaricus (Champignon) si mai multe specii de Pleurotus (bureti). brânzeturi. cultura ciupercilor Champignon se extinde tot mai mult datorita cererii În creştere. Motivul pentru care am ales sa fac o afacere care sa produca specia de ciuperci CIUPERCI AGARICUS . având in vedere faptul că acestea intră in componenţa multor preparate culinare cum ar fi: pizza. care vor reprezenta principalul obiect de activitate al societăţii. mezeluri. În prezent. Obiectivele  Construirea unui spatiu destinat culturii de ciuperci Champignon (Agaricus)  Cumpararea utilajelor necesare productiei 2 .

in varf de munte. existand riscul unor contaminari rapide cu daunatori. diminuand profitul. Consider ca aceasta este o suprafata suficienta pentru dezvoltarea activitatii. E81. Olt. asigurandu-se in acelasi timp si un nivel de profit. 3. hala.000 euro. care in acest domeniu este destul de mare. unde pretul fortei de munca este mai redus. nu vom alege un teren pentru constructia halei de productie intr-un sat. Am ales aceasta locatie deoarece este situata in apropierea Pitestiului.  Un alt tip de obiective urmarite de firma sunt cele care vizeaza piata. Realizarea compostului  Existenta sau supravietuirea firmei pe piata din Arges. in Comuna Drăganu. Astfel. Aceasta va fi construita pe o fundatie de beton. de 500 mp. deoarece pretul este 200 euro/mp. cum ar fi: Rm.1. pe piata existand o diversitate de firme producatoare sau comercializatoare de mobila. dar si pentru ca sunt 15km pana la autostrada A1 spre Bucuresti. dar foarte greu. 3 . a caror actiune reduce semnificativ productia. Descrierea produsului Ciupercile champignon necesita un substrat organic. a 60. deţin un teren. de distanta fata de comercianti.  De asemenea se ia in considerare concurenta. orasele importante. decat alte produse existente pe piata si care sunt aduse din strainatate. si anume lemnul.2. Conform celor spuse mai sus. la care iarna nu se poate ajunge sau se poate. pe care vom ridica o hala construita pe o structura metalica si policarbonat (structura rapida). in functie de materiile prime utilizate. Tinand cont de aceste componente ale obiectivului stabilit s-a fixat un pret care este mai accesibil pentru piata interna. Localizarea afacerii Amplasarea halelor in care se va desfasura activitatea este importanta. pe un drum foarte circulat.000 euro fundatia. Aceasta va avea o dimensiune de 400 mp. 3. Constructia propriu zisa a costat: 15. Dolj. in apropierea unui drum european. de usurinta cu care se ajunge la ei.. si constructia. firma isi seteaza ca obiectiv pentru 2013 marirea cotei la 10%. acest lucru fiind posibil prin practicarea unui pret ajustat puterii de cumparare a consumatorilor.Descrierea proiectului 3. insa practicarea acestui pret a fost posibila si pentru ca mobila este produsa in Romania. unde cu usurinta se poate aduce materia prima. Ceilalti 100 mp vor fi utilizati ca spatiu de parcare pentru masinile firmei si ale clientilor. In ceea ce priveste cota de piata. Aceasta depinde foarte mult de distantele dintre hale si fabrica. Aceasta amplasare am considerat-o optima deoarece societatea poate comercializa ciupercile proaspete in diferite judete.Valcea. Prin asistenta oferita vom alege impreuna varianta optima de obtinere a unui compost de calitate. In aceasta directie volumul vanzarilor este un factor foarte.

cat si industrial. astfel la temperatura de 12 °C incubarea miceliului se desfasoara in 40-45 zile. precum si altor glucide usor asimilabile. preponderent pe cultura ciupercii Agaricus Bisporus. Agaricus bisporus ocupa 90% din totalul productiei de ciuperci comestibile. iar la 14-16 °C recoltarea se face zilnic). cu desfacere asigurata atat la restaurante si magazine de specialitate. Cresterea ciupercilor champignon este o afacere deosebit de rentabila. De asemenea contin o serie de vitamine.4. s-a axat in tara noastra. Valoarea nutritiva a ciupercilor Aceste ciuperci sunt cultivate inca dinainte de 1800 pe teritoriul SUA. Valoarea nutritiva a ciupercilor cultivate este datorata zaharurilor. raspandita sub denumirea de “champignon”. in Statele Unite. asemanator cu cel din proteina animala. se estimeaza ca valoarea recoltei anuale de ciuperci din Statele Unite atinge 800 milioane dolari. Pentru indicarea umiditatii relative din spatiul de cultura se foloseste higrometrul vertical cu fir de par.Cultura ciupercilor din specia Agaricus . in ultimii 10 ani. daca temperatura va fi mai scazuta succesiunea recoltarilor va fi mult mai lenta (la 11-12 °C recoltarea se face la 2-3 zile. respectiv a mediului de cultura. Volk. si Agaricus Blazei. ale caror caracteristici principale constau in faptul ca jumatate din ele sunt formate din glicogen. datorita continutului bogat in substante azotate si in special in proteine. iar daca aceste conditii persista miceliul piere. K. Financiar. dintre care cele mai importante sunt vitamina D si vitaminele din complexul B. Continutul in proteine al ciupercilor proaspete este de 4-5% si acesta poate fi exemplificat si prin faptul ca pe 1 m2 cultivat anual cu ciuperci (pe 1 m2 se poate realiza etajat o cultura de 2-3 m x 10 kg ciuperci x 3 cicluri de productie pe an = 60-90 kg de ciuperci) se pot realiza 3 kg substante proteice. Dupa FAO. Ivors) Pe plan mondial insa. Umiditatea relativa din spatiul de cultura va putea fi mentinuta prin stropirile repetate ale spatiilor de circulatie si chiar ale peretilor si plafonului incintei. cand ciupercile vor consuma oxigenul si 4 . stropirile se vor efectua cat mai des. Miceliul ramane viabil la temperatura de 0 °C si poate intra imediat in vegetatie cand este pus in conditii potrivite de mediu. insa foarte profitabile s-au dovedit si Agaricus Edulis. La temperaturi mai mari de 30 °C cresterea miceliului se opreste.3. 3. Ciupercile Agaricus sunt direct influentate de conditiile de microclimat. comparativ cu 200 g cat se obtin de pe aceeasi suprafata cultivata cu grau. In acest din urma caz. Daca temperatura va fi mai scazuta. In prezent. in special in perioada de recooltare. amploarea culturii de Agaricus bisporus scade la 40% din totalul ciupercilor cultivate. Aerisirea trebuie sa fie lenta si continua. (T. de la inceputul culturii si pana la sfarsit. USA fiind una din cele mai mari producatoare de ciuperci din aceasta specie. Temperatura de 20 °C in spatiul de cultura favorizeaza cresterea miceliului. In perioada de recoltare. productia mondiala s-a dublat. iar daca va fi mai ridicata (17-18 °C) exista riscul uscarii. Microclimatul necesar dezvoltarii Una din principalele probleme ale culturii ciupercilor este pregatirea substratului nutritiv. miceliul va avea o crestere mai redusa. 3.Champignon.

termic sau chimic . pentru sistemul clasic gospodaresc sunt folosite pivnitele.asigurarea unei perne de aer intre plafon si acoperis . fara variatii mai mari de 2-3 °C de la zi la noapte . fizico-chimice si microbiene pe care le sufera produsele reziduale organice. Astfel.2 0. de origine vegetala si animala.colţ de malţ .60 0.6 2.27 - 11. trebuie tocate sau maruntite. coceni.9 Conţinut de azot %N Total N-tone 1.6 2. Cu ajutorul ventilatiei va trebui sa se asigure o posibilitate de circulatie a aerului.ipsos TOTAL Greutatea Tone Umedă Uscate 70 12 12 1.5 62.sa fie asigurata sursa de apa in interior sau in apropiere Tehnologia minima de asigurare a unei bune izolari termice consta in: . Umiditatea relativa a aerului trebuie sa se incadreze intre 62-65%. Mateescu) Spatiul de cultura trebuie sa corespunda la urmatoarele conditii: . (N. paie.6 0.paie de grâu .izolare termica ridicata.camera tampon la intrare .20 0.5 2.9 5 .tapetarea la exterior cu strat izolator de polistiren. Produsul nou-obtinut in urma acestui proces poarta numele de compost si se poate gasi in diferite stadii de humificare. Asigurarea unei bune umiditati consta in stropirea regulata a incintei. ei trebuie oferiti ciupercii prin intermediul substratului nutritiv. Toate materiile prime ce depasesc 3-4 cm. decat un substrat uscat.05 0.86% 62.5 4.5 0.7 Conţinut de azot total: 1. adica nu isi pot sintetiza singure nutrientii.superfosfat . grajdurile.05 0. In exces de dioxod de carbon. Componente a) Compost natural: . ciupercile vor forma picior alungit si palarie redusa. rasadnitele semiingropate care pot oferi conditii pentru realizarea a 1-2 cicluri de cultura pe an.vor elibera dioxid de carbon.2 0. sau natural prin trestie.0 - 0.5 40 8 10 1.17x100 = 1.posibilitatea de aerisire prin ventilatie libera sau dirijata .5. sa fie ferite de inundatii .6 0.gunoi de cabaline proaspăt . insa fara curenti de aer la nivelul straturilor de cultura. Alegerea materiilor prime si auxiliare pentru compost Ciupercile Agaricus sunt heterotrofe. Cel mai utilizat este compostul. amestecate in proportii bine stabilite. Pentru cultura ciupercilor sunt folosite diferite tipuri de spatii inchise.sa prezinte drumuri de acces. Este mai daunator un substrat cu umiditate ridicata. Compostarea se defineste ca un proces complex ce cuprinde suma transformarilor biochimice.posibilitatea dezinfectarii suprafetelor interioare.0 46. De aceea. Materiile prime sau auxiliare se umecteaza pentru realizarea unei umiditati mari (100%) care sa asigure necesarul de apa in dezvoltarea ciupercilor. puiernitele. vata minerala. 3.gunoi de păsări .uree .

astfel incat acesta sa fie liber de daunatori. substratul de cultura se poate aseza sub diferite forme.5 49.gunoi de păsări . amestecarea si omogenizarea substratului nutritiv. de forma trapezoidala.94 Conţinut de azot total: 0. inclusiv amendamentul . Aceasta operatie are rolul de a dezinfecta substratul pentru ciuperci. insa nu sterilizat pentru a nu distruge substantele carbonice usor asimilabile si flora microbiana existenta in substrat. Asezarea substratului nutritiv In interiorul spatiului de cultura. 6 .37 - 0.6 2.uree . Se pot obtine mai multe cicluri pe an si rezulta profituri foarte mari la 10-20 kg/mp/ciclu la Agaricus.a)Compost sintetic: .0 - 0. umiditatii si ventilatiei.9 0.16 0.5 4.6.94x100 = 1. in functie de sistemul de cultura folosit.6 2.5 32 10 4 0.16 0. este folosit datorita faptului ca se realizeaza o suprafata de cultura mult sporita fata de suprafata ocupata. care ajuta la cresterea miceliului si dezvoltarea ciupercilor. Asezarea sub forma de biloane: Bilonul.8 0.88% 49.25 0.9 Dupa umectare urmeaza pasteurizarea ( termica sau chimica).superfosfat .8 0.paie de grâu . In sistem intensiv pasteurizarea se executa in tuneluri speciale cu ajutorul aburului sub presiune. Suprafata insamantata se mareste mult prin folosirea stelajelor etajate pe 4-5 nivele.colţ de malţ .calciu ( ipsos / var / creta furajera ). 3.5 2. Sistemul intensiv Sistemul intensiv se desfasoara in spatii cu posibilitati de reglare a temperaturii.ipsos TOTAL 40 15 4 0.0 46.

grau) caz in care se numeste miceliu granulat. Dimensiunile stelajelor sunt: inaltimea 80 cm pentru un bilon si 120 cm pentru doua biloane. In cazul insamantarii straturilor plane. Lungimea tiparelor variaza intre 1 si 1. Asezarea straturilor pe stelaje: Necesita etajere confectionate din prefabricate de beton sau din profil metalic cu perete din asbociment. Se foloseste o cantitate de miceliu de 0. marginile stratului orizontal vor trebui sa aibe o usoara panta. Distanta dintre parapetele stelajelor va fi de 50-60 cm.5-0. Cu mana stanga se ridica substratul nutritiv pana la adancimea mentionata. si sunt potrivite pentru aceasta cultura deoarece.7% raportata la cantitatea de substrat nutritiv. Asezarea in saci: Se folosesc saci de plastic cu latimea de 60-70 cm. primul parapet fiind dispus la 15-20 cm de pardoseala. In cazul tiparului cu fund. se va proceda la rastrunarea tiparului cand s-a realizat umplerea lui cu substrat presat. Perioada de recoltare 7 . Miceliul de ciuperci si insamantarea Miceliul de ciuperci reprezinta un preparat biologic pregatit in conditii de laborator. Aceste conditii se pot realiza fara nici un fel de consum energetic in perioada de toamna (august-septembrie). Asezarea substratului in strat orizontal: Este cea mai simpla tehnologie. Tiparele pot fi cu fund sau fara fund. Grosimea substratului nutritiv asezat cat mai presat nu trebuie sa fie mai mica de 12-15 cm. spre deosebire de cel fara fund. pentru a se permite ca substratul cat mai bine presat. fie prin amestecarea miceliului cu substratul nutritiv. 3. cand tiparul se va ridica. Stratul orizontal asezat cat mai tasat va avea o latime de 75-140 cm si o grosime de 18-20 cm la margine si 25 cm la mijloc.Biloanele se executa cu ajutorul unor tipare din scandura groasa de 3 cm. cand poarta denumirea de miceliu clasic. iar cea din mediul ambiant este de 24-25 °C.5 m. Insamantarea biloanelor se executa in cuiburi dispuse in triunghi la adancimea de 3-4 cm si la distanta de 20 cm. miceliul granulat. sa alunece usor la scoaterea din tipar. a sacilor sau a lazilor. si mai mare de 30 cm. aceasta se executa fie in cuiburi ca la biloane. Pentru a se putea folosi intreaga suprafata de compost. Se insamanteaza cate doua randuri la 15 cm pe pantele bilonului si un rand pe coama. Asezarea substratului in lazi: Lazile utilizate sunt din PVC. acestea nu ofera spatiu gazda pentru nematozi. geluite sau captusite cu tabla la interior. Grosimea substratului nutritiv in sacii de plastic va fi de 25-35 kg substrat si respectiv 100-150 kg/m2 (in medie asta inseamna 4-6 saci/m2). la care hifele diferitelor ciuperci comestibile se gasesc impanzite fie pe suprafata boabelor de cereale (orz. fie pe paie de cereale. mai mica in cazul executarii straturilor plane si mai mare in cazul utilizarii biloanelor. spre desebire de cele din lemn. dupa care se apasa cu mana stanga in asa fel incat sa ramana un mic orificiu de aerisire. iar cu mana dreapta se introduce cu o lingura. Tiparele se fac cu scopul de a aseza substratul nutritiv in forme si de a folosi cat mai rational spatiul de cultura. secara. Insamantarea substratului nutritive Aceasta lucrare se executa numai dupa ce temperatura din substrat a scazut sub 30 °C.7.

lapte de var 10 litri. perioda de recoltare se considera incheiata iar spatiul va trebui evacuat si pregatit pentru un nou ciclu de cultura. Ulterior. se rasucesc si se apasa usor in jos . ori cu partile componente ale acestora. nu numai in vederea asigurarii unei temperaturi si umiditati specifice. Pasteurizarea compostului implica un procent insemnat din cheltuielile necesare in cultivarea ciupercilor. dezinfectarea chimica se continua prin gazarea spatiului cu: . piciorul putin alungit.5-3 luni de recoltare. se vor executa 25-40 recoltari.bioxid de sulf. deoarece se pot produce pierderi prin desprinderea unei portiuni din stratul acoperitor. cu un cutitas de inox. Dupa recoltare. Echipamentele si utilajele necesare in cultura ciupercilor sunt in raport cu specia de ciuperci. in functie de temperatura mediului ambiant (val de recoltare = o aparitie colectiva a ciupercilor). inainte de recoltare cu 10-12 ore. cand se evacueaza substratul uzat. ciupercile se apuca cu mana. se va avea grija sa nu vina in contact cu substratul proaspat pregatit sau cu amestecul de acoperire. Metodele de pasteurizare compost la rece. apa 100 litri. Lindatox 1 litru. 30 g sulf/m3 incapere sau . Cum se executa recoltarea.aldehida formica (fierberea a 20 cm3 formalina/m3 incapere) Dupa aerisire. prin pulverizarea unei solutii fungicide formata din sulfat de cupru 3kg. Realizarea microclimatului trebuie analizata. O conditie de baza pentru reusita unei culturi impune ca. care sa asigure un maxim de randament. in functie de temperatura spatiului de cultura. Sfarsitul culturii si pregatirea pentru un nou ciclu de cultura Dupa o perioada de 1. dupa care pe toate suprafetele interioare se aplica dezinfectarea chimica. ciupercile trebuie recoltate cu velumul intreg. straturile sa nu se ude. Partile rezultate se depoziteaza in ladite si se scot din spatiul de productie. in spatial respective se poate introduce substratul nutritive pentru un nou ciclu de cultura. 3. zilnic la 16 °C. prin reducerea costurilor de exploatare. calitatea si cantitatea aerului 8 . sub diferite forme: buchete. formalina 2 litri. se taie baza piciorului si se sorteaza pe categorii comerciale. ciupercile aprute in buchet se recolteaza esalonat prin desprinderea din buchet. grupate in 4-8 valuri de recoltare.Laditele se dezinfecteaza zilnic cu sulfat de cupru sau formalina. materiile prime utilizate si cantitatile de compost prelucrate. Momentul recoltarii este determinat de aparitia in partea inferioara a palariei a velumului.Primele ciuperci apar dupa o perioada de circa 3-4 saptamani de la acoperire. fiind extrem de important sa existe o corelare intre parametrii tehnici si fazele in care sunt ciupercile. dupa 2 zile la 13-14 °C.8 Utilaje Activitatea de cultivare si crestere ciuperci trebuie analizata si tratata ca o mica "industrie". In culturile gospodaresti. Pentru a putea fi valorificate cu eficienta. Pardoseala spatiului se curata de resturile culturii vechi si se spala. Recoltarea se executa in functie de temperatura spatiului de cultura : dupa 2-3 zile la 12 °C. butoni si ciuperci individualizate. palaria inchisa. Astfel este necesar sa existe un flux tehnologic adecvat speciei. obtinerea unor productii de calitate si crearea unui sistem integrat. sunt deosebit de eficiente reducand cu peste 50% cheltuielile cu pasteurizarea. Pentru executarea recoltarii. aplicate si propuse de noi. In cursul unei perioade de fructificare de 45-60 zile.

Utilităţi: . Fondurile firmei sunt proprii. x 800 Ron x 2 luni = 3. pentru inceput. Prezentarea activitatii societatii comerciale Societatea „Ciupercaria SRL” este o societate care va avea un unic actionar. Pe intreg ciclul de cultura a ciupercilor. Argeş. dar si al bancilor. Firma va avea 2 specialisti in domeniul ciupercilor.compost 1.000 RON/ciclu . Ventilatoarele utilizate sunt centrifugale si axiale . 4. astfel sistemele de ventilatie furnizate sunt foarte fiabile avand un consum electric extrem de redus. Factor decisiv in cultura ciupercilor este aerul necesar. Foarte important este si un compost bogat in nutrienti.energie termică: 400 Ron .1. aceasta va avea sediul social in Comuna Drăganu. De la acestea se vor contracta credite pe permen mediu si lung.200 Ron 3.600 RON/ciclu  Cheltuieli cu personalul: 2 pers.000 mc/h. punanduse gaj bunurile firmei.200 Ron .energie electrică: 500 Ron . Acestia vor fi ajutati de catre 6 angajati. Cantitatea si calitatea de aer proaspat introdus sunt asigurate de sistemele de ventilatie produse de noi.Tratament pentru cultură: 600 RON/ciclu .16 tone compost/ciclu x 500 Ron/tonă = 8. 4.Transport: . marimea spatiului si gradul de ocupare.produs finit 1.apa tehnologică: 100 Ron 1.000 RON/ciclu .Analiza costurilor  Cheltuieli pentru producţia de ciuperci: In cazul unui 1 tunel de 200 m2 (in care sunt 2 randuri de rastele cu cate 3 rafturi fiecare).200 Ron .6 tone turbă x 120 Ron/tonă = 720 RON/ciclu .turbă 1. ventilatia este strict necesara .necesar.200Ron taxe salariale ~ 30% : 900 Ron 9 . angajati pentru a achizitiona si ulterior pentru a fabrica compostul. avand capacitate intre 500 18. la 1 ciclu de producţie sunt necesare următoarele tipuri de cheltuieli: . dar se va apela si la ajutorul rudelor. deoarece taxele sunt mai mici.

Pret fără TVA euro 1 3.) Utilaje & Echipamente automatizate pentru cultura de ciuperci Ventilator profesional principal distribuție aer cald/rece: 1.0m) Unitate de recirculare a apei și control al umidității Unit. 1 ușă glisantă Acoperire parte superioară.420 RON / ciclu Intr-un an calendaristic se pot obţine pană la 4 cicluri de producţie.500 1 1. kit pompă electrică Vata minerala bazaltica cu folie de Aluminiu 600x1000mm Picioare ancorare in beton(22 buc.5CP Ventilator profesional secundar: 0. frontoane.) 400 RON/ciclu TOTAL cheltuieli 1 tunel / 1 ciclu = 18. DESCRIERE PRODUSE Structură și acoperire pentru ciupercarie Structură de oțel galvanizat completă. fax. deci: TOTAL cheltuieli 1 tunel / 4 cicluri = 73680 RON/ cicluri TOTAL cheltuieli pentru pregătirea spaţiului in vederea infiinţării unei noi culturi timp de 4 luni ( 3800 x 2 ) = 7.0x 6.5CP Panou de răcire evaporant (dimensiuni: 2.600 1 800 1 400 1 800 1 600 1 1000 1 700 10 .4100 RON / ciclu Alte cheltuieli (telefon. etc. benzină.600RON/ 4 luni 75 TOTAL cheltuiei anuale: 73680+ 7600= 81280 RON/an 1 an = 8 luni ( 4 cicluri x 2 luni) + 4 luni (pregătirea spaţiului pentru infiinţarea unei noi culturi ) In cazul mai multor tunele (celule de cultură) valorile prezentate se inmulţesc cu numărul de tunele.

2.Veniturile obţinute din producţia de ciuperci Producţia de ciuperci dintr-un 1 tunel rezultă astfel: Suprafaţa cultivată cu ciuperci este pe 2 randuri şi 3 nivele şi insumează 196 m2 ( 21 m x 1.0 kg/ m2 = 2.156 kg/ m2 tunel II: 196 m2 x 15.940 kg/ m2 tunel III: 196 m2 x 10. combustibil : diesel (64.0 kg/ m2 =1.056 kg/tunel (7.000Kcal/h) Panou electric pentru ciupercarii cu senzori de temperatura(incalzire/racire ) si umiditate automatizat Sera moderna ciuperci automatizata 120mp(8x15 metri) Alocare fonduri Amenajări Achiziţie şi montaj instalaţie de climatizare Achiziţie utilaje şi echipamente Achiziţie autoutilitară izotermă (secondhand) Achiziţie mobilier de birou (secondhand) Total necesar 1 800 1 4.73 m x 2 randuri x 3 nivele = 218 m2.Investitie directa I-Investitie indirecta 4. adică 218 m2 x 0.000 Amortizare (ani) D 9000 5 I 9000 5 I 400 2 5 5 37.700euro Tipul D D Suma în EUR (fără TVA) 2.500 1 2000 1 16. din care rezultă: I: 196 m2 x 11.0 kg/ m2 = 2.0 Kg ciuperci/m2 Valul III – 10.960 kg/ m2 tunel TOTAL 1 ciclu: = 7.9 = 196 m2) Recoltarea se face in 3 (trei) faze: Valul I – 11.056 tone/tunel) 11 .0 Kg ciuperci/m2 Valul II – 15. din care se cultivă 90% din suprafaţă.Conductă de transfer aer cald cu kit de suport inclus Termogenerator.0 Kg ciuperci/m2 Total: 36.0 Kg ciuperci/m2 Intr-o celulă de cultură (tunel) avem o suprafaţă de 196 m2 de cultură.400 D.000 17.

umiditatea sa nu fie excesiva iar ventilatia fara curenti puternici de aer .3.224 kg/an Preţ estimativ ciuperci: 7 RON/Kg TOTAL venituri 1 tunel / an : 28. umiditatea relativa de 80-90%. care pot infesta substratul sau ataca direct basidiofructul. deseuri. Prin specificul lor. existenta unor materii organice in descompunere. folosindu-se perne la intrare imbibate cu substante fungicide .sub forma de compost . De asemeneatemperatura de 16-24 °C. precum si de daunatori. intrucat ar putea constitui un focar permanent de boli si daunatori specifici culturii de ciuperci.sa se respecte igiena culturala la pregatirea substratului nutritive .pregatirea amestecului de acoperire sa se faca in conditii igienice (partile componente ale acestuia sa nu vina in contact cu praf. 12 .accesul in incinta sa fie controlat.in ciupercariile neinzestrate cu posibilitati de dezinfectare a incintei pe cale termica.. Numeroase boli pot influenta aparitia si dezvoltarea unor mucegaiuri sau diferite ciuperci competitoare. cu formalina . acoperire . deci rezultă: 4 X 7.056 kg/ciclu = 28. fie termic. bacterii. etc.in cazul atacului produs de ciupercile saprofite sau parazite. sa se ia masuri urgente de lichidare a focarelor aparute si de carantina fito-sanitara. ci numai din beton. insecte.568 RON/an ~44. de virusuri sau bacterii. imediat dupa asezare.sa se aplice stropiri preventive atat pe substratul in pregatire . exista posibilitatea contaminarii cu diferiti agenti patogeni si organisme daunatoare.cat si pe straturile de cultura.substratul uzat folosit la un ciclu de cultura sa nu fie depozitat in imediata apropiere a spatiului de productie. fie chimic. ciuperci saprofite si parazite. si sa nu se aplice cultura in saci de polietilena .Daunatori .Ciuperci In timpul culturii ciupercilor.Riscurile: Boli .Intr-un an sunt 4 cicluri de producţie. acarieni. trebuie transportat cat mai departe. Importanta prevenirii si combaterii acestor boli si daunatori este determinanta in dezvoltarea unor afaceri in cultura de ciuperci.901€( la un curs €/RON de 4. culturile de ciuperci ofera conditii optime de dezvoltare pentru multe microorganisme ca virusuri. la 80 °C. sa nu se foloseasca stelaje si rafturi din lemn.ciupercile bolnave si resturile de ciuperci provenite din recoltare sa fie arse.224 kg/an x 7 RON = 197. temperatura sa nu fie mai mare de 17-18 °C. Neglijenta sau necunoasterea acestor riscuri pot periclita serios investitiile respective.in perioada da recoltare. creeaza conditii pentru dezvoltarea a numerosi daunatori : nematozi. etc) si sa se foloseasca dezinfectarea. nu aruncate la intamplare .4) 4. si pot ajunge pana la oprirea activitatii. In cazul in care acesta nu poate fi incorporat imediat in sol. sau acoperit cu un strat gros de pamant . Pentru ca acesti daunatori sa nu se dezvolte in ciupercarie trebuie sa se tina seama de urmatoarele recomandari: .

Ca avantaje ale implementarii acestei strategii:  datorita loialitatii clientilor si a disponibilitatii lor de a accepta preturi mai mari.244. 4.4. ceea ce a determinat o scadere a consumului in conditii iarna.5. FAO).000 tone metrice in 2002 (Sursa: USDA.000 tone. Strategii Strategia reprezinta acele mutatii organizationale si manageriale folosite pentru atingerea obiectivelor prin promovarea misiunii firmei. . care reflecta calitatea. Strategii şi tactici 4. ajungand la 1. concretizata prin obtinerea unor conditii ideale pentru cresterea ciupercilor si prin ambalarea acestora prin diferite metode: la borcan (intregi.1. ajungand la 3. Politicile firmei sunt:  Pe termen scurt: pana la sfarsiul acestui an detinerea unei cote de piata de 10 %  Pe termen lung: in urmatorii 2 ani.2. si ajungerea la o cota de piata 20% din piata Pitesti. 4.000. Se remarca faptul ca ponderea cea mai mare o au produsele proaspete. construirea unei noi hale pentru productia de Champignon. mai bine utilata si mai productiva.4.968 tone metrice in anul 2002. Olanda si Franta sunt pe locurile trei si patru cu 280. Evolutia firmei Conform previziunilor care se fac pe piata mondiala.  aceeasi loialitate a clientilor asigura firmei o pozitie forte in fata competitorilor. Societatea comercializeaza produsele pe raza municipiului Pitesti prin distribuitori. dar si propriu avand un spatiu amplasat in Piata Centrala in Pitesti.ridicarea calitatii produsului.largirea sortimentului produsului. taiate) si proaspete. firma poate obtine profituri mai mari. adica 43% din productia mondiala totala.000 tone metrice sau circa 13%. . se va opta pentru o calitate a produselor.5. Figura 6 reproduce situatia productiei mondiale in anul 13 . Se preconizeaza ca in anul urmator sa construim o noua hala. . consumul de ciuperci este in crestere. Cota sa pe piata internationala a ciupercilor a crescut constant in medie cu 20% pe an in ultimii 5 ani. o mai mare flexibilitate in relatiile cu furnizorii.stabilirea unii pret convenabil pentru toate paturile sociale.ridicarea nivelului de deservire post-vanzare. Pentru pastrarea si largirea pozitiei pe piata “Ciupercarie SRL” va adopta o strategie indreptata spre: .000 si respectiv 150. Statele Unite se afla pe locul doi dupa productia de ciuperci la nivel mundial producind in total 390. Odata cu dezvoltarea firmei. China continua sa predomine in productia ciupercilor la nivel mondial. caracterizate printr-o cerere putin elastica in raport cu pretul. Trendul pietei Productia mondiala a crescut constant in ultimul deceniu.5. Cu firmele private de distributie vanzarea se face pe baza de comenzi ferme si contracte. ceea ce rezulta o evolutie pozitiva a firmei.

scaderea nivelului de trai .dobanda bancara . Productia de ciuperci proaspete in UE-25 a ramas aproape constanta pe parcursul anilor 2002-2004. 4. sau chiar la faliment. aici comercializandu-se cateva zeci de tone de ciuperci saptamanal. 4. Identificarea si analiza riscurilor Riscurile care planeaza asupra firmei sunt destul de multe. Aceste riscuri sunt: A. necesarul ramane de cel putin cinci ori mai mare. Consumul normal ar fi de cca 2 kg ciuperci/locuitor. Interne: .5.4. unele pot fi solutionate de catre frma. sunt localizate in partea de Vest a Romaniei.5 8 lei si ajunge la vanzare cu 12 lei si chiar 18 lei.5. Asadar sunteti inca ferit de concurenta si aveti toate sansele sa va dezvoltati o afacere frumoasa si profitabila. In ciuda importurilor.2002.5.062. consumul anual de ciuperci pe cap de locuitor. Bucurestiul fiind cea mai importanta piata de desfacere. Acestea sunt destul de multe. in Romania.conditiile de crestere . Deci sansele de crestere ale unei afaceri cu ciuperci sunt uriase. inregistrand 1.3.5. 14 . 4. altele sunt datorate mediului extern. Concurenta este reprezentata de catre multitudinea de fime mici.inflatia . acesta fiind gasit la preturi rezonabile. Externe: . este sub 100 g.bolile ciupercilor . care se dezvolta cu ajutorul fondurilor Saphard.000 tone in 2004. Analiza SWOT Din analiza activitãtii ”Ciupercarie SRL” se observã o preocupare deosebitã in ceea ce priveste calitatea produselor.neplata la termen a ciupercilor de catre firmele distribuitoare. Mai ales daca se ia in considerare tendinta mondiala a populatiei. Cele mai multe ciupercarii. deoarece cumpara compostul necesar gata preparat. Acum.spargerile B. Concurenta si alte influente In Romania cultivarea ciupercilor Champignon este inca la inceput. Un kilogram de ciuperci pleaca de la producator cu 7. sau restaurante Toate aceste riscuri pot duce la blocaje financiare.

4. 2. costuri de non-calitate a produselor. 4.ro/intreabaspecialistul/doresc_sa_infiintez_o_ciupercarie_intr_o_zona_rurala_as-84. Bibliografie:     http://www. din punct de vedere dimensional. avand o largã piatã de aplicatii. firma este la inceput. calitate ridicatã a produselor sale. 5.consultantaagricola. 6. o gamã foarte variatã a produselor. 5. 3. produsele sale sunt cãutate peste tot. societatea este atestatã conforma standardelor de calitate. 7. Punctele slabe : 1.financiarul. grad de prelucrabilitate prin operatii tehnologice a materiei prime la un nivel de diversitate si complexitate superior concurentei. 2. acoperirea insuficientã a cererii .ciupercarii. un nou producator de Ciuperci Agaricus .Punctele tari : 1. neritmicitate in livrãri.html www.ro/2009/09/26/productia-de-ciuperci-de-cultura-increstere-cu-50/ http://www. firma are o imagine clarã si bine definitã . ridicate.ro 15 . preturi mai ridicate in comparatie cu cele de pe piata asiatica. 3.Champignon.ro/ http://antreprenor.money.