STRATURI DE FLORl51

PIANTE DE BORDURA

GRUPA i

~nie-august
30-40 cm
Digitalispurpurea

- -

Ffori in forma' de cfopotei

PLANTARE $1 ~NGRIJIRE

Degetarul atrage privirile datoriti formelor sale

neobijn uite.

Dcgrrarul-l-ogu (Di,oirnlispur/,urea) esrc o plant2 aspecruoasi, cu flori ciispuse in ciorchini prelungi, d e culoare purpurie, roz, galben.2 sau alb5.
lnrcriorul florilor esre ornat cu
pere d e culoare inchisii.
Inflorescentele pornesc dinrr-o s i n g u d rozcr2 Inare d e
frunze. h e s r e c u l
..(;loxiniacflora" se disringc
prin flori deosebir d e mari.

Degetarul se autopolenizeazi: in srrarul de flori,

dinrr-un singur exemplar purpuriu pot proveni dcscendenci
d e difcrite culori.
~Majorirareaspcciilor s u ~ i t
plante bienale. i n primul an
formeaz2 rozera de frunzr, in
al doilea infloresc, sc rcproduc
si pier. Printre elc se g5sesc
ins5 gi specii perene.
Digitalis grandiflora arc
o in8lyinie d e aproximariv 1 n~
8i flori galbc~i-crcn~,
cu pete
brunc.
Digitalis ferruginea dis p u n t
d c tlori brun-glilheniu-pal,
m i n d inilcirnca d e 1,80 m.

UNDE SE PLANTEAZA?
DarorirH ciorchinilor masivi si
drepyi, degcrarul esre o planti
foartc a~-%roas.i,
fiind o floarc
d e h ~ n d a lideal,: pcnrru alrc
planre, dar aspccruoasZ >i s u b
arbugtii inflorirori ai grlidinii
d c primawl-.i sau chiar planrnrli
solirar.
Planrayi dcgerar-ul in pal-tea
pobrcrioarri a stratului de
flori. i n 61ya lui plantali margarete sau bujori. Planrcle
p e r m e a 1 flori rotundc echilib r c a z ~cscclenr liniilc vcrticalc
ale dcgerarului.
I)cgetar~11sc cvidcnyinz5 7i
dacfi esre planrat aliituri de
arbu~tiinfloritori, dar si alacuri d c arhori, deonrcce esre
suficicnr d e purcrnic pentru n
C O I I ~ L I I E CLI
I
/)1;111tcIenisi rnari
yi 3 - ~ obyinc
i
suficienrc s u h stance nutritive ~i ap5.

ACCESORII: O risaduri de degetar L l scoafli de copac

i r u n t i t i O compost O plantator Q urneras de slrrne

Se dezvolt3 oprim 8i in
locuri in penumbrii, cu caracrer natural, de cxemplu in
apropierca bugrenilor, rrunchiurilor d c arbori in purrezire
sau dc-a lungul alcilor, in cornpania ferigilor. I)cgerarul,
plant2 ce se auropolenizcazli,
formeax5 rimp d e ani d e zilc
colonii in culori prcgnanre.

1)egctarului i se porrivcsc cel

mai bine planrele inalrc, suple
ai a\.inci flori d c cfccr.
~-\soci~yi-l
CLI flori clasice, de
excrnplu garonfc, gura-lcului
s a u rrandafil-i.
Se dezvolfi deoscbir d c binc
in liziera crhgurilor de

arbugti. Ss porrivc~~rc
ideal cu
difcritcle specii de cloporci,
cimicifuga gi crini de roam112.
Aratfi frulnos yi alaruri d e tlorile
de geranium (ciocul-bcrzei) sau
de fcrigi.

3
CO

pr
ini

Culcafi pe sol plantele trecute, pentru ca seminjele sEi

se scutbre sau desfaceti capsulele

Degerarul cu flori mari

Degeta.r

A-

__

--p

GRUPA 7

Gridinirit iscusit
1- '

I-LUMINA

L
51SOL

---..

Cumparafi plante de un an ~i
plantati-le afara, pe vreme
racoroasi.

VARA

Sprjinire ~i remanare
Sprijiniti plantele hake. On
mai-iunie seminati semintele
in strat, dar nu le acoperiji cu
pimant. Repicafi plintufele
dupi trei sgptimani.
VARA TARZIU

%m&nare fl transplantare
Semanati inflorescenlele trecute sau fmprastiati semintele

din capsulele seminale.

Transplantati exemplarele
tinere la locul definitiv.
TOAMPlA

Mukire
Acoperiv plantele tinere cu un
strat de mulci (jos).

C
I'

Frunzele, tulpinile $i
mugurii risucifi semnaleazi
prezenfa paduchilor de
frunza ai degetarului.
Stropifi planta cu un jet
puternic de a p i sau cu o
solutie de sipun-alcool.

ISBN 97E963-86092-81

aqp na z o (a~~seqp
~
1 . q ap ,iuiy~~oi3
.

lYu-rn;i-uita I

GRUPA 7

I I

saduri de un verde
multi boboci, in gh
Nu-ma-uita de balti poate
f i transplantat3 simplu d a d
scoateji din pamlnt clteva
fire $i le replantati i n JtSrat.
p8nd din cel de-al doilea an.

rare cu compost - toamna.

Plantafi r&sadurile.Tiiafi florile

ofilite. Compostafi partile aiate
sau a~ezai-lepe sol ca seminfele si so poati rispandi (ios).

Cei ce vor s2 curnpere rasaduri

primavaratrebuie sa
pregiteasca solul- afanare,

O IMP W M P Sfe

loarea de nu-ma-uita cre!

cut3 i n sol uscat este sensibilri la fsinare.
Contarninarea p a t e f i
recunoscuta dupg stratul
aseman3tor pudrei de pe
frunze. Pastrati solul umed
~ ila,nevoie, ad3ugaji-i
compost. lndepartaji
lantele contaminate.

STRATURI DE FLORl51
PLANTE DE B O R D U ~

CARTEA

GRUPA 7

Podoaba straturilor ji a 1;izilorde flori

~ U !nlI 1nqLg4rel rgde4e

! - ! i e ~ u e l d s u e ~ ls-1~ap
,
e~nje~adruaa
o el jrm~a!el
!-!iaund !t ru, 01 ap ~ x A ! @
ui !-!ie~ueld'!u!sepg~
d u ! j un,s ui eyoAzap JOA
!!kana .eqJn$y.1e4lugrued
ap 3a~arueu! nes ede

ul !-!$ereid '!*owup !rospl

-I@u! ~ u 301
r U ~ - J I U Eleseldure p o n3~ a ~ r n ~
n3d'alelals auasap
q q n p un-JIU! nes eulodure
p q ~ 'aero103!q ap-Tn!os !lep
-OSE es a~sa
eur!~doe!inlos
U! pap? n3 ye!=
!S ~ E O L U
-mj au!%eur! o maaJ3 sorqurn
-luelp! nlq
XI]un-JIUI .pr!S!urp nlduraxa
-msm ap Ixja un pnpord nu
ards rn ' p a d 3pbaa a~rnld p ~ o ~ ! ~ a p oalpopls
se
:.t?[!r$ esu!

a!relnqol n2 n~duraxaap (aqp

n> a u n u y ap alSai\!nod as

tmm
p~D
rai!~~sad
Jr5UnJ.J

Irog JP

TBI"J

nes uo3pq ad ~!13adsar'~qre!ad

'reqnn nm am^!+ u! 'arerlu!
el qasaA a+m!
o era30 a p o p

y ~ o pqum
d

apmg

~ I ~ U $ S ~ S ~ I ~ JaJl IxJu !i QI!JOI

e r n p p p r a 1 0 1 nu rep 'epel
nes p q q n p '!JOU ap ~ w m s

ealeu
-alu!d !JOU epasod !5 sojn~u!Snd
p~
alsa 63!8psou naja un
ap ( e u ~ ap
d ram-pods
.ai!nsad azunrj ap
a ~ e u luns
~ o aps a p !pads alaun

P!.'Q!V p=-lmods

.ur3 SZ-oz aSu!]e 101 eam!i~u!

'nJo~ap aluenu alpayp ap

!an sap !cur eseral IS uo3pq

CARTEA

GRUPA 7

Gridingrit iscusit

Cumpilrafi plante cu frunze

Gnitoase. CIfiva boboci
deschi~iai sporului-casei vor
,divulga",culoarea florilor.
r

9 Nu cumpgrafi plante
alungite, cu frunze galbene
sau cu flori complet deschise.

m]

Soare sau umbra. Le

suporti pe amandoui, dar
evitafi locurile situate la sud.

Daca dorifi o crestere mai

stufoasil, ciupiji de mai multe
ori varful risadurilor.

Sol permeabil. hcorporafi

in sol compost sau
ingri$3mSnt complex, pentru
ca plantele d r i m l n i
sinitoase.

8 Nu indepirtati florile
ofilite, deoarece in locul lor
vor crese noi flori.

insrprp.- tot an uf
-

Pentru sporul-casei pitic ~i de

gridini trebuie produs risad
din martie. Amplasafi intr-un
loc luminos $icald lada cu
seminfe puse in amestec de
solfiriturbi(dreapta).
Repicafi plintufele.

PRIMAVARA TARZIU
Plantare
Tnainte de transplantare
amplasafi ~icilifi pe un pervaz rlsadurile crescute in
locuinfe. La sflr~itullui mai,
transplantafi-le afari. Nu
plantati pe cildura mare a

O IMP ABIIMP SRL

TOAMNA
Reproducere $i compostare
Taiafi butagii. Puneti-i in
p i m i n t sau a p i pani cind
dezvoltg rldlcini. Dupi
primul ger, compostati
plantele virstnice.

Este rezistenti3 la majoritatea bolilor ~ieste rar atacati de diunitori. Necesiti

udare regulata, deoarece
tulpinile moi se ofilesc
repede. Eventual, folosifi o
instalafie automati de irigare.

I I
ISBN 978-963960924-1

STRATURI DE FLORl $1
PLANTE DE BORDURA

GRUPA ;

Culori aprinse nentru ocazii difirite

, t

+
. :.
~
d

- q
A;

d
I;.

--

B
F

~ctombrie

comestibile

de sol

afanat, cu humus

- --

ACCESORII: D seminte d e c o l t u n q i CI paie CI mluzie d e substanfe nutritive

FIorilc xxzibmre sle eolpmqilor

sunt & &am p d e , galbenauriu & d h , m@v
de cele mai &mite n w p de
r q u pi b m . E
d verdePnchis, rotunde, m&mare
unui mramlar
frurnos &aba floral%.

~~

d b e n e cu desene

tari ce ating ,si 3 m lungime, pe

care, printre frunzele in form2
de scut apar noi si noi flori.
Exist2 hibrizi In form8 sferid
sau cu crqtere tufbA
Tmpaeolumperegrinum
este o specie monocolod galbe& ,si se disting prin flori cu
petale q o r h j u r a t e . L&tarii
sunt la fel de lungi ca cei ai
speaei anterioare. Toate speciile de colrunqi sunt foarte sensibile la Ingher, de aceea la noi
se cultiv2 ca plante anuale.

UNDE SE PLANTEAZ&

.,

Oriunde agi planra colpmqii,

pate tot v2 vor P n h t a cu
culorile lor sdinitoare. Soiurile
se adapt& multor condifii
locale.
Colpnqii pot fi plante
acoperitoare de sol de-a lungul aleilor insorite, pot a&na
ae pe h r i , dar
Tmpodobi
gi talmuri cu flori multiwlore.
Soiurile cu lilstari lungi pot fi
dtivate pe supormri, mloane
sau garduri, ca p h t e d-

Caljumgi ca pcopen't~mde sal h sm--

Combin4 col&
cu alte
plante anuale gaben-solar.
Alilturi de @benek, d j e sau
&cimi&ae md auno$kra
unei idi%ede pr&.
Produc o impresie de e l 5
gulf3 d h r i de flutu.n+
(Cosmos sulphurew) mu Bode
de titonia (rirhonia dblia).
Sub pomii lhdW +uUn ansarnblu de cnlori
nagii dung$ daunatorii, Pn priintense se poate obgine prin
rnul And pgduchii de fmnd
asmiera cu flori v i k , spre
~ a n p a i n e - ~ d e exemplu,
~
jalqul [Safvia k i aceste flori nor fi tr&&le
de
nacea) sau vanilia RIeliouo-

Rbducera de rtisad: din martie, seminafi semintele i n

m e cu pamanz de seminat. De
la sfargtul lui mai, transplants*
pl&-itufele i n strat.

Udati bine semintele. Daca

a t e necwr, mukit; sdul cu
paie, penwu a-i mentine mai
mull limp umiditatea.

Rirlfi plantutele. Din doua i n

doui siptimlni adrninistratik o solaie cu substante nutritive.

..

SemZinare tn strat: la sfAq~ru~

lui mai introduceti i n sol, la
dirtante de 20-25 cm, cate 1-2
seminfe,

4
.

#,

l-w

--

pT.
-2
-

Coltuna~iise pot folosi 51 b

prepararea multor mAn&uri.
Florile $ifrunzele sale confer8
salatelor o aroma piperat-cond
mentata $io culoare vesela.
Culegeti-ledimineata devreme,
imediat dup2 ce s-au uxat pic5
turile de rouci. Se pot Nrrra
mutt timp infayrate intr-un
pergar de hertie umed sau
intr-o pivnip r&oro&

GRUPA 7
-,

.L,+'.

Gra'dinikit iscusit
'

r Curnp&ri@ serninfe mu

Soam dims. Ccilpina~ii

prderil lacurile protejate. Sub
12 "C demol'tarea plantei

r l s d u r i cornpack cu boboci,
cu frunze de culoare
dniltoasil.

mw.

r Mu c

r &A p~a~rneatail,
lax, cu
h t ~ ~ Prea
~ s amult azot

avgnd frwm p@nh sau

galbene.
h

pnmmx3 6 ~ 0 h r e a
Sfuaakr, dar o Onflorire
mediocri.

e g plant83 deja
Tnflorite, a i t & i t e r b ~ l ~
I

r ?nde@rtajisistematic f lorile
~ifrunzele ofilite, pentru ca
planta si3 poata 'lnflori
nestanjenit.

r Colfuna~iisunt adecvafi
ca Ongr&$&dntwr&.
Rgdacinile lor asigurIi o bung
rnaturizare a solului.

'Mm~~g.r$ire
t

tot an ul

P R I ~ V A R ATIMPURIU
Prodwcerea r M u l u i
Sernanafi sub stick la sfar~itul
lui martie, Tnceput de aprilie.

PRIMAVARATARZIU
H n a r e sipplantare in
strat
De la sfar~itullui mai se poate

sernana direct in strat. inainte

de transplantare, califi
rasadurile de colfunqi cateva
zile afara. Efectuafi transplantarea la finele lui mai, pe
cst posibil pe vreme tnnorata,
pentru ca plantele nu
sufere un yoc caloric.

larna lasati colfuna~iiin strat.

De$inu rnai sunt aspeduo~i,
,~rotejeazisolul cu un strat
de acoperire natural.

I
I

Colfuna$i sunt atacafi une

ori de paduchii de frunzi.
Controlafi plantele sistematic ~ idaca
, descoperiti
daunatori, spalafi-i de pe
plante. Dacl este necesar
stropifi-le cu solufie de
sapun ~ialcool.

STRATURI DE FLORl $1
PLANTEDE BORDURA

GRUPA 7

Mac turcesc
Flori roman tice roju-aprins

nai-iunie

X ZEZ%C'

A voxid

I--

Paaaver orientale

Cu flode sale uriqe macul turcesc este una din

atra@e grikfhii.
paroase $i conjin o sev5 toxid.
Dup5 inflorire se contracd,
dar toarnna r%ar din nou. In
regiunile mai reci, acoperiji
tulpinile cu ramuri de brad.
Macul turcesc dezvolta:
d k h i lungi puternic ramificate, motiv din care nu se
poate transplants, ceea ce trebuie avut fn vedere la alegerea
locului definitiv de cultivare.
Soiurile cele rnai consacrate sunt ,,Beaury of Livermere" (100 cm) cu flori ropustacojiu, ,,Feuerriesen (80 cm)
cu flori rogu-ciirhiziu pi Pete
intunecare ~i ,,CatharinaV
(80 cm) cu flori ropu-somon.

Macul turcesc (Papaver orientale) nu ^ d o r q t e , din pgcate,

d d t s c d vreme, dar frumusejea florilor sale cu
d i a r n e d de 15 un,In f o r d
de ceagd, albe, ropu-somon,
roz sau rogii cornpens& acest
lucru pe deplin. Petalele dispuse in jurul capsulelor serninale amintesc h k i a pestri9
creponatI. Deseori baza lor se
c o l o r e d 9n violet-inchis sau
rnaroniu.
Frunzele uriqe, verzi,
A%yare sau a d h c lobate sunt

ACCESORII: rasaduri O compost O cazma Li TngrS$4m&nl

artificial complex

Inainte de plantarezru &bva

1 Gpffiiniinid.parp p

-tragefi cu grija plantele din

ghivece fi apzai-le pe
suprafaja stratului Tn grupuri de
d t e trei sau cinci plante.

PhtBfi m a d ulrcesc in
grupuri la adBncimea la care
f u s d ? nghivece. DPstanp dintre plante: 40-50 cm.

lnainte de w i r e a iernii mulcifi sdul cu compost. Marcati

cu ffiblip locul plantelor, pentru
a fli unde vor r H r i .

un strat de 10 cm de compost ~i
prelucrati-l bine tn suprafapi
acestuia.

UNDE SE PLAN TEA^?

I

I
I

..
.
.
.
Macul turcesc se dezvolta
optim la soare, in sol permeabil.
f n straturile in care nu

contractandu-se c r e e d goluri
in strat, nu-i plantaji in partea
din fafl a stratului. Macii
reprezintl o pats de culoare
suficient de vizibilii Dentru a
putea fi plantati in mijloc sau
in hndal.
Plantat i*nf k zidului
~
h s o r i t a l casei. macul turcesc
confer5 un colorit vioi @dinii. htr-un loc unde soarele
bare dupkuniaza k i u , florile

-apsuIe semiinale bine vitibile

Florile imense ale macului

turcesc pot fi elementele de
efea deosebit ale g r W o r
de f a p a

Cultivafi I h @ macul turcesc

plante de acompaniament in
culori rejinute, reci, ca de
exemplu nemjigori
(~elihiniurn)cu flori albe ~i
albastre sau stiinjenei (Iris barbara) de inalgime medie, cu
flori crem si violete.
Se poate*ob@e u n h o s
ansamblu din plante ce fnfloresc h d florile macului
turcesc sunt in curs de a se
tree. Asrfel de plante sunt
margaretele de gAdin8
(Leucanthemurn maxim urn)
cu flori albe, regina-nopyii
(Nicoriana x sanderae) cu flori
crern sau caipele (Tagetes) cu
flori galben-auriu pi daliiie
(Dahlia).

- - - -

stahis ( ~ r a & ~bpmrina)

s
&I
levi~+ca (Layp~ldulaa n p & lia), d de apunenea minu-

nat -lx%ri de macul turcesc.

,n
'1

Fw;IL-.'.

'

ht-

PrimBvara, aflmafi in jurul

tulpinilor un nou strat de
compost. tncorporati in sol
ingrhgrnht artificial complex,
pentru a stimula inflorirea.

,
1

Soi ro,su-ioceadiar

Macii vor fi mai durabili t a

flori Mate daca sunt taiali
dimineala devreme. Tineti
~ u rtirnp
t deasupra unei

Mac turcesc

GrridinZrit iscusit

LUMINA $1 SOL
@ Primlivara, curnparaji
plante viguroase, cu frunae
verzi, Yn container. In
magazinele de horticultura se
pisesc $isoiuri cu flori de
culori deosebite.
@ Nu curnpiirafi plante cu
lhstari firavi, On curs de inflorire
m u cu ffulya irqijkma

Soare. Prefer3 locurile

calde, bataia fierbinte a
soarelui.
So1 permeabil. Preferi solul
lax, bogat i n substanfe
nutritive. Suporti3 solul
calcaros. In sol compact, umed
nuse do;zvdGi arespundtor.

TRUCURI
Radicinile lungi, sensibile la
apa stagnant3 sunt
consurnate cu placere de
soareci. Amplasafi din tirnp
capcane.
Capsulele seminale m a t m
sunt folosite pentru
ornamentele florale din flori
Ute.

roctorul plantelor
TOAMNA

Plantare
Cea mai favorabila perioada
pentru plantare. Tncorporafi
in sol compost $iplantafi
rasadurile.

MulclreM solului
bterneti un strat de compost
in jurul tulpinilor cu Igstari noi.
tnainte de venirea iernii,
acoperiti solul cu ramuri de
brad.

VAM

Sprijinire $i aim
Sprijinifi cu un tutore, daca
este necesar, plantele cu
tulpina inalta. in magazinele
de specialitate se g i i e x multe
feluri de suporturi verificate.
Puntre acestea se gisesc $i
suporturi cu marimea ~i

Florile colorindu-se i n
negru $ifrunzele cu Pete de
mucegai sunt semnele
arsurii bacteriene. Scoateji
din sol $i ardefi exemplarele
infestate. Pe locul infestat
evitafi orice cultura timp de
doi ani. Nu compostafi
plantele bolnave.

STRATURI DE FLORl51
PLANTE DE BORDURA

9'

GRUPA

Salutul pxhmat al regiunilor sudice

embrie

sa uwtd b h

4060 cm

PLANTARE $1 ~ N G R I J I R E
-

ACCESORII: Ci lev&n$id la ghiveci

foatfece de gradina

a nisip sau piet

Dupa ultimele ingheturi,

.O groapi mare.
t)epunefi in fundul ei doi pumni
de nbip (in cazul solului argilos

Hantati leventica la
adancimea la care fusese in
ghiveci. D a d este necesar, mai
puruefi in groapi pamant sau
nisip.

J plantai

fi-unzeforsupfe p i parfiunufui plicut.

VARI ETATI
Lev5njica este apreciat5 In
prirnul rind pentru parhrnul gi
;oloritul ei. fn griidini, alituri de
reprezentanta principali a genului, IevZn~icaobignuit5 (Lavandula angusrifolia) se poate intilni gi Lavandula sroechas.
Vara, pe tulpinile cenugii sau
albastru-deschis ale lev&$cii
obipnuite apar spice subfiri de
flori. Nuanra de albastru-violet
cea rnai profund5 se intilnegte la
soiul ,,Hidcote Blue". Pe soiul
popular, compact se dezvolta
i'runze argintii gi parhrnate. Un
soi consacrat este ~i ,Munsread",
scund, cu flori albastre. Sunt
pufin cunoscute levznfica alb; gi
cea roz (,,Alba" gi ,,Rosean).
Florile albastru-prun; ale
s~ecieiLavandula stoechas
apar vara. Tulpina ei poate
atinge 90 crn. Toleread iarna gi
rnai dificil decit levinfica obignuits.

UNDE SE p~ANTEAZA?
Levinpica prefer5 solul slab, in
care rnulte alte plante n-ar putea

S@M$

z.ev;in~ici
jn strat hdt

trii. Fiind o plant5 cu cerinre

rnodeste, poate fi plantar5 ,si in
ciubsr. 0 singuri plant5 intr-un
vas de teracotii poate crea pe
terass irnaginea
s~ectaculoasia
"
unui de potop de flori.
In g d i n i l e alpine este adecvat soiul ,,Munsteadn, nede~Hsind30 cm.
Lev5nrica nu poate lipsi nici
din s t r a d hal; a1 plan'telor
condirnentare, dar re poate cultiva gi ca gard viu scund pi parfurnat. Levgnrica tiiiarz se dezvolt2 tufos.
i

Rozul discret si nuan~elede

albastru-deschis se a r m o n i d
bine cu frunzele cenusii ale
levilqicii. Pentru arnenajarea
unui strat in culori re~inute
plantari alituri de l e v b ~ i d
vinetele, garoafe sau coadagoricelului albi.
Trandafirul gi levhfica constituie o pereche ideali: uleiurile
eterice ale l&~icii a l u n ~
paduchii de f m n d ai tran2afirului.
Lwhyica arata bine alituri
de plantde g k l i n i i condimentare, preferhd de asernenea solul d r a c gi soarele intens,
ca spre exernplu rozrnarinul,
cirnbrigorul sau jalqul.

Muqulroifi in jurul plantei

putin nisip, astfel TncAt s i
A c i ar sta pe un mic dtimb.

CARTEA

GRUPA 7

Gridi- irit iscusit

Lwgrqka p a t e fi l$f*
la aparitia primelor flori.
n
zone rgcoroase.

=re

tot an ul

PRIMAVARA
T

IndepWa~ilastarii rnorfi ai
plantdor Btr2ine $ scurtafi
pu@nceilalP ffistari.

astfel levlntica va Tncepe sa

infloreasca din nou.
WNA
Protecfk

?nregiunile cu clirni aspra protejafi planta prin acoperire cu

ramuri ti frunzi~uscat. Nu o
Udati cdnd solul este Tnghefat.
udati-le abundent dteva sapGrnani, pAnl c a d se dezvoltl
riWcinile. Tliag buta$i pentru

in conditii de urniditate
excesivi levi4ntica poate fi
atacata de ornizile venigilbui ale fluturelui ciulinilor (Vanessa cardui), care
rod frunzele plantei gaurindu-le. Strangeli dlunltorii
$iaflerneti nisip pe sol, pentru a-i rnlri permeabilitatea.

MULBCULVERll
Cukgerea tuEpinilor # o d e

Taiati rPteva tulpini florale,

O IMP ABIIMP SRL

'4

d.a b

RC-P-02-10-007

-.

ISBN 978-963-8609281

CARTEA

STRATURI DE FLORl51
PLANTE DE BORDURA

GRUPA

spe$ s;ilbatice ji pansele de gridini

"

4perena

) parfurnatl

sau

martie-aprilie,
~ai-octombrie,in
bnctie de specie

se preteaza pen
tru floare t3iat3

n ~ e

1 m soare/urnbrZ

I/;~I.

Gddinirit iscusit

B Cumpiirafi r5saduri:-'
Janitoase, cu frunze ~ 8 2 7cu
,
Pulpini viguroase. Risadurik
plantate toamna tnfloresg
primivara urmitoare,

Nu curnparafi plantgea
frunze moarte sau tulpini
bubfiri, desfrunzim
.

*
'

*@bare, penumbra, umbra.

Respectafi cerinfele de lumins
specifice speciei sau soiului
ales.
Solul permeabil este optirn
tuturor toporayilor, diferite
sunt numai exigentele
acestora privind substantele

Viola odorata nu
ingrijire. Se dezvolta
corespunzator daca p o d
cre~tenetulburats.
Viola wittrockiana este mi
durabili i n vazi daci in apa re
pun substanfe de conservare
disponibile in f l o r a ,

n m "

..

grijire tot anul

-

PRIMXVARATlMPURlU
.

Plantam
Rtisadurile se pot planta de
indat;i ce solul s-a indlait.
Fertilizaji solul panselutelor
plantate toamna.
VARA

z&@e
Pliviji buruienele crescute
printre toporqi. Dupi prima inflorire tiiafi Viola cornuta, pentru a-i facilita a
&ua Tnflorire din toamni.
Udaf i regulat topora~ii
necesitand api. Turnafi apa
direct la tulpina plantelor.

TOAMNA
Ptvde hind
AcoperQi Viola comuta cu
ramuri de brad, astfel va
rezista mai bine iarna.

Putregaiul riidkinii sau al

coletului a t a d cel mai des
Viola wittrockiana. Boala
este cauzata de diferite
pecii de ciuperci.
,'lantele bolnave se dezvolti vizibil deficient ~i
se
usuci. La tnceput se
brunifica coletul $i partea
superioari a ridkinii, mai
apoi ins&i ridicina, pentru
ca h final planta s i piari.
Distrugefi neapirat
plantele bolnave (nu le
compostafi!). lndepirtafi
toate frunzele ~itulpinile
rupte de pe plantele sin&
toase $iamelioraji-le solul.

STRATURI DE FLORl51
PLANTE DE BORDURA

GRUPA 7 ,

Uori uscate clasice, in numeroase culori

umina natural&
penneabil,

r
I

l .

Florile de pai de gridin$ szmt multiwlore pi foarte

Q furca de sapat Q grebla CI lopate

Florile wlorate, uscate ale

irnortdelor par a fi din paie.
Pot fi folosite la ddruirea
unor minunate buchete uscate,
durabile.
Tulpina majorit5$i speciilor atinge 60-90 cm. fn v h f d
tul~iniiramificate este situat5
d t e o floare rotund& frumoasi, colorati. Diametrul
florilor Pnconjurate de frunzig
indesat este de 5 cm, ins2 si
florile mai mici pot fi &ate gi
utilizate Pn arta buchetied.
Florile pot fi albe, crem, galben-auriu, portocalii, roz, rogii
sau purpurii, de nuanje
diferite. Pe a c e q i plant5 pot fi
intgnite flori de nAnte i a i
deschise gi mai inchise ale acel q i culori.
Soiurile grupei ,Bikini"
ating Pndilfimeade 30 cm, cele
ale grupei ,,Monstrumn 60 cm
gi cele ale grupei ,Riesenm 90
cm, gi pot avea flori de nuanSe
diferite.

A f w i SOIUIcu sapa sau furca p6na la adlncimea de min.

20
Extirpati buruienile, inlaturaTi rlidiicinile ~i pietrele.

1an.

Soi a p a q h h d grupei ,,Bikinin

ru

mal mli.Am&e@

b ssl u

strat gros de 5 gn de camp

UNDE SE PLAN TEA^?

Florile dezvolthdu-se erect,
tindtnd in sus, reprezinti
petele colorate ale gridinii. Se
evidenjiazi? cel mai b' e Pn
~rupuri.
Aceste plante rezistente la
seceti ~ oaco~eri
t
eficient o
Intreagi pant5 pietroasii sau
un versant.
fn grklini alpine florile de
pai asociate cu plante scunde
formeazi o adeviiratii insulii
multicolori.
Plantafi florile tn apropierea
intrhii, pentru a fi mereu
Pnt2mpinaji de multe flori colorate.
u

Florile de p i pot fi PntlPInite h d i k i t e culori

CE SE pmALXTu~?
Florile de pai pot fi asociate cu
alte plante cu flori rigide ce nu

necesiti sol bogat in substanje

nutritive.
Soiurile cu flori portocalii,
roz, rogii, galben-auriu sau albe
ale grupului ,,Monstrosumn
pot fi plantate amestecat cu
limba-pegtelui gi floarea-miresei. Din florile stratului putefi
obfine buchete minunate, decorative proaspete 'in vadi sau
uscate.
CrC~ele,coada-~oricelului,
drciumiireasa gi soiuriie de
flori de pai ce apaqin grupei
,,Riesenn pot fi asociate gi-cu .
alte flori anuale. Plantati florile
amestecat, tn stramri neregulate, astfel ca formele variate 8i

culorile vii sii iasi d t mai bine

in evidenti.
Soiurile de nuante deschise,
monocolore invioreazii
arb@ de culori mai
hchise. Puteji obfine un efect
aparte planthd Pn locuri
insorite soiuri de culoare galbeni sau albi, pe fundalul asigurat de tisa cu frunzig inchis
sau de arbugti cu frunzig rogu
ca scumpia ,,Royal Purple"
(cotinUS coggyiria , ~ O ~ a l
Purple") sau corwdugul
(Pnmus ceruikra ,,Nigra").

P u t 4 e M n a R g W d de
la ?nceputullui aprilie.
1mpr;istiati in strat semintele florilw de pai pe o fa$@laa.

incwporalj ar p b h
serniaeie in sol # uda'
semanatura cu jet fin & a d .

Ririfi risadurile la distanfe

de 20 crn de indata ce
inalfirnea acestora atinge 5 cm.

devreme d a d 'in martie sunt

( sednate in cas8. Rasadurile

CARTA

Flori de pai

GRUPA 7

12

Gra'dinirit iscusit

Daca aor~ris i obfin%fi soiuri

de forrne ri culori deosebite,
cump&ra$ la sfsqitul iernii
serninte din catalog.
Nu rwmparafi rasaduri ale
ciror frunze inferioarc sunt
negre, deoarece aceste plante
au fost udate prea rnult ~ise

IARNA

Alegere gi comandzi
larna alegeji din catalog
soiurile preferate, ~ ipentru
,
sernanatul de prirnavara
cornandaji sernintele din
tirnp.

@IMP ABIIMP SRL

Soare. Penrru inftorire

abundenta florile de pai
necesita foarte mult soare.

Pentru u m r e tgiafi florik

d n d sunt Tnca nedeschise
cornplet. i n tirnpul uscarii
florile se vor deschide.

So1 afanat, nisipos. Nu

necesita sol prea bogat i n
sutwtanp nutritive, deoarece
fertilizarea excesiva provoaca

.a Petalele nu vor cadea nici

dupa uscare daca stropifi

PRIMAVARA
Semanare gi plantare

Sernanati i n rnartie i n casa, in d

lazi de inrnultire, iar i n aprilie
afar& In strat. In rnai plantati
rasadurile la locul definitiv.
;

i
d

VARA
fngrijire
Pe tirnp de seceti indelungati udaji plantele.

TOAMNA
Uscare
hainte de sosirea hghqului
taiafi si ultirnele flori. Pentru
uscare atsrnaji buchetele cu

1
I
I
I

I'

Florile de pai sau irnortelele

ocazional pot fi atacate de
phduchide frunzh.
Verificati regulat plantele $i
Yn caz de contarninare rnai
slabi3 stergeti diunitorii cu
un serverel, iar la contarninari rnai grave stropiti cu
solutie sapun-alcool.

STRATURI DE FLORl 51
PlANTE DE B O R D U ~

1
GRUPA

Astilbe
Culori sclipitoare, inflorescen te aeriene
/

Inflorescen te gra tioase

I

aspectuos inflorescen~ele.

Frunzele frumoase, a d h c
divizate gi inflorescenjele sale
crern, albe, roz, rogii sau rogucoral constituie petele cromatice
intense ale griidiiii. Speciile de
astilbe se Trnparr, potrivit
perioadei de inflorire ~i taliei, in
urmatoarele grupe:
Astilbele de pklure (Astilbe
rhunbed) sunt cele mai inalte,
ajun&a phri la 120-180 crn.
Inflorescenfelesale in ciorchini
risfiraji gi at2rniitori apar in iulie
gi august.
Astilbele de gr&din&(Asrilbe
arendsii),avind multiple soiuri,
f o r m e d grupa cea rnai irnportanta. fndjirnea lor este de 60120 cm, inflorescenfele-ciorchine dense apar intre iulie gi
septernbrie, in hncjie de soi.
AstiIbele japoneze (Asrilbe
japonica) se disting prin inflorescenp conice, tulpina lor nefi-

I
U
Astilbe japoneze albe

ind rnai l u n g de 40-60 crn.

fnfloresc devreme, in iunie gi
iulie.
Astilbele chin@
(htilbe
chinensis) fac parte dintre cele
rnai rnici ierburi ornamentale.
Tnfloresc foarte h i u , in august
gi se~ternbrie.Varietatea cea rnai
mi&, astiibele chin-ti
,,Pumilan ( A d b e chinensis
,,Purnilan), cregte pin5 la cel
rnult 20 crn.

7
UNDE SE PLANT-?
-1

Plantaji asrilbele in straturi protejate, d a t e in penurnbd.

Planta este foarte aspectuoasa in
grupuri de cinci sau rnai rnulte
exernplare de culoare identi&.
Astilbele se dezvoltri bine in
locuri cu aer umed,. in venumb& de exernplu la umbra arboriior sau in jurul lacului de grsdin%,unde florile si frunz.de se
pun excelent in valoare alituri
de plantele acvatice.
Drept plant5 de bordurii sau
acoperitoare de sol cel rnai
adecvat este soiul pitic ,,PumilaV,
caracterizat prin tulpins erect5 ,si

Pe malul lacului de @dhi

Plantare: primavara sau toamm.

Afinag solul, apoi s&paJio
groapii de plantare cu un diametru
de 50 cm. Amestecali p5mhntul cu
compost $ ingragmant.

flori de culoarea nalbei. Soiul se

risphdqte expansiv cu ajutorul
lbtarilor gi suporti? gi soluri rnai
uscate fag5 de celelalte specii de
astilbe.
fn ciubiire voluminoase pot
fi plantate soiuri cornpacte,
diferite ca indfime gi culoare.

turi de ferigi ,si diverse specii de

ierburi iubitoare de umbrri.
Pe rnaiurile apelor astiibele
se pot asocia cu stinjenei, crini
galbeni
$i
- cre~i~oare.
, -

Depune$itn gtoapfi at&

pamint Tncdt astilbde st4 fie
situate la a&ncimea,la ears fuserer4 Cn vas. fmmaji o farfurie de
Irdere.

turnand vasul.

Wafi plantde abundent.

Udag ~titilbilepe timp secetos

la cel pqin do&

'
.
I
I

CE SE PLANTEA~~~AL~~TuRI?

Astilbele se potrivesc bine

tufelor gi altor plante perene.
Astilbele in culori pastelate
deschise form& o pa^ crornatici interesants alrituri de
rododendroni, tisa sau alte
plante cu frunze aciculare.
La marginea zonelor plantate cu arbori sau sub arbori
astilbele sunt rninunate alsruri
de rozetele de fmnze ale crinilor
excelent gi 4%- ~ s r i l b ediinQegtipiria ,,~umilil"
de toarnnri.

I?
nllukifi locul planarii cu
scoarp m5runtiG de arbore
entru ca soIuI d-fi mentinti mai
ine umiditatea.

ale.

CARTEA

GRUPA 7

Cumparati astilbe 'in

14

Taiati florile trecute, pentru

curs de Inflorin.
reavan.
Nu cumparati plante cu
frunze uscate sau cizute,
respectiv cu lastari rari $i
rarnuri de brad.

Uoctorulplan tek

PrsntaFcgfiufrunzi5 uaat 9au Sc0ai.p

PriMvera este un amtimp adec- rn&lmfitg de arbore ~iacoperifil
Mt pntru plantare. Administrei cu rand de brad.
o doza de s o l e substam
nutritii exemplarelor h r W nate demutt. fncorpom$i bine
?ngra#m&ttul in so1 (dreapGd.

necesiti3 rnuW a@. Pa

Dup# prirnul ger mai serios,

tiiqi astilMe la o lungirne de

d e ~astilbele
i
sunt plante
foarte rezistente, soarele
puternic $iseceta le pot
dauna considerabil. Semne
de vitamare sunt risucirea
marginii ~ibrunificarea
treptata incepand de la
rnargini a frunzelor. Solufia
poate f i udarea mai abundent3 sau transplantarea.

STRATURI DE FLORl 51

lndorescente gingqe albe sau roz

I

+-qFT%

CAKltA
I

Cumplrafi risaduri
primiivara. Alegefi plante
crescute In ghivece cu
diametrul de minim 10 cm.
Nu cumpHra9 plante de
culoare Tnchisi, cu pete
mucilaginoase pe tulpini,
deoarece pot f i contaminate
de putregaiul tulpinii.

Soere. Planta se dezvolti

optim d a d dispune de soare
toatii ziua sau cel pufin patru
ore zilnic.
Sol permeabil. Cu drenaj de
nisip puteji asigura scurgerea
apei. Nu udafi prea des.
Amestecati solul acidulat cu
calcar.

Pentru flori uscate taiafi

flori Tntredexhim. Uscafi
florile Tntr-un loc racoros,
aternate cu capul ?njos.

Amestecafi conservant Tr)

apa florilor taiate.

lCllllA Pngrijire tot an ul

'
A

PRIM~ARA TIMWRlU
Plantare si semiinare
Plantafi floarea-miresei R sol
permeabil. Semanati
seminfele soiurilor perene $i
anuale de floarea-miresei.

VARA TlMPURlU
Aridre
lnainte de fnflorire, ariciji
plantele tinere, deoarece
plantele fragile mai a n i u pot
fi accesate foarte greu.
VARA

TiSiere
Dad scurtafi ltistarii imediat
dupe inflorire, stimul* dezvoltarea noilor lastar:

TOAMNA
Mulcirea solului
Pe timp rece de iarni acoperifi
plantele perene cu crengi de
brad, paie sau scoarji de
copac miiruflita 00s).

I,

.
semne sunt petele mucilagi-

1 noase negre sau mar0 de

e tulpina, poate provoca

moartea plantelor. Plantafi
floarea-miresei Tn sol permeabil, 'lmpiedicand astfel
stagnarea apei Tn zona
-5dicinii.

CARTEA

STRATURI DE FLORl $1 PLANTE

DE BORDUR~~

17

GRUPA 7

Margare tele
Flori silba tice, traditionale, nepretentioase
I

pere
iunis
septembrie

ly,

1 IuminS naturi

& se preteazg
flori t3iate

,,

bogat in subtanfe nutritiw

0-40 an

+,
+-

PLANTARE SI ~ N G R I J I R E
plan tine poate oferi nenumhte flori

ACCESORII: O margarete
acoperirea solului

Margareta de gr5dinP sau margareta uriqii prezentat5 aici cunoscutg simplu, sub numele
de margaretg - face parte dintre
familia crizantemelor. De mult
timp este una din florile
favorite in griidinii, yi se
p r e t e d ca floare t5iat5. Rezistii
timp indelungat in v a s .
Petalele care f o r m e d floarea

rare. Diametrul florilor la anumite soiuri poate dep$ 10 cm.

h l 9 m e a florilor depinde
de soi. De exemplu frumoasa
,,Silberprinzesschennatinge
numai 30 cm. Pe de ald parte,
in$irnea soiului ,,Christine
Hagemannn poate atinge 90
cm.
Fiecare soi infloreSte toat5
vara. D a d dupg prima inflorire

1 din container.

a cazma a compost Cl material

fain2 de oase

Amastecafl pdrnanrul scos cu

pufin compost. Margaretele
trebuie plasate in groapa astfel
tncdt ghemul de radacini s3

Saps$ o

groa@ pentru sadire in care G

incapa bine radacinile plantei.

plantele sunt bine tunse, vara

thrziu vor inflori din nou, gi
mai fermedtor.

UNDE SE PLANTEAZA?
Margareta de grCklin5 este 0
plant5 nepreten~ioasii,dar nu o
plantaji in locuri unde stagnead apa. D q i va inflori gi in
astfel de sol, va deveni pe timp
ce trece, tot mai firav5.

insorit. Margaretele cresc ~i

penumbd, dar fac flori mu1
mai purine.
fn r h a v sau ca plante dc
bordurii margaretele umplu
foarte bine spa~iiledintre
plantele perene sau anuale.
Cine igi doregte o mare de flori
albe, ce se ingrijesc ugor, poate
planta un strat mare doar cu
aceast5 plant5 cu inflorire
durabilg.
Margaretele se dezvold bine
~i Pn ciubiir d a d nu 1;Isafi

Irbu P margaretele tbrm-

un con*

pgmh,td SP se usuce, gi 0 datii

pe lunii le fertilizari cu

CE SE PLANT&
1

garetele in fata gardului viu,

alegefi un loc insorit
' '1 *

Trnpa$iaji compost Tn jurul

rnu~uroiuluide p8mdnt
(dar nu direct ldnga tulpina),
menfinand astfel urniditatea
solului.

Urnplefi groapa cu amestecul

de Dzirndnt ~i compost.
Mufuroiti putin pamdnt in jurul
tulpinii. Udati din bel~ug.

3-

-'

& .idLA:

ALATU

aproape orice floare.

f o r m e a ~un contrast frumos

cu florile rotunde ale margaretelor.
Florile albe se potrivesc
deosebit de bine cu gardurile
vii din plante perene, f"adnd
mai vesels imaginea arbupilor
~iconiferelor. D a d plantari

Chiar Tnainte de tnflorire

fertiiizafi margaretelede
gradina cu fain5 de oase sau
compost. Udati-le din belyug.

,,B~&,,~"

Grgdinirit
iscusit
.

.'C
b

!l
Cumph$ plan&?putemice,
de un verde-Tnchis.
Margaretelede gridini pot fi
procurate de primavara pana
toamna.
- a ,.j-;,'.' -

*>:

ii-

a NU cumptirafi plante cu
frunze palide, patate sau

eLumlnH naturalti. Se dezvotti

cel rnai bine Tn locuri insorite,
ferite de vant.
~ermeabil-Margaretele
se dezvoltg bine i n orice sol de
gradin5 bogat in substante
nutritive. Fertilizarea cu
compost stirnuleaza infiorirea,
Planta nu suporti a p

m
TOAMMA
Mantare
Plantafi rnargaretele de
grading lnainte de aparifia
primelor Tngheturi la niwlul
solului.

Dezgropafi plantele mail.

vechi si divizafi tufele.

@
!!!!!!

ingrijim

Cu putin tirnp inainte de

Tnflorire mai fertilizati o data
(dreapta). Din iulie nu rnai
administrati Tngri%$irnant,

doarece le poate face wnribile la ger.

S c u w i Ihtarii tineri F
n
d L, ,,
Tnceputul perioadei de crestere.
Astfel plantele vor &veni rnai
stufoase, ~ivor face mai rnulte
flori, drept, rnai
.cii,,,
a 0 data la doi ani, divizaJi
tufele
de margarete. Mfel
plantele vor trai mai rnult ~ivor
f i rnai r0bus-b.

ioctorulplan telc
,

'In august fertilizafi cu pot*

siu. Udati d a d este seceta.
?ndepirta$ periodic florile
vegejite.

Mucegaiul cenu~iu(Botrytis)
ste cauzat de o ciuperca.
bernnul infecfiei este
depunerea catifelata,
cenugie, care poate acoperi
toati planta, ducdnd rnai
devrerne sau rnai tdrziu la
putrezirea acesteia. indepartali gi distrugeti irnediat
~ g r t i l einfectate ale ~lantei.

1
GRUPA

Diversitate de culori estivale vesele

idTnmF
iulie-octombrie

tnflorire
tndelungat~

se pretead
a Bias
pentru fioare

permeabil

a-iJ 25-35 cm

rn
G

-.

Zinnia

-h

Sirbiitoarea culorilor
I

Pfante iubitoare de soare, c;ircilunbele de forme

ti d o r i diferite iniloresc hdefungat.

Clrcium5resele necesid
lumins gi d d u d . In conditii
ideale davolts flori vesele ~i
multicolore pin5 toamna. fn
privinja cultiv5rii in gr5din5,
merit5 amintite d o d specii.
Zinnia elegans are
numeroase soiuri pi varietzji.
Este specia cea mai cunoscut5,
in deosebit de multe culori gi
forme.
Florile sale pot fi simple,
semiinvoalte sau invoalte, de
culoare albri, galbenl, portocalie, rogie, roz sau violets.

Zinnia angustihlia

Soiurile inalte gi amestecurile au indjimea de 60- 100

cm. Florile lor seamlnl deseori
cu acelea ale crizantemelor,
daliilor sau daliilor-cactus. In
straturi par intruditva rigide,
dar in vazi sunt splendide.
Soiurile semhalte au
40-60 cm. Este celebru soiul
,,LiliputV,cu flori pompon
miirunte, ca gi hibridul
,,Ruffles F,", care exist5 in mai
multe culori.
Soiurile scunde au o
indjime de cel mult 30 cm gi
se pot planta 8i in ghivece.
Sunt preferaji hibrizii
,,Dreamlandw~i ,,Peter-Pann.
Zinnia angustifolia nu esre
atit de popular5 gi are mai
p u ~ i n esoiuri. Fiecare soi dispune de flori albe, galbene,
portocalii sau rogu-maroniu,
unele soiuri fiind chiar bicolore. Florile sunt mai rnici
declt cele ale primei specii,
fiind, de reguls, simple sau mai
pujin invoalte. fntreaga plant5
este mult mai grajioas5, indjimea sa fiind de cel mult 50 cm.

UNDE SE PLANTEAZA?
Ckcium5resele se @sesc in
toate currile rurale gi straturile
de flori pentru buchete.
Plantati-le intotdeauna intr-un
loc insorit.
Soiurile scunde sunt ideale
ca b o r d d a aleilor sau ca
fafad5 a straturilor de flori.
Soiurile semiinalte gi inalte
sunt recornandate pentru
decorarea centrului strad o r de flori sau umplerea
golurilor dintre florile viiratice.

k+$i

2
sww

lada cu un c r r p ~

mrtffprrefttpentru a-i wn-

wnidiiea. Arnplasagi

mWtwa intr-un loc lurninor 1

~d8.d

f n liizile de balcon sau ciubere sunt corespundtoare

soiurile scunde, dar gi soiul
,,Classicnal speciei Zinnia
angusrifolia.
CE SE P-

ALhURE

Asociate cu alte plante anuale,

se pot realiza combinajii coloristice pregnante.
Culoarea calda rogu-$beniu a &ciumHreselor se poate
completa cu nuanp de violet.
I se potrivesc de minune
pufule~ii,salvia albastrri gi
floarea-miresei.
Pentru realizarea unui efect
de contopire a cdorilor Pn
stratul de flori, asociaji
drcium5rese albe, galbene gi
portocalii cu gdbenele, craije
gi condurqi.

D a d preferaji rozd 8i
albul, plantaji drciumiirese
roz in faja reginei-nop~iialbe
~i inalte (Nicotiana sylvesrris)
sau asociagi-o cu pufuleji albi
(Ageratum houstonianum
,,Schnittstar).

DupH ce au rssarit plantutele,

ridicali capacul bzii zilnic

dlteva ore, pentru a preveni contaminarile micotice.

lndepirtqi unele de altele

r W u r l l e mai mari. Cu putin
timp lnainte de plantare, expunqi-le atara, tn penumbra, pen-F
tru a se tali.
,J sk'.'!
.>

'.

#
Soiuri N flori fnwalte

T3iiafi sistematic florile carcium3reselor Tnci lnainte

de a se ofili, astfel stimulafi
planta s3 lnfloreasca continuu.

WTEA

18

GRUPA 7

Gra'dina'rit iscusit
I

4
I

I
C

APROVIZIONARE
6hmpiia

I LUMINA 51 SOL I

r&sa&ri c m u t e

tn prwdabil. rohsae, cu
frunze4e wnh-prokrnd.
Alegqi exempiare htjsbocite,

Nu cumpkgi r&mhrP
alungite sau rEisaduri cu frunze
cu margini brune sztu patate.

IARNA
Comandii
Comandafi semintele.
Interesafi-v3 asupra noilor
soiuri.

PRIMAVARATIMPURIU
Semamanare
Din martie seminafi semiflele

Seare. C~rcium&rese!le
hfloresc fi d a d a n t expuse
la soare doar o jumatgte de
zi, dar atunci tulpina lor se
tndreapt2i spre soare.
Sol permeabil, bogat Tn
substanpa nutritive. Udafi
c&rciumi?meleregulat, mai
ales p v r m e secetoasi.

i n pastile de turb3, astfel le

puteji planta in strat far3
transplantare.

TRUCURI

a Wi@ florile pentru vaza

numai dup3 ce s-au deschis
complet, a d e l duread mai
muk.
D a d u@ flori de
drciumlrese Tn lizi cu silice
@iclxidde siliciu), ot@neji
flari uscate extrem de
interesante fi foarte durabile.

,m

PRIMAVARA TARZIU
Plantare $i s d n a r e
De la mijlocul lui mai, plantqi
rssadurilein strat. hainte tnG.
califi-le! In aceasta perioadi
putefi semina #idirect Tn strat.

Udare si fertilizare
Udafi regulat pe weme uscata.
Adaugafi lunar ingrwmlnt
lichid la apa de udat (stdnga).
Tiiafi sistematic florile trecute.

Q IMP AMMP SRL

RO-P-02-10-019

i n cazul bolii pati4rii frunzelor, pe tulpini $ipe frunze apar Pete Tntunecate,
care se extind. In final, ca
urmare a putrezirii
tulpinilor, plantele pier.
Indepirtafi plantele bolnave. Tn caz de infectare
puternici, stropifi cu solujii
de fungicide.

lSBN 9 ~ 8 6 0 9 2 8 1

PLANTARE 51 ~NGRIJIRE
ACCESORII - --..... .,- -- --. -.-...-. --- - .--- -- ., ....-.,., ,,u

Pfante iubitoare de soare, &cium;iresefe de forme

CBrciurniiresele necesiti
lurnini gi d d u r i . fn condifii
ideale dezvoltii flori vesele gi
rnulticolore pBni toarnna. fn
privinp cultivirii in griidini,
rneriti amintite doui specii.
Zinnia elegans are
nurneroase soiuri gi variedpi.
Este specia cea rnai cunoscuti,
in deosebit de rnulte culori gi
forrne.
Florile sale pot fi simple,
serniinvoalte siu invoalte, de
culoare albi, galbenii, portocalie, ro~ie,roz sau violet5.

I
I
Zinnia aogustiblia

Soiurile Inalte gi amestecurile au Endgirnea de 60-1 00

crn. Florile lor searnini deseori
cu acelea ale crizanternelor,
daliilor sau daliilor-cactus. fn
straturi par intrudtva rigide,
dar in v~ sunt splendide.
Soiurile serniinalte au
40-60 crn. Este celebru soiul
,,Liliputn, cu flori pompon
rniirunte, ca ~ihibridul
,,Ruffles F,", care exist5 in rnai
rnulte culori.
Soiurile scunde au o
indilyirne de cel rnult 30 crn gi
se pot planta gi in ghivece.
Sunt preferafi hibrizii
, , ~ r e a r n l a n d~i ,,Peter-Pan".
Zinnia angustifofia nu este
atBt de popularii gi are rnai
putine soiuri. Fiecare soi disbuhe de flori albe, galbene,
portocalii sau rogu-rnaroniu,
unele soiuri fiind chiar bicolore. Florile sunt rnai mici
i e d t cele ale primei specii,
..
und, de regul5, simple sau rnai
p j i n invoalte. fntreaga planti
este rnult rnai grajioasii, inilgirnea sa fiind de cel mult 50 crn.

UNDE SE PLAN TEA^?

-

:oate currile rurale ~istraturile

de flori pentru buchece.
Plantagi-le intotdeauna intr-un
loc insorit.
Soiurile scunde sunt ideale
ca b o r d d a aleilor sau ca
farad5 a straturilor de flori.
Soiurile serniinalte ~i inalte
sunt recornandate pentru
decorarea centrului straturilor de flori sau umplerea

capac O plantator Cl pastile de turba Cl ingra~amintlichid

fn &le de bacon sau ciubere sunt corespundtoare

soiurile scunde, dar gi soiul
,,Classicv al speciei Zinnia
angusrifblia.

CE SE P

~ALATUIU?

Asociate cu alte plante anuale,

se pot realiza cornbinagii coloristice pregnante.
Culoarea caldi rogu-$beniu a drciurn;ireselor se poate
completa cu nuanp de violet.
I se potrivesc de rninune
pufulerii, salvia albastd gi
floarea-miresei.
Pentru realizarea unui efect
de contopire a culorilor In
stratul de flori, asociari
drciurnPrese albe, plbene gi
portocalii cu gdbenele, criire

D a d preferari rozul gi
albul, plantagi drciurniirese
roz in fafa reginei-nopgii albe
gi inalte (Nicoriana sylvesrris)
sau asociagi-o cu pufulegi albi
(Ageratum housronianum
Jchnittstar).

b
I

1k*,

sedm~ic#nmnrtir.
Amplasaji pasrilele de t u a
in
7mBihrrp-lecw a@, qmi
int~oducejiin swastaa cste 2 3

lloopari$ I d a cu tm cap#
peritrua-i cons ~ % &miditatea. .Ampka$i
sem&ndltura intr-un loc luminor gi

unricita

mid

Dupe ce w rHdrit pl&ntufde,

ridicaji capacul lizii zilnic
cdtwa ore, pentru a preveni contaminirile micotice.

De la mijlocul lui rnai plantali

rBsadurile afar& SBpali gropi,
ameliorati solul extras cu
ingra$%nlnt 5i sBdili micile
plante.

2,

indepartafi unele de altele

r&adurile mi mad UI puyn
timp Inainte de plantare, expunefi-le afar&,Tn penumbra, pentru a se tali.

I
I

Gridiniiit iscusit

Mu C U R I ~r&&wi
~
alungite sau rIsaduri cu frunze
cu margini brune s w m a w .

1 'mmi,$jire

0 Soam. Cti~ciumL5resele
Tnflorerc gi dac& sunt expuse
la soare doar o jumatate de
zi, clar atunci tulpina lor se
TndraptG spre soare.
0 Sd pmmabil, bogat In
S
J nutritii.
~
Udaf i
c&rciumlreseCe regulat, mai
ales pe vreme secetoasi.

tot an ul

Tgiafl florile pentru mza

numai dupa ce s-au dmhis
complet, astfel duread mai
mutt.
Daca umqi flori de
cdlrciumirese Tn ISzi cu silice
bioxid de siliciu), ob$ineji
flori uscate extrem de
interesante ~i f o a m durabile.

1-*-

rn

in pastile de turba, astfel le

putefi planta in strat f i r i
Comandafi serninfele.
Interesafi-vi asupra noilor
P R I M ~ A R ATARZIU
I

Plantare si sema'nare

PRIMAVARA TlMPURlU
Din martie serninafi serninfele

De la mijlocul lui mi, plantafi

risadurilein strat. inainte insi,
dlifi-le! in aceasti perioadi

in cazul bolii plitSrii frun-

care se extind. In final, ca

urmare a putrezirii

'

STRATURI DE FLORI
$1 PLANTE DE BORDURA

GRUPA

Ciubo tica-cucului
I

Inflorescen ti boga ti in locurile cu pen urnbra'

I

Grzdinirit iscusit

a Cumptira~ciubofica-cuculu$
deja inflorita pentru cZ astfel
se vede culoarea florii. Alegejd

Ciubo$ica-awlui preferti
locurile cu penumbra, dar cu
udare adecvata. Se dezvolti
bine ~iTn locurile insorite.
frumos in
wlws. bSne

penma-

Crefleli planta i n locuinfa la

o temperatura in jur de 20C,
altminteri seminfele nu vor
germina.
In llzile de balcon plantali
rasaduri viguroase. Replantalile in gradina numai dupa ce au
inflorit in totalitate.

Doctorul plantelor

plantali-o in gradin2 sau in

subfire de compost, altvase. Pe timp umed apzali
minteri r2dBdna plantei va
Tn preajma vaselor crengi tai- i e ~lai suprafala solului.
ate in bucali mici pentru ca
melcii sa nu roadi planta
(dreapta).

WARA TlMPURlU
Udare gi fertiitzare
Menlineti ciubofica-cucului
Tn umereala permanents.
Dupa o perioada mai secetoasa udali-o din abunden*.
On perioada de inflorire
imprastiai compost o singuri data la ridacina
plantei.

L11

.a ciubolica-cucului pot
apirea frecvent pe frunze
pete de culoare brun inchis,
i n urrna carora planta se va
ofili repede. indepartafi
toate parfile bolnave, $irarificati zonele prea dense ale
~lantei.

STRATURI DE FLORl51
PLANTE DE B O R D U ~

*-

GRUPA ;

Lobelia pitici

Flori frumoase fn grridina' fipe terasa

.',

- r

Lobelia pitim' cu florile sale grap'oase produce o

atmoskra"romantics' h gridina'fipe balcon.

Florile mkunte ale lobeliei

form& din mai p h I in
octombrie un covor vegetal
dens, in culori vesele. Culoarea
clasid a lobeliei este albastruinchis, de tonalitate intens3
ins5 exisd gi soiuri cu flori
albasuu-deschis, albe sau roz
cu centrul parfial alb.
In privinp modului de
cregtere se disting dous soiuri:
lobeliile cu tulpins erects,
compacte pi formhd covor
vegetal gi lobeliile pendente,
lungi, cu lLtari Pnfloritori.
Soiurile ce f o r m e d covor
vegetal sunt ,Kristallpalastn cu
flori albastru-hchis gi frunze
de culoare Pnchisii,
,Cambridge Bluen albastrudeschis, ,,Rosamundencu flori
roz gi Pete albe, precum gi soiul
alb-imaculat ,,Schneeballn.
Dintre lobelide pendente
merits sP fie amintite soiurile
,,Richardii" cu lsstari de 80 cm
gi flori albastru-deschis gi seria
,,Pendulamavand mai multe
nuanje.
Din genul lobeliilor fac pane

Compozifia consta din lobelia

ca acoperitoare de sol Fn jurul
pomi~orului.Amestecafi pamlntul cu ingra$imlnt. Plantafi

Extragefi cu grija lobeliile dir

ghivece ~i plantafi-le la distanfe egale de pomi~or.Umpleti
vasul cu pamant.

~omisorul.
. =
Lobelia pitid

gi ate specii aspectuoase, ca

de exemplu soiul cu flori rogii
splendide (Lobelia x speciosa),
avand inafimea de 90 cm, gi
Lobelia Mgens cu flori roguaprins gi frunze de asemenea
rogii.

sub pomigori cu trunchi Pnalt

plantaji Pn ciubere. In ampolne
sunt potrivite lobelii pendente
cu inflorire bogad.

UNDE SE P L A N T E ~ ?
Lobeliile cu forme diferite se
pot folosi in variate moduri.
Ca plante in bordutii
d e l e c t d privirea nu numai
prin florile lor fiumoase, dar
prin perioada l u n g de
Pnflorire.
Ca acoperitoare de sol
plants$ lobelii fn straturile
d a t e la soare. Lobelia se evid e n j i deosebit
~
de bine in
compania florilor cu d i e
scunda sau in h p d a straturilor, acolo unde benefici&
de soare suficient.
Plantaji soiurile compacte
pe terast ca plante intermediare sau de bordurs.
Lobeliile sunt aspectuoase gi

Lobeliile albastru-inchis gi
crZijele portocalii formead un
ansarnblu Pn culori vioaie
inflorind toad vara.
Combinagia dintre lobelia

albastru-Inchis, ciucugoara albs

~i mugcata rogu-carmin produce o impresie fermedtoare
in lada de balcon.
Soiurile compacte diversifid
gi echilibred prin forma lor
compozijiile objinute prin
asocierea cu plante de constitufie rnai I d , ca de exemplu
regina-nopjii (Nicotiana

3 Presati pamdntul in jurul

3 lobeliilor. Udafi plantele pen- Lf plantile la 7-8 cm pentru a

tru ca solul si se compacteze in
jurul radacinilor.

sylvestris).

Adrninistrafi plantelor
ingra~3minte.Diluati in apa
de udat a lobeliilor ingrA2AmAnt
lichid.

stimula a d e l Fnfloririle viitoare.

GRUPA 7

21

Gridinirit iscusit
I

LUMINA
a Cmp%qf pbn*

51 SOL

TRUCURI

!ping

'i'

$&adnilehorticdra.

* Nu cumpirati plante cu
listari subtiri, cu frunze
risucite, galbene.

~MAVARA

le Tntt-un loc lurninos $i

aerisit (jos). La mijlocul lui
in martie, semhaji Fn
mai transplan.tati risadurile
locuinf8. Deoarece seminfele Fn grldinh sau punefi-le
lobeliei genninead la
afar& On vase.
lumini, presati-le bine Tn
pimant, dar nu le x q e r i f i .
VARA
Dupi daui sipt;imdni repiTbciere gi lngrijire
cati plintutele $iarnplasa$Tiiati regulat florile trecute.
Fertilizati dupi prima
inflorire. Pe vreme secetoad
udali plantele.

M n m gi plantare

-1

Dupi primul Rghef, scoatefi

plantele din sol $icompostati-le.

'

Lobelia este atacati rar de

boli sau diunitori. Pe clldura toridg insi e posibil a
nu infloreasd. Udati
plantele mai des ~itiiali-le
pentru ca pe timp mai
ricoros s i infloreasci din
nou.

Copiii soarelui
Aceste pfante ornamentaleperene sunt caracterizate prin
Morire abundent i pi fongevitate.

Rudbeckia prezinta varietsji

anuale, bienale gi perene. Vorn
prezenta aici inddgitele soiuri
perene.

Soiul ,,Goldsturm" (Rudbeckia fulgida ,,Goldsrurm")

ofed o priveli~ternagnifid
prin
florile sale uria,se gi stigrnatul lor
specific negru-rnaroniu. Cre9te
doar 60-80 crn, fiind cel rnai
scund soi.

Soiul ,,Goldball" (Rudbeckia laciniara ,,Goldball")

atinge
" .si indtimea de 2 rn si are
flori rotunde, cu petale biiture.
Este floarea cea rnai des intllnit2 in grsdinile fsriinegti.
Petalele florilor din soiul

Rudbeckia nitida ,,Herbstsonne" atlrni in jos, dlnd

florii o imagine glurnea5s, de
paragut%.
Toate soiurile de Rudbeckia
perene cresc repede, prin
lastarire ajungbd in curlnd
tufe ample ~i bogate.

UNDE SE PLANTEAZX?
Rudbeckia este floarea perfects
pentru straturile 8i bordurile de
flori aflate in locuri insorite.
Soiul ,,Goldsturm", rnai
scund, este indicat a se planta
in gddini mai rnici. Vara, se
sirnte bine in jardiniere pe
terasP sau balcon.
Soiurile rnai Pnalte sunt
foarte aratoase llngii garduri, de
care se ~i sprijins. Devin
atracfia gddinii gi in straturi de
flori rnai rnari sau pe borduri,
datorita faptului d in scurt
tirnp se transforms in tufe
ample.

i CE SE PUNT^

Soiul,,~oldbaU"mpenlehwfte

~TURI

Cornbinariile de iarbs mare

(Helenium), Heliopsis
helianthoides var. scabra gi
splinuja (Solidago) ofera de-a
lungul anilor rninunate nuanje
de galben gi portocaliu. Cei care
sadesc, printre Rudbeckia, verbere in luna rnai, din iunie se

vor bucura de inedite ,,phiroare" Pete rnov in marea galbenP de flori. Oferg de asernenea un spectacol ferrnedtor
cornbinajia cu albul
brurngrelelor, ochiul-boului,
Monarda, cu albastrul deschis
?a1 salviei de l u n d (Salvia uliginosa), cu portocaliul florilor de
Tithonia rotundifolia, ,si albastrul-violet al pufulefilor

(Agerarum housronian um).

Este de efect gi arnplasarea
printre ierburi ornamentale, ca
de exernplu Calarnagrosris varia
ori Panicurn virgarum.

I
I
R u d M a nitida ,,Herbasomem

Pentru
scoateji
cazmaua rizomul din
5parndnt.
cu cazmaua in
fnmul$ire,

Taiafi-1

patru zi dditi partile separat.

cu

CARTE

GRIIPA 7

iscusit1,

zilnic

22

,:

j.

.,.. t{*

ploaie scuturati apa de

pe plante, scutind astfel tija
florala de o greutate in pkrs.

a Soiul ,,Goldsturmn se
inmuljege prin seminje.
trnprHStiaji seminjele ~iapHsajile in plmantul stratului de
flor

frunze ingalbenite sau cu

,
'

r,

' y k
=
PRIMAVARA
TOAMNA
Gdire
lernare
Risadurile se pot sadi in stra- Toarnna, soiurile Si speciile
tul de flori In lunile rnartieinalte, se vor t;iia pan3 la
aprilie. lnainte Cnsi, neaparat 15 cm, ~ise vor acoperi cu
fertilizaji parnantul cu comcornpost.
post ~i balegar de grajd.
8

Tratare cu lngri$(i;rninte
$i ingrijire
Premergitor infloririi, se va
amesteca in parngnt, i n jurul
plantei, o doz5 mica de
ingra$imlnt. Sprijiniti
plantele de arac (dreapta). Pe
vrerne de seceta, udati-le din
bel~ug.Florile ofilite se vor
indepirta regulat, prin tiiiere.

'1.

Viermii de sarma se infig i n

frunze, lasand i n urma lor
Pete rnaronii $igauri.
Frunzele deterioarate trebuie indepartate ~idistruse,
nu le punefi sub nici o forrni i n compost1 Plantele
foarte infectate trebuie
,atate cu insecticide.

U n anstocrat prin tre

PLANTARE $1

TNGRIJBE
-

--

_ __~OWII:
tl r ~ - u r dk
i nernahlni C

sapat O compost O plantator Gtngrari:mlnt

urca de
chirnic complex

Fforile efegante, in forma'

de fuminare supfa'ale
nemu~oruluisun t podoaba
fiedrei @dini.

Culoarea albastd caracteristid

nemgiporiior in&d privirile.
Printre soiurile noi se gkesc
soiuri cu flori albe, roz gi violete,
simple gi invoalte, ba chiar pi
soiuri bicolore. Acestea se pot
imp2gi in trei grupe.
Cel mai frecvenc se cultiva
Delphinium datum. Florile
dese, dispuse in inflorescen~elumhare cresc p%nlla
indjimea de 1,2-2,2 m.
Delphinium x belladoma
are o indfime de 0,8-1,2 m,
inflorescengele sale sunt mai
delicate, mai laxe gi mai pugin
rigide.

Hibridul ,,Blue Bird"

Primavara sau toamna, af%

nafi solul adanc, plivifi stratul
bun8tlifiti-l cu un strat de

S&pa$i gropi de plantare la

distante de 60 cm,cu
adancimea de aprox. 15 cm.
Amestecati pufin ingr6~amant
chimic in pamantul extras.

Hibridul ,,Galahad"

Ddphinium pacific, a v h d o
f n i l w e de 1,5-2 m, este varietatea uriqa a nem%rului de
grkhna.
floriie-lumhxe erecte cu plante
a & ~ t o a r e ,reverenfioase, ca de
exemplu cu specii de ierburi
Plant* nerngsorii inalgi in h- decorative.
dalul straturilor de b o r d d , iar
Trandafirii rogii sau roz sunt
pe cei de talie mijlocie in centrul plante asociate consacrate ale
nemfiorului de @din&
stratului.
Tonurile galbene - de exemDe-alungul aleilor, drumurilor majestuosul Delphinium x plu coada-goricelului sau
belladonna arad minunat.
crewarele - se a r m o n k z i i de
asemenea cu albastrul
fi vase arad bine soiurile
scunde. Plantafi sub nemfisori
nemfiodui.
Combinaria, considerad deja
flori albe pendente de lobularia
sau lobelii.
clasicil de rop-alb-albastru a
@dinilor rustice, se poate realiza intr-un strat fermedtor de
uandafiri, crini albi gi nem+pri.
Nem&orii, perene aspecnloase
Nemgigorii albqtri e c h i l i b d
se pot asoda si cu macul orienp e r f a imaginea perenelor albe
tal sau cu bujorii de grkling.
sau fn culori pastelate. Penuu a
In perioada infloririi de toarnobgine e k t e interesante prii
M hgrijifi-vii de plantele de
combinafi brmelor, asociag
acompaniamen~cea mai bun5

UNDE SE PLANTEAZ~?

alegere sunt stelufele, binecunoscute prii variemea mare

de soiuri.

dj

in iulFe,
plaMetWu&
la 15 cm deasupra wltltd8
fel eke vor retnflori la d%#jtul
verii.

,
r

71-

-l.'

,\&

Jra'dina'rit iscusit

'qi

Cum@ra$ plante
sinitoase, in ghivece t%
diarnetrul de 10 crn. PlantaSi-le toarnna sau prirnavara
devrerne.

LUMINA SI SOL

TRUCURI

LuminZi natural& Nernti~od'l

prefer5 locurile protejate de
vant, dar rkoroase $iaerisite.

Toamna tarziu, t3iafi

plantele pan5 la lungirnea de
15 crn. bternefi in jurul lor
compost ~iacoperiti tulpinile
cu rarnuri uxate.
Plantati nemti~oriiling3 un
gard sau un zid Tnsorit, pentru
a-i proteja de vint. Evitafi
stagnarea aerului fierbinte!

So1 bogat i n substanfe

nutritive. Plantele necesit5 un
sol af%nat~ireavan, dar in
care apa nu stagneaz3.

@ Nu cumphrati plante

hflorite, pentru c5 rnai tarziu

vor ir4'n.i slah

.I

.I

Jflgrijre tot an m1)octorulplantelor

-

Plantare
AfAnafi profund solul.
Ameliorafi-l cu compost $i
Tngri@rn$ntcomplex.
Plantati rkisadurile.

VARA
tngroire #i Were
Sprijinifi plantele cu tutori.
Pe vreme secetoad, udati-le.
T3iafi plantele trecute la
in3ltirnea de 15 crn.

Sprijiniti din nou plantele

inflorire, taiati din nou las; .

tarii la 15 cm deasupra mlu- {
lui. RispAnditi compost In ;:
jurul plantelor gi protejati-le ,
contra tnghetului cu frunzir
uxat 00s). Toarnna este de *
asemenea adecvata pentru
plantarea r3sadurilor ri
transplantare,

Uneori, noaptea, melcii distrug i n intregirne plantele

tinere. Protecfie: capcane
pentru rnelci sau pesticide.
Nernfirorii sunt vulnerabili
la boala f5in3rii. Preventie:
stropiti cu fiertur3 de coada-calului ~iap3 in
propoGie de 1:5.

..

Gridinirit iscusk M
..: -p.u
. .

, I . < , . (

I
I

.+ I'.

..

. .

..

4
k h n .

TRUCURI

@ Cumparati pla*
viguroase, compade, care au
linceput s l Infloreasci.

Soare. D a d ciucupara nu
beneficiaza zilnic de cel pufin
gase ore de soare, se alungefle
~ilhflorme insuficient.

Clucqoara
Pre
semanata
egalonat,
astfel vor

f i totdeauna plante noi care

vor acoperi golurile din strat.

.a Marcafi cu fsina locul

ciucu~oarelorplantate tn
strat.

. .' i'
? .

ghivece de turbg sau ladi de

serninat, intr-un loc lurninos,

Transplantafi risadurile afari

la mijlocul lui rnai. lncepand
cugoara poate fi serninata gi

Dupi Tnflorire, pentru a stirnula formarea bobocilor, tliaji la

jurnitate toate plantele.

C r s P ABilMP SRL

risphdirea serninjelor. Daci

rispindifi florile ofilite fntr-un
strat liber 009, prirnavara
urrnitoare din serninfe se vor
dezvolta noi plante.

.... .
.I

%
.:

$,

:'.
8 ,

;;.. i,?;:

I n sol urned poate surveni

putrezirea rgdhcinii sau a
coletului. Boala se rnanif e s prin
~ ingslbenirea gi
pieirea diferitelor plrfi ale
plantei. ?ndeplrtafi exernplarele infedate, arneliorafi
perrneabilitatea solului ~i
reducefi cantitatea apei de
udat.

ISBN 97&963-86092-01

aJsOlJ nquad

a~irosui u n ~ ~urrv 'auaqp3

~s
m y ap ~ J E N
V

Grdincit iscusit

Cump&a$ semwe m
rasaduri compacte ln ghivece,
cu frunzi~des, verde-Tnchis.

Soare. CrhItek se dezvolta

optim fn ware dsplin.
Mejaritatea miuribr Fnfloresc
toata vara.

Nu cump&qi plrnte cu
frunze wz&e, alungb.
Risadurile neingrijite mi

m W cu humus. Crhifele se
~mrifti3
blne tn aproape
twts wlurile, dar le displace

Radacina craifelor elimina

substanfe care alungl
nematodele. Semanati
seminfe de craee ~iprintre
legume.
m Plantele obfinute din
.semlnare tanie, tn apriliemai, direct ?nstrat, vor Tnflori
mai 9niu. tn luna iulie.

PRI~ARA
TlMPURlU

Tdiere gi fertikare
In februariemartie, semanati
Ciupi$ fiorile trecute $ifertiliin vase de semanare, O
n ghivece zati o data la pahu siptimini.
de turba sau in tablete de turba presata (dreapta,jos).

crlitele din sol ~icomposts$-le.

PRIMAVARA ~ A m u
Gliti plantufele: In mai, timp

Criitele sunt rezistente la

boli, dar, din pacate, constituie hrana preferau a melcilor. Protejati-lecu o plasa
contra melcilor sau amenajafi capcane pentru melci.
Daca folosifi pesticide, avefi
griji ca pasarile sH nu aibi
acces la ele.

CARTEA

STRATURI DE FLORl51
PLANTE DE B O R D U ~

GRUPA i

26

"

Stef u t i
I

fnflorepe de la mJlocul verii p h i h venirea fngbetului

/

n1
4 ingrijire sirnpla

.ninl naturals

.-

& permeabil
##10-25 crn

'

m P J n D g r

!~oS!lurau n3 a n w q p
aiuenu UJ alnla~seuuraa pu!
-pose EJaA B a ~ q m nmop
l
Bqp y ~ o m
plseqp a r e o p
ap ~ a r un
~ se[euaure aleod a s
p q y a j a ~ d'UOU ap aprru
.(~.vqPnH)
- w s ug sap !em alelsape xuns
aua~adainlas rnpla13 -aA!l
-mnu aimlsqns UJ le%oq w i d
nu IS lwsn ~ o S n10s n j NOH
ap a p x m s ul !S rep <au!dp
a p p 8 ug a ~ a u e l drj lod
snu!dp.J ~ J W S! snllaurr?JaJsv
~ o p ( n e1 euaq@%a r u o p ~ap
TJOU rn !ruqqp-lap!A !JOB
rn s n p m JJIW n~duraxaap
@pose p e p naq@-nqseq~e
nlquresue un au!iqo ! i a ~ n j
. a ~ m l dap
!mpj alpur n3 alepow y lod
=me ap 'asJaAlp luns a l a i n p ~ s

eapun3s pur
~01!!3ads e JOT dy u j ~ e 'alpui
!
~o~!!~ads
e p u y uj r?an~ppl3
yajo w p o w au!Seur! 0
-(.wp!ouy%t.qurn~d
aw?aso~was)eur%psole
-la!so~oja ~ e o d
as p s ap 101
-!ladme l d a ~ .(nurnq~adn~'L
a
urn!uouralod)mn!u
-ouralod ap lalop In!os nr, nes
'ar~seqp!JOU n3 alaqure '(sn3
-rlaumq sdou!yq) ! n p w q o p
- w n p p !i (wn!u!yd,raa)

.Jae ap
- w o ~ap w~ s ap ieJp un 10s u!
'Jolaua!nJnq ea~eued
alnq ade u!p sa! !ew nu pug:, !$e~a$sa~ue
-apul edna .e6!ledes n~!nl
~ g '@nplk?
d
gde n3 nea1e6
a ~ z u~n~au!e$uo3~ierwull
i
- n z e inlos
~ ~ !ie*,e guweol

-amou ~a~sgr
.!lpa!~e~a ~ p u r
.(s!suau!p sn yda~s!ym)
q a~a!@~r,laurcn
S! !ipw
B p u a anow '!npoq-In!yr,o nr,
aueoj ap a~@ypuj 'un 0s-s I
( 3 ~ 3pua8)
s ~ aua~ada ~ a l n ~ a u ap e a u r r j p ~pqedapau (sns
-amp JJIW)m!~!d alainps
atlapUymOJamqW n N
p w ~ n %aIa
y arluyrd .amatroi
.eqp nes ZOJ
<aundmdcu!ur~w-nSo~'Fa1
py~ogq
ap5nlats q p s p a
-O!A c p $ u l - n n w q p a
' !Jo!A
areur ~ u S!x ala!slanyp 0
a n o p ap mns aps a p j p a p e ~
pnseqp nes ZOJ pa lo!^ !JO
alp" ~ u aim
r ap p u g JOI!J
-!.@~J~-!Aou
J ~ I W !S pn3soun3
a q q p!leuurol aJeoU o a1s3 -OD mreopr, 'pn!os aseolaurnu
-un 09 1 ap eaur+ul!S aSume
ap unds!p p d s a p q u v
.asap !Jn!yJunqur ul asnds!p
~ o al-es
d apn!os !9 aa!yBue
luns alpold .a!rqura~das !S a!p!
aJmJ a l b ~ o ~ u j 09 el e q d
%nllacmJ ~ J W 'apn!
!S ~ u aJ1q
r a l b ~ o f l u.eu!dp
~
ad a n o p~ u n o a l p !S un 0 s
-S 1 ap a u r g ~ u ot rn %mu11
- ~ a r ~ J d P J o ma w d s
u!p a ~ w dm y m q d p ~a~sgr
'!~opu ale
pur aim ul am!ppJaurcn
pu!g !m!os a3?3pmuau 'are1
-ndod
ap alueld luns
w ~ s a na: r 1 q a q n w -!pads
ap 009 A P F O ~ ~ ~ p-de
nes mpuaS 'pfoq ap umrlxa
a m ~ o ~ a i n pwxerpA!a
ls

uwal ap gelat

3tllfItl3N?IS 3UVlNVld

rn

Gridingrit iscusit

Cumparafi plante
dezvoltate, de culoare verdeintens, cu cafiva boboci.

Soare. Stelufele infloresc cel

rnai frurnos la soare.

Majoritatea speciilor preferi

solul permeabil, bogat i n
substanje nutritive ~ihumus.
Aster arneNus se dezvolti
optirn in sol usor calcaros.

Nu cumpirafi plante firave,

sfrijite, in sol uscat, cu frunze
ofilite awnand.

Stelufele pitice vor crezte

mai tufos daci le sunt tiiati
listarii tineri.

Nu plantafi Aster novaeangliae in sol compact,

deoarece efectivele frurnoase
vor cidea.

TOAMNA

Fertilizare
Perioada de plantare cea
rnai favorabila a stelutelor.

Mulcifi cu compost solul din

jurul plantelor. Tiiafi rizornii
intinerire, operafie necesara
rnai ales in cazul exemplarelor rnai vbrstnice.

Udafi bine plantele pe weme

de seceti indellingatti.
Sprijiniti soiurile Tnalte cu
tutori, pentru a nu se apleca.
i n d e ~ r t a fsisternatic
i
florile
trecute, astFel plantele nu
rnai produc serninfc, rimbn
viguroase ti infloresc rnai fru-

cauzati de ciupercile din

sol. Florile se ofilesc subit, la
baza tulpinilor devine vizib i l i o peliculi rnicotici de
culoare deschisi. Nirnicifi
exernplarele infectate. Tirnp
de cafiva ani nu rnai plantafi
stelufe in stratul infectat.

IMP ABllMP SRL

A .

%' .

n u .

--

,&.

La--*.::

-, ,

Artificii colora te --

-9

--" - Ffodeb o a s e ale mentei decorative Moresc deasupra

fiulmfor cu partirm p b t .

Varianta s5lbatid a mentei decorative cu florile rogu-stacojiu

(Monarda d i d p a ) provine din
America de Nord. Pe tulpina
puternid, cu muchii hfloresc
multe flori labiate ce form&
g u l e q late. Frunzele au parfUm asemhiitor mentei gi cimbrigorului.
Pentm plantare sunt potrivite
h special soiurile hibride.
~ i b r i z ipot
i fi albi sau de diferite nuanfe de rogu, roz gi purpuriu. Soiuri foarte indZigite
sunt ,,Cambridge Scarlet" cu
flori stawjii, ,,Crofiway Pinkn
cu flori roz-deschis, ,,Prarieband" cu flori rogu-somon gi
,,Adam" cu flori rogu-cirqiufipiitor. Soiul ,,Schneewittchenn
are flori albe. Soiurile movinchis ,,Blaustrumpf' gi movpurpuriu ,,Priirienachtn cresc
foarte inalte.

Plantafi menta decorativii in

tend stratului gi mascqi-i

UNDE SE PLANT^?
Menta decorativi se plant&
in straturile cu plante perene,

dar gi in c o l d insorit a1 &rigului sau in straturile cu plante

aromatice. Menta decorativii
prefer5 sold umed, astfel poate
fi plantad gi in apropier&
lacurilor mid.
riispindqte cu ajutorul I&tarilor
subterani i , cu timpul,
form& tufe mari, fiind astfel
ideals in straturile colorate, cu
caracter sabatic, natural.
Parfurnu1 gi culoarea floriior
atrage fluturii gi albinele. Plantaji menta decorativZ htr-un
s m t din apropierea te&
si
vefi putea&tfel admira toaG
vara flumrii ce roiesc in jurul
platei.
G u l e w l e de flori de culori
vii ale mentei decorative sunt
h o a s e a& in strat dt gi ca
flori
f n mz.5 se pkueaz.5
timp indelungat.

Menta decoratid rmraintz o

tu@ frumoass in fiecare strat de
flori.

tulpina god5 cu flori anuale sau

plante perene de toamni
scunde, cum ar fi ochiul-boului
sau iarba-grasii.
fn stnturi cu plante perene
se asort& cu florile de culori
vii ca rudbechia, lipdnoaiele,
veronica gi coada-goricelului.
kscraturilecucuacternatural asociafi menta decorativii
cu ierburi inalte, splinup gi rudbechia rogie. Stelufa, cioculberzei gi salvia a c c e n t u d cu
culori contrastante frumusejea
plantei.
La marginea lacurilor mid
plantafi menta decorativii aliituri de s h j e n e i siberieni,
i p a g e , crini galbenhgi crini de
toamnz.

k +e
de ierburi aromatice menta d e c o r a t i ~p a t e
colora straturile cu jdq, cimbrigor si mrhon.

I
D a d avefi fn gradin&varianta silbatid a mentai
decorative, gustali fruma1e
parfumate.
Folosind frunzele putei face
ceai cu gust de r n e m sau,
taiate marunt, putefi condimenta cu e k ralate sau d r nuri. Recoltafi frunwle
dimineata devrerne, splilafile 5i scuturati-le de apl.

ChmA

Men ti decorativa'

APROVIZIONARE

. .&'-i
-r
Cumpara$ plante Fogs%
8

1)

LUMINA 51 SOL

."I'

mrnificate, cu f r u n z i ~s i n b .
Flantele la container au radldnile dezvolt-

r Nu cumparafi plant@%
fiunze ofilite sau plante
peKiZe4%f%a&

GRUPA 7

'r sdare sau penumbrs. I n

locurile Tnsorite necesita sol
urned iar 5n cele serniumbroa-

r So1 permeabil, bogat I n

substanfe nutritive. Menta
decorativa tolereazs ~isolul
slab m d .

' Y 1 m g r y l r c tot an ul
PRIM AVARA TlMPURlU
Divizarea plantei
Primavara la trei-patru ani
divizafi tufele. Scoatefi ,
rizomul ~itaiaji-l cu o cazrna
ascufita (dreapta jos).
Replantafi parfile sanatoase,
viguroase cu rnulji Iastari
tineri.

TOAMMA

VARA
Udat
Menta decorativi necesita
multa api. Vara, pe vrerne
fare ploaie, udati planta de
1-2 ori pe sZipt3rnAni.

e
I

I*

TRUCURI

Plantati rnenta decorativa

Intr-un vas mare de plastic ~i
a~ezajiplanta cu vas cu t o t i n
pirn%nt, pentru a-i putea verifica lastarii din sol.

r Clnd planta inflorepte mai

slab, divizafi-o.

27

octorul plan telc

T1km
Dupg Tnflorire p@fi a i a florile, dar pute$i apta pi pentru
@&area lor: caste seminale rotunde reprezinta
decorul de toarnns si iarnB
al grgdinii.

Numeroase soiuri ale

rnentei decorative sunt sel,
sibile la fainare rnai ales
cdnd sunt plantate prea des
sau solul este prea uscat. Pe
frunzele contaminate apare
un strat fiinos alb. Scurta!
plantele contaminate pan2
la inilfimea de 15 crn, pistrati solul urned si divizati
plantele la 3-4 ani.

&.g 2
8 $2i

sag-

s.:g E a,
.E L m 3 L
m 9
wa:-cr$
2g.s c c

=;;za
!s;asm
m p.g

QU

~ = E E N
u

4,

msaz rn

CARTEA

GRUPA 7

28

,
I
Gridinirit iscusit

APROVIZIONARE
Cumpiirafi seminfe salli
rasaduri Tndesate, avandiel
putin o floare, pentru a putalege culoarea doritR
Nu cumplrafi plan%
sau plante a caror radec~
iesw p&i d i c i i l e &&

a api &e pfun& ~ I 4 f .

LUMINA SI SOL
Soare. Planta se dezvoltl
optim ~itnflorefle abundent
Tn locurile expuse la soare.

Sol cu humus, nisipos.

Planta necesita sol permeabil
~i bogat Tn substanp
nutritive-

11
*

Ameliorati solul argilos cu

amestec de compost-nisip.
Pentru iernare, toamna
tiiafi frunzele uxate, scoatefi
planta din pamint si pana
primavara pastrati florile in
ghivece in loc luminos ~i ferit
de inghet.

I
~ngryiretot an ul 1
Semanare
In martie semanafi gazania
in casa, In ghivece sau lazi.
Pistrafi solul uniform slab
umed.
MIM~VARA TAWIU
Adaptsre $i plantare
Repicafi rasadurilei n rlsadnite reci incepind de la
finele lui aprilie. in mai,
odata cu trecerea tnghefului
se pot planta Tn gradinl, la
locul definitiv. K? aprilie
putefi cumpara din unitiifile
horticole rasaduri crescute h
prealabil.

Taiafi regulat florile ofilite

fjos),astfel stimulafi dezvoltarea noilor flori. La c5te
patru saptamdni adaugafi tr
apa de udat ingrZ@mant
lichid.
Putregaiul rldgcinilor ~i
putregaiul cenu~iuapar pe
plante dupa perioade
ploioase mai lungi, tn special in locurile i n care apa
stagneaza. Scoatefi
plantele contaminate. In
anul urmator ameliorafi
solul cu compost $inisip.

PLANTARE SI ~NGRIJIRE
Potopul de flori a1 @ei

1
/

ACCESORII: R seminfe de gazania P p2mBnt pentru rgsadu..

Q rasadnifil cu capac Q stropitoare R ghivece R plantator

este podoaba straturilor

Gazania este originarai din

Africa de Sud.
Din rozetele ddtuite din
frunzele b a d e verde-inchis
vara se Pnalp tulpinile scurte in
v k h l &om sunt situate flori
de culori fipaitoare, cu
diarnetrul de 7- 10 cm, care se
deschid doar la soare, seam pi
pe timp noros Pnchizhdu-se.
Planta origin& este peren'i,
ins5 in regiunile noaswe nu
FermecaWtoraovor floral
t o l e r d iarna, astfel este
plantad ca floare anudai.
~ l a n t apoate ierna in casai, in
UNDE SE
locurile fir5 ger.
f n wmerj se @ a c
numerosi hibrizi cu flori de
Gazania nu necesitii rnultai apai
pi Pnflorqte abundent in
culoare Abai, galbenl, bronz,
locurile uscate, astfel este planportocalie, roz pi ropie.
Soiurile Mini-Star 4 soiurile
ta ideals a locurilor fierbinji,
mixajelor Chansonette 0: 15 an) uscate pi expuse la soare. Poate
pi Morgentau (P: 25 cm) au
fi plantats h stratwile
form5 scund& hdesatiX.
insorite de Iin@ trepte sau pe
Exemplarele mixajelor hibride
coama zidurilor. fn graidinile
Sonnenschein ating indilfimea
alpine poate fi utilizatai pi ca
de 30 cm.
plant5 intermediad.

La hceputul lui martbe

umpleti vasul pentru incoltire
sau un bol cu amestec de
padnt-nigp A$emeJi seminplc
pe sol.

Presarati sern&nfitura'cu un
strat rubfire de pPimint, abdi
urrcezi+l fin cu stropitoareaJ
@stratisolul uniform urned.

Acoperili risadnifa cu capacul de sticla, aerisind-o prin

aFzarea sub sticla a ni$e pene
de lernn, evitlnd astfel
putrezirea plantelor.

PLAN TEA^?

Mixaj pestrif de hibrizi

Soiurile cu crqtere deasii

sunt decorative plantace pi in
l h i de balcon, suporturi pentru flori sau ghivece.

Gazania de culori vii, cu

creionki aparte se asorteazii cu
alte flori anuale de culori vii,
ca de exemplu dimorfoteca
(Dimorphotheca sinuara),
asteriscus (Asteriscus maritimus), doroteantus
(Dorotheanrh us bellidiformis)
pi ursinia (Ursinia anethoides).
Gazania poate fi asociad pi
cu vanilia cu flori dbastre

(Helio tropium arborescens)

sau felicia (Felicia amelloides).
Margaretele albe arbustiforme (Argyranthemum
fiutescens) produc un efect
relaxant printre florile pestrije
de gazania.
Gazania coloratii plantatii in
bordura stratului de flori
scoate tn widen@ frumusejea
stratului de limba-pqtelui
albastrg sau albii (Limonium
sinuatum) sau cu salvia albast1-5
(Salvia hrinacea).

Repicati risadurile dezvo

tate, cu cdte 4-5 frunzulite,
Tn ghivece cu diamentrul de
6-8 cm.

Gazania poate fi Tnmultiti

prin butisire. TZiati lgstarii,
La finele lui mai plantali
rAsadurile in grupuri de 3-5
fire. Udafi plantele 9 asigurati-le
substanfele nutritive necesare.

CARTEA

GRUPA 7

28

Gridinirit iscusit

LUMINA $1 SOL
& ',-

..

CumpHrafi sem~nfesaGi
risaduri indesate, avAndk4
pufin o floare, pentru a p u t e
alege culoarea dorita . .
Nu cumpHrafi plan@
0sau plante a c a r ~ r&i&&
r
+im#@#Iorificiile h
a apei de pe fundul d a f V

Soare. Planta se dezvolta

optirn ~iTnflorefle abundent
i n locurile expuse la soare.

PRIMAVARA T ~ Z I U
Adaptare P plantare
Repicafi risadurile R r i s a d
nife reci Tncepind de la
finele lui aprilie. i n rnai,
odati cu trecerea Tnghefului
se pot planta Tn gridini, la
locul definitiv. ?naprilie
puteti curnpira din unitafile
horticole rasaduri crescute Tn
prealabil.

~ G aregulat
j
florile ofilite
O'M), &el stirnulati dezvoltarea noilor flori. La d t e
patru si%ptirnaniadiugati I r
apa de udat ingraim3nt
lichid.

TRUCURI

Arneliorati solul argilos cu

arnestec de compost-nisip.
Pentru iernare, toarnna
tiiap frunzele uscate, scoatefi
planta din pirnant ~i p l n i
prirnivara pistrati florile in
ghivece Tn loc luminos ~iferit
de Tnghet.

Sol cu humus, nisipos.

Planta necesita sol perrneabil
$ibogat in substanfe

mngrijire tot an ui
in rnartie sernanafi gazania
in casi, Tn g h i m e sau lizi.
Pistrati solul uniform slab
urned.

11

loctorul plan telor

Putregaiul riidkinilor ~i
putregaiul cenu~iuapar pe
plante dupa perioade
ploioase rnai lungi, Tn special b locurile b care apa
stagneazi. Scoatefi
plantele contaminate. in
anul urrnitor arneliorati
solul cu compost ~inisip.

I
I

Inflorire durabiki

PLANTARE SI ~NGRIJIRE
I

u laaauur 1 u=
C;l plantator IJ compost

HLLraunm.

Fforilehalte ale fforiisoarelui se hgr&sc u ~ otri M o resc h galben sducitor pba' toamna.

vlvalca aualelut

u 1uIr-a

rreblF

VARIET~TI
Oamenii cunosc florea-soarelui
de rnilenii, iar in irnperiul
i n q i l o r era considerat5 ~ l a n t 5
s&nt~.Floarea, de o frurnuse~e
deosebit5, a fost adus%in
Europa de spanioli in jurul
anului 1570,pi de atunci a
devenit un frecvent locatar al
gradinilor.
Cea mai popular5 este specia anuala de floarea soarelui
cornun5 (Helianthus annuus)
care cregte la un rnetru
inal~irne.Pe tulpina groas5 gi
rnoale, cu rniez gelatinos, apar
flori uriqe care amintesc de
coroana solark Serninfele sunt
un aliment valoros.
CeaIaltZi specie a n d 1 este
floarea soarelui cu frunzele mici
(Helianthus debilis). Aceasta
are o tulpina care se rarnific5,
florile sunt rnai rnici pi crepte

-*ur...y

r r r r ,A...

M&uW bulghrii mai

&I..

'In sol, la intervale de o palml.

WIivaJi furca Tnainte ji hapoi.

compost cte cca, 5 cm grwime,

apoi greblqi 51 newt$ r & m t l .

Sipaji groapZi separat& pentru fiecare ghem de radikini.

Raadurile W u i e weate la
aceea9 adancime la a r e au f a t
Tn ghiveci.

4Safi

Floarea-soareluicu tulpina rogie

doar la jurnatate din fndilfirnea

florii-soarelui comune.
Exist5 rnulte soiuri anuale.
fn3Fimea acestora variaii intre
40 crn pi 3 rnetri.
Floarea-soarehi perenH este
de rnai multe feluri, de exernplu
cea cu tulpina ropie (Helianthus
atrorubens) sau soiul popular
cu rnulte flori (Helianthus
decapetalus). Florile rnari ale
acestor soiuri stau pe d t e o
ramur5 separad. Florile nu
necesita vreo Pngrijire deosebit5
pi infloresc necontenit din
rniaul verii p h 5 toarnna.
Florile soiurilor perene sunt
gi ele galbene dar, contrar florilor soiurilor anuale, acestea
sunt cu petale involte sau semiinvolte.

UNDE SE PLANTEAZ~?

."...", r....

1hfigwea repetata a m e i a 2 Amstecalihlsol m l f m d e

Floarea-soarelui se simte bine

nurnai pe sol bogat in substanre
nutritive.

P pe b d n l r e c l p ~ e d
n ~m
~~
on'ficii de smgm

Locul trebuie sa fie hsorit ~i

apiirat de vht. In zone cu v h t
sau curengi de aer, floarea-soarelui igi pierde rapid frurnusegea.
-

--

Minunata floarea-soarelui
arrnonizeaii cu orice floare din
grPdin5. Se pot forma straturi
adtoase d a d florile sunt plantate grupat.
Obgine~io armonie coloristi& d a d plantagi alaturi de
floarea soarelui de un galben
strducitor, Monarda (Monarda
maririma) gi margarete uriape.

plantele. In jurul
tulpinii, acoperiti cu campost
Tn aroslme de 5-10 ern. Tul~irlfh
trebuie neawat lasate libere.
d

1;

..

Gridinirit iscusit

- .

LUMINA 51 SOL
e Din flaarea-soarelui pereni
aump&ra$i doar risaduri bine
lrlezvoltate ~iindesate.
Cumpirafi numai seminfe
proaspet1

Nu cumpZira$iplante ofilite,
risfirate sau ve$t~i*a.

Soare. Lumini natural&.Florile

au nevoie de mult soare, se dezvolti gel rnai bine Tn ktaia soare
lui, Tn locuri apirate de vant.
Sol afinat bogat i n
substange nutritive. Plantele cu
Tnflorire fndelungaa necesita
un sol bine fertilizat.

Pnpririre tot an m
Siidire
Ameliorati solul ristavului:
afsnafi-l #iintroducefi compost. Plantele trebuie sidite
dupi aproximativ trei siptimini.
PRIM AVARA
Semiinare
Floarea-soarelui anuali
poate fi seminati din aprilie.

lngrijire
Soiurile inalte ~icu flori mari,
trebuie legate (dreapta).
Udafi din belgug Si, pe calduri
mare, acoperiji tulpinile
plantelor cu compost sau paie.

Taiali florile ve#tejiteale

plantelor perene. Astfel se vor
dezvolta rapid flori noi.
Floarea soarelui perenl
poate f i tnmuljiti prin
divizarea in primivari a
ghernului de ridacini, #i
plantarea sepwat3 a acst.ora.

TOAMNA
Pregitirea pentru iarni
lo sea-soarelui cu tulpina
rosie trebuie acoperiti cu un
strat gros de iarbi uscati sau
cu crengi de brad.

Velcii nu cruti floareaoarelui cu frunzele netede

sau doar slab piroase. Mai
ales plantele tinere sunt
ameninfate de a fi roase.
Melcii pot fi tinufi departe
daci in jurul tulpinii
preserafi crengi tocate
rnirunt sau paie.

STRATURI DE FLORl51
PLANTE DE BORDURA

GRUPA 7

P L A N T A R E $1 INGRIJIRE
Florde fkrmecitoare ale sipicii fmpodobescstratwile de
flori, bordurile ji Fiuberele.

VAIUETQI
Florile sipidi arad ca nigte mici
perne de ace.
f ntr-adeve, fiecare floare
este in acelqi timp gi o inflorescen@compusa in interior
dintr-o multirudine de flori
dense. Inflorescen5ele albe,
albastre sau violete sunt dispuse
pe tulpini cu peri fini, care au
doar dteva frunze lanceolate,
verde-cenugiu. Florile rubulare,
inguste sunt preferate de fluturi, deoarece insectele pot
accede la nectarul din interior
cu ajutorul trompelor lor lungi.
Cele mai &ecventesoiuri
sunt urmiitoarele: ,,Clive
Greaves" albastru-deschis,
,,Blauer Atlas" gi ,,S&a" albastru-inchis, ,,PrachtkerlValbastru-intens, ,,Nachtfaltern violetinchis gi ,Miss Willmott" de
culoare crem.

compost Ll nisip Li ingragiimdnt

Plantare: primilwara. Afanafi

a&nc solul stratului. fncorporafi compost in sol, iar i n cazul
soiuluiargilos-gunrtratde5
cm de nlsip.

SPipafi pentru fiecare plana o

groapi de doui ori mai mare
declt balotul ridkinii. Plantati la
distantedeMcm.AmestecqiTn
sol ingr&s&mantlichid.

Ampbellafi plantele in gropi

asffd'indt sri se situeze la
a&ncimea la care fuseseri in

ghivece.

ap&.

,,Miss wimon"

UNDE SE P L A N T E ~ ?
Sipica' h hp hnzelor de iris

Sipica este o floare clasid,

aspectuoas5, perenii, adecvad
pentru cultivarea in bordura
straturilor ~i in ciubere voluminoase.
Plantafi sipid in stratude
de perene expuse la soare,
unde atenueazii efectul
plantelor mai mari gi form&
o tranzifie intre floriie perene.
Arata cel mai bine plantatii in
formafiuni de trei sau mai
multe flori.
Planta se davolti optim la
liziera c&gudor de arbori ti
arbugti. Semiinhd cu florile de
se potrivesc excelent in
culturile naturiste.
Pentru piidha alpin5
alegegi soiuri scunde. Sipica este
Gtoasii ~iin ciubere, astfel flof i e sale interesante 1~ ofitobservate de aproape. Plantari pe
marginile ciuberelor lobularia
(Lobularia rnaritirna) sau lobelii
pitice (Lobelia erinus).

&mi,

,,Clive Greaves"

ACCESORII: CI sipica la ghiveci

lichid U plantator

Florile in culori wastelate ale

sipicii se potrivesc bine cu alte
perene gi plante anuale simplu
de ingrijit.
0 asociere krmdtoare se
poate ob~ineplantiind sipid
alba gi albastrii in grupuri intr-un
strat incadrat de o bordud format5 din lobularia alba
(Lobularia maritima).
..Clive Greaves" cu flori violete este planta clasid a griidinilor rusrice, aliituri de care
aratii minunat margareta albH
(Leucanthemum &m urn),
brumiirelele (Phlox paniculata)
gi nepeta (Nepeca x b e n i i ) .
0 compozifie dbastru-galben, du&d tot saonul, se
poate realiza din sipid dbastruinchis ~icoada-goricelului gal-

benH (Achilles filipendulina).

fn straturile de sipid ~i
floarea-miresei (Gysophila paniculata) floriie arad pard ar
fi cuprinse intr-un buchet de
flori parfumate. Arnbele
plante preferii solul uscat.

Dupi ce incepe inflorirea

sipicii, taiali sistematic florile
ofilite pentru a stimula infloririle
ulterioare.

Prsrrrfi solul. Udati abundent,

itstfel ca parnPntul din jurul
radkinii sri se Tmbibe uniform cu

iscusit

LUMINA 51 SOL

Primivara, cumptira dp1ta

la ghiveci. Avefi grija sB aibi

r ioare. Sipica se dezvoita

optirn la soare. 'ln regiunile
foarte calde suportl $i umbra
parfiala.

i h n z e sanatoase $iviguroase.

Nu cumpirfli plante cal

manifest%semnele putrezirii
riidicinii sau pe ale cirei
fsunze se afla insecte.

So1 permeabil. Necesiti sol

aflnat, bogat in substante
nutritive, dar In niciun caz
excesiv de urned.

lngrijire tot and

Perioada admatii pentru

Udati regulat pe vrene
plantare. Divimti tufele rnai
u d . Mentineti solul reavan,
bgtrilne saw pe cele care Fnflo- dar nu prea urned.
rex pqin. Planqi Nrfile
divizate On wiul dinaimte
pregxi. in fiecare prirnSvarli
adrninistraji plantdm cornTOAMNA
post gi IngrZ@rn%ntIfchid
T91jlem$l ampetire
T5iaJi sipica la o palm&dea(sBngaIios).
supra solului. Acoperifi solul
cu materiale wware, frunze de
arbori sau paie. Cornpostul
m i n e prea mutt8 urnezeala
h jurul radacinilor, ceea ce
p a t e duce la putrezirea
rkld3cinilor.

fic regtunfle v&,-ase

sprijiniti sipica pentru ca
vlntul sa nu-i rupl florile.
Ca tutore, puteji folosi $i
rarnuri de arbore.
Thiaji regulat florile ofili*
pentru ca planta s3 dezvol@
boboci noi ~iinflorirea &$
dureze rnai rnult.

Sipica este foarte sensibilii

la apa stagnant&
Radacinile sale putrezesc
usor, parfile superioare par
ofilite. La tnceput poate f i
util3 taierea radicala a
ridacinilor, dar rnai tlrziu
plantele bolnave trebuie
indepartate.

STRATURI DE FLORl $1
PLANTE DE BORDURA

GRUPA

c;
&'

Lilicele

Flori albe ca zipada, fiunzij vepic verde

T-i
2,
.
\

r1

:a&

,*!.,.
>-@$

'

r7'$4
%\:I
i

. . r .

Covor verde-alb

II

ACCESORII: Ll lilicele in strat D foarfece 5 praf de stirnulare a inridicinirii D ghivece de plastic O amestec de pirndnt f i r i turbi

C o v o d verde-inchis se tmnsfbrma'primivara htr-un

adevht covor floral.

Lilicelele (Iberis sempervirens)

fnfloresc foarte abundent
i n e p h d din aprilie p h i i in
iunie. Florile albe, rareori cu
nuante fine de roz sunt foarte
decorative deasupra covorului
des, vqnic verde format din
frunze lucioase, verde-inchis.
Unele soiuri populare sunt
disponibile in magazinele de
specialitate.

,,Schneeflocke" (,SnowM e " ) form& covor htins,

inalt de aprox 30 cm, care este
acoperit din aprilie ph?i in
iunie de flori albe.
,,Findel" inflorqte foarte
abundent dar nu prea Pndelungat, Pndilfirneasa atinge
20-25 cm.
Cel rnai devreme inflorqte
soiul ,,Winterzaubern, la care
prirnele flori apar deja in rnartie.
Soiui ideal a1 gddinilor
alpine este ,,Zwergschneeflocke", foarte Pndesat ,si Pnalt
de 15-20 crn.
,,Climax" este un soi relativ
inalt, atinghd chiar 30 crn.
T o l e r e d tGerea, astfel a t e o
ideal3 pland de bordud.
Iberis saxatilis este o specie
inrudid cu Iberis sempervirens.
Florile sale albe se dechid In
aprilie. Form& un covor
indesat de 10-15 cm i n d ~ i m e~i
aratg ce.1 mai bine &d se cultiv2 in gddini alpine.

I'

I ~ I I I I I J I ~planta
I~I
prin but@:

la inceputul prirnaverii, dupa

fnflorire, tiiati de pe lastarii viguro~ivdrfuri de aprox. 5 crn.

tarului. Cnmuiati baza IHstarilor in

praf de stirnulare a inradicinaii.

Aerls@izilnic, pentru xurt

tirnp. Dupi Tnradacinare
ciupiti vdrful plantelor pentru
a stirnula formzvea tu*plnr.

Toamns planwi plantele

tinere In gridid. Pe timpul
iernii acoperQiplants CU c F @
de brad.

I
I

Soi ,,Schaeeflodre".

Pard cu pereode &dinii alpine

Lilicelele sunt plantele asociate din straturile de

trandafiri, unde prirnkara
reprezintz t u p vie a stratului,
rnai t k i u devenind ins2 un
cadru neutru.

sthjenel pitic (Iris barbata

nana).
Obfinegi o imagine de
primgvad fermedtoare plan&d lilicele, lalele r o ~ i~i
i narcise galbene de-a lungul drurnulii piermit din g&in&

Florile albe ca dpada ale lilicelelor a c c e n t u d culoarea

plantelor perene Pnvecinate.
Asocierea cu alte plante ce
form& covor este foarte
p~pularii.Astfel de plante sunt
aubrieta (Aubrieta), ciucu~oara
(Alissurn saxatile) $i
brum&elele (Phlox subulata).
Plantailfi intre ele plante scunde
cu bulbi, ca de exemplu rnuscari (Musari), lalele dbatice
r o ~ i (Tulip)
i
sau soiuri de

UNDE SE PLANTEAZ~?

I
-

Diferitele soiuri ce f o r m 4
covor scund pot fi utilizate in
rnoduri diferite.
Locul clasic al plantei este
+na
aping sau zidul de
piatd. Cu ajutorul covorului
de form2 placuta pot fi mascate
col~urilesi conturul rigid a1
zidului. Datoritg formei hdesate este Si idealz plant2 de bordurH.
Florile albe se potrivesc in
stratwile pestrip de prim%

&ri~ sprncilis
8

CARTEA

GRUPA 7

36

Gra'din&it iscusit

LUMINA 51 SOL

I
i

cum$r@ = M e sau
risadzrrl ck 1B;ieE.s Qimbrnirii, lhbugnaraj fn ghbm
de 10 m, cu frun*
anitom, lud~~m
care
, au
rnulfi l&ari.
Mu m Q l j r @ plante
Tnflorite, cu frunze ofilite sau
lastari slabi.

PRIM~IARA
Semilnare $i pplsntare
Incep8nd de prirnivara
serninali liliceleletn liizi de
serninare. Dupi Tncot$ire
riirw risadurile, iar cend au
atins inilfirnea de 5-6 crn.
ciupiti verful plantelor, apoi
platafi-le In griidina.
Risadurile cumpiirate se
planteazii In aprilie 'ln solul
pregatit corespunz5tor.
VARA
Taiere gi fertiIlzarre
Dupi inflorire scurtafi
plantele p8ni la o treirne din
Tnilfirnea lor. Wernefi corn-

II

a Soare. Lilicelele se dezvottii

frurnos In soare deplin. In
locuri urnbroase Itistarii nu se
pot dezvolta corespunziitor.
a Sot de b u d calitate,
permeabil. Pentru a asigura
buna perrneabilitate a solului,
adiugafi compost.

Dupa Inflorire scurtafi

plantele pani la o treirne,
pentru a se deavolta rnai
indesat.

post sau Vngra~amant~njurL

plantelor.

TRUCURI

Apoi arnestecafi solul cu o

lopati de compost sau p q i n
gunoi de grajd.

TOAMNA T ~ R Z I U

Mukire
On regiuni reci protejafi frunzigul plantelor cu crengi de
brad pentru a evita uscarea
provocatti de soare (jos).

Lilicelele sunt plante voluminoase ~irezistente, ins2

pentru a se dezvolta corespunzitor necesiti locuri
expuse la soare. Daca totugi
planta este atacati de
p5duchii de frunzi, trebuie
stropiti cu un jet puternic
de api sau soluJie sapunalcool.

ISBN 978963-86092-8-1

'9

:3
a t9
.-z

'crl

.3

j,

.'Is
3 3 g,rj$.h
48y
.
-

.s

$.fl

4 $

$44 k.3

a.L

aJ
8.r s g ..3. ~
g3
a3
~ 2g ;a, 1.9.~
~ .g g4 4 33~-,2

F!"4daP.
.,
an

&&

a
c"'z

$3
$.
04 4 g2ipa~:a.r)~qg:l.Qi~
- g i3.5 f~~~~
f -ii.&:z.

44,
,,+a S2a .> 2
g 8" s "-2 - 3
8 a2j,$s
K
~ 4 ~ + 0 82 9

0 8

dnatoase, verzi.
Nu cumparati plante ale

semn

Solul permeabil, alcaros,

hr, 1

PRIMAVARA
Cump&rare#i pkntare

Plantafi rasadurile imediat

dupa cumpiirare. Udafi-le ~i
fertilizafi-le cu grijri, altfel
devin sensibile la micoze.

s brurnlrelelor.

separat

TOAMNA
Mulcire
in regiuni cu temperaturi
scizute protejafi plantele prin
mulcire cu frunze dzute sau
acoperifi zona rBdiidnilor cu
crengi de brad.

I
Tdieregi udat

Dupii lnflorire tBiafi planta la

jumiitatea hibirnii originale,
astfel toamna ea va Inflori
pentru a doua oar& Pe timp
de seceti lndelungatii, udafi
plantele regulat (dreapta).

Nematodul tulpinilor atacl

deopotrivii soiurile scunde
pi tnalte. Daunatorii de
1-1,5 mm pltrund Tn interi
orul tulpinii. Llstarii vor f i
mai scurfi sau mai gropi,
frunzele se tncrejesc sau se
deformeaza. Scoatefi ~i
distrugefi plantele bolnave.

ISBN 978-963-86092-8

STRATURI DE FLORl $1
PLANTE DE BORDURA

GRUPA 7

Flori stelate de toamna'

Caracteristic

i I
n:, 1-!5!9gdsap nes enewze:,
n:, Inwoz!J fi9edwj .!ue E

-2 el g e p o alaxueld !iez!ya

.&azunqsap as ~ o l a u a ~ a d
~rnol[gw'lndu!~n3

.puurnlne
$zuny s o u ~ n yun ~ F A B
apu nes !uaA 3 ! u b ~arajrom
urp ~ e u u opj p u y un n3
naldurm a~eodas p ~ q m s q
-EUUEOI ap
!rn13!d pun erajsoune pp~8
uj au!iqo !imnd (sap!o.rn~adop
u m ~ x ; u u q ) urruaspad nes
.puumlna almolm p n u m nas
(~uau!s sntpuws!~) mum
~ q n ap
! p a d s '"
'!nla~eos
-mnou ap p n x p nlduraxa
- s y 'n~duraxaap ' a l p j nes
apun3s ~ q ~ ap
& rpads aiga~s
a ~ d <alpuj
s
!S alpur !IOU u!p

I
Y

a~eur~oj
ap W T n q
ap u r u w r i n y d p a
-(apqm~adsurnpas !S
UI au!q ~san!aodas ~ o ~ a i ! ~ a ~ s
urn!ydaja~ umnps) @-eqm!
a p !%unla~da l a p z q ~ d
ap !~n!os asJaAfp n3 S! @ a ~ ~ u i
.aluqd a l p m !iwseur
~ o as
d $ ~ o d u r map pj~sy y ~ o ed n b e za, me ui 'polru
m a m y p ! - ~ .!!u!dp
'(T!%Y ~?!~YP"Y) r F q P n J
e po!~yu!m m d ~ y 3 s e u r
!S (snsoump ra~5-y) a3!1!d ainpls
nlduraxa a ~ d Q
s p m aua~ad
a1 apurus ~ u alaua~ad
r
' l a j w -@puyap a l m ~ dw
n m l d ~ o as
d JOT dy u l
.zio~dpa~
~ l a l d u r o r , a ~ a p p a ~mduog ap apJm=s
as asualu! alpop3 a a n o a p
ur, alnmld luns ' m q u ~ d a p
'(suaqnroni? s n t p u w p ~ ) as poasap JOT al!u!dp p m p
d y S! 101!!u!i~uj p!Jolea
mlanos-eanou nes (o%pyos)
dnugds <(um!uq~~)
.annpmu aiwsqns ui l d o q
IS snurny n3 c~3edurm
10s ui
urn!uapq ap m m o nlduraxa
~
ur!ldo
p
l
o
m
p
a
s
~
o
p
~
da$u~
aP Q m q f l PO0 'aVUt
apueld ru aurq 3sa~!aod
m ~ ! u ael~ ~ q 3sa~
d
- o m al!~osujaua~adap alpru
as alaloy !d a ~ l s e q papn!oS
waja ap
Epuurnlne pneuron pd o
-=I aleod as ceuureol p u ! ~ o ~ u j
auarad a l p ru aleposy

an

.alpu!UTe
a k p n alpn!os ap ~y q d a n d
'aqeo~u! 'u!qn~-nSo~!JOU n3
'=09 ap am ''hqnx @QI"
' Z U ~ool-og ap aurfipuj o ne
!Jn!os a l m v -su!~da-zo~
!JOU ru
"i~nopualds~ a p ~ o q L e 3!S "urn3
'axmsum
pn!os luns
.palop !9 p s e q p nes ZOJ
<a!So~'3p y aleod JOT m n o p 3
.alponuj nes aldur!s NOD
aseolaurnu u p asndwm p3!u
-ed d n a p i u m s a ~ o p n l ! s
as c s p p q - a p ~apxau
a~
azung
ap asuaur! e p u r wdnseaa
.auqurowo 15 ~!~quua~das
ur, m d auarad ap p w ~ sualu!
s

GRUPA 7

38

Grgdinir~t iscusit

i, ,)~ r i r n h r ~ ' c u t i i ~ ~ Soare. Prefer2 Iocurile

' v l a n t e la ghiveci, cu frun*
Ikinitoase, tinere, viguroase,
de culoare verde-inchis.

tnsorite, dar nu suport2

2

So1 bogat Cn substanp

1911
' nutritive, cu humus.
* ,

* Nu curnparafi plante tn curs

.I I

de ofilire sau plante cu urrne

de fiiinare pe frunze.

PRIMAVARA

Amestecafi cu compost solul

nisipos afanat, pentru ca
planta s l se dezvolte
mrwunzritnr.

Plantare pi ciupire
Primivara este perioada cea
mai favorabili plantsrii.
Pentru a se dezvolta mai
stufos ciupifi vlrful listarilor
la tn2ltimea de 15-20 cm.
Astfel se ramifici mai bine ~i
forrneazi mai multe flori.

VARA
Udare
Plantele necesiti sol reavgn,
pentru a se dezvolta optirn.
Udati-le sistematic pe vrerne
de seceti.

Dupi Inflorire, taiati

plantele la o palm2 de sol.
AcoperiP-le cu frunze uscate
sau cu compost.
Fertiliz@i abundent, dar cu
Tngra~arninte
ce nu contin
prea mult azot, deoarece
plantele vor dezvolta rnulte
frunze gi w i n e flori.

VARA TARZIU
Sprijinire cu tutori
In straturi, sprijinili cu tutori
exernplarele inalte. Tnfigeti
i n sol tutori de bambus sau
rnetalici ~ilegali ramurile.
Este practic ~isuportul circular, folosit la plantele
perene 00s).

Pe vreme secetoasi ~i
fierbinte, plantele pot f i
atacate de fainare. Boala se
poate prdntlmpina prin
udare regulati $istropire
cu o solufie cu extract de
coada-calului. lndepZrtatt
piqile vegetale contami-rn
nate.

yeo om%!^ a~axb~:,

n3 J O I ~
-oqJe nes rolphqle e a ~ a ~ d o ~ d e
UJ ea~enpp3
-lalo1
nu
%!JJel ~sako~u!
pnq
-uad apnleJIs u
uog
-1nq q alau!uas .aladr~ord
!T3nqpq ' ! ~ J O L 'J+?J?l a@
ZUnS pep JeOp J O ~ ~ Z U ~ & ~ J O >TLJ" a p m q ap a~eruuame n~luadyS p f a ~as p o w r u ~
~ ~ J N V I ~ I
luns auaqp8 aIpoU 'pawn
~sailo>u!
ameoap 'l!qeleaJd
t~u!df~~
p!;lolea
p10s n3 camoJqwn!was n h q m
U? l!$@a~d
$ellsUn-JlU?apada~
- ~ o l a i u a s a ~ owdns
p!
'~oprn3e1JopJnpw a p apaurn
ap JOI!SU rd~a!do~de
u~
!ew 193 al-!ieupwas !Z %do:,ne-s
-eap EueoJm o m :,f@uVas aps
.~a-(o!~
15 !!to1 uou
a>Repu! ap alaiu!uas !ieunpv
apuaurely JE! 'sua~uy-n!po~
"3 (D!UO~E/
t?[nKU!3d) ~ ~ p l ~ d
.alaiu!was eJn1eU.I!$-en~luad
- J O ~'n!3!p ap p m o j q L!~eur
ap !JIUEF p n q d au!%w!
a$n>aq!JO~J
eAa$p!fe~isp,j
o p y o ~ o l a p q d1npm a j
-iuwpws u!~dnldw!s aueoj
-(a&!nael S!JI nzs
wp!q!s s!q) p u a u o S! ue!Jaq!s
m p l a u a ( q s a p amxqp a p
-OU nes ( e n w s ~ p w &p f i a p ~
q rje~111n3a!nqan ~ G s nalsa
'(asua1~1.d
u m . m a 3 ) !avaq
-11130'3 n3 m q d ~ I S J I
p ~ o ps e p Jep raJeos el asndxa
-urn ~ o p n q p qa p n ~ e - u a q !m>o~~ ~ 1rimmid
.4
rj ~ o !pnq
d
-@ ap a p p a f m u u j al!roId

imwvzlmNnfIas a3

" O F 1

10s ap undsp p e a -paurn

lnlos n3 !J~IEJIS uj nes Jol!Jn3el

V PP! !PI-P

a FJnQPB

as aaNn

y u a u p p sn6nwo~~
epads
.au+un~ un 09 ap !u!dpu
ad a m y s s!tpsap-uaq@
.sua~u!-n!po~~od
potf n3
'aluapunqe !JOU nr, 'asnq~adn~u ,aqol3 a 8 w o " !S n ! p o ~ ~ o d
-uaq@ 'mpajs!uras !.IOU n3
nes pros epueurrnaJ
as p u p 9 8 u~a n ~ l ~ npn3u a j
uallanbp~03aca!gql-uaq@
-(snaedo.rnasn!qo.r~-)unmm !JOB n3 =uaanb uourqu :n!me
-uaq@8!.IOU ne !!~anew!~d
m q p q ap p e f a ~ o epads
~d
p m d a u l q zisa~o~ua
paum Inlos n:, a l d w p ad m
a m j I!URIU~ rj amod !S a!un!
ua~oqsSu!lv~d"
!S u l ~
s
!em
U$ e w d ~w u p a ~ S a r o p ] ~ jo 1sa!pegC'~ u n aln3soun3
-33mdzzm
!J~!OS 'w3 08-05ap !!u!dp~
un ~u!zardara l a ~ d qm aqp
InjJgA uj p!qxap as aqJajs
<!nualpo1d .a!un! uj e q d
a p a p a d n2 = ~ a s e q e W
~!OS
a!pde u!p 3saJoUuJ ale:, $q
-EJSap p q p q ap pn!os urn3
-011~13x s n . q l o ~ap
~ , wqwnuap
qns a1y2 y ~ o ilawo3
d
UI
. a ! x o ~luns
aps al!Jn!os !S a p a d s aleoL
.aImDas 3 q p e <s!q3u!-ap~a~
<alesapu!~olazunywdnseap
@pu! as a aseo~n2p!S !Sun1
~ o p u ! d pp~ y q ~
UJ a ~ e n ~ ! s ~ u n s
ap p u ~ ouj
j nes a p a j s
apJOId . s ! r p u $ - n ~ 0 ~ 0 d

CARTEA

GRUPA 7

Dupi inflorire scurtafi

plantele, udafi abundent 5i
impri~tiafiin jurul acestora

S d semicompact, umed

u fie contaminate cu
osduchi de frunzi.

astfel ?n luna septembrie o a

.)

.(
P AMMP SRL

39

ulbucii, foarte rezistenfi,

sunt rareori atacafi de boli
~idsunatori. Uneori insi pe
ei se instaleazg psduchi de
frunzs, care rug seva
plantelor. Spilafi planta cu
apa sau stropifi-o cu solufie
sapun-alcool.

ISBN 978-963-860924-1

CARTEA

STRATURI DE FLORl $1
PLANTE DE BORDURA

<

GRUPA 7

Plan t i rezistent i cu flori aeriene

I

ve~nicverde

25-30 cm

40

Floare cu farmec clasic

LANTARE51INGRIJIRE

G&c;iri~a,pfanta' simpfu de ingrqit, prima'vara

formea. un covor floral de cufoare alba' fi roz.

VARIET~TI
In grgdini se planteaz?i nurnai
clteva specii, respectiv soiuri
de gLsdrij5. Toate se extind pe
sol asemhiitor gazonului, ca
un covor de frunze mzrunte,
vegnic verzi. Plantele infloresc,
in funcgie de specie pi soi, de la
inceputul lui martie plna in
rnai.
Arabis caucasica are soiuri
cu flori albe sau roz. Un soi
compact, inflorind abundent
este ,,Schneehauben. ,,Plenan,
cu flori invoalte gi pi rnai inalts
(20-25 crn), este un soi popular. Soiul ,,Variegatan, ce se
distinge prin flori verde-galben
cu desene, este adecvat rnai
degraba gradinarilor
colec~ionari.Soiurile rnai noi,
,,Cornpinkien 8i ,,La Fraicheur",
imbogH~escpaleta cu nuanfele
de roz ale florilor lor.
Arabis x arendsii a luat
nastere din incrucisarea s ~ e c i ilor Arabis caucasica gi Arabis

Soid,,PlenaY'

aubrieroides. Soiurile sunt, in

general, de diferite nuanFe de
roz.
Arabis procurrens igi dezvolts florile albe in aprilie
printre frunze verde-inchis
lucitoare. Cel rnai cunoscut soi
este ,,Neuschneen, inflorind
bogat gi foarte indelungat.

de pavaj - peste tot frumusefea

ei simpla este remarcabilii.
Plantats pe pante Pnsorite,
glsdrifa se extinde repede gi
protejeazii solul de eroziune.

UNDE SE PLANTEAZ~

CE SE PLANT*A~TURI?

Datorita frunzelor gi crqterii

sale asemhatoare gazonului,
gbdriga este ideala pentru
bordura straturilor, ca plants
interrnediars in gradinile
alpine ~i ca plant5 acoperitoare
de sol.
Ca plant2 de bordur5
incadreaza straturile in mod
lax gi ju&ug.
Printre pietre se poate folosi
de asernenea multilateral:
poate urnple spagiile goale din
gradina alpins, poate atlrna de
pe creasta zidurilor sau completa rosturile dintre pietrele

Trnpreuna cu alte plante

inflorind prirnavara, glsdrifa
constituie o pat5 vesela in
griidina.
Se poate realiza o
cornbinarie de alb-albastru
plantlnd Arabis caucasica de
culoare alb3 alaturi de zambile
gi rnuscari (Muscari armeniacum) albqtri. 0 priveligte
indntiitoare o ofera aliituri de
stlnjenei pirici albqtri gi viol e ~ (Iris
i
barbara nana),
inflorind tot in aprilie gi mai.
fn grgdinile alpine aratii
bine alaturi de aubrieta

(Aubriera)gi brurn?ire (Phlox

subulara) sau ciucqoare
(Alyssum saxatile). Lalelele
tlrzii gi narcisele albe
(Narcissuspoeticus) se
e v i d e n f i a ~frurnos in covorul
floral a1 glsciZriyelor.

W t r a cu
~ degetele
rzidacinileincdlcite.TBiati
ldacinile lungi ce deborda vawl.

%pa$ gropi la distanle de

25-30 cm $ Gdiv plantele.
Umplefi gropile cu p2rnant. Udafi
plantele cu grij8.

Primavara, dupB Pnflorire,

gascarifa se poate inrnulti
prin divizare. Desfaceji
rozetele de frunze ~i
plantafi-le Tn ghivece cu
amestec de sol lipsit de turba. Menlineji solul reavgn.
Amplasaji vasul Tntr-un loc
protejat, In penumbra.
Toamna devreme plantali
rgsadurile la locul definitiv.

CARTEA

GRUPA 7

40

Gridinirit iscusit -

.,
Primavara sau toarnna
devreme cumparati rhdlle9 - A
mmpacte, cu frunze
dnatoase. Plantafi gBxiritele
btotdeauna In grupuri.

mr:
:if
r

w frunze galbene.

Soare. GAxirita prefers

Dupi fnflorire scurta$i
locurile tnsorite, dar inflore~te planta, pentru a forma covw
~iIn locurile in care cBteva ore
vegetal.
pe zi este penumbra.
Frunzele cu &sene galbene
So1 permeabil. Ameliorafi
ale soiului ,,VariegataV cu
tim pul se I"nvetzesc, ceea ce se
perrneabilitatea solului
compact cu compost sau nisip.
poate evita prin tiierea
GdscZrifa cu stoloni suportZi
regulata a rozetelor de frunze
vw-:
mai multa umiditate.

TOAMNA
Blam@IBrn-

h acest anotimp puteisemina

semintele 9&carr@iin stratul de
rasaduri, deoarece semintele
germineaza la ger.

Perioadtiadecvata pentru
plantare. Administrati
ingrqmant complex plantelor
inrikl~cinate(dreapta).

VkRA

mere$ divizare
Dupa inflorire taiafi tulpinile florilor pentru ca planta si3 ramlna

compact%Acum se poate diviza

In mai multe
covorul vege
tal crescut prea mare. TSiiafi
rozetele de frunze ti plasafi-le
Intr-unamestec de sol farti turbil pentru a prinde radlini, sau
plantqi separat piirfi despaate
de planta-mamL

irifa este rar atacatg

de daunstori. Daca interiorul plantelor incepe s i se
usuce, probabil, cauza este
putrezirea apgrutg din
cauza urniditafii excesive.
Dezgropafi planta, Tndepartafi radacinile putrezite, afanafi solul ~iarnestecafi-l cu nisip, dupi care
sgdifi din nou planta.

LPla ticodon
STRATURI DE FLORl51
PLANTE DE BORDURA

GRUPA 7

Flori uriaje, fn formi de clopot, pe tulpini graGoase

m
Caracteristi

Gridinirit iscusit

L
SOL

* Prl
dsaduri verzi, compacte, @ii
~Zidicinigroase. Este de dw&
soiul ~iculoarea sii 4 & ~
Indicate Pch,eG~.

b Nu cumpi
Tr@lW%

r~&lnl m%.

(E

Soare. Cele mai multe tipuri

de platicodon necesita mult
soare, ins%cele roz i ~menfin
i
mai mult timp culoarea in
penumbra.
Sol permeabil. Ameliorafi
solul greu, argilos cu pufin
nisip sau turba.

Putefi prelungi perioada de

inflorire, indepirtand
sistematic florile trecute.
Platicodon se poate inmulfi
Si prin seminfe, care
germineazii repede. Din
cauza radacinilor sale
specifice nu se poate
reproduce prin divizare.

fiqpjirre tot an ul

I
PRIMAVARA

SemInare $i plantare
Din martie, semanafi
semintele de platicodon in
locuinfi. De la mijlocul lui
mai, transplantafi risadurile
crexute in prealabil intr-un
strat bine afanat.
VARA
ingrijire
Mentineti solul constant
reavin, dar nu umed. In
iunie, fertilizafi plantele. In
perioada de inflorire sprijinifi tulpinile, pentru a nu se
rupe sub greutatea florilor
(dreapta).

TOMNA T ~ R Z I U
Marcare $i protecfie
Marcafi locul florilor de
platicodon pentru ca primavara ridicinile d nu fie
vatamate cu ocazia sipatului
~i plantarii. Dupi tiiere,
predrafi in jurul plantelor
compost.
Platicodonul este preferat
de rnelci. StrBngefi melcii
dupi
sistematic, seara ~i
ploaie, sau amplasafi capcane de bere. Ziua melcii
pot f i capturafi de sub sdnluri, saci sau frunze mari.

STRATURI DE FLORl51
PLANTE DE BORDUM

GRUPA 7

Panselu te de gridini
I

Flori varia te, culori strducitoare

-I

noiembrie ~i

permeabil

PLANTARE $1

TNGRIJIRE

..,CESORII:
I

2ndr;igiteplante de g d d h E

VARIET~I
Se deosebesc diferite variet5ji
ale pandugelor, de la cele timpurii plnii la cele tgrzi cu flori
mari. fnfloresc din martie pan%
mai gi au flori unicolore, cu
stigm%sau bicolore, cu
creionki.
Amestecurile de soiuri timpurii sunt rezistente la ger gi
hfloresc in culori pastelate sau
nuanje mai puternice. Florile
ce a p q i n mixajului
,Scherbetn infloresc devreme gi
au flori galben-deschis, roz sau
albastru-deschis.
Soiuri thdi cu flori mari
sunt cunoscutul ,,Schweizer
Riesen", "Rogglis Riesen" sau
,,Schweizer Sarnt". Le sunt caracteristice florile cu stigmii Si
nuanjele calde precum galbenauriu, rogu-rnaroniu, roguinchis gi mov.
Amestecul rococo evocH
atmosfera timpurilor strrivechi.

Marginea petalelor este

I"ncreyit%gi pot fi folosite la
buchete stil biedermeier.
In comer! se g5sesc gi soiuri
individuale, in culori minunate, care Pn general sunt rezultatul unor noi hibridki. Astfel
de soiuri sunt Jolly Jokern cu
flori violet gi portocaliu, ,>Flirt"
cu petale albe Si stigmii rogie
sau ,Gletschereis" cu flori tricolore: alb, violet-lnchis ~iviolet-deschis.

U seminte de panselute U ladi de inmultir~,

,,,..
pentru rasaduri C1 folk sau hdrtle de ziar Cl solqie nutritivg

Re la m i j b l lul iunie semi%-

1 nafi pamlufele In grddinl

intr-un strat prealabil pregatit,

s_autn a$%,
In lad5 de inmul$ire.

2 Sednag

Tn fiecare rofitpartiment 2-3 semi* 9 acoperigile cu pu$in p h i i n k AEope&i

vasele cu folie neagra sau Mrtie
ImpZiturita de ziar.

UNDE SE P L A N T E ~ ?
PlantaG panselujele intotdeauna Pn grupuri. Exemplarele cu
flori monocolore ofed o
suprafa55 calm%,soiurile
bicolore sau cu creionHri au
efect mai vesel.
Datoritii formei indesate,
panselupele asigurii un cadru
ideal straturilor, sau pot fi
plantate ca vegetajie subarboricolii.
Ofed o imagine plgcud $i
panselupele plantate fn ciublir.
Se practic5 gi plantarea
panselujelor pe morminte,
deoarece infloresc indelungat gi
nu neesit5 multZ ingrijire.
Panselu~elepot fi plantate gi
inflorite, astfel in spajiile
&ase goale ale straturilor
perene, in g d i n i alpine sau la
marginea tufbiei pot fi folosite
la umplerea golurilor.
Pentru flori d a t e sunt
optime soiurile h i i , cu flori
mari, catifelace.

d
l

Panselup aa plate acopen'toam de sol sub lalele

3
Datorit5 culorilor variate,
panselugele pot fi asociate cu
multe alte plante.
Alegiind soiuri de culori
corespunzittoare, panselu5ele
pot fi acoperitoarelede sol ale
florilor cu bulbi sau plantelor
perene de primiivarii.
Putefi obfine minunate
compozi* trimlore asociind
panseluje albastre cu lalele rogii
~i narcise galbene.
Pot fi asociate gi culori de
nuanp asembHtoare.
Plantagi panselure roz-hchis
l i n g lalele-papagal rozdeschis.
]at%si un efect elegant de
culori reci: panselute albastru-

P u n e ~lazile Intr-un loc

rkoros. Udati serninfele M n l

la aparitia primelor frunze.
Dexoprifi vasele gi puneg-le la
IuminEi.

Aflnati solul, adaugafi compost, apoi plantali tinerele

plante Tn septembrie. DistanJa
dintre plante: 15-20 crn.

Dacll riZsadurSlt ating h$lfimea de 2 cm,d r e i plantele

zi pastrati-le doar pe cele mi viguroase. Udati ~i fw%liza$ regulat,

CARTE

Gridinirit iscusit

LUMINA 51 SOL
Cump3rafTplante ~"ri'esafe,
Inatoase, cu frunziy verdehchis, sau cumpirafi seminfe
bamna sau primavara pentru
seminatul din iunie.
Nu cumparafi plante
alungite, cu tulpina
Lgarnisiti zau frunze
plhene, afiiik

Soare, penumbra. Tn locuri

expuse la soare panselufele
infloresc mai repede, 5nsi i n
penumbra inflorex mai
indelungat.
a So1 pmmeabil. Pentru ameliorarea confinutului de substanp nutritive al solului, adiu ~ $ingri#mht
i
organic

Seminfele plantei pot fi

colectate. PBni la semanatul
din iunie, pastrati seminfele
coapte intr-un loc u x a t $i
Tntunecos.
Florile panselufelor sunt
comestibile. Pot f i folosite la
salate sau decorarea
phtourilor m h .

Uoctorulplantelor

PRIMAVARA TIMPURIU
Prantare $i tingtijire
Plantafi rasadurile ~iaflernefi

in zona ridkinii ingra~rimant

cu descompunere lenta.
Scoateti buruienile sa nu sufoce
panselutele. Prin mulcirea solului se reduce Tnburuienarea~i
se menfine umiditatea solului.

neite. Semanafi panselutele

incepand din iunie.
TOAMNA
Plantare

Toate soiurile pot fi plantate

toamna. Pe durata iernii acoperifi plantele cu crengi de
brad.

PRIMAVARA $1 VARA
CurS$are $i seNnare

Culegefi regulat florile ofilite,

Tnainte de maturarea
semintelor (dreapta). 0 data la
cateva a p t a m h i scurtati @na
la 3-5 cm lastarii prea lungi,
astfel plantele vor fi rnai gar-

Putrezirea coletului yi
idacinii provoaci ingilbenirea $imoartea frunzelor, totodata coletul
putrezeyte. Contaminarea
apare deseori d u p i vreme
racoroasi $iploioasa.
Scoatefi zi distrugefi
plantele bolnave (nu le
unefi i n compost).

Q IMP ABAMP SRL

ROP-02-10-026

lSiW!3

I
I

CARTEA

LGomphrena

GRUPA 7

43

G6dinirit iscusit

IAPRPVIZIONARE
$

a Primivara cumfi*
seminfe sau rasaduri
frunze verzi ~icu bob&,

'

Gmphrena se
q&m la dilduril gi
m m , protejata de v(Lnt.

S a d dbat. 401ul permeabil

ispensabil.Urnezeala
dauneazl radacinilor.

'
I

Semiinare si piantare
Din aprilie s~rthnafiIn
locuinfa. Plantali rasadurile
In strat sau amplasafi ghivecele afarl de la rnijlocul lui
mai (dreapta, jos).
VARA
w i r e
Soiurile mai Inalte de
Gomphrena trebuie sprijinite, rnai ales pe vreme
ploioasa. lnfigefi tn jurul
plantelor mai mulfi pari ~i
legafi-le de jur-Imprejur.
Lunar, fertilizafi moderat

Q IMP ABnMP SRL

TOAMNA
Uscare si curitire
De tndak ce florile s-au
deschis complet, tiiafi-le
pentru uscare. hainte de
venirea iernii tiiafi plantele
~iTndepartafi-le din start.
Compostafi piqile vegetale
sanatoase, iar pe cele bolnave distrugefi-le.

Semln$de
repdo d a d
semlnare le tnmuiqi tn
fierbinte &wa minute.

a Pentru Ba15
taiafi
flori complet d h i s e .
Agapfi-IelaumbraGse
usuce.

lara, Gomphrena poate fi

atacata pe vreme umeda ~i
calda de ve~tejireafuzarian&.'Frunzele se ofilesc ~ise
tngalbenesc. Udarea nu
remediaza situafia. Tndepartafi ~i distrugefi plantele
contaminate si solul din
jurul lor.

STRATURI DE FLORl$I
PLANTE DE BORDURA

lnflorescente deosebite, cu flori pendule

cu humus,
80-100 crn

Ffori cordiforme
Floarea indnigiti a straturilor rustice confer; gragradinii
o
vraji romanti&.

Cerceii-doarnnei este o plant2

de gddinl longeviv5. Florile
sale cordiforme sunt dispuse pe
Iktari penden5i, frunzele sunt
asemsngtoare ferigiIor.
Dicentra spectabifisare o
indgrne de 60-90 un, florile
cu diametrul de 2,5 crn sunt
roz sau albe. Frunzele verdealbktrui, penate, dupi
Pnflorire se reuag. Datoriti
culorii sale albe rninunate,
soiul ,,AIbanse poate asocia
excelent cu alte plante. Specia
Dicentra specrabilis este rnult
rnai &phdit5 d e d t speciile
inrudite de rnai jos.
Dicentra eximia nu dep 4 q t e indjirnea de 20-30 crn
~i forrneazii covor vegetal dens.
Florile roz grupate Pn ciorchini
indesari Pnfloresc in rnaiaugust. .Frunzele
. - .aserniidndu.
se cu cele ale ferigilor
- sunt tin
penate si nu se retrag.
Dicentra hrmosa ssp. oregana inflorqte asernenea
speciei precedente, Pn rnaiu

Udafi ~iscoatei planta din

Plantare: pvimavara. AfAnafi

1stratul profund. Incorporati in 2 ghiveci. Extrageli cu grija

sol compost %pati o groap2i de
d w a ori mai mare decAt balotul
radacinii.

august. Inllllimea sa este de

25-35 crn. Specia de b h , de
culoare crern, este planta horricultorilor avizaji, in schirnb
soiurile roz cu Pnflorire abundent5 se pot recornanda
tuturor.

UNDE SE PLANT^?
Cerceii-doarnnei se dezvolt5
optirn intr-un scrat cu sol afsnat, bogat in humus, aflat in
penurnbrp. N-o plantaji ?n
grupuri rnari sau in rsnduri.
Vraja florilor se face remarcat5
dacz sunt alinate de v h t una
d t e una.
Planta nu poate lipsi din
nicio gddini cu atmosferi

mti&
Planta peren5 sirnplu de
ingrijit, inflorind tirnpuriu este
planta generoasii a g&linilor
de
din penurnbrg.
f n straturile de perene din
penumbrg planta~icerceiidoamnei la rnijloc: aici lktarii
grariogi dispun de destul spariu
gi vara, dupP retragerea frun-

radlcina, pentru a nu o vitima.

Fermedtoarea Dicenaa s p e d i l i s i d o r q t e vara timpuriu

zelor, planta nu va Ika spa@

gode in urrna sa.

CE SE P L A N T E A ~ A L ;
. .
Asociaf~cerceii-doamnei cu
plante'ce prefed penumbra.
Florile fragile arati? rninunat
in faja plantelor vqnic veni
cu tulpinii lemnoasii, ca de
exernplu cirnisirul, tisa sau
rododendronul.
0 privelipe superb5 a t e
oferitii de ansarnblurile formate din cerceii-doarnnei si
ferigi (de exernplu Marreuccia
strurhiopreris) sau ierburi decorative. Avantajul acestor
asocieri este d plantele asociate acopera spariul dwenit go1
du ii retragerea frunzelor.
stcad de d timpurie
flori asociate ferrnedtoare
sunt: bujorii (Paeonia lactiflora), florile de nu-rnii-uita
(Myosotissylvatica), brunera

fi

(Brunnera macrophylla) gi
d d k q e l e (Aquilegia), precum ~i narcisele h i i ~i lalele.
Cele doui specii inrudite
~arat5
~ bine aliituri de alte plante
acoperitoare de sol, dc exernplu epimediurn (speciile de
Epimedium), urzica moan5
(Lamium maculatum) sau
tiarela (Tiarella cordi1Lblia).

Plant& florile la aancimea

la care fusesera In ghfved.
Presaji solul, udafi-l abundent $
rnukiti-l cu scoaa.

frunzelor, rLp%ndi$i
tulpinilor compost.

I
...-..- I
-

~Ziiafi&&a buciti - cu cel

putin un mugure - din
,P l a n w - l e

vertical In

ghivtre separate si acopewle cu pamint. Menfinefi

M Whvan. lama, pastrafi

butadi tn loruir@~, prim&

CARTEA

GRUPA 7

44

Griidinirit iscusitI--

Cumpihjf pfantele
primavara, cand fncep s i
Pnfloreasci. Alegeti exemplare
au rizomi ~iradacini bine
dezvoltate.

e P e n u d H . Cele rnai multe

specii necesith umbra
moderatlr. Suporti3 soarele
numai i n regiunile cu veri

Cerceii-doamnei sunt plante

foarte sensibile la tnghet.
Protejati-le de gerurile tarzii
cu cartoane.

Nu cumparafi plante i n
pimBnt mustind de apa sau
cu frunze rare, ofilite.

So1 afhnat, cu humus.

Ameliorati permeabilitatea
solului cu materii oraanice.

Planta se dezvoltlr optim

daca este netulburatS.
Divizati-o numai dupa m&e
ani.

/ULiorul plan tel"1

TOAMNA

Plantare $i fertilizare
Du@ mijlocul lui mai plantati
afari, intr-un loc aflat in
penumbra rasadurile produse
in prealabil. Administrati
ingra$Zmantorganic si mineral plantelor sadite in anii
anteriori. Taiati regulat florile
trecute.

Udare $i mulcirea solului

Pe vreme uscata menfineti

moderat reav5n solul
plantelor retrase. Evitati insi
stagnarea apei, care cauzeaza
putrezirea rizomilor carno~i.

Matrare $i protwie contra

inghefului
Marcati locurile in care vor ri3sari primivara cerceii-doamnei
(jos), pentru a nu sadi acolo ~i
alte plante. larna, protejafi
solul cu scoafll mi3runfitZ de
copac sau frunzi~uscat.

Ierceii-doamnei pot fi contaminati de putrezirea coletului. Cea mai frecventi cauza

a acestei afeqiuni este faptul
c i Tn solul urned sau compactat se acurnuleazi api R
jurul tulpinii. Frunzele se
tngilbenesc ~iplanta piere.
Afiinati solul ~i
ameliorati-i
calitatea; pe solul compact
amenajali straturi Tnillate.

ISBN 978-963-86092-8-1

CARTEA

Heuchera

GRUPA 7

45

I
Gridinirit iscusit

plante compacte, verdefraged, cu frunzi~sinitos.

Nu cumparafl examplare
vegejite, cu frunze galbene
sau cu Pete maronii, respectiv
inflorite.

6 Soare, penumbra. Plantele

-sup& soarele ~ipenumbra,
dar la soare necesiti mai
multi api.
Sol cu humus. Este
importanti buna
permeabilitate a solului.
Amestecafi in solul calcaros
turbi.

Heuchera arati cel mai

frumos daci este plantati in
grupuri monocolore, formate
din numir impar de plante.
in regiunile cu clima rece
finefi-le solul acoperit toat3
Mrna cu frunzi~uscat ~i
protejati plantele cu ramuri
uscate.

t
4

PRIMAVARA
Plantare ~i feflilizare
Perioada favorabili plantirii.
Indepirtafi acoperirea de
iarni de pe plantele sSdite
anterior. lncorporafi i n g r i ~ i mlnt organo-mineral complex in jurul tulpinilor $i mulcu un strat gros de
cifi SOIUI
compost.

R
O IMP AWIMP SRL

VARA
Curafire ~iudare
T5iati de la baz5 tulpinile florale trecute, pentru a evita
formarea serninfelor (stanga,
jos). Udati de indati ce stratul superior se usuci. Mulciti
solul in jurul tulpinilor pentru
a mentine mai bine umiditatea acestuia.

1
TOAMMA
ProtecJiecontra fnghefului
Tiiafi plantele $ia~ternefipe
iol xoar$i
maruntiti de
copac. Protejafi plantele cu
ramuri uscate.

neuchera este rar atacati

de boli sau diun5tori.
Uneori, totusi, apar pe
plant5 nematode, a ciror
prezenfi este semnalati de
petele maronii dintre nervatiunile frunzei. Indepirtati plantele bolnave. S3diti
in locul lor flori care alungi
nematodele.

ISBN 978-963-86092-8-1

Grzdinririt iscusit

LUMINA 51 SOL

Curnpzkafi r ~ d d u rcu
l
tiulpini viguroasri, cornpa@#@
proaspete, Tn ghiwce
separate.
I
I

I1 -"

bare. 3pBt3cioasa trebuie

expusii toata ziua la soare,
deoarece 'ln umbra frunzele
i ~pierd
i
luciul argintiu.

i'

m Nu e"p,pb3ra$i plan*
alungite, u lastari subfiri sau
r u r i d k i n i ce debqrdeaza
fundul ghiveciului.

(&I-

PRIMAVARA
Semdnare gi pkntm
De la mijlocul lui februarie

Sol permeabil. Amestecafi

tn solul argilos un strat de 2,s
un slrt nisi@$ campest

mijlocul lui februark

Seminfele germineaza la
18 "C i n d o u i sapt8rnani.
Nu dministrafi plantelar
prea mult tngrigamdnt
azotat, deoarece frunzele li se

trebuie ciupite. Taiati lastarii

puternici, Trial*.

WARA DEVREME
ciupire

Pentru ca plantele d se dervolte tufos, vcirfurile lastarilor

TRUCURI

tot an ul

W A M T~RZIU
semanafi semintele cruciulifei
Comportam
sau spalacioaseiin locuinp.
inainte de venirea ingherului,
Press$-le in sol, dar nu le
xoateti din sol plantele $icomacoperiti cu pamant. Dupa ce
postaji-le. Nu compostati
apar plantuJele, amplasafi-le
plantele contaminate.
intr-un loc luminos ~irkoros
(10-12 "C). Dupa gase d p t g d n i
transplantari-le tn ghivece &
turM. De la mijlocul lui mai se
pot tramplanta ~iin gradini,
dar zi pani atunci trebuie tinute
in loc luminos ~irgcoros.

'
L

1
1

Spillcioasa poate fi atacata

de putregaiului radgcinii ~i
coletului. Frunzele se ingalbenesc, se u s u d ~ipier.
Tndepartafi plantele contaminate. Prevenfie: Tnainte
de plantare afdnafi profund solul ~ d
i ,a d este
necesar, ameliorafi-l cu
nisip. Nu udafi excesiv!

Covor floral inc2n ta'tor

Clopofeii orneaza' toad vara gridinJe alpine pi zidurile
de piatr;i,

Clopofeii infloresc in nuanfele

cele mai variate de albastru, dar
exist2 gi dteva soiuri albe gi roz.
Florile grajioase, in forma de
clopot sau stea, se deschid deasupra unor frunze groase, voluminoase ce f0rmeaz.i covor vegetal.
Campanula carpatia
f o r m e d covor vegetal indesat,
inflorind in iunie-august. Sunt
de culoare albastd caracteristic5
soiurile ,,Blaue Clips" gi
,,Karpatenkrone". Are
albii soiul ,,Weisse
,,Kobaltglocken este violetinchis. 1n;ilFimea plantelor este
de aproxirnativ 20-25 cm.
Campanula portenschfagiana inflorqte abundent in
iunie-iulie. Florile sunt stelate,
de culoare violet-deschis gi
plantele f0rmeaz.i covor vegetal
dens, cu indyimea de cel mult
30 cm.
Campanula poscharskyana
este asernhiitoare, avgnd
nenumarate flori violete, albastre, albe gi roz. Prin liistarii sPi
lungi,
face o impresie
- penden~i
.

Tndepartati bwimile. %pap

gropi de plantare, amestecati
Tn sol o lop& de compost fi o
mini%de fain3 & oase.

Campanula 4 l e a r i i b f i a

Scoatefi rhdurite dih

ghirece. Plantati soiurile
p i t ~ la
e distanp de 20 cm,pe
cele mai halte la distante de
3040 rm,

daordonatg, dar nu are

Campanula oupatica

deschis are o crestere deosebit

de viguroasii. In schimb,
,Stellan cu flori stelate violetinchis are o crqtere reginutii.
Soiul ,,E. H. Frost" are flori
albe, iar ,,Lisduggan Var." flori
roz.
Campanula cochleariifblia
cu lujerii d u numerogi se
extinde sub forrna unui gazon.
Clopoyeii f q i l i gi rnarunji apar
In iunie-august. Florile soiului
,,AIbansunt albe.
Campanulaad
cagcag
este
extrem de scundii, indesatl gi
f o r m e d un covor vegetal
vegnic verde; are flori mici, stelate, albastre.

UNDE SE PLANT^?
Clopo~eii,datoritii cregterii lor
dense tip covor vegetal, sunt
adecvari in gradinile alpine ~ipe
.idurilede piatfi. Campanda
ruparica formgnd un covor floal compact este potrivit5 la
incadrarea straturilor de bor-

duri sau a aleilor. DatoritFi

perioadei lungi de inflorire este
adecvata gi pentru ciuberele
~lantatemixt.
Coama zidurilor este acoperita de Campanula
poscharskyana ca de o cascadii
albastd, riicoroas2.
f n criipgturile zidurilor pot
fi plantate speciile Campanula

cochleariifolia,Campanula
porrenschlagiana gi Campanula
prpnica.
Acestea acoped rapid
- locurile cu sol uscat gi subyire.

I
0 uriveliste krmdtoare
ofed soiurile mai scunde alzturi
de siipunarijii (specii de
Saponaria),ciocul-bemi
(Geranium dalmaricum)sau
cimbripor (Thymus serpyllum).
Culturile de clopojei pot fi
mai aerisite prin cultivarea asociat2 cu pGly (Fesruca ovina).

CE SE PLAN TEA^ALATURI?

P r m i bine ralul din jurul

plantelor $ uda3i-I. Vara. pe
canicuw, u&fi ocazional.

Nuan~elede albastru ale

clopojeilor c o m p l e t d
culoarea roz-pal a garoafelor

(Dianthusgrarianopoliranus gi
Dianthus plumarius) sau
nuantele de galben ~irogu ale
ierbii-osului (Helianrhemum).
0 plant5 asociats inalt5 excelent2 pentru Campanula

T o m a prestirati abundenL
in Tmprejurimea planfelor
compost maturizat. Fertiliwi
moderar ' )oteie m*nd

COV(M.

Campanula carpatica

GRUPA 7

;--

=-

--

Gridingrit iscusit --

Cumpkafi clopofei toarnna

sau prirnivara. Alegefj plante
cu radacini dezvoltate, tn
balot de p i r n i n t cu rnulfi
lastari ~i frunzi~dens.

Soare, penumbra. Toate

speciile pitice rnenfionate se
dezvolti frumos deopotriva la
soare ~itn penumbra.

1
I

1 pitate.

lrnF8

Clopofeii dezvolta stol

care pot fi taiafi usor ri
plantafi altundeva.

'

ingrJire toEnu1

PRIMAVA~A ~IMPURIU

VARA

Plantare ~i divizare
Plantafi rasadurile in gradina
primavara timpuriu. La 3-4 ani
scoateti din sol cu furca de
sapat plantele mai virstnice ~i
divizafi-le cu mlna sau cu cazmaua (ios).

w i r e
Dupa perioada principali de
inflorire indepartafi piqile
ofilite. Campanula poscharskyana $iCampanula portenschlagiana infloresc astfel inc:
o data. Udati plantele pe
vreme uscati. Fertilizafi moderat, astfel covorul floral va
rsmine compact.

I : L
1

--

O W WIMP S B

I
I

Clopofeii pitici arata bine

in crapaturile sau pe creasta
zidurilor de piatra.

Sol afhnat permeabil.

Clopoteii prefers solul sarac
in substante nutritive, cu
confinut de calcar.

! Nu cumpgrafi plante cu
I frunze galbene sau ofilite ~i

47

TOAMNA
Protecfie contra hghefului
Perenele scunde suporta bine
gerul. Numai Campanula garganica aflati intr-un loc
insorit necesiti acoperire cu
crengi de brad sau paie.

fnPJX-10Q87

Rugina provoad b l ~ i c i

ro~u-galbeniupe dosul
I frunzelor.
Frunzele puternic

Nrtafi frunzele infestate

(nu le cornpastati). Stropifi
:u fierturl de coada-calului.
Nu plantali clopofei In
apropierea coniferelor

,
I
'

Flori in culori splendide

ACCESORII: CS rasaduri Cl grebla CI furca d e l i p a t Li compor
ngr3)arnAnt complex Cl plantator CII solufie nutritiva

Inflorescenfefeaspectuoase
in stratul de flori de varri.

$op%rliyasau veronica este o

plants popular5 datorita

nuantelor sale rninunate de
albastru. Unele soiuri sunt ins5
albe sau roz. Variedgile inalte,
de departe.
Veronicalongifoliadispune
de inflorescenfe-spic lungi gi
gra~ioase,cu flori albastrurnediu, situate pe tulpini ramificate. Un soi foarte inddgit
"
este ,,Blauriesinnpi
,,Schneeriesinwcu flori albe, ambele cu indgimea de 80-90 cm.
Soiul ,,Blaubartn nu depigegte
indlirnea de 50 cm.
Veronica virgnica este caracterizati de inflorescenfe cu
flori albastru-pal, rarnificate,
aserninitoare candelabrului.
jndyirnea acestei perene
respectabile este de cel rnult
2 m, dar tufa ce o f o r m e d se
risfiri considerabil. fn magazinele de horticulturi se gasessc
soiuri rnai rnici gi rnai stabile.
,,Rosean are flori roz-pal,
,Albarosean flori gi rnai

Veronica longifolia

Plantay primavara. Aflnaji

solul, apoi indepartaji buruienile ~ipietrele. incorporati in sol
compost ~i
ingra@mtint de grajd.

Udaji rasadurlb inainte de

plantare. Pentru grupurile de
perene dpafi gauri situate la distanje de cIte 45 cm.

ExtrageJi cu grijH rzsadurile

din ghivece. Rafirati pufin cu
mtina radJcinile incalcite, eventua1 scurta$-le.

deschise, iar ,Aha" este cornplet albk

UNDE SE PLAN TEA^?

m .

La origine soiurile inalte de

gopirli5i cresc pe pajigtile
urnede, pe rnalul piraielor gi in
luminigurile insorite.
Din acest rnotiv sunt excelent adecvate locurilor situate
aproape de naturi, de exemplu
pe malul lacurilor artificiale.
Aici profits de umiditatea
necesari a solului gi se pot dezvolta optirn. Sunt adecvate gi
pentru delirnitarea zonelor
piduroase.
Veronica longifolia rnai
poate fi cultivatii gi in straturile de perene de bordurk
in sol reavin sau in care vara
este udati corespunzitor.
Deoarece se poate rupe ugor,
din precaufie, legafi-o de
tutori.

Inflorescentele in culori aspectuoase ale gopirlipei forrneazi

CombinaFie de Veronica virginica ,,AlbaPfi Veronica longifolia

un contrast frumos cu multe

alte flori.
Pe malul lacului de gr5din5
soiurile albastre se potrkesc
excelent cu lisirnachia
(Lysimachia punctara), cu ligularia, cu crinul galben, dar gi
cu litrum (Lyrhrum salicaria) ~i
soiurile roz gi violete de eupatoriurn (specii de
~upatorium).Plante asociate
aspectuoase ii pot fi gi coadagoricelului (Achillea prarmica),
lisirnachia sud-asiatici
(Lysimachia clerhroides) sau
fldri~ealbe ale creluptei
(Filipendula ulmaria). fn
fayade planta~icreyigoare
(Alchemilla molllis). Forma lor
rotunda accentuead inflorescenyele inalte gi rnai t2rziu
rnascheazi frunzele rnai puyin
estetice.

perene arati frurnos alituri de

margarete (Leucanrliemum

maximum) gi arginic (Lychnis

chalcedonica). 0 compozi~ie
cromatid in culori rnai fin
nuantate se poate realiza cu
clopo~eiinal~i(specii de
Campanula) albi, albagtri ,si
roz.

Pe vremcs secetoa%, udafi

plantele. Evitati ca apa d

ajunga pe frunze. Tnainte de
Tnflorire dizolvafi lunar i n g r w m I n t lichid i n apa de udat.

Plantai rkadurile la
addncirnea la care fuse~eriiTn
ghivece. Presaji solul, formaji farfurii de udare 21 udafi.

Gridinirit iscusit

TRUCURI
PrimSvara sau tam@&g

Soare. $oparlip prefer2

locurile insorite, dar suporta gi
umbra moderata. La soare,
udafi-o regulat.

f run= gakne, g h r b sw

So1 reavIin, bogat i n

substanfe nutritive. Ideal este
solul proaspit, aproape
mll$inos gi calcaros.

cu Pete htmecate, demrece

acestea sunt semne ale unei
bali micotice.

D a d are multe frunze sau se

rupe, poate d solul are prea
multe substanp nutritive.
Fertilizai mai p q i n gi sprijinifi
plantele cu tutori.
Se dezvols optim in locurile
protejate de vint, printre tufe,
langa garduri sau alzturi de
ziduri.

~)ocrorulplan telor
PRIMAVARA
Plantare $i divizare
Perioada favorabila pentru
plantare. Divizafi plantele
varstnice o data la 3-5 ani,
astfel plantele raman sanstoase ~ise dezvoltZ viguros
00s). Dezgropafi plantele pe
timp Tnnorat.

Fixafi suporturile la timp,

pentru ca plantele s i poata
cregte tnalt. Tliafi de la bazZ
florile trecute pentru a evita
formarea seminjelor gi pentru a stimula Tnfloririle ulterioare. Udafi abundent pe
vreme secetoasl. 0 data pe
luna diluafi substanfe nutritive in apa de udat.

TOAMNA

I-,,

Ingrijire

TZiafi plantele perene la o

palmi de sol. Mulcifi solul cu
compost ri frunzig uscat.

I
O IMP ABIIMP SRL

I
1
I

irunzele umede mult timp

sau urnezeala gi caldura
uneori pot provoca infectarea cu fainare. Pe frunze
apar Pete pale gi un strat
fainos cenugiu. indepartafi
paflile contaminate gi Tn
cazuri grave stropifi cu fungicide.

=
ISBN 978-963-86092-8-1

. .

ap atue

!f au!q rgp~v7 a ~ !fo lenel

-&Xi 'pn0 U!p JOl!JnJpUgW

$n>~ld~snsun g ~ a ~ u o l

un 10s ul ! i e ~ ~ n l a'leu
~ d ul

CARTEA

GRUPA 7

54

GrZdinZrit iscusir

TRUCURI
Primlvara cumpar@
seminfe sau risaduri de
filimicl forfate, la ghiveci.
Alegefi plante viguroase cu
frunze sanatoase ~iboboci
de~i.

Nu cumplrafi plante sfrijite

sau cantaminate cu fAinare.

Soare. Crege cel mai

abundent in locurile insorite,
dar suportl Zi penumbra.

Sol perrneabil. cu humus. Se

dezvolta i n toate solurile ce
nu sunt prea nisipoase 2i nu
60n$n
i a@ stagnant&

Dacri stringefi $isemlnati

seminfele, pe terenurile mai
mari, dupa cdfiva ani vor
domina iara~isoiurile
silbatice cu flori mici.
Filimica semiinata vara
devreme trlieste pdnH la
primul inghef.

fngrijire tot an ul

Semihare $iplantare
Seminafi fiim-ica In februarie-martie tn locuinfi sau In
aprilie-mai direct in strat
00s). hceplnd din mai,
siditi in grldini plantele
forfate, la distanfe de
2 0 - 3 crr

VARA
yngrijire
indeplrtafi sistematic parfile
ofilite pentru a stimula formarea florilor noi. Evitati ca
solul s i fie prea umed,
deoarece astfel filimica
Inflore~temai putin.

TOAMNA
Compostare
Filimica piere dupii primul
tnghet. Scoatefi din sol
plantele moarte ~icompostafi-le. Eventual, putefi llsa
resturi vegetate h strat, ca
acoperitoare de sol.

I
O IMP ABllMP SRL

Frunzele de filimici sunt

sensibile la flinare, boali
cauzati de ciuperci.
Fainarea produce un R v e l i ~
alb pe frunze, flori ~itulpini. Peronospora formeazri
un Tnvelis cenuyiu, flinos pe
dosul frunzelor. hdeparta
~i distrugefi frunzele bolnave $iplantele grav contaminate.

Gaillardia sau flunueii - cum

se mai numqte - incephd din
iunie, inflorqte abundent
toaG vara, in nuange de galben, portocaliu, ropu ~i marocald. Printre speciile pi soiurile
sale pot fi indnite a d t anuale
d t pi perene.
Flutureii anuali apargin de
specia Gaillardia pulchella. Pe
l h @ soiurile cu flori simple,
Pn general bicolore, trebuie
amintit amestecul ,,Lorenziana
Plenan, ce atinge indgimea de
60 cm pi are flori invoalte
monocolore sau bicolore.
Plutureii pereni sunt
soiurile sau hibrizii speciei
Gaillardia aristara. Dintre
soiuriie inalte de 80 cm sunt
decorative ,,Burgunder" cu florile rogu-intens, ,Fackelschein"
cu flori bordo-aprins pi cu
margine galbena gi ,Bremenn
care are flori stacojii cu margine galbens. Soiul ,,Koboldn
tufos, indesat, de doar 30 cm

indgime are flori galbene cu

margini rogii.

UNDE SE PLANT^?
Gaillardia prefers soarele
fierbinte pi dldura. Perenele cu
viabilitate nu prea lung: necesid sol &at si uscat.
Plantagi plantele ce infloresc
indelungat Pn mturi bine
luminate. Semihati soiurile
anuale in spafiile riimase libere
dinue perene.
In piidhide alpine cu sold
s h c in substante nutritive se
recomandii plantarea soiurilor
scunde ce infloresc toatii vara.
In @dini rustice sunt decorative florile de culori st&citoare. CumpkaG soiuri
anuale pen& a varia imaginea
Gdinii in fiecare an.
Florile sunt pretabile pentru
flori &ate. Cultivate Pn straturi de legume unde recoltarea
gi plantarea este contindi,
tulpinile ciuntite prin
recoltarea florilor se remarc5
mai greu.

CE SE-P

AL~TuRI?

Florile nu se i n c a d r d in
compozigii elegante, ins5 sunt
foarte decorative in buchetele
rustice, vesele.
Plantagi alaturi de fluturei
flori anuale galbene, portocalii sau stacojii ca de exemplu gdbenele (Calendula officinalis), tunbergia (Thunbergia
data), floarea-soarelui
(Helian thus annuus), crilige
(specii deTageres) sau titonia
(rithonia rotundifblia).
Pot fi amenajate straturi
monocolore prin asociera cu
plante anuale de var& ruji galbene (Rudbeckia fllgida),
splinu$ (Solidago), heliopsis
(Heliopsis helianthoides var.
sabra) sau heliantemum
(Helianthemum).

L
de mnmn a
obfine prin plantarea abturi a
unor flori cu nuanp de albastru sau violet, de exemplu
veronica (Veronia longitblia),
monarda (Monad) sau ,ialq(Salvia nemorosa).

13

II

Udag rtratulg pastrati solul

umed timp de 2-3 sZipt%rnlni,
p%nace semintele hcolJesc. R&riii
pllntqele la distante de 30 cm.

Mu IBsati W u r f l e sii se
m e , &r @vita$udahrl
exagerat. Distrugefi buruienlle
dintre flori.

m
I

CARTEA

GRUPA 7

Q Adunati seminp &&

aeumpirafi plante p e r m
precultivate la ghivecb
Indesate, cu frunzis s i n i t a

em
cu

PIM M I pWI allM

"

m u cu rnuqwi Tng&4hn&j.
-

Daci plantelor nu li m kt
ttiieri, nu tnfloresc abundent
Dupi pierderea petalelor s m t
vizibile casele seminale
sferice, decorative.

Soare,&ldMia
se
dezvolt3 pofrivit i n locuri
fierbinfi, expuse la soare. In
umbra infloregte slab.
Sol permeabil. Necesiti sol
afgnat, cu humus, nu prea
U W $ bogat I n substanfe
nut~tve.

55

DupLT aierile de toamnl

plantele perene mari pot f i
divizate.

-- -

Ingriiire tot an ul
A V M

TaAaWNA

Adunetul *pl*$p*

Semina$iTn casi seminple

plantei anuale, h martb
aprilie. Nu acoperifi semiinatura pi timp de 2-3 si3ptitrdni PAStrafi wlul umed. ?nloc mld gi
luminas. In aprille-mai put@
semgna direct afar8, rerpwtiv
M pot planta rhdurile.

jam trnpmf14awrufui
Scaateji din p&m8nt ~icmposta$i plantele sanatoase de un
an. Plantele perene se taie
@ n l la Tnal$mea de o palm&
se mutcesc cu frunzig MU mmp a t $ise acopril cu crengi

Ood.

'
lndepartati regulat paqile
ofilite. Udafi pe vreme uscat8.
Lunar adlugafi plantelor o
jurnatate de poqie de solutie

WPM-10-029

Spuma ce apare pe tulpina,

frunze ~isubsuoara frunzelor este semnul atacului
de cicade. D a d diunatorul
s-a tnmulfit exagerat
stropifi plantele cu solufie
de sapun lichid ~ialcool,
respectiv cu insecticide pe
hazi de piretroizi.

ISBN 978963-86092-8-1

decorative

PLANTARE SI ONGRIJIRE
ACCESORII: Cl ferigi Pn ghivece Q furca de sapat Q cazma 0 turba sat
compost Q pamlnt de frunzis de fag 0 materiale de rnulcire

Feriigile cu h z e grafioase sunt podoabele aspectuoase

ale locurilor umbroase fi umede.

Ferigile cu asp& lor elegant

pot ^mpodobil u n g vreme
pwile umede, umbroase ale
gkhnii.
Osmunda regalis este cea
mai mare specie autohtonii.
Crqte p b s la idgimea de peste
1,5 m gi poate ajunge, in
wndigii prielnice, la un
diameuu de chiar 3 m. Culoarea
fiunzelor sale dublu penate se
transforrdi toamna in galbenaprins, iar fiunzele soiului
,Purpuraxensn devin purpurii.
Este o specie ce crqte lent.
Necesid sol reavk gi, in mod
unic pentru specia sa, s u p o d
razele solare. Frumusqea sa se
widenjiazii cu adevht pe malul
unui lac sau pMu.
Matteuccia strutliiopteris,
ating2nd 80-140 an este gi ea
una din ferigile cele mai mari.
Frunzele sale in hrm9 de pdnie,
de un verde-bed, iarna se
retrag. Plantagi-o inu-un loc
vast, deoarece se extinde repede
prin ramifica~iileddkinilor.

Wloada de piantare: prim&

vara. Afbnag adlnc solul ~i
rporati-i turM, compost sau
dnt de frunsi~de fag.

D~yopteds&-mas este o
ferig nepreten5ioas5, a drei
idgime poate depQi 1 m.
Adiantum p&um este o
specie deosebit de aspectuoass si
cu crqtere viguro&. Nu
depQqte inailfimeade 40-60
cm, dar se dezvold ca o tufi
rotund& exuem de extind.
Phyllitis scolopendrium de
numai 30-60 cm, vqnic verde
are fiunze verdedesjlis, ondulate, cu margini nedecupate, in
forms de limbs, fiunze care se
a r a n j d in forms de p&e.
Polytichum aculeatum
asemkstor celorlalte ferigi de
psdure are frunze vqnic verzi
aspectuoase ~idublu aripate,
care sunt nu numai fiumoase,
dar ~i lucioase.

UNDE SE PLAN TEA^^?

Ferigile menGonate se dezvold
optim in penurnbd ~iin sol

Multe ferigi prefed maul

umbros a1lacurilor, unde pot
beneficia de umiditatea solului
gi aerului a&t de necesare.
Cele mai multe specii cresc gi
in naturii, in primul d n d la
liziera zonelor fluroase. Aici
se pot dezvolta in voie la umbd,
protejate de efectul usditor al
vbtului.
f n vecinhtea zidurilot
umbroslse ferigile se dezvold de
asemenea wrespunziitor, cu
condifia d fie k i t e de v b t .

Deoarece ferigile sunt plante cu

frunze ornamenmle, puteji alege
liber plantele asociate de diferite
culori.
Plante perene in culori
aspectuoase, davolt8ndu-se
bine si in penumbd sunt astilbele, dopofeii (Campanula
la tifblia), degetarul (Digitalis
purpurea), geranium (Gera-

nium himalayense) 8i crinii

(Lilium martagon).
Un ansarnblu ce in&a ochii
poate fi alGtuit prin asocierea
ferigdor cu rododendronii gi
azaleele.
Imaginea ferigiior verzi poate
fi diversificad cu bulbaase
scunde de primiva&, ca de
exemplu narcisele.

Scoate ferlgile din ghiiece cu

grijS pentru a nu le vgitama
frunzele. htoatceti ghiveciul $
lovlfi-l q o r de o suprafag tare.

, 3
1

ferigile mici $i60-80 cm pentru

nivelul sdluki. &qw@b

cel mult 1 cm de p&m&t.

Gr~diniritiscusit

e Curnpirafi ferigi s3n8toase4

cu frunze verzi, care fusesera
finute intr-un loc umbros.

n k cump&@9 plaI

frunze uscate sau cu InmZe

pe tulpini.

6 PenumbrS. FTanIafi ferigilb

sub arbari mu tufe inalte,
unde nu se a f l i in bataia
direct2 a soarelui.

TZiaji frunzele speciilor cu

frunze cizitoare numai
primivara, frunzele uscate
protejeazi planta de inghef.

Sol reavan, cu humus,

Ameliorafi solul cu turbi,
compost sau pimant de
frunzig.

Ferigile se dezvolta bine gi

in ciubere. Plantele cu un
contur marcant confers o
noG de elegangi intrarii

loctorul plan telor

PRIMAVARA
PIantare gi fertr7izam
Plantafi ferigile afar& dupa
rnijlocul lui mai. &@erne$ Tn
;jurul plantelor mature cam, post sau o mPna de p a m h t
de frunzig de fag.
'

---T

O IMP ABRMP SRL

VARA

Ud8m
Menfinqi reavin solul ferigilor, dar nu umed. Dacci solul
se usuc& plantele se ofilex ~i
trec intr-o perioadi de
repaus sau pier.

TOAMNA

MUEM
hi;mprasp&tatirnulcirea cu
mteriale ryoare, de exernpb cw f r u n r i ~(Et(Snga1.&afi

'

Brunificarea marginilor
frunzelor gi pieirea acestora
sunt semnele arsurilor
solare, survenite mai ales
pe timp fierbinte, uscat.
Udafi ferigile mai mult in
aceasti perioadi, astfel ca
apa s i ajungi $ipe frunze.
Mulciti solul i n jurul
,lantei.

Limba-pqte1ui lovioreazi cu florile ei longeviw-e casa fi

Lirnba-pqtelui sau sica, cum

se rnai nurnqte, este o floare
de varg utilizat2 in rnulte
feluri. f n d t ~
de 60-90 crn, are
rozete de frunze gi tulpini florale bifurcate.
Florile adevsrate, albe sau
galbene, cad foarte repede.
Caliciile de culori vii,
aserngnkoare hlrtiei sunt
foarte longevive. Lirnbapegtelui poate fi intdnit5 in
diferite culori: alb, galben, roz,
albastru-lavandg, albastru gi
purpuriu. Soiuri rnonocolore
sunt ,,Candissimurn" (alb),
,,Goldkiisten (galben),
,,Roseurn superburn" (roz), iar
,~rrocoeruleurnn
pi ,,Modra"
au culoarea albastru-Inchis.
,,Celor ce prefed nuangele
calde
. .li.se. recomandii
- . .. plantarea
.
. .
rnlxajului ,,Sunburstr' Pn culori

Sid 2n la& & flori

Florile adevktte sunt albe sau

tdbene

de portocaliu, piersiciu gi
culoarea caiselor.

UNDE SE PLANTEAZ~?
Lirnba-pestelui prefer2 locurile
calde, expuse la soare. Datoritg
aspectului aparte nu se
asorteazii cu toate florile de
var9, ins2 In grupuri colorate
este decorativg in firs zidurilor
sau a gardurilor.
Soiurile rnai scunde, ca de
exernplu rnixajul ,,Petit
Bouquetn, Inalte de 30 crn, sau
mixajul ,,Biederrneiernsunt
ideale plante de bordurg sau
pentru cultura in vase.
D a d doriri sP uscafi lirnba
pqtelui, planca~i-oin straturi,
alaturi de flori de pai
(Helichrysum bractearurn),
helipterurn (Helipterum roseum) gi plevaiga (Xeranthemum
annuum), astfel oridnd puteri
taia din flori.

CE SE P W ~ T U R I ?(haphdistriplinemis)sau
-

Limba-pqtelui, datoritg culorilor variate, este ideal2 pentru

a inviora straturile de bordurs.
Soiurile albastru-inchis gi
mov sunt foarte decorative alHturi de gbenele, ruji galbene
sau crgige galben-auriu gi portocalii.
Soiurile roz sau albe se
asortead cu anurnire plante de
bordurg ca cirnbrigorul (specii
deThymus), IevPnjica
(Lavandula angustifolia) gi
salvia albastrii (Sdvia hrinacea).
Lirnba-pqtelui poate fi aso
ciat2 cu plante perene care
t o l e r d seceta: coadagoricelului (Achillea), flornis
(Phlomis russeliana),
, - o~gcel
(Lychnis viscaria), a n d i s

centrantus (Centran thus

ruber).
Vefi obfine o cornpozirie
parfumatii gi vioaie planthd
algturi de lirnba-pqtelui
floarea-rniresei (Gypsaphila).

Pumti tava acoperit2 cu

placa de stkla sau plastic pe
pcnazul unei ferestre expuse
la =re, la temperatura de
ax. 23 "C

a n d rzsadurile ating
fnllpmea de 2-3 cm, rgvrip
plant&. PBstltali doar cele mai
viguroass plante.

I
Pentru uscat aiafitijele
florale aproape de

dt,la mijlocul lui mai punefi

plantele cateva ore in aerliber ti
de dteva ziie Tn wdew calirii,
apai plantali rasadurileTn strat

Soiul ,Petit Bouquet Blue"

irnpreuni 3-4 fire ~iathrnati-le cu capul in jos in loc

CARTEA

Lim ba-vestelui

GRUPA 7

57

Gridinirit iscusit
I

1
I

1, Cumparati serninfe sau

&saduri sanatoase ale c a w
~ d g c i nnu
i ies din ghiveca,
prin orificiile de scurg
apei.

;
"

mo

I
SFARSITULIERWII
Procurarea seminfelor
Cornandaji sau curnparafi
serninfe din tirnp pentru a
avea posibilitatea de a alege
din intreaga garna de culori.

r Seminfele curBfate pi
frecate Tncolfesc mai repech
decdt serninjele alipite,
necurajate.

VARA

Tiih
Se pot taia oricsnd dteva
fire pentru vaz8. Pentru
, rnai potrivite
uxat t ~ l cele
sunt firele cu bobocii abia
dexhi~l.Inainte de sosirea
prirnului inghef tiiaji toate
florile ~ipunefi-le la uxat.

Semiinare
kmanafi limba-gegtelui i n
casA incepdnd din rnartie. In
regiuni rnai calde ~i Tn locuri
expuse la soare floarea
poate f i sem3naGi i n aprilie
direct in gridinci (dreapta).
Aceste plante infloresc pufin
rnai tdrziu.

Limba-pe~teluipoate fi atacata de paduchii de frunza,

care sug seva plantei ~i
transmit diferite boli. in caz
de contaminare gravii,
stropifi cu solufie sspunalcool sau cu insecticide cu
onfinut de piretrum.

~ ~ W P U
qqummt un a d q o + ~ n d

'm='J=%
ut ayomqaJ W~WOXYa d w
9 n d a p u e UOIJ asp @ amYP-apTnQ-sq
.~m.m
pour tq a p u e uog aq
+a0 daue~d@ mTru- PPP
-ZmfUE a l a m P daueld F m
O-odp
Ba wruss uud pmw
~ ! J " B ' " = ~ n J
.a+pnu almsqns
EFM
lm un

ag a ~ p w

Xi EWqW03 lod 3s ap7,uOJD

UI 1-

!$

I6 tunmd 'lW ap lrJy Eq!&

I p 3d 'IUOSUJ 901 Un p!S333U

'dWLLvmBm

lhrn PUUOTfUE Quqd

T"!m~ I P P F " ~ J T '

=e3aW=kmd@s
.mlqdau s a p
un w
u
x
a a3areoep <durp~ p u r
$+od
dmueqo ares
UE Imml UE aurWP d!PF nN
-=~!d!l
16 a s e o M ~ u n <apuydp
s
16w
'alaqol IEUJ$ luns apxmxd
'+IF~~IWUI
33 uyp 4uasaogu! UJ uog IOU
6 !ou nnupum re&
T V J d V WJ -'1
3taF
-ss *ua[ueIgdmun ~ o p r e o q d
Wuaumse
a m g am39
u!a -aaloV nB $a lzar 'aq@ !OSapa*UI-luns$~S~

~~

~up[ewapprpa~!P~~-

-OwU6 m d ? P 3 u n s ~ m

Cleome

Gridinirit iscusit

TRUCURI
Primavam wmp&ra$f
seminte m u Bsaduri crescute
Tn prealabil, compacte,
mMolrite.

w-

Soare. Prefer8 soarele. In

penumbra planta inflore~te
mai pufin $ieste mai firava.

@ Sprijiniti exemplarele Tnalte.

In magazinele de specialitate
se gasesc diferite suporturi.

Sol pe~maUI.
NecesitA
mutte s u h n $ e nutritive.
AmelforaJi solul cu compost $i
PngrZapamlnt complex.

lnflore$e Tndelungat, fiind

excelenti ca floare taiat5.
Capsulele sale seminale arata
foarte bine In ornamentele de
flori uscate.

rngr~jiret i t *if

semdhff$mtere
'In martie reminafi rerninfele
Tn locuinfg. Nu le acoperiti cu
brnant (qermineazs la
iumina). Amplami semln;itura
Tntr-un loc lurninos, dar ftir5
soare, la temperatura de 18 oC,
ier dup& germinare la ternpe
rattura de 15 eC. De lamijloclll
lui rnartie caliti-le, kar la sf&$tul lui mai, plantafi-le &arc?.
Udati cu grija plintutele
tnainte de plantare (dreapta).

Pe vrerne uxaG u&$i plantele

~dmlnidill re)^ W ~ S W I I ~ Vrlu~rltive in apa ck d a t . Sprijinifi,

d x i este necesar, plantele
Tnalte.
TO-

a
-

Dupa prirnul inghef Giafi

plantele pilna la nivelul solului,
a ~c m
i ~Wi-le.

II

Larveie buhei seminaturilor pot ataca tulpina

cleomei, 'in acest caz planta
se apleaci. Infigeti in jurul
tulpinii plantelor tinere
faaii de hartie, astfel d i u n i torii nu pot ajunge la
tulpina pentru a o vatama.

app~o!ladUJ I!qJSOJp 13333

un mnpold ~ o ~o1alaunh!m
d
a@arqos a l a l u e n ~

'(EWU!
'dss ElE3!dS E ~ ! U O J JID!UOJaA
~
ala~aunb!ur p~u!quror,au!lqo
~ o pdu e s a ~ a ~ uaugem!
!
0
- u p aurq reur elsrza.~e rS 20.16
.npu!Sn
~6 leIaj!]er, S~zunyn3 p m l d
0 '("IadlE'J .IJA[!S" ~ ~ ! l d q adeorde ! l e ~ u e -aurar~ap
l~
u ~rnm
dpss) s!yeis !lelmld 'aprog !em ~ s a r o g u!P ~a ~ p !em
!a!lyoduros e elnploq ED
ala '!lop ap ~ o l a ~ a q ~a ane q
n
-(E![oJ!~!sJ~~
e1nuedrtr~~) -pap ~ o l a ~ a u n b ! m
p !l~ra~
ro~ralodopa p 14 (snl
-el !!.IEI~I do1 !S!dn!s p e a
.e_sera1!S urn
-1eq ad au!q p y ! r o p ~as a s e ~
ut a~!pes~01aiueldla 1nx1d
~ n w yJr -Jeqnp
~
u~a ~ e ~ u e !Il d
rep '.IoI!~@ernploq UJ JI!SOIOJ
J
I I O apums
~
!cur al!m!og
.J.Ia!lJ~3nq!JlJE alEUpS2p
!.IOU er, 15 !>!w pur !.1ndm8
q nes .I~I!~OSa ~ e ~ u esour
ld
-ny eauamase ap p e r y .asuaiu!
~ ~ ! I E U I O . Ialad
~
er, 101 due!qun:

Gridinirit iscusit1 -

.-I

a PrlWwa cumpiire@semin-

a %wmIn locuri tmorite

Je proaspete w u achit@bnati
tn rnai rasaduri crescw On
prealabil, anhtoase, cu frunze verzi.

tnflorqte ahndent gi
demola tulpini deosebit de
puterniee.

aW

a Nu c
p1wtt(d
tnflorite, deoarere mi a n i u
forrneaza W o c i m i n i .

il. Prefera solul

calcaros ugor alcalin,
confinand o cantitate mare
de rnaterii organice.

a Soiurlle xunde arata bine

in vase ~iin vaza.
a Miqunele sunt sensibile la
druri. Fertilizarea excesiva,
desi accelereaza creqterea,
slibe$e tulpinile, astfel
planta se poate rupe u p .

boctord plantelor

PRIMAVARATlMPURlU

Repicati plintufele mai viguroase in ghivece separate.

Semanare #i repicare
De la sflr~itullui martie,
serninafi serninfele intr-o
lad: de inmullire a~ezatila
gerrninat pe pervazul ferestrei. Acoperifi sernintele cu
un strat subfire de pimint.

1-

I
1

Q IMP ABllMP SRL

--*L.

P R I M ~ A R A51 VARA
Plantare #i fngrijire
Dupi rnijlocul lui rnai, plantafi plZntufele afari. TSiafi
florile trecute. Sprijiniti cu un
tutore soiurile inalte (stanga,
jos). Udafi bine inainte de
taiere florile pentru vazi.
TOAMNA
CuraJireastratului
Dupi prirnul inghef puternic,
smulgefi din sol plantele ~ i ,
daci sunt sinitoase, cornpostafi-le.

I
Micgunelele pot f i atacate
e larvele
de plopifa r o ~ i $i
sale care sug seva frunzelor,
mugurilor gi IZstarilor. h
acest loc fesutul vegetal
moare $iplanta se
deforrneazi. Adunafi
diun5torii. DaccS sunt
nurnero~i,strogifi cu insecticide

ISBN 97&96366062-8-1
A

STRATURI DE FLORl $1
PLANTE DE B O R D U ~
-

Ciucuri florali mirun ti, colorati

I

.sod
-rum n~ lnlos !$e~o!laure
!b !$eug$e
ae~uetdap atu!euj .atalofizap az
-un& ep aaazo~clap a ~ p
eup
F ! p f t ~ 6u l ~n~of!an~
!$e&ueld

. J J ! J ~ ~ o ap
> ~ Inle!Jaaeur !$eyed
apUl n!~ndur!aeJeAeU!Jd 'PeJq ap
! ~ U ~ nes
J J a!ed ap aeJp un n3
&tau!%epueld !ie!ap~deuJel

.$!Jaj TlES a3!lEqJp !.IOU

aseo!iw$ m a~eposeappads
luns arem amojnd alpold
elrodns
y w a u ala~ue~d
al!q!zp JoSn
'aJaqg aprn3oI UJ .pnJol aJs;ne
UJ ~ml%!se pu!y ~olaluelde
a$sg 'alpul !!u!dp~ plrodns
'uxndmon~drp1 IS Xmepp

"J.apJn!os ~p IS a ~ m a j a ~ d
luns p o q auu!p
~ ~ nes e i y

u!p aseoJqurn!uras a l p r u g
A
!!'

JOIU~@

e l y uyp nrs re^ par !roq.m

qns ap aseoJqurn!aras apn3ol
ut
T P m v 1 PF
ad a~eluqdaAummap luns
.Turn ap~n301
UJ ~ o ~ ~ u n d p
s a~ ~o m
mp
as p!p@ UJS! JE!rl=) .JOl!Jnp
pp" el ap !I"@ al!Jnpd
13 axpunu! a ~ p n p ~
qdxm
m'auarad a3peqEs pop luns

um~~,yx
19 uxn!y$a~Irnba

.J

.W 8 'xo~deap a>an!y6 ul
al-!$aueldaJ 'aqeul ap I n w p wns
alaaueld p u n .H!upese~ul

.sualF-apq
- u a q p U O are
~ 'uxn3nElg -dss
um.4~8
u ~ J J ~ ~ ~e E
apdsqns
~ J ,
o '~uoneu!urn~~IU
~ O -wl%ne
S
UE ~4
aITnr u v r
o
-pi3 eqvopod luns ~
B

~
B

~~II.Iw.~~J!auads a p auaq

-$ca~empuj
ca3uajsapJolg
-!mqqp-nlor aI!JoU ,pnop

Griidin%it iscusit

Toamna sau la inceputul

primavwii cumparati rasaduri
tndesate ~i
stufoase.
Nu cumparati plante cu
lastari lungi gi subfiri sau
plante hflorite. Exemplarele
mari gi bitrane deseori sc
prind fearte greu.

Soare )i penumbra.
Rutigorul prefer& locurile
semiumbroase din fafa sau de
sub copacii inalfi. Planta
tolereaza soarele doar in sol
umed.
So1 permeabil, umed ~i
bogat 'in substanfe nutritive
organice.

7
kg-

lngryfretot an ul
. --

TIM~GRIU

PRIMAVARA
Planhm $ divizare

In martie plantafi rutigorul h

straturile deja pregatite. Nu
divizafi plantele prea des,
este suficient doar o data la
4-6 ani, deoarece necesita 2-3
ani, plna ce plantele ating
din nou inilfimea maxima.
VARA

Udat

Vnmul$re prin divizare:

xoatefi plantele din sol fn
octombrie, divizati planta in
rnai rnulte pat$ gi replantafi-le separat.
Rutisorul poate provoca
slabe reaqii alergice cutanale,
in timpul Tngrijirii plantei
folositi manugi de protecfie.

Pe timp secetos udafi regulat

plantele pentru a evita
uscarea acestora. 5aluI poate
fi pastrat umed prin mulcire
cu scoarfi marunfit2 de
copac sau iarbi tunsa.

TOAMNA
Plantare si adunarea
seminfelor
Octornbrie este la fel optima
plantarii. Adunati seminfele
Qosl dupa rnaturarea capsulelor, apoi plstrafi-le ?nloc
racoros ~i uxat. Din ianuarie
pani h aprilie sernanafi-le in
lizi de inmugire.

locrorul plan telor

I
r-

Rutigorul este atacat rar de

diunatori, insa pe timp calduf gi umed poate apirea
fainarea. Aceasta ciuperca
apare sub forma unui strat
albui, fiinos pe dosul frunzelor. Pentru a evita
raspandirea bolii, indepartafi gi distrugefi partile contaminate.

CARTEA

GRUPA 7

Gridinirit iscusit

Primavara, cumpard
plante compacte, dnitoase
~i
neinflorite.

Nu cumplrafi plante cu
Mstari subfiri ~ifrunze pufine
a u plante deja tnflori'

Din martie semanei seminfele

in locuin@.Germinarea poate
dura patru dptarndni. Din mai,
p w i semana $i
i n strat fdreapta, jw) sau putqi planta
rasadurilecrescute h prealabil.
ExemplareleoRinute din
semifle vor Fnflori numai in
anul unitor.
VARA
IngMire

Udafi plantele pe vrerne de

sece. 0 data pe iuna presarqi

in jurul tulpinii ingra@mlnt

complex. Culegefi sistematic florile trecute.

a Soare. Opaija prefera

61

locurile tnsorite, ferite de

vlnt.

Dupi inflorire taiaji la 10 crn

tulpinile $itoamna plantele
vor inflori din nou.

a So1 penneabil. Se dezvolta

a Examinali cu atenfie

optim Tn sol cu humus ~i

bogat Pn substanfe nutritive.
Suporti seceta, dar nu ~isolul
compact $iumed.

frunzele opaifei pentru

a nu confunda primavara
exemplarele r i d r i t e din
seminfe cu vreo buruiani.

gerului
Reproducefi prin divizare o data
la 3-4 ani plantele perene. in
regiunilecu ierni aspre a.$eptaJi
pans primavara. Depunei in
jurul plantelor compost, apoi
acoperQi-lecu ramuri de brad
sau frunzb uscat.

-I Opaifa - mai ales pe vreme

umedi -din cdnd in cdnd
poate f i atacati3 de ciuperci
care cauzeaza patarea bruni
a frunzelor.
Tndepirtav frunzele ~i
tulpinile patate Si distrugefile. In caz de infecfie mai
grava stropifi cu solujie cu
confinut de cupru.

ISBN 97&963-W@-S-t

--

CARTEA

GRUPA 7

62

irit iscusit

A DRT\\1171T\hl A R C

Curnperafi h magazinul cu
plante perene ramduri
eompacte. Seminfele
plantelor anuale se pot
procura numai i n magazinele
de specialitate.
m Nu curnpirafi rasaduri cu
listari subtiri, alungiti sau
tngilbeniti.

C
I

PRIMAVARA TIMPURIU
SernBnareg plantare

in rnartie sernanati seminfele

in locuinfa. Arnplasati vasul
intr-un loc lurninos; de indati
ce apare a doua pereche de
frunze, repicati plantutelein
ghivece de turba. De la rnijlocul

Soam. Linarifa necesiti

ci5ldurZ ~isoare pentru a
crefle ~ia se dezvolta sini5tos.

So1 perrneabil, calcaros.

Speciile de Linaria se dezvolti
optim Tn sol afanat, sirac in
substanfe nutritive sau in sol
ptartros.

P SW.

Taiere

Dupi prima inflorire, taiati

tulpinile florale dedesubtul
inflorescentelor.Dad este
necesar, sprijinifi speciile inalte
cu tutori.

1 Taiati tufele perene inainte de

Q IMP M

lui rnai plantali rasadurile

afara. Astfel linarita va incepe
sa infloreaxi deja in iulie.

TOAMPJA TARZIU
Mdcire

Sernsnaji serninlele epalonat

pentru a v i putea delecta cu
florile sale c i t mai mult timp.
Multe specii de Linaria se
inrnuljesc prin r5spAndirea
serninfelor. Refinefi forma
frunzelor, pentru ca mai taniu
si nu confundati linarija cu
vreo buruiani.

venirea ingheturilor. Mulciti

solul cu frunzig (stAnga) gi
acoperiti-l cu crengi uscate.

ROP-02-1-7

Noaptea rnelcii rod cu mare

sat frunzele si tulpinile
linarifei. Strangeti diunitorii sau amplasati capcane
de bere. In caz de daune
importante presirafi
rumegus in jurul stratului,
care va impiedica accesul
melcilor.

ISEN 97-81

I
I

CARTEA

GRUPA 7

63

Gridinirit iscusit

In martie sau aprilie

cumpara$ seminfe p r o w e
sau risaduri cu rozete
Tndesate ~ifrunze sHn3toase.
verde-vioi.

Soare. Lurninifa se dezvolta

~iTnfbrege corespunzator Tn
soare deplin. In umbra
plantele se lungesc ~iTnfloresc
rnai slab.

Nu cumparafi plante cu
~starilungi ~i
slabi sau frunze
ufilite, patate.

Solul permeabil, nu prea

bogat tn substanfe nutritive,
poate fi $iusor uscat.

Pentru stimularea Tncolfirii

punefi seminfele semiinate Tn
ghivece rnici Tn pungi de
plastic $i a~ezafi-leTn frigider.
Pa vreme foarte tala
luminifa se poate opri din
Tnflorire pan3 la sosirea vremii
rnai racoroase.

=-

'mmmfiPr~r~re
tot an ul -i

I
I

PRIMAVARA
Cre$ereaprealabil&si plantare
Semiinati seminfele in casi.
Acoperw semiinitura cu un strat
de pimint de 3 mm ~ipine la
incoltire tineti vasul la 21-24 "C.
In martie divizaji plantele mai
bii2rine. Din aprilie plantaji O
n
straturi riisadurile cultivate h
prealabil.

Seminafi luminifa In mai $i

iunie. Acoperiti semintele cu un
strat subfire de pimAnt zi pktrati semiinMura O
n loc umed.
Repicati o dati3 pliintujele, iar
din august plantafi-leh straturi.
Indepartati-lepiioile ofilite

Plantati perenele toamna. Tiiiaji

lastarii pinil la inaltimea de o
palmiitnainte de sosirea
tnghefului, apoi acoperiti
plantele cu compost ~icrengi

Luminifa este foarte rezistent3 la daunitori $i boli.

Rareori plantele ~i florile
rnai tinere sunt atacate de
melci. Seara sau dirnineafa
devrerne adunafi ~i distrugefi daunatorii.

1
PLANTARE $1 INGRIJIRE

Flori asemenea stelu telor

ACCESORII: D risaduri de bunghisor R furci de sapat O compost

ingrisamint complex plantator O suporturi O foarfece de gridina

Bunghi'orul nepreten~ospi hilorind buiac confers' o

mja'aparte graWdinii
de var;i.

VARIETATI
.-v7

Din genul Erigeron fac pane

plante cu aspect exterior diferit.
Bunghipod (Erigeron)este
o plant3 longeviv3, asemb.3toare stelu~elor.A altg denumire
a bunghigorului este aceea de
bgtrhig. Inflorejxe in iunie gi
iulie, dar dacP dispune de ingrijire corespundtoare irdoregte
pentru a doua oar5 in augustseptembrie. Diarnetrul florilor
este de 2-5 cm; florile pot fi simple, cu petale serniinvoalte sau
invoalte. Toate soiurile au flori
in nuange rgcoroase: alb, roz,
urpuriu, violet gi albastru.
ndgimea lor este de 60-80 cm.
Un soi cunoscut este ,,Adrian
cu flori mari, semiinvoalte gi
indgimea de 60 cm. Soiul
,,Strahlenmeern se remard prin
flori simple, violet-deschis 8i
indjimea de 70 cm. ,,Violettam
are o ind+me identid, dar se
distinge prin flori dens invoalte,
violet-inchis. Un soi consacrat
este ,,Foersters Liebling", cu flori
semiinvoalte, rogu-carmin.
Florile roz-pal, frumoase ale

Perioada de plantare: primaUdap rhadurile din ghhrem.

vara. Afdnati stratul profund
La distanfe de cite 44 cm
cu furca. Fertilizati din belsug cu
stipa* cu plantatorul gropi de
compost rnaturizat ~i ingrti$5m%nt plantare. k o a t q i rkadurile din
romplex.
ghiveci.

Erigeron karvinskianus

soiului ,,Mikchenland" sunt de

asemenea semiinvoalte. ,,Rota
Meer" are flori rogu-inchis profind. Cel mai cunoscut soi alb
este ,,Sommerneuschnee", cu
indjimea de 60 cm.
B-od
ropu (Erigeron
karvinskianus) pe meleagurile
noastre se cultiv2 doar ca floare
anualZ Deoarece florile sale
mirunte seaman3 mult cu
bhugeii (pardugele) se numesc
gi bkutei spanioli. Florile
grafioase apar intre mai gi
octombrie, pe lktari pendenji
sau t2dtori. Pe a c e q i plant3
pot fi la inceput albe, apoi
&p3ta o nuan@de rozBunghigorul rogu este o floare
adecvatii lHilor de balcon, dar
poate fi plantat gi in grsdinii. In
timp ce hibrizii de bunghigor
seamkina cu arbugtii ornamentali, b~n~higorul~anual,
cu Iktarii sHi indcipi, seaman3 mai
mult cu florile Bbatice.

UNDE SE PLAN TEA^?

Pe dt de diferiji sunt
bunghiprii ca aspect exterior, pe
a&t de diferite pot fi locurile in

care se pot planta. Caracteristica

comuns a celor doua categorii
este d prefers soarele gi sold nu
prea compact.
Hibrizii de bunghigor sunt
ideali pentru straturile h r i t e
de perene gi de bordurZ.
Bunghiprul rogu igi manifad
din plin bo&ia floral5 Pn vase
susbdacs& Iki de balcon.
Ca plant5 acoperitoare de sol,
algturi de plante cu tulpini
halte, reptaint5 o pad crornat i d deosebid in g6dinL

Bunghigorul se poate asocia bine

cu alte plante.
Plante asociate frumoase pot
fi perenele ca de exemplu
nernfigorii (Delphinium),rudbechia (~udb&a fidgida),

brurnklele (Phlox panicdam)

gi menta decorativi (Monarda).
Arblqdi l d c a $ trandafirii sau coniferele - arad
de asernenea excelent algturi de
bunghigori.

Plantali rasadurile la nivelul

solului. Umplefi gropile cu
mestec de sol. Presafi pamintul
formati farfurii de udare.

4
de

Dupa inflorire, scurtati

? tulpinile cu o treime. Tmprti~tiaji compost In jurul tulpinilor,

c F a ce stimuleazi a doua
inflorire.

Tufele nu rtimin Tntotdeauna

compacte, ma5 ales pe timp
ploaie. Sprijinifi-le cu suporturi
sau araci.

p e l &~;al&l r & ; ~ i a

Gridinkit iscusit

- 'IZIONARE
m Cumplr@i rasaduri
cornpacte, viguroase, cu
frunze fragede, pe care nu
siunt diunatori.
Nu cumpirafi rbaduri
Blungite, cu lastari subjiri sau
galbeni, ori plante pe care se
v i d urrne de fainare
aserninitoare pudrei.

Soare. Bunghi~orulse
dezvolta optirn In plin soare,
la caldura, Tn loc protejat.

Serninaji bunghiprul r q u
anual in locuin@, inceplnd din
rnartie. Nu presati sernintele
decdt putin, deoarece bunghi~orulgerrnineazi la lurninl.
Tufele mai vlrstnice
fnfloresc mai tlrziu. De aceea
divizati-le o data la trei ani ~i
pbntati-le separat.

So1 permeabil. Prefer3 solul

cu humus, bogat i n substante
nutritive. Aflnafi solul
-pact
cu nisip ~icompost.

Im-A
.HI
Ingrijire tot an ul
?

PRIMWARA
Transplantare ;F divizare

fngruire

Perioada adecvaa pentru

plantarea perenelor.
Dezgropati exernplarele
batrlne, divizati-le balotul
radacinii gi transplantali-le.
Plantali afar2 doar de la
rnijtocul lui rnai bunghirorul
rosu, sensibil la inghet.

Sprijinili tufele in creflere.

Dupi prima Onflorire scurtatile cu o treime pentru a stimula infloririle gi forrnarea frunzelor ulterioare.
TOAMNA
Protecfik $iacopen're
Dupa prirnul fnghef, taiati la
o palma de sol tufele perene
(dnga). Mulciti solul cu
compost, acoperiti plantele
cu frunzi5 uxat sau rarnuri
de brad. Scoateti din ghivece
plantele anuale, ~id a d sunt
dn8toase, cornpostafi-le.

O IMP ABnMP SRL

ROPM-10-031

Bunghi~orulpoate fi atacat
de fainare, care estc o boalti
micoticti. Frunzele sunt acoperite de un strat alb, aserntinator pudrei. In caz de contaminare gravl frunzele se
ingllbenesc~iapoi se usucl.
Stropiti cu solujie fungicidl,
disponibila in magazinele de
specialitate, inca de la
aparifia prirnelor sirnptorne.

STRATURI DE FLORl51
PLANTE DE BORDURA

GRUPA 7

Frunze argin tii tot an ul

1perens
1C) iulie-

septembrie

- 1
4 hgrijire simpla
acoperitoare
de sol

lumins naturals

Frunze catifelate
Ala'turi de fi-unzelelate, argintii ale jalqului pute+
plan ta flori de toate culorile.

Jalqul este o plant5 ce c q t e

repede gi f b m d rapid cu
lujerii & un covor wgeral
argindu. Frunz.de late, o d e ,
cenqiu-pilroase, moi gi catifelate la palpat sunt asemkiltoare
urechilor de iepuq. Tulpinile
sunt de asemenea dens p&oase.
Este o plant5 acuem de nepretenpod, dezvolthdu-se bine
la soare sau In penumbrZ, peste
tot. fn umb& puternid sau In
dens, razant gi expansiv.
caz de aces de substan5e nutriFrunzele pbloase, cu lungimea
tive fiunde $i pierd culoarea
argintie. fn sol compact, umed
de 5 an,sunt arginai ~ilargr?kl?icinile pot putrezi. In coo d e . D a d soiul *dorqte
meq se g k s c in general dou2
totqi, tulpinile florale nu
soiuri.
de@esc ih@imea de 20 an.
Soiul ,Cotton BoW"'ste
compact, florile sale se aseaUNDE SE PLAN TEA^?
mainn cu n$e mind mici de
bumbac. Covorul de frunze are
^dfimeade aproximativ 10 an. J d q d este o plant5 aspectuod
Tulpiniie florale se ridid la
gi utilizabii5 multilateral. FrunPnidGmea de 30 an.fn magazigd s?iu argintiu se pouivqte
zinele de horticultud soiul se
cu oricare ald culoare.
gihqte frecvent sub denumirea
Este o pland excelend de
de ,Sheila McQueenn.
bordud a s d o r , deoarece
Soiul , , S h Carpet" ^ d o - a t e scundii gi frunzele sale
rqte rar, dar form& un covor awpe6 razant sold.
fn gmdinile alpine, ?nsol
slab, permeabil are condifii de
via corespdtoare.
@a arbodor i &or
f b r m d o pat5 cromatic5
luminoad
Pe creestazidurilor de piatrP dispune de suficiend
lumin3 gi sol permeabii.
Nu poate lipsi nici din straturile de perene, deoarece
culoarea sa neut6 wnstituie o
nanziGe lin3 spre plantele In
cdori mai pregnsmte.

toamna. Afdnag adanc solul ~i

amestecaji-l cu putin compost.

am

SEPLAN-

Jalqul este valoros Inprimul

dnd ca plant5 cu fiunze ornamentale gi acoperitoare de sol.
Asociate cu fiumiiul cenusiu,
culorile de rogu pi &ben- '
auriu pard ar &tek Plan*
alsturi de jalq coada-pridului
(Achilles miUet5Iium), titonia
(Zthonia rotunditblia),cr8ipe
(Tageres), roman@ (Anthemis
rinctoria) sau lobelii rqu-aprins
(Lobelia Mgens).
Compozipile de cenugiualb-albastru au un efect
dcoros si elegant. Acestea pot fi
realizate prin asocierea jalqului
cu salvia (Salvia aemorasa),
anaf=alis(Anaphalismplinervis),
lev&ficii (Lavandula angut&
lia), plaacodon ( p w d o n

-.-

i.

p d i f f o m ) sau d o p ~ e i
(campanula arpatica).
Pot fi plante asociate adecvate
gi ierburile cu hum
abgstriu, de
(Festuca

honul (Helctotrichon semmr-

I3
,

Slipaji cu plantatorul gropi la

distaqe de 30 cm. Plantati
rasadurile la nivelul solului.
PreMfi solul in jurul tulpinilor.

ghivece. RZisfirati cu d n a ,
cu grijs, balotul compactat al
ridzcinii.

Udafi bine plantele nou

Sdite, pentru ca ridacinile si
se integreze d t mai strans in sol.

CARTE.

Gridinirit iscusit

a Primavara sau toamna

curnptirafi plante cornpacte,
cu frunzis viguros $idnitos.

a Nu cumptir9.fi plante cu
frunze ofilite, patate sau cu
parfile interioare tngilbenite
$ desfrunzite.

a Soare.

Jalesul se dezvolti
optim In locurile insorite. La
urnbri, frunzele se tnverzex.
a So1 permeabil. Se dezvolta
~ii n parnant slab, dar cregerea sa poate f i stimulata prin
adrninistrarea de compost i n
jurul tulpinii. Nu plantafi jale~ ui nl zone cu apa stagnant&

'=?Yn~riiire tot a
I

Plantare @ divizare
In aceast2 perioadl putefi efectua divizarea plantelorviirstnice. wernefi compost h jurul
plantelortinere, On dezvottare.
Indep8rta~isisternotic partile
uxate.

YE!!

hgrijire
Dupa Inflorire, taiqi tulpinile
florale (dreapta). Dad cultivafi
jale~numai pentru frunze,
taiag tulpinile florale imediat
ce apar. Pe vreme de seceta
Tndelungata uda$idin d n d Pn
ciind plantele. Este suficient sri

post o d~ pe an, primavara.

Jalesul arata deosebit de

frumos la marginea aleilor,
cand frunzele argintii sunt
iluminate de luna.

a Udati plantele dirnineap

devreme, dar evitati ca apa d

ajungi $ipe frunze, astfel
putefi preveni putrezirea lor.

Doctorul

TOAMNA
Plantare #ipmte@e contra
fnghefdui

in regiunilecu ierni reci,

acoperei partile de deasupra
solului cu frunzi~uxat sau
ramuri de brad.

apare putr&irea riidacinilor.

Unele p i @ ale plantei se
brunifica ~i
tncep s i
putrezeascci. Ca prevenfie,
afiinafi profund solul,
amestecafi nisip si compost
Pn sol. Indepirtafi piiqile
contaminate. Transplantafi
exernplarele sinitoase.

6
t

Frunze argintii, strducitoare

Fmzefe cenqii afe pefinului se asort.-iiyn&pfantefor din imprejurimi.

cu florife 9i

tarhonul (huruSia dracunculw) gi roanarinul (Arrm'sia

abmmum). Floriie dbe sau
gdbene hibresc din iulie pAn3
Pn m m b r i e . Pelinul d b
. L a m b ~ dSilver" (Arreaisia
aLbin&ufpf ,Lambrook
s~w")
atinge hidpmea de
50 cm,este foaru b r a h,are tan minunat fru*
W t i u gi este rezkent la ger.

brie piW In octombrie, se

numM printre specllle de
pelin MEAceastii
.
plantit se
cregte gi penm florile frumoase, &i. Este foarte popular gi soiul ,Silver Queen"
speciei htemkia ludoviu'ana,
care atinge Mlfimea de 70 cm
gi se extinde nepcde.
Se d e o k ti diferite miuri
~
~
d e p e l i a d c a~ A r t & a
?Ral$ma sa de 1,5 m, s l h d
scbmiduana ,&anan cu f;unzig:
fhme yerde-cenqiu, flori
fin (25 an),ArremisE;1 d e n ' dbe, padtunate ce b m d
ana ,MoriW(20 cm) pi
pamiad pi Whesc din septen- Arccmisia desiacs (40an).

1
UNDE SE PLANTU?
I In
+us Arreaisia
In +&mi alpine expuse la
mare se plan& soiuri semiU tce gi scunde.
u
In mtuipuenk soiurile
cunoscute asigud d l r ~ k t . e a
argintie ce d i v i d &rile ti
frunzele veni.
Sold duzurilm hlw&e
poate fi fixat de s o i d
acoperitoare & sol.

'

clopo* (-&a)
gi cimbriprul ysb!pmus chedki).
Toamstsm fbme decomtiv pelinul m brialbe &turi
de stelup
dummus,
Aster
e m u h
novi-

mana ridicinile
Tasati solul ?n
radkinii
compacte plantali in a ~ fel
a
4
udali planta. In regiuni
3ca partea
ploioase acoperifi solul cu pietrig,
superioari a balotului
jurul

Afgnafi cu

de ridacini sa fie la nivelul soluIui.

Speciile de pelin pot fi

inmuBite primlvara prin
bagire. TZiiafi llstari de
10 cm sub un nod a1 tulpinii,
Tndepartafi-le frunzele inferioare, apoi hfigefi-i Tn
1 amestec perlit-vermiculit.
I Nu udafi plantele In mod
1 exagerat, deoarece ?n sol
prea urned vor punzi.

impiedicand astfel aparitia micozelor.

Pelinul decorativ e m 4n s p e d
B plant2 decorasid prin fiunre,care poate fi asociatil cu
orice dt5 pland.
In &@@
dc aPbuJei
are & elegant soiul ,Silver
~ e e n " p h l % f n ~ ~

gi

~i

,
/

Pelin decorativ

Gridinirit iscusit

I I I A A ~ R CI
I ~C A I

Prirnivara cumpirafi plante

Ondesate, tinere, sanitoase, cu
bunzi~ulviguros.

a Nu cumpgrafi plante cu
frunze ofilite sau care poarti
?rnnelefain2

a Ssare. Preferi locurile

insorite. In aceste locuri
planta dezvolta frunze
. argintiu-vioi.

So1 permeabil, afanat. In sol

urned ~icompact planta nu se
dezvolti gi putrezege repede.

Pelinul alb este intrebuinfat

in gastronornie dar are Si
efecte terapeutice. Plantat
printre coacizi, i i va proteja
irnpotriva ruginii.
a Rarnurile cu parfurn de
lirnlie al pelinului alb
atdrnate in ~ifonierau efect
antimolii.

) Doctorul plantelor
PRIMXVARAT~MPURIU
Plantare 2i Fiiere
Prirnivara este perioada optirni plamrii. Soiurile halte,
tufoase (ca de exernplu
"Lambrook Silver" sau ,,Powis
Castle") gi arbuflii de pelin se
tund p h i la inibirnea de
30 crn, stimuland astfel dezvoltarea noului frunzis.
Amestecafi solul cu compost.

hdepilrtarea florilor
Tulpina unor soiuri de pelin
nu sunt decorative pe langs
frunzi~ulargintiu. Taia$i
tulpinile irnediat dupi

aparifie 00s). NU fertilizafi

plantele pentru d frunzele igi
pierd nuanp argintie.

TOAMNA TlMPURlU
Divizare
Pelinul poate fi inmulfit sirnplu prin divizare. Plantafi
noile exernplare.

I
I

Pe vrerne caldci, cefoasi

pelinul decorativ poate f i
atacat de fainare. Frunzele
devin maro-rnurdar sau
pitate gi se usci. Plantafi
pelinul in loc uscat $iaerisit.
lndepinafi frunziyl contaminat $istropifi repetat cu
fungicide.

-. .
-

e n= F=omq ? P d p
xi pppq ;~~PIOTM
3p iola~mld
~ q ~ - l = ~ e z e n ~ r o P ' ~
=3PP 3OlIJO0 = h m d
' a ~ e o ~ w w xaluy~ar,
x
.p$qns !f @unlap lmu$qoau
IUnS p I J ~ u !.I* ~
Iq
m fF38dS tW e h q p p *pose
rgaplc5-03
3
1
W I " ~ 4 Fufp pukrede aua9$
aTes T O U '~*PP~E pu)"om
apdsoa q
08 q
~utjda%un!-e a-ead w
-nqasoaplxya un wnp
a d le~7*W
=m'?6
@rP ~ V ml
'moz ~ u m u
aP w U J ! $ ~ a n ure)sn"Na
!os p o l p a w a d .aluapunqe
-auw.~odur!I J F ~ " "p~ap wanxa luns @rus !ku
nu J Q ~ ~ U sp
I ~szwq
T ~
-axqd rn <qp-naseqpapolg
-am
-9 apaul
.UD sz ;rp
Pa' q p - n h ems
nu a m '-fit&
~ u u0suru3~
d
!4 q p - w l a l o p
o o w w q p p p +aprhv
"rnsanlfl" 'uaq@%-nh* ~ 0
~ia-@J f
fid*
F A~
-108qd+o" :3ms !m!os
<fia%py @spa eaa~e a l ~ !Seual~d!f aseouv
ap '3% ap p-elao~dalsa a q d
- n ~ uog
o ~ plomp
s

- n pzm
~ uj sap
'apms
~ o p ! o salmapz !mml
eatmuase ap luns pqrunuad
' ~ ~ - ! ! U P~*?dl= ~~3
- ~ o p n pezeq
p
-r;n,m atnq h k " " f 1s e h
q n= foFW=@w!VPeA
St?
=8 %Qnm 7 auIq PI0aS
.-A
a p a q d ap a m
-dm
J ~ S ~
a B PgF ~ ~ K
a % ~
p!
ap
w nnuad
el o - $ a q d
zoppads -e d 'fmueo~
p q x o q ap-a
u~

=ewt

uq3w

.elgal6 n3
'al!u!sppp~al-!ieugje ! ! s ~ ! y 6 !i!za$a~.iuglugfp~6u!! lsodluo~
ulp alaaueld !iaaeox
OE
!ierod~o~ul
'!nlnae~aslnlos pun4
-old !ieugv 'eulueol nes e m
ap eluewp el alenvs
!do16 p ~ o a w e l dn, !iedp~
- p u ! ~ d:p4ue@ ap e p w ! ~ q

CARTEA

GRUPA 7

67

Gridinirit iscusit

Primawgra tau toamna

cump&@i r i s d n - l vfguroam,
compact@,cu frunae wmi
fragede gi pe care se v&d &fa
bobocii.

Penumbra C%ldaru~ase
8ervolGi optim I n penumbra,
&P tn mm@11 de umiditate
wportpl $i

tmrfk Tnwke.
a MI humus. Este important3i k n a permeabllitatea a
solului. I n solul compact
rlldlcinile putrezex.

Caldtirup este o plant6 cu

via* scud. Lasali G-gi
xuture seminple Tn strat sau
plantali risaduri noi o data la
trei-patru ani.
fn locuri vanturoase
sprijiniti soiurile tnalte.
Folositi befe de bambus ~i
material de legat lax, moale.

Plantare ~i sernanare

Perioadi adecvata pentru

Pentru obfinerea de rasaduri
proprii din martie putefi semana seminfele cumparate in

ca plantele s&+i raspindeasci

semintele, tiiafi tulpinile florate trecute deasupra frunzelor
(stan&. LBsafi sa se coad
semintelein dezvoltare pe
plante, apoi culegefi-le ~isemanafi-le imediat.

Perioadi de plantare de asemenea fworabila. Inainte de

venirea inghefului, acoperifi

Caldiru~apoate f i atacata
de musca miniera ale carei
larve rod galerii sinuoase i n
frunze. htr-un an pot
aparea mai multe generajii
de dsunatori. tndepirtafi ~i
distrugefi imediat plantele
bolnave. Nu le compostati!

63 IMP ABHMP SRL

W P M - 10-033

ISBN 97&963-860825-1

--

+sorb,.
,,,,~in%e de nemti~orQ compost
d k ~ b ~CI
a arebla
t
Q material de mulcire

Nemp'porul anual hpodobqte cu spicele sale elegante

deopotriva' gridha pi locuin,ta.

NernfiSorul anual este ruda

cunoscutului nern~borperen.
Este Pnsi rnai pugin pretengos gi
se poate Pngriji rnai sirnplu.
Caracteristidle sale sunt frunz.de
fin aripate ~i florile cu pintenqi,
dispuse unele Ian@
- altele, in
ciorchini prelungi.
Consolida aiacis este o pland
cu tulpini erecd si cu flori albe,
roz, rogu-carrnin, albastrudeschis gi violete. Se cornercial i d de reguki in amestecuri.
,,Niedrige Hyazinthen" dispune
de flori invoalte Si are o indfime
de aproxirnativ 50 crn. Cu
indgirnea de 110 crn,
,Riesenhyazinthenn este acelent pentru flori titiate. ,,EarlyBird-Mischung" inflorqte foarte
tirnpuriu 8i este inalt de aproxirnativ 80 crn.
Consolida regalis pe rneleagurile noasue a t e autohtoni ca
buruiani pe terenurile agricole.
fn gddini sunt recornandate
soiurile ,,ExquisitV~i,,Regal",
cornercializate separat gi irnpreuni deopotrid. Acestea cresc

rartala

rulra

jemhnare directa in strat: de

la sfB~itullui martie. Indepartali buruienile, afanati solul ~i
SmprB~tiaficompost.

'
c
Delphinium grandiAorum

tufos, se rarnifici bogat, iar florile le sunt dispuse pe tulpini de

80-1 10 crn.

Delphinium graodi8onun
apargine de fapt nern~i,sorilor
pereni, dar avlind o viap scurd,
se cultivi de regulg ca planti
sau bienali. Florile albastre apar pe I&tari ramifica~i
rufos, care in cazul soiului
,Blauer Spiegel" au inidgimea de
50 crn. ,,Blauer Zwerg" are o
indgirne de nurnai 20 crn.

UNDE SE PLANT^?
fericit straturiie multicolore de
flori de v d , dar se potrivesc
bine ~iin straturile de borduri
rnixte. Arad cel rnai frurnos
plantari h grupuri rnai rnari,
risipiji lax printre celelalte
plante.
Este important s%dispuni de
un sol de gGdini a&nc, bogat
in substanp nutritive, care poate
confine ~i d c a r . f n locurile vinturoase plantele inalte se pot
fnclina qor. Din acest rnotiv
este indicat s i fie sgdite in fara
zidurilor sau a gardurilor, de

care se pot sprijini gi unde pot

beneficia deplin de soare.
Hori G a t e rninunate, foarte
durabile sunt asigurate in
primul r b d de soiurile inalte.
Dupa ce s-au deschis cornplet,
pot fi uscate deoarece culorile

lor fine nu se vor decolora rnult

tirnp.

Culorile pure, pastelate ale

nerngi~orilorse widen~iazZicel
mai bine in forrnagiuni multicolore, de exernplu a l f uri de
floarea-rniresei (Gypsophila
paniculara), degetarul alb sau
roz-deschis (Digitalispurpurea)
sau jalqul albasuu (Salvia hinacea). king3 nerngigori arad
bine ~i florile galbene, de exemplu lips&noaicele (Coreopsis)
sau lisirnachia (Lysimachia

puncrara).

hcorporafi compostul superficial in sol, cu furca de sapat.

Tndepartali pietrele Si radicinile.
Netezili solul cu grebla.

Gridinirit iscusit

I n d e p h r t a ~tulpinile
i
florale
ofilite deasupra primei frunze
superioare pentru a prelungi
perioada de inflorire.
So1fertil, profund.
Amestecati putin var in
solurile prea acide, deoarece
nemfi~oriise dezvoltl cel mai
bine In sol usor alcalin.
-

=-

l
Nernfi~oriiisi pastreazl
culoarea pala si duph uscare.
Aglfafi florile cu capul in jos,
lntr-un loc intunecat, aerisit.

rn

[I lngrijire rotanu

I
1

1
/
1

PRIwLMVARA
SernBnam
De la sf2qitul lui martie
nemji~oriise pot semlna
afarl. Pot fi crescufi si in
prealabil in ghivece de turbA.

v MW

Sprijinim $1 Mare
Sprijinifi din timp soiurile
tnalte cu beje de barnbus
sau araci pentru a nu fi
rupte de vdnt sau ploaie
&w, stAnga). Udati abundent pe vreme seceto&.

TOAMAIA
Culqerea sernintelof

Culegefi seminfele mature

pentru samlnarea din
primlvara urmltoare $ipastrafi-le intr-un loc rece gi
uxat. Pentru 09nflorire
foarte timpurie sernlnali
Inca de taarnna. larna
r&saduriletrebuie protejate.

bacterii, produce pe frunze

si tulpini Pete rotunde,
asernlnltoare smolii. Boala
este incurabili. lndeplrtafi
~idistrugefi plantele bolave. Nu le compostafi.

PLANTARE SI INGRIJIR
AccesonI: u lama ae roalalna la Gonramer u cazrna ucornpon
O aranule de tngraglrnant cu degradare lentil

1 Plantme:

primavara. Aflngi
stratul, 'Incorporati-i compost.
Sapafi o groapi de doua ori mai
mare declt balotul radacinii.

de pddh& wndifii apthe.

Invstc:sePte~6l

are p

k *darin,dlxmnwb

larba de 3oaldinZ poate

deveni i n cursul anilor
foarte tufoad ~icornpactti.
Multe plante se inclina daci
nu sunt sprijinite. Fixali Tn

moale sau folosili un suport

cu balamale, practic ~imulti-

Ameliorafi solul de p f m r e
cu o d n I de lngrisamant cu
degradare lent& Depunegtn
groap3 o park a acestuia.
Extragefi cu gfijB planta din w*

Gridinkit iscusit

Cumpi5rafl rasaduri
cornpacte, verzi 5i cu frunze
viguroase, crescute in ghiveci.

Nu cumpiraji plante cu
frunze gaurite sau cu
radacina care in mod vizibil
nu incape in ghiveci.

Soare. Se dezvolta cel mai

bine la soare ~i caldurii.

So1 permeabil. larba de

~oaldinise adapteaza la
multe feluri de habitate, insi
solul trebuie s i fie peste tot
cu buna permeabilitate.

Plantali iarba de Soaldina i n

0 a l t i ocazie pentru reprosol bine afanat. Tiiali exem- ducerea prin divizare. Nu
plarele mai bitrane. tncorpo- taiafi capsulele seminale: ~i
rali in sol compost ~iingriiarna arata splendid. Ca projamant complex. Daca este
teqie de iarna a~ternefi
necesar, divizafi-o in acest
frunzir uxat in jurul
plantelor.
anotimp (dreapta, jos).

VARA
Udare
larba de ~oaldinisuporti
bine seceta, dar udata sistematic inflorqte rnai frumos. Pe weme secetoasa
udali-o o data pe &ptamdna.

(B IMP W M P

SRL

Toamna nu aiafi iarba de

~ a l d i n a deoarece
,
iarna arati
minunat acoperita de
chiciura.
Primivara sau toamna se
poate inmulji prin divizare.
Taiafi cu cazmaua o parte din
planta ~itransplantafi-o intr-o
a l t i zona a gradinii.

,,rba de ~oaldinieste rezi:

tenta la boli $idiunitori.
Daca frunzele inferioare
devin gilbenii sau ro~iatice
$ipe dosul lor apar Pete
brune, inseamna c l planta I
a fost atacata de nematode.
lndepartafi ~idistrugefi
imediat plantele contaminate.

ISBN 87E96388092-8-1

aJe1.m azuny

urrd .rrmdwi~
. . .iro[d

oaDa graalnli tot anul

P L A N T A R E $1 INGRIJIRE

Accesorii: 3 agrofolie neagra U rasaduri de bergeni,

3 cazrna O compost U scoarfa rnaruntita de copac

a M o r sale.

VARIETQI
Bergenia cu frunze gi h i
&nqi reprezinc3 o p h d
deosebit.5 In @did.
F d e & sunt roninde
sau cordiforme, lucioase pi in
general vqnic verzi. La unele
soiuri numai dosul fiunzelor
este brun-ropt, la altele ~i
fap, dar exist5 ~i soiuri care se
c o l o d numai iarna.
Florile albe, roz sau rogii
aI~ ain
r martie-mai.
Inflorescenreleformate din
flori m5runte se ridid cu mult
deasupra fcunziplui.
fn privinp fbrmei, bergenia
este o plant5 acoperitoare de
sol. Planta davolG rizom in
apropierea suprafegei solului,
unele soiuri fiind foarte viguroase.
Planta peren%nu necesit5 o
tngcijire specials, dar unele
specii pi soiuri nu raist%la
inghg. Frecvent numai floriie
cad victim5 ing+eturilor %i.

un an
ds plantam
Menlineti sub folk mlull
1bineacoperiv
o fa~iede gazon
2
reavan. Radacinile ierbii vor
udat2 cu folie neagra (even- putrezi 'intr-un an, astfel
Cu

P
Plantafi Pn regiunile cu clim%
rece soiuri ce infloresc k i u .
fn gradini cel mai frecvent
cultivate sunt foarte diversele
soiuri ameliorate.
,&endglut" este rogu-inchis,
cu ind5imea de 20-30 cm,
tndjimea soiului alb ,Wintermechen" a t e de 40 cm,
,,Pinnebergn rogu-carmin crqte
p h %la Pndgimea de 40 cm,
,SunningdaleV,violet-rqiatic,
este Pnalt de 30-40 cm, iar
,,Admiralnrogu, halt de 30 cm
se remard prin frunze maronii,
respectiv rosu-intens toamna
iau iarna. ,,Purpurglo&enn,
purpuriu, cu inh&ea de 40 cm
pi ,MorgenroteY',roz, Pnalt de
20-30 cm infloresc deseori
pentru a doua oar%Pn septembrie. ,,Oeschberg", roz, cu indFimea de 50-60 cm pi ,,Pugsleys
Purple", ro~u-carmin,halt de
40 un infloresc drziu, din
acest motiv sunt mai wutin

inainte

$e paate

tual, de-a lungul aleii).

Bergenia cordiEolia alituri de m u s ~ a ~albqtzi

ii
,

Bergeaia md%lia este o

specie viguroasg vqnic verde,
cu flori roz-violet. Planta tnald
de aproximativ 40 cm inflorqte din aprilie p h %Pn mai.
-~eqgeni^a
a&.&& este de
asemenea
. , vqnic verde. In florile sale roz-purpuriu vS puteG
delecta deja din martie.

UNDE SE PLANT^?
Bergenia a v h d un frunzip
aspecruos a t e considerat%plant%cu fcunze ornamentale.
Ca acoperitoace de sol se
poate planta sub plante cu
tulpin%1emnoa.G sau Pn vase de
piau5.
f n straturi pi ca planti4 de
b o r d d frunzele d t o a s e con-

stituie un cadru estetic celorlalte perene.

Se dezvold bine ~i pe malul
lacurilor, intr-un loc reavh,
dar nu urned-mocirlos.

CE SE ~

m d m

Nu sgdi~iplante delicate al%turi

de bergen& cu constitufie viguroasH.
In penumbrii asociafi-o cu
ciocul-benei 6pecii de
Geranium),astilbe, narcise ~i
ferigi.
Pe maul lacului plantali in
vecinztatea ei sdinjenei
siberieni (Iris sibirica), lisimachia (Lysimachiapuncrara),
ptolemonium (Prolemonium
caeruleum) pi crini galbeni

(Hemeromllis).

obline noul loc de plantare.

Bergenia

GRUPA7

8 PenurnM. Bergenia
preferi penumbra, dar
suporti4 $isaarele $iumbra.

Chmqwxg pbnts!
viguream, eu r h m tare, pe
care inch n-au a@rut
primordii florale.

8 Sol permeabil. Planta se

dezvolti bine i n toate tipurile
de sol, cel mai bun tip de sol
fiind cel reavan, bogat i n
substanfe nutritive.

70

8 Folositi frunzele r o ~ iale

i
plantei la alcituirea de
compozifii florale. Produc un
efect interesant ~isunt mult
tirnp frumoase puse i n vazi.
8 Soiurile de bergenia sunt
rezistente la inghef, dar
florile sale pot csdea victim3
inghefurilor tdrzii.

fngrijire tot an ul
PRI~GVARA

VARA

Piantare @ cur~,tiire

lngrijire
Udati pe vreme de canicula
(stanga, jos), mai ales dad sunt
plantate alaturi de arbori CIJ
rBdacini superficiale, care le
absorb apa. Pe vreme umeda
strlngefi melcii sau amenajati
ca~canede bere.

Perioada de plantare favorabila

in regiunile cu clima asprl.
Curafafi plantele sadite anterior,
indepartafi frunzele moarte.
Divizafi exernplarele rnai vlrstnice. Tiiafi tulpinile florale t r e
cute.

1 - TOAMNA
lnghe@hii
Perioadi favorabila de plantare
R regiunile cu clirna bllnda.
A-$emeJi compost sau frunzi~
uscat in jurul plantelor M i t e
anterior )i acoperifi-le cu ramuri.

Bergenia rlu este sensibils

la boli, dar atrage melcii,
care-i rod frunzele, lasbnd
urme argintii pe plants ~iin
jurul ei. Amenajafi capcane
de bere, amplasafi
momeals sau dimineafa
devrerne ri seara tbrziu
strdngefi sistematic daunitorii.

I
9 IMP AB/IMP SRL

RO-P-02-10-033

ISBN 978-963-8809281

PLANTARE SI INGRIJIRE
Eremurus, Boare de o tiwnusefe exotica', reprezinta'
podoaba bogata' in culori a graUWorde v&

Inflorescenjele florilorlurnhnare se End@ la inceputul

verii din rozete de frunze
inguste gi dese. Florile de
Eremurus, r n h n t e gi
nurneroase, in formi de
clopot, se deschid continuu de
jos in sus.
Cei rnai decorativi sunt hibrizii de Eremurus, denurnifi
deseori dupi arnelioratori, hibrizi Shelford sau Ruiter. Florile
lor albe, galben-lrim%e, portocalii sau roz se Pnalj5 phni la
0.8-1.8
,
, rn. Al5turi de soiurile
incruci~atese cornercializeaG
gi speciile de bazii.
Eremurus robustus este una
din speciile cele rnai inalte.
Tulpina sa florali, cu flori roz,
poate atinge 2,5 rn.
Eremurus himalaicus are
flori albe si inflorqte in rnai.
C u pujin dup5 acesta incepe
s i infloreasd Eremurus elwesii, cu flori roz-pal si
= Pndtirnea

ant;

omi de Erem
eji~oare

I nisi

Erunurus I-

-a

decoratie

de 2 rn. Soiul s5u ..AlbusS se

distinge prin flori albe ca
neaua.
Eremurus stenophyffus,cu
Pndjirnea de 80-120 crn, este
indrggitz datorita mai ales
inflorescenjelor sale de un galben pregnant.

UNDE SE PLANTEAZA?

Eremurus de culoare roz-somon alZturi de anemone

acoperit de alte plante, altrninteri planta nu va rk5ri din

nou.
Toate speciile gi soiurile de
Eremurus sunt excelente flori

sau Allium aflatunense, sunt

plante cu caracter aserninator.
Pot fi plante asociate neutre
ierburile ornamentale, de
exernplu trestia (Calamagrosris

Gate.

x acutiflora).

CE
. - SE PLANTEAZA
y

Plantaji Eremurus in grupuri

de cel pujin cinci exernplare:
nurnLastfe1 florile ga$oase se
valorifid cu adev3rat.
fn straturi hsorite, protejate, in faja gardurilor vii,
brazilor sau zidurilor constituie
un element decorativ surprindtor. Dar frurnusejea
florii se pune bine in valoare gi
in straturiie de perene.
Plantaji-o totdeauna in
mijlocul stratului sau ca plant5
de fbndal. Astfel florile anuale
scunde vor acoperi dupg
inflorire frunzele ce se retrag
repede. Avefi grija ca deasupra
rizornilor solul s5 nu fie

ALATUKI?
Alituri de Eremurus se pot
planta perene scunde, de
exernplu planta-rnhjei
(Nepeta), stahis (Stachys
byzantina) sau laptele-dinelui

(Euphobia polychroma).
Se poate asocia cu perene
semitndte, spre exernplu sthnienel (Iris barbara), lupin
(Lupinus), centrantus rogu
(Cenuanrhus ruber), asfodeline (Rsphodeline lurea), cincidegete (Potenrilla nepalensis)
sau miruj5 (Anchusa azurea).
Cepele ornamentale h a t e ,
de exernplu Allium giganteurn

este o plant4 ce n-.

Mulc~fisolul cu compost.
Marcati locul plantirii cu

corporati in sol ingr&hm8nt

CARTEA

Erem urus

GRUPA 7

Gridinirit iscusit

Curnpiraji rizomi s i n i t o ~ i

si tari la palpat la sfar~itul

Soare. Eremurus preferi

locurile Insorite, protejate.

verii sau toamna.

0 Nu cumpirafi rizomi
deterio~aPsau lezafi,
deoarece In sol pot putrezi si
pieri.

Sol perrneabil, bogat i n

substanfe nutritive. h cazul
plantarii i n sol compact,
amenajafi neapirat sub
ridicini un strat de drenaj
cornpus din p i e t r i ~
sau nisip.

71

Tiiafi tulpinile pentru vazi

cand florile inferioare incep
s i se dexhidi.
Pentru reproducere,
seminafi seminfele imediat
d u p i maturare, acoperifi-le cu
pamkint $iiernafi-le afari.
Seminfele germineazi la rece,
i n intuneric.

1
~ngryiretot an ul
TOAMNA
Plantare gi divizare

Plantafi rizomii in septembrie.

lnainte de primul ger acoperbi
solul in jurul tulpinilor cu
frunzi~uscat $iramuri de
brad. Dupl patru ani plantele
se pot diviza. Dezgropafi cu
grija rizomii, taiafi-i in mai
multe par$, pe care apoi plantafi-le separat.
P R I M ~ A R ATlMPURlU
Fertilizare 9i pprotec$ie

Dupa aparifia primilor lastari,

amestecafi in sol TngragamBnt
organic ~imineral. Contra
Tngheturilor tarzii, protejaJi

Voctorul plan telor

lastarii tineri cu ramuri da

brad 00s).

lngruire

hainte de Pnflorire mai fertilizafi o daa. Sprijiniti cu tutori

exemplarele mai Tnalte, udafi
pe vreme de secetl gi Tndepartqi florile trecute.
-

3 e ~in
i general rizomii nu
sunt atacafi de boli ~i
diunitori, in sol umed ~i
compact pot usor putrezi.
La plantare amenajag la
25 cm addncime un strat de
drenaj de cel pufin 5 cm din
pietris sau nisip ~iamestecafi In sol compost.

ntunul decorativ se Ingrijqte simpfupi W o r q t e

Zndefungatpi abundent,

p l a m h t-

*"li"m&&@&

p16

tutunulki deco~g* m d .
Fbrile tabulare, T n k m se
&s&dCaiugiephGih
anr>mb$e. kenfie: toate
pilqile phatei sunr toxic&
Floribe m & d - r e ~ #
Sander (Nicorianax sand
pot fi albe, roz, roz-somon,
rogii, mov, verde-gbui sau
chiar bicolore.
Soiurile scunde ating
inailfirnea de 30 cm gi sunt ideale plantate fn ciubiXr sau h
lada de flori. Serii populare
sunt Domino gi Starship in
cinci culori. Ambele se @esc
gi in mixaje de culori.
Soiurile semiinalte sunt de
aprox. 45 cm. Seria Nicki dezvold flori Pn cinci culori, seria
VIP are flori In p a w nuanje.
Un soi bicolor aparte, alb gi
roz este ,Havanna
Appleblossom".

Apaqin soiurilor halte

,Crimson Rock" cu flori rogii
(P: 60 crn) 8i ,Daylight" cu
flori albe (P: 80 cm).
Nbtiana syhwtris dezvolts flori foarte lungi, at%n%toare, albe gi parfumate.
Planta, foarte mare, atinge
inQimea de 100-150 cm.
Nimtiana a h t a are flori
albe ~i atinge InaGmea de 80150 cm.

Pu@ ?nfiecare ghiveci tre~

acestea au absorbit apa, umpleti

ghivecele cu pamant de semanat.

cele. Stropiti cu api. A~ezati

ghivecele La fereastri ~iacoperiJiIe cu folie de plastic.

~nflorqteIndelungat $ p h t n t In p*s
8

?,'I

dqte Pn special in or& & 1 bonariensis).Plantaji fn fundalul acestora ciucqoare albe

Regina-nopjii Sander plan(Lobularia maritima).
tad in ciubiir crqte inald gi
Plantati soiurile albe sau
oferii o imagine p l k u d de-a
rogii h acelqi vas, dkuri de
lungul intdrilor. fn I&i sau
lobelii albastre sau petunii
boluri sunt ideale soiurile
scunde.
L
mov.

UNDE SE PLAN TEA^?

Regina nopGi este foarte decorat& a d t -plantad in suat d t

si In vase. Pentru a avea flori
abundente planta necesid sol
bogat Pn substanje nutritive,
slab acid pi mult soare.
Soiurile scunde i semiinate
vor umple foarte repede
spajiile goale din mijlocul sau
1
prim planul stratului. In fun, dal plantag Nicoriana
I syIvesrris sau Nicoriana alata.

mf

locurilor
n apropierea
de odihnii
&or plantagi
mu a

Soi de culoare verde-giirbui

tn martie apzaji ghivecele de

1turba Mr-un vas cu a@. Daci 2 serninte. Nu amperifi ghive-

Niwtiana sylvestris, al &ei

&dB
@@ ~ k p h -

Tutunul decorati

Put+ amenaja o compozi$e a n d &v e d , gdbenalb, forrnad din turun decon

Ofed un efect dergant

soiurile Sander scufrde
semifnalte, de culdre
roz-somon, dad a m & smt

Partratikm%niiturauniform

urnedti win stropire. Asigurati

plantelor teiFiperatura co&ntii
de 18-20 'C

Tutunul Uearativ necesita

sol uniform urned ~irnulte
subtan$# nutritive. Udati
dlnic, tn special plantele
crexirb En vas. I n cazul culti*rii Tn Qhlveciadiugafi
si4~tddnialTngrB@rnant
lichid Dentru plante de balcon sau Plante cu flori.
Tutunu1 decorativ crescut tn
strat Se m l i ~ e a z doar
a
o

Pastratitn fiecare ghiveci doar

planta ma 4wiguroad,
celelalte trebuie Indepartate.
Ciupiq varful Ihtarib.

.-

FA

Flori mlidiindu-se domol

Frumuse~eanobifa'a nuferilor constituie
~odoabalacului de gra'dini

Nuferii se clasifici in trei categorii: nuferi rezistenyi la

iernare, nuferi tropicali pi hibrizii pi soiurile rezultate din
incruciparea feluritelor specii.
Funzele plantei pot fi ovale,
rotunde sau cordiforme, mareinea frunzelor ondullndu-se
upor in api. Frunzele soiurilor
rezistente au marginea intreagii,
cele ale soiurilor tropicale sunt
zim~ate.
Alegerea speciilor gi soiurilor se face in funcyie de
adincimea apei pi locul
disponibil plantririi. Fieciirei
adincimi ii sunt indicate soiuri
cores~unzitoare,care se extind
in diferite proporyii.
Plantati speciile ~i soiurile cu
crepere rnai slabs la o adincime
de 30-50 cm, necesitatea lor de
spayiu fiind de 0,5 m'. In
lacurile miniaturale, sau En cele
din vase, plantayi nuGrul
mirunt autohton, protejat, cu
flori galbene Nymphaea candida, sau diferitele soiuri ale
nuArului pitic cu flori albe
Nymphaea pygmaea, de exeni0

Soiul ,,Moorein

,,Pink Sensation "

P h d a propke plallralll.
primavara. Puteti planta in
cquri &ptugite cu panza de sac
uftvi din container, panti chiar in

1I

ie

Umeziti bine sdul IacuSaU,

dup3 care umplefi cu el
co~urilepiinti la dous treimi,
%plnd cu plantatorul M e o
groan5 de olantare.

~n lacurile plantate cu nuteri tniiesc rnu~teanimale

plu ,,AIban (alb), ,,Laydekeri

Lilacea" (violet), ,,Laydekeri
Purpurata" (ropu-carmin),
,,Graziellan ( r o p - portocaliu)
sau soiul ,,Maurice Laydeker"
(ropu).
Speciile si soiurile de talie
mijlocie se vor planta la o
adincirne de 40-70 cm, necesarul lor de spa~iufiind de
1-2 m2. Din aceasti categorie
fac parte nuGrul parfuniat
(Nymphaea odorara) pi
diferitele sale soiuri, spre exemplu ,,Hermine" (alb), ,,FroebeliX
(ro~u-aprins),,,Moorein (galben), ,,Madame Maurice
Laydeker" (ropu) pi ,,Pink
Sensationn (roz). Din grupa
speciilor pi soiurilor cu cregtere
viguroasii (adincimea de
plantare: 70-100 cm, necesarul
de spaliu: 2 m') fac parte varietatea ,,Richardsoniin (alb) a
nuGrului anierican
(Nymphaea ruberosa), citeva

ben-crem), ,,AmabilisV(rosatic),

pi ,,Siouxm(galben pi ropuarimiu).
Soeciile
si soiurile cu o
I
crqtere extrem de viguroasii
se vor planta la o adlncime de
peste m. Necesarul de spariu
al acestora este de 3-4 m'.
Astfel este de e x e m ~ l unufirul
alb autohton ( ~ ~ n i ~ h alba)
aea
pi clteva soiuri ale acestuia, si
anume: ,,Fritz Junge" (rozinchis), ,,Attractionn (ropiatic),
,,Marliacea Carnea" (roz-pal),
,,Ernst Epple sen."(alb, inflorescenyii dublu involta),
,,Hollandia" (roz-ropiatic) pi
,,Colonel A. J. Welch"
(galben).

Plantati nuferii separat, pentru

ca valoarea lor s i iasi in evidenyi. Nuferii se simt bine
numai in lacurile in care
suprafaya apei este liniptita.
Pe rnalurile
lacurilor
se pot
.
.
asocia cu alte plante krumoase
de mlaptini, ca spre exemplu
Ponraderia cordara, planti cu
flori albastre dense sau stinjenelul de balti (Iris pseudacorus) cu flori galbene, rschitanul (Lyrhrum salicaria) cu flori
rogu-violet, sau vavura (Typha).
Pentrua accedefa ccqterea
nuferilor, d a d la fnceput
pentru se bucura ck mai
rnultl lurnink i-a@ piasart la
o adandme de numai 20 cm,

UNDE SE PLANTEAZA?
Luati
, neavsrat in considerare
necesarul de spa+ pi
adincimea optima de plantare.
i n lacurile izolate cu folie
apezati plantele totdeauna in
c o p r i , iar la 4-5 ani divizari-le
tulpinile.
fn lacurile cu albie ar~iloasa
U
sau in lacurile naturale plantari
nuferii in sol.

',

I:

xufundqi c q u r i k h mod
progresiv. Putep qezta v m l
cu plante tinere pe ddmizi,

scoate treptat de sub

Soiul ,,Hermine"

CARTEA

GRUPA 7

78

Gra'dinirit iscusit

1
1
I
I
I
m
a

11

LUMINA 51 SOL

ma
man&

W
J.

1.

PRIMAVARA
Plantare #i divbare
Este sezonul potrivit plantarii. Daca frunzele
plantelor acoperl o
suprafafi prea mare,
divizafi tulpinile rnai in
v~~SG
Scoatt?fi
.
$iclMifi CU
apZ rizornii, tiiafi-i in rnai
rnulte pgfli, astfsl ca fiecarei
parfi sa-i revina cel p@n un
rnugure. Pentru ca radacinile

4 Lumlnl n'akrall. NufBrul

necesita cel pufin 5 ore de
soare per$
So1 lacustru se poate
achizitiona in rnagazinele de
specialitate. Arnestecafi
pLirnBnt argilos cu nisip (1:l)
ori parnant de gridin: cernut
cu nisip (2:3).

J nu se usuce, plantafi-i at
rnai repede In sol lacustru.
VARA

G$@e
tn perioada vegetqiei introdueefi In piirnant cate o
tablets de fngrA@rnbnt
mineral
cu dizolvare
progresiva. (stdnga, jos).
TOAMNA
Prote@e contra gerului
Taiafi frunzele Rgslbenite.
Plasafi cogul pe fundul
lacului. Daca exists pericolul
TnghefZrii totale a apei,
scoatefi cqurile din apl,
acoperifi-le cu rnugchi $i
ducefi-le i n pivnits sau
in garaj.

TRUCURI

a Nuferli rezistenfr pot ierna

in lacurile rnai adanci ce nu
ingheafi iarna. Pentru iernare
luafi plantele aflate in paflile
rnai pufin adinci ale lacului ~i
rea~ezafi-lein locuri cu apZ
rnai adanca.
Nu-i plant* i n parauri sau
in lacuri cu fanani arteziene.

I
~uferilorslibesc planta
sugandu-i seva in tirnp ce
secreta o substanfa neagra
gi lipicioasa. Scoatefi planta
din lac, tiiafi-i piflile
puternic infestate, tratafi-o
cu insecticide, dupa care
udafi-o gi reagezafi-o in api.

ISBN 97&%3%6082+1

--

- -- ----

-..

--

PLANTARE SI ~NGRIJIRE

larba-mhpi cu Abri de doarea 1ev;inp'cii

hflorqte toata' vara.

ACCESORII: O iarba-rn8fei la ghiveci Cl cazma CI nisip CI compost

VARIET~~
Ma-+
f o r m 4 cu bzele sale moi, cu miros condimentat un mic covor vegetal.
Florile albastre mihnte, tubulare apar neobosit toad vara
a m d multe insecte. Cele
mai cunoscute specii sunt
N e p racemosa fi Nepeta x
h i .
N m raamaca c q t e piin5
la i d w e a de 25-30 c& $&e
frunze ovoide cu nervatiuni
pregnante. Florile de choare
albasuu-l&fid apar h iunieseptembrie. Florile soiului
,,Grandifloransunt deosebit de
voluminoase
Nepta x fbwenii dispune
de flori huudtva mai mid ~i
tnflorege h mai. F d e
p h a s e sunt hrmste,
verde"
knqiu. Indjimea soiului ,Six
H i s Giant" este de 40-60 cm.
Constituie o speditate horticob ,Snowflakemcu flori albe,
nedepQind Pdfimea de 25 cm,
dar extimhdu-se puternic.

,Six

Plantare: primivara. Sapafi o

groapa de doua ori mai mare
jecdt balotul radkinii. AfB@
wofund solul compact $iTncorpo.ati-i nisip.

Amestecafi compost ?n
m n t u l extras ~iscoatefi
planta din ghiveci rasucind-o cu
grija.

Risfirafi cu degetele, cu grija

r5dScinileOntrewsute, adifi
planta la nivelul solului $i
depunqi Tn jurul acesteia
pamdnt.

Etills Giant"este un soi Padt

0 ald specie cu valoare decorativ5 ^henmad este N w

granaora,
ale &ei flori violete apar hiunie-aurmst.
Florile
"
albasuu-pal ale speciei Nepem
sibirica impodobesc @dinile in
iulie-septembrie. Ambele specii
cresc pWi la hd+ea de 80 cm.

uNDE SE 'LANU?
Iarba-+ei este o pland ce se
p a t e folosi Pn multiple tkluri.
Speciile pi soiurile ce
b&eazii &or vegetal sunt
excelente
de sol in
.. .. acoperitoare
..
gritdinile
alpine
~i
straturile
cu
- piene sau cu ierburi. Rezistenp
lor la seced le face adecvate
penuu plantarea pe mluzuri, h
@ni de acoperig sau vase de
flori. Totodad arad bine si ca
plante de bordud ori in strawile de perene.
spec& pi soiurile mai
Mte, datorid Ikarilor lax I%firaG, elansafifn arc, se pot asocia cu nenumhte alte plante fn
&nile imithd natura spon-

Mpoerl eeociad a o e l m ~
a tranddhiior

t a d O k d o privelkte fiumoasa ~ica plante acoperitoare

de sol pentru trandafiriialbi, roz
sau ropii.
I d a - d g e i nu poate lipsi nici
din g k l i d e naturiste Sj bio.
Florile sale atrag multe insecte,
albine ~iflutu& iar parfknd lor
alpAuchii de U.

Se pot J d i &turi de iarbagi p h t e mai ilnate, de

exernplu coada-pricelului
(Achilles), romanig (Anthenis
tinctoria),ananatslis (Anaphalis),
asfodeline (Asphodelinelutea),
centrantus (Centranthus) sau
IuminiF (Oenochera).

, mil*

F=
Frunzele cenqii formbd covor
vegeml ~iflorile violet-l&fi&
se pouivesc de minune cu multe
alte perene sau plante de @nP alpin2
~Lte
asociate -de
pot fi
I&-caprei (Cerasrium romentosum); floarea-miresei &&toare
(Gypsophylarepens), garofip
(Dianthusprianoplitanus)
sau d p u f i i p &e (Saponaria
x IemM)).

I
I

Mdch"eprd

Presag solul $i
formati o farfurie de udare. UdaP planta
abundent.

CARTEA

GRUPA 7

Gridinirit iscusit

LUMINA 51 SOL

.
I

FrimImra amp&@
plante shiitoase, compcb,
cu Iistari fi frunze viguroase.

Wcl
phrke cu
frunze ofilite sau In&KPenb
sau cu riklBdna iqind din
ghiveui.

soare. hflorege cel mai

bogat in locurile insorite.
Suporti seceta, dar nu se
dezvolti corespunzitor intr-o
climi cu un confinut de
umiditate mare a aerului.
So1 perrneabil. In solul
compact lutos, mai ales iarna,
ridicina poate putrezi.

79

n
TRUCURI

Speciile de iarba-mlfei se
pot reproduce u w r prin
seminte. Seminafi seminfele
afari toamna.
Pisicile zburdi cu mare
plicere in tufele de iarbamtifei. Daci rispandifi bucifi
de limtiie printre plante, le
putefi fine la distanfi.

,.

1
~)ocrorulplan relor
ingrijire
tot an ul
PRIMAVARA
Plantare gi divirare
Perioada cea mai adecvati
pentru plantare, deoarece
iarba-mafei toamna prinde
radicini greu. Divizafi o data
la 2-3 ani plantele, astfel le
intinerifi ~i
le reproduce#.
Extragefi plantele cu furca de
sipat, Si replantafi-le dupi
divizare. Amestecafi in sol
compost.

plantele devin mai compacte

~ireinfloresc la sflqitul verii.

TOAMW
Ptoterple contra h@@J~Ilui
Onainte de sosirea g ~ u r i l o r
tiiafi plantele la o p a l M de
sol, depunei Tn jurul lor compost si acoperfii-le cu ramuri
de brad.

VARA

T;iieri
Dupi trecerea florilor, in
iunie-iulie, tliafi listarii la
jumitate (dreapta). Astfel

,arbs-mtifei este atacati r,

de boli $idiunitori. Dupi o
iarni cu precipitafii mai
intense poate apirea putregaiul radicinii. larna protejali plantele de umezeala
excesivi prin acoperire cu
ramuri de brad, mai ales pe
solurile mai compacte.

=
cb IMP ~

M SRL
P

WPM-1w

ISBN Q~E-S~-WJQZ-~-I

STRATURI DE FLORl $1
PLANTE DE BORDURA

Ndba mare

GRUPA 7

Floare inalta' caracteristica'gridinilor

,a
rs a

32
4

-2

!:

8 'EL
3

"

's"2'a

1.3

'

0 " C

0 0

0-

Y
0

g
a
'2u 3 4$&I.p"
8
.2
p E 9 - p 23a
,
Y"2Ei!gg$p.~,p.liO
u:1%
35
$ 3 Y<5$ i + ~
g:~., ~
G g 2 +
3a:2{ -3
n D I ~ , , g , 8,. ~ 4 2 2earn .c
n -;a
3
g a Q m gls 5 2 * '5 Y ~ . e 3 !g _ E 8
.'c:
,
8
.2 5 .a*=
C: s
d zna
3
~ s<E
,C a,F i 2 $ 1 9 3 1 _ j : ~ jEa@.;B
i
S 8.4 s.$.;+= .:g w baa $$4-Q44J
2.2.; 3 33 a k .. ci : 3 3 2 : 8 ~ 5 . 9 a
3 w 2~9 -2
d ;.n 833%&
e.3 $3
3'495z
a2 . 2d s3 a

t
;if

Nalba mare

CARTEA

GRUPA 7

80

Gridinirit iscusit

r CumpBrafi m
e
,
mu
plante indesatie, cu fnrnze
mi@ t n d nehflortte.

NU
f r ~ m

r Soare. Nalba Cnftoreste

frumos in locuri insorite, calde
si ferite de vAnt.

@~WI%C&
EU

w.h

serninje din ambalaj dwhk

a mutt timp in urma.

(E
--7111gsjil tot
VARA
Semanare $i plantare
Lunile iunie gi iulie reprezinti perioada optirnB
serninarii. Rasadurile cultivate in prealabil se
plantead 'in gridins i n
august sau septernbrie.

c%teuna, cu sfoara mode.

Sol bogat i n substanje

nutritive. Ca planta sa se
dezvolte corespunzitor,
necesita sol perrneabil, bogat
i n substanfe nutritive.

- -

r Legafi nalbele de arac una

all

ul

D a d florile trecute nu se
taie, planta se raspdndegte
prin serninfe. Astfel putefi
obfine rasaduri noi.

TOMNA
lernat
Taiafi nalba mare ofilita
p%nila rozeta de frunze
inferioari Otdngajos).
Aceste plante anul urrnator
Tnflorex i n d o data, ins3
slab. Pentru iarni acoperifi
plantele cu frunzig gi crengi.

PRIMAVARA
Fertilizare gi mulcirea
solului
Adrninistrafi plantelor cornpost gi Tngri$irn%nt organic
complex. Pentru pistrarea
urnidSWfiirnulcifi solul. Ar&ifi
nalba mare h cregere.

mare poate f i atacati 1

1 Nalba
de rugina. Semnele rnicozei
Jnt petele galbene de la
v%rfulfrunzelor gi cele
I maro-ruginiu de pe dosul
I

acestora. indepartafi gi distrugefi frunzele contaminate. Preventiv, fifi atenfi

ca apa de udat sa nu atinga
frunzele.

.azmrn @ a d &
!mlos n:, 'aluosq !mjol q anq
P PlOllrPp as
PFS
'

Qv'

i p I m d 3s BUM

!"F'!@ =l?JoId-!PSe4I&
a m p ap 1
m asap0IJ
q c ~ a p r eeou ~q ap luns
aps apamg "cu I ap ~aurflfnq
!S @qaz p aeod ( m q d

CARTEA

GRUPA 7

m. .. Gridinirit iscusit
.
.

81

, L .y<, .i,- ' - k7,

CumphfI plante puternice,

wiguros dezvoltate, aflate in
mipiente volurninoase On care
ddacinile plantei Oncap
mnfortabil.
a Nu cu@raJi rasaduri
plantate fn vase rnici, cu
Bstari subfiri ori cu frunze
hgalbenite mu ofilite.

a Pentru m r e tairti numai

florile deschise total, deorrece
dupa Uiere, bobocii nu se vor
deschide.

a Luminl naburali. Pentru o

dezvoltare sZn3toasa planta
necesita cel pufin yse ore
insorite pe zi.
a Sol cu pemwabilitate bun&
Se dezvolta optirn i n sol slab,
rnai sarac In substanfe
nutritive+u p r calcaros.

Recoltati seminfele exew

plarelor aparfinand spaciilor
de baza $iirnpragtiati-lc
imediat.

Plantare #i fnmulflre
Perioada optima de
plantare. TIiafi i n luna martie budfi de rldZcin3, $i
foqafi-le tn Iocuints.
VARA

w i r e
In perioadele secetoase
plantele fragede necesita
udiri. Legafi tulpinile
plantelor rnai firave de
araci.

locuintil. Tn zone cu condifii

de dim%mai blande,
seminfele se pot sernina
direct In gradina. Pentru
buchete de flori uscate taiafi
tulpinile florale. Tn zonele cu
i ~ r nhi d p z i t e , 1
t%rziuxurtafi tulpinile
plantei la o palma de la sol
@s);Tn zonele cu climat mai
bland efectuafi aceasta
lucrare prirnavara.

Recoltafi serninfele exernplarelor aparfinand speciilor

de bazB ~iserninati-le cat
rnai repede posibil i n

caiul v i n i t este o planti

..epretentioasi, sirnplu de

ingrijit, dar nu suporti

umiditatea excesiva. in solul
urned ridicinile cirnoase
incep s i putrereasci l i planta va pieri. Pentru a preveni
acest lucru, plantali-o in sol
cu perrneabilitate bunk in
cazul solurilor cornpacte,
lantafi-o in straturi ridicate.

I
@IMPAMMP SRL

RQP-02-10-046

ajeurnyed juns

aiqa ap w r o j uiv azuny 2-13ajwnuiur i.~o\i~

n

Crinul de baltii pitic

GRUPA 7

83

Gridinzrit iscusit
I

primllvzrra plante

%&pww
Fn ylhived, cu frunze
wrde-intens.

e Nu cumpamy p l m cu
frunze moil hgi4lbsnite sau Ira

acoperit cu m@i.

e hrrtat alituri de plamle

de primsvari cu bulbl,
frunzele tale vor acopri
frunzi~ulofilit al d m l a k e
plante.

optim n e e cel putin 6 ore

Mnfte pe e!.
c Salcu bavrZl pmmeabilitate.
Crinul de b a M pitic se simte
Mne fn ml mavin, perrneabil,
cu co@inut bogat tn
dguneazi spa stagnant&

La 3-4 ani plantele t m i e

divizate, $ilasate apoi s i se
dezvolte liber.

-'

.
.

)octorul plantelor

Plantare 9 divizare

?mgri@mantcomplex
(30-50 g) fn solul plantelor
fnridicinate. Divizati
plantele crescute excesiv.

0 IMP AB/IMP SRL

tali florile trecute. Daci e

nevoie, relnnoiti mulciul
solului.
TOAMNA

Daci mugurii se umfli, Pnsa

Divizaji exemplareleuescute excesiv sau care nu mai

Tnfloresc. Pistrati frunzele
pentru acoperirea de iarni a

nu se deschid, ci se
brunifici ~i
cad, Onseamn3
c i planta a fost atacati de
musca galicoli, ale cirei
larve galben-albui, de
2-3 mm, se gisesc On
muguri. Culegeti mugurii

ROP-02-10046

STRATURI DE FLORl51 PLANTE DE

BORDURX

"

,aracteris tic

P L A N T A R E $1 INGRIJIRE
ACCESORll O seminfe O amestec de p i m d n t lipsit d e t u r b i C
recipiente, lad5 de crestere a risadurilor Cl plantator Ci folie d e
alastic Ci nisip, compost

Fmzele c;lmoase pi florile M d e ale florii-de-piatri

infiwnusefeaza"focurde uscate.

VARIETQI
C

------

Floarea-de-piatrii, prin
tulpinile sale scunde, tiritoare,
cu frunze aciculare ciirnoase,
forrneazii straturi cornpacte de
mica indgirne. Florile sale sunt
simple sau serniinvolte, rn5tiisoase, strducind in nuange vii
de galben, portocaliu, roz, rogu
sau alb. Ele nu se deschid, in
general, declt sub efectul
razelor solare. Serningele sunt
cornercializate frecvent Pn
arnestec de diverse varietiigi.
Floarea-de-piatrz
(Portulaca grandiflora) se
giisegte in cornerg ca arnestec
de flori simple sau involte,
respectiv hibrizi cu flori foarte
rnari gi involte, ca de exernplu
,,Sunshine" (serniinvoltii, tirnpurie) pi ,,Sundance" (serniinvoltii, cu flori ce riirnhn
deschise gi in slabii lurninz
solar%)sub denurnirile de
,,Cupidon sau ,,Calypson.
Floarea-de-piatrii cu flori
mici (Portulaca umbraticola)
se giisegte pi in culori separate,
ca soiurile: ,,Aprikotm,
,,Schwefelgelbngi ,,KarrninrotP.

'trUmoas'pin

De la jumitatea lui martie

semhfek se pot s&a
fn
cad. Umplefi recipientele, ghivecele sau lada i n prealabil curatate
cu amestec de pamant reavan,
I, f i r 3 turbi.

Acoperig ghl&
cu o falie
de plastic. bezati ghivecele
fntr-un loc luminos, ta o temperatura de 21C. Dupa aparifia
riisadurilor, fndepartafi folia.

Ajunse la Tnaltimea de 2,5 cm,

rssadurile se var rari l W n d
d t e dous rssaduri de ghiveci.
Udafi cu griji ~i
d l i f i noile plantufe.

UNDE SE PLANTEAZX?
-

- . . l h L v A L

-3-.-.2--.---

Aceasti floare de culori vii pi

vesele se davolta cel rnai bine
in locuri calde gi uscate.
fn griidinile alpine pi pe
povirniguri calde este o plants
excelentii de acoperire a solului, durabil5 pi stdlucitoare.
Se rkpindegte rapid pe
pietre, parapete gi ziduri de
sprijin, dar poate orna cu efect
gi rnarginea aleilor pi a drumurilor de griidinii, unde in
dldura reflectat5 de pietrig se
sirnte deosebit de bine.
Floarea-de-piatd se poate
cultiva nu nurnai in griidinii ci
este rninunatii gi in vase, liizi
de balcon, coguri suspendate.
Ca floare de balcon se irnpune
rnai ales floarea-de-piatd cu
flori rnici.
Planta~ifloarea-de-piatr5
ling3 terasa insoritii sau in
vase de flori pentru a vii delecta
de aproape cu culorile sale vii.

CE SE PLANTEAZK
ALATURI?
- ---- m-.

Floare-de-piam-cu flori mici

S d n a f i clte 3-5 reminp fn

fiecare ghiveci. Indesafi-le i n
sol, dar nu le acoperifi cu pamint.
Pentru a germina, seminfele a"
nevoie de lumina soarelui.

->

L-...-.

Culorile striilucitoare ale floriide-piatrii se arrnonizeazi de

Coloritului divers al florii-de-piam"i se potrivesc norile albe

rninune cu alte plante ce necesits rnult soare.

Cultiva~ifloarea-de-piatrii ca
planti de bordurii al5turi de
eschscholzia (Eschscholzia),
nisturei (Gomphrena globosa)
sau gazania. Produce un efect
crornatic vioi plantatii llngii
jaleg (Salvia farinacea), lirnbapegtelui (Limonium sinuatum)
sau vanilie siilbatici

Putefi atenua contrastele prea

stridente prin asocierea cu
diverse soiuri anuale de iarbii,
curechi de piidure sau albige
rnirositoare.

(Heliotropium peruvian um),

plante cu flori in diverse
nuange de albastru.
Dorotheanthus gi
Dirnorphotheca au aceleagi
ceringe de sol gi spagiu ca gi
floarea-de-piatri. fn cazul
ansamblurilor rnulticolore lua~i
in considerare faptul cii
floarea-de-piatri nu se arrnonizeazii cu toate nuangele.

la mijlocul lui mat va avea

r5c5direa'in --'."-%
1distanfe de 15-20 c i . Pamentul
compact trebuie ameliorat cu
nisip $icompost. Udati din belsuo.
8

Gr;idin;irit iscusit 7
I

a tnflori rnai abundent

W n u t cu b u d
pennerbibte.in parnant
compact, argnos poate
putrezi. fncorporafi T
' n sol nisip
yi cornpost din belyug.

Ptwigrip &&nuRe pgduchi de

frunze ptulpini sau pe

-tot anul
s i redantare

De la sfiiitul iui mai sem&-

Semifsle i se pot culege

uyor. PBstrafi-le lntr-un loc
uscat, Tntunecos ~i
rkoros.

. .-

,&pt&manidoze rnici de
solutii nutritive.
TQAMNA

kmre
e

,
.

,'

persind serninfele pe
@mint sau 'Tntr-0 t-mzd&
pMin
(dma~tap
jos).
Presati pain sernintele, dar
nu le acoperiti cu Wrn8nt.
Germenii trebuie r&ri$i,
lasfrnd tntre ei spafii de

Onainte de prirnul ger de

toarnrd replanwi cPteva
flori tn ghivece, urmind a fi
pe
unei
ferestre luminoase.
Prim&vara urmMoareputefi luade
la,
eac&$vabutar[ ce
b%rifoarte

devramp

I
-.-

I
I

Dad planta este atacata de

tripsi, pe frunzele fragede
apar Pete argintii, cauzate
de insecte de circa 1 rnrn,
care sug seva plantei ~i
rZspAndesc diferite boli.
Preventie: nu lasafi planta
s& se uwce. In cas de
infestare stropifi planta cu
insecticide.

STRATURI DE FLORl $1
PLANTE DE BORDURA

GRUPA 7

&

Mecon opsis

Florile parfuma te ale locurilor cu pen umbra'

& permeabil, acid

-

iunb

octombrie,

H 30-60 crn

!Seaax ul ssa~ouui!9 phqre

ap pmqe mar3 ;x, auarad
.(s!J&~
Eunlm) gr%eau-eqrey
nes (suasa~oq~e
e&ue.rp&)

'w> 0~ el apunx ala,

ad Je! 'w> 09 ap eiuewp el aqeu~
q!~n!os!io$ueld.puepe !5
ale1 a~elueldap !do16 ! i g d ~

'VqJnI nes aJeln3pe

azuny ap lsodwo> n3 lnlos fie3
-alrawe '~nleas! i e u ? ~
- p ~ ! :~ud4 q d ap lpeopd

'!!ura! p d u y ad a n (
- a ~ o ~p!sasau
d
azung ap alazol
!nJp a p <nSor!S n!mdmd
cnJlseqleap aiaunu UJ ! r o ~
n3 (s!sualnedeu s.rsuodo3a~q)
nSo~maq!l ~nseur!9 auaq@
c ! ~ u pr o ns
~ (~~~OJ!.&JU!
s ! s d o u o x ~ a~salu!
)
azuny
ns uelaqp pseur nlduraxa ap
'aparq !pads e l s q -n!A-nn
1n!os n!'!!po~rod !JOU are
-(eppuadxare3) ppuad
pZ0801 !5 (uEle%2!lE~*!!h4OJJOLU
-seqp '!JEW POD are !S UI 1 ap
' me!~ueJnvIn!oS mapunqe
.au!dp ~ o p u p p 8 eaur!ipu~a8u!1e <a!un! ui a~Sar
alalu!uras anMdurj !SJ esu:
me^) ip~sadp z o s o ~'(mpEAIXS
epm7) In!aparx :s!sdouosaur
- O ~ Ua Jm (!!uoplaps x srsdou 'p%un~
giep o a n nN our3 OP-0s
a p nas !roqre qns ap aseorqurn
- 0 3 ~p!~q!q
~ ) mlaq!] p s e u
-!mas al!~n301UJ 'pSnq~e@uq
ap al!!ieu!qurm ap pnlqe
ap eaur!ipuj a%upe!I !npxur
~nu!iqoe-s 'alelnueduras pou areolgugurase 'auaq@%'a~unqur
a~mwlda n s q d ~ u n apuaur
s
ad a ~ b !na t y ~ ap
j p u c ~
.uorpuapopoJ ap alpndnr8 n3 ns maq!l p e w ns anur anoU
!JOB are 'apquro~so-a!un! UJ
-EWO a p q q !B a @ a ~
au!q
v
l
r
o
s
e
as
IS
!npSgru
eau
ns
uelaqp
!npsaur
!pgS!snrsu~
a1bro~uJ
<gpuap!mo edolng
'(X aq1.n-Y)
U! uolqolne ( W ! J ~ U s!sdou
IW
alaql!~sv!S(x emy n a ~ ) -piem el ap ammeur ajalueld @ 1n1nza~e=>.eun a l p eun ~ e d e
aJm %?A-nnseqp '!nu alreof
way3naq '(!upp elnux!Jd
luns ;x,nqse a p a d ~
-03JN. !auaJ!d ap P M I
<xtue!saUnq n p u r ! ~ e~nur!rd
~)
pov are 'a!un!-pw ul a ~ b ~
' J m p EJy
-w 1
S! snurnq uj l&oq 'l!qeaurrad
-OUUI ' ~ p p u r !u!p
~ reu!S!ro
luns s!sdoumur n3 epeo!rad
ieop ap eaur!Spu~a8une IS aqp
alsa ( s ~ s!sdouo3a~)
~ ~ d arem !rou are " e q w p!os -e~!l\a%uo~
alreoj alsa r o ~ p n d s a ~301
m UJ
am00 w m a q p p3q.q
-alxeos m auaq
elnmld IS <a!p!-a!un! UJ a l b ~
-p%' ~ I ~ O A U!JOB
J
a n ueuald"
-opuj gleunu!ur alsads p s e a s ~
'ur 2' 1 u r p n ? ap
~ !u!dp ~ o u n
~ J . T F A UJ !ieru!s c!imalde r o h
'!be1 ! u ! ~ r o p p q u r ~ o'auaq
j
-@ aralm !S npnze-nr~seqp
a p a d ns <peur!lob a n (e!y0j!~
-ruoJaq s!sdoump~)w p w e d
-m
pop "9 v q 1 , p J q
.~!XOI u!ind x a q ap ~nu!ium
un ne S! <p!n: 'l!qeaurrad
p10s S! e~qurnuad~ a p !pads
d
a 3 m a3eoL -E!W u p u!noid
(ysdoumaur) m q ! 3eur
~ ap
!pads r o p m q u r mmpo!ep~

Meconopsis

Gridinirit iscusit i

-.

nje
'pentru m i 3 n a t u l de la
'tnceputul iernii, sau prirnivan
risaduri siniltoase, puternice

Nu cumparafi serninfe vech

sau risaduri slabe, ce par
bolnave.

Meconopsisare nevoie de temperaturi scazute b tncoltire,

asffel semgnafi-l la Ynceputul
iernii in mi de seminare.
Apzati WLe tn sers r m .
inainte de sosirea primului ger
acoperifi cu vreascuri roze?tele
da frunre ale soiurilw ~ispeciilor sensibile.

I
I.

- .

Ii
>

Penumbra. Se dezvolti cel

I Serninaji speciile pure la
rnai bine i n locuri cu
s f A ~ i t uiernii
l
i n t a v i de
penumbra, urnede, la adipost
serninare, apoi a~ezafi-le7r1
de vant.
sera. Vor incolji primivarak
Sol psrmeabil, acidulat.
Arnestecafi solul cu compost
Pentru fortificarea tulpi@
de frunze aciculare sau turbl.
in primii doi ani Irnpiedica*
lntensificaji perrneabilitatea
inflorirea prin ciupirea
solului cu n i s i ~ .

Pe timp de secet6 udati regulat

meconopsisul. in iulie plantM
rbadurile repicate In locul
definitiv. Thiaji tijele florilor
trecute, pentru a fmpiedica
maturarea seminjelor.

PWWVAM
Sem&nand repiare
PrimZivara este p r i o d a ideal&
planarii $ divizirii rEicf&inilor.
Repicatih sera rbadurile de
produae proprie (dreapta).

Solul prea umed ~iapa

stagnant5 pot provoca
putrezirea ridicinilor.
Ridicinile nu vor putea
alimenta planta cu api,
p i q i l e verzi ale plantei
de la suprafafa solului se
vor ofili ~ivor ingalbeni.
Distrugeji plantele
contaminate. Arneliorafi
solul inainte de replantare.
I

dP W M P SRL

FOP-@-1W

ISBN 978-963460924

dun3
v ap ~

ap ~ u a ~ aa dveld

J E uip
O ~n~uipc.13
. n

~ r.sdvg
r~

mm

dk

PLANTARE 51 ~NGRIJIRE
ACCESORII: CI rgsaduri de baptisia in ghiveci Q cazrna CI
U cornpost

Baptisia este harte aspectuoasa' timp de luni de zile

datoriti florilor $p&tdor sale surprinzaWtoare.

Baptisia este o plant5 pereni

longevivz. Pe IGtarii s5i bine
ramificati infloresc in ciorchini
indesaji flori-fluturq albastre,
galbene sau albe. Sunt foarte
interesante si p%tiile mgunte
ale plantei. Toate speciile
provin din America de Nord.
Baptisia albastrii (Babrisia
australis) crepe p h i la indyirnea de 90-1 50 cm, a v h d o circurnferinj5 de 90 cm. Frunzele
trilobate sunt de culoare cenusiu-dbktmi. Florile violetalbktrui. de cel rnult 4 crn. sunt
dispuse pe listari ajunghd chiar
p3ng la Pndjirnea de 40 cm. Din
ele se f o r m e d o%t%le surprindtoare, cenusiu-inchis, de
cel rnult 5 cm.
Baptisia pitoreasd (~aptisia
tincroria) este.specia
cea mai
..

60-90 cm gi circurnferinp de
30 crn. Dispune de frunze
invers-ovate. Inflorescen~elein
form5 de ciorchini au multe
flori, de cel rnult 2 cm, galbene
sau de culoarea untului.

de
1M
Sapat1
adend $i mi

vara.
mai
tul rlidkinii.

Baptisia albii (Baptisia leucantha) poate dep4i indy

a
de 180 crn. Se rernard prln
frunze ovale de un albastru
sclipitor. Florile albe sau purpuriu-pal, de cel rnult 3 cm,
sunt dispuse in ciorchini compacji cu lungirnea de 20-60 cm.

UNDE SE PLANTEAZ~~?
Baptisia se ingrijeste ugor si se
davolti frurnos in locuri
insorite, in mai toate solurile.
In straturile mari sau de bordurg planta pereni, inaltii cu
crestere viauroas5
arati deo"
sebit. Plantayi irnprejurul ei
perene rnai scunde.
Put+ s-o plants$ h Z
np zidalrilor, ca arbust solitar. Aici se
vdorifid excelent florile si frunzele verzi-albktmi surprinzr----De-a lungul gardurilor
o priveli~tefrumoasi si protejea
si contra privirilor indiscrete.

Baptisia se distinge nu numai

prin florile sale aspectuoase, dar

plantam primao groa* cu a v a

lati4 d d t balo-

.,

PuWi In groapi a
L
prelucWo &&1!
ABn@i sulul compact$ UI nfsirp.

2 compost

Baptisia albastri hrmaza' d dense

xin frunz.de variind de la

albhtrui la verde-cenusiu.
Acestea pot constitui un hndal
frurnos pentru plantele perene
mai putin inalte si, de asernenea, pentru florile viratice.
Baptisia albast15 se potrivqte
excelent cu perenele scunde cu
flori galbene, de exernplu cu
romhija pitoreasd (Anthern~~
tincroria) sau cu lipsciinoaiele
cu flori rnari (Coreopsis grandi" ra).
3rna~sren irnnwcie

a*

nirn-

tisiei vitoresti produc un efect

cromatic puternic. Acesteia i se
potrivesc bine platicodonul
~ ~ l a r ~ c o gd A
o nd ~ o r u s ) ,mu$cata-dracului (Scabiosa caucasica), clopojeii (Campanula glomerara ,,Joan Elliott") gi pelinul
alb (Artemisia absinrhium
,Lambrook Silvern).
1

'

due in schimb o irnpresie aeri& florile roz sau rosii, ca de

exernplu wada-~oricelului
(Achilles millefolium x) sau
soiurile rosii ale mentei decorative (Monarda x).
Florile violet-albbtrui si frunzele cenqiu-argintiu ale bap-

Planwi baptisia la addncimea

la care fusese In ghiveci.
Umpleji groapa cu Mmant, presali pamantul din jurul ridacinii.

--,. -

Variand bicolorri

Uda$ binc, ,-ntru ca rL

na sa intre In contact direct cu
pZim8ntul. Pe timp de seceta udaji

I n zonele vantoase sprijinip

planta. Tnfigeli alaturi de
ea un bat de barnbus, gi
legaji-o de acesta cu rafie.

Bap tisia

Grsdinirit iscusit

iPrimsvara MU toamna
amparag baptisia cu frunze
anatoase, tn ghiveci.

r l a r a . Se dezvolti optim tn
b h i a soarelui. Se dezvolt&$1
In penumbra, @
T
ni produce
mai putine flori.

r Nu curnpirati plante
blnave MU batrane, cu
ddkinife iqind din ghiveci,
Qoarece sunt greu de

a Sol cu bun& permeabilitate.

Ameliorali solul compact cu

un &us

de nkip.

@Wars, planta peren5

mifidndu-se puternic
formeaz5 un gard viu scund,
tncadrati cu baptisia banca
sau alte locuri de relaxare dln
grading.
a Rldecina baptisiei fixeazil
azotul, din acest motiv nu
I-IBGBS&~~
feairiare.

#IIl
I ~4
~ngrljlretot anul
PRIMXVARA

TOAMMA ~ M P U R I U

Divkmgiplantare

Setmihare planare

~nmultireprin divizare: dezslefui$ cu gmirghel seminple,

gmpati plantele bZtrane ~i
pentru a le uyra germinarea
taiafi-le cu a@tul in mai multe (ios). Semana$-le Tn r b d n i @
parti. Replantat1 imediat
~i
mengnqi-lesolul reavin.
paale astfel obfinute. Plantati Iarna pastrati rasadurilein
pfantelenoi de Fndat3 ce ~ l u l rkadnip. Tosmna timpvriu
deviw practlcabil.
ele pot fi transplantatein
exterior.
VARA
M
a
?

Baptisia Tnftore$e mai

abundent dad este udati.
Culegefi-i seminteledupii
ce p&st&ile s-au Innegrit.
Pastrag-le Tn pungi de brtie
intr-un loc mat.

--

Pe vreme excesiv de umedg

baptisia poate fi atacaa de
peronospora. Dosul frunzelor este acoperit de pate
aseminatpare pudrei albe.
!ndep&rta$i frunzele v W -ate, pentru a tmpiedica
ispdndirea bolii.

Viie$ca este o pfanta' awperitoare de sol cu dezvoftare

vi'oasa' pi inflorireabundenk
in formi de rozete, din centrul
drora se ind5i grajioasele panicule. Planta are lujeri cu rozete
Vinejica este o floare sdbatid
de fiunze, ulterior lujerii dezraistenti, formiind un covor
volhnd ridkini. Lungimea
ve eta1 compact in timp scurt.
lujerilor atinge 10-30 cm.
knfloregte din apriIie pans in
In unitifile horticole, pe
iunie, florile ddtuiesc inflolhngii speciile pure se
fi
rescenje lungi de max. 15 cm.
giisite ,si csteva soiuri foarte fruMiiruntele flori labiate sunt
moase. Soiul Aha" cu frunze
situate etajat pe tulpinii gi atrag
rogii are flori albe, iar ,Rosea7'
numeroase insecte. In general
flori roz. Majoritatea soiurilor
vinejica este albastri, dar pot fi
au flori de doui nuanje gi
intdnite gi soiuri roz sau albe.
In privinp crqterii, vine~ica diferi prin culoarea frunzelor.
este o planG acoperitoare de sol Cele mai cunoscute soiuri sunt
vqnic verde, cu frunze aciculare ,,Atropurpurea"
(sau ,PurpureaX)
. *
cu frunze maronii, gi ,,Burgundy
Glow" cu frunzig pestri~albrogu. Frunzele soiului
,,Variegatan au Pete alb-gdbui.
Au un aspect exotic frunzele cu
Pete rqii, galbene sau veni ale
soiului ,,Multicolorm(sau
,Rainbown). ,,Catlin's Giantn
se deosebqte prin frunzele la
i'nceput rogii, devenind apoi
veni, prin dimensiunile
deosebit de mari ale acestora si
prin dezvoltarea puternid a
plantei.

4 4

301m ,,~tropurpurea"

I
Periodti de plantars: primavara. Af6nafi solul, Tnlaturafi
buruienile. Amestecei solul cu
comport $ putin ingr&@rnlnt.

Nivelati stratul cu grebla ~i

sapati gropi la distanfe de 1525 cm. Plantafi vinefica Tn grupuri
m i mari.

Culon' puternice in strat miYt

f n straturile de ffigi drumuri sau I h @ terasi, vinepca

acoped frumos colfurile
ascufite gi bordurile.
Prefed sold umed de la
malul hcului, astfel ofed privelige minunat5 sub copaci sau
arbwti.

UNDE SE PLAN TEA^?

f n l~k i de flori gi ciubere

sunt fermedtoare in special
soiurile cu frunze pestrise.

Plantaji vinejica intotdeauna in

grupuri, in locuri cu penumbd
gi cu sol slab umed.
fn straturile de penumbG
plantaji vine~icain prim plan.
Evitafi plantarea acesteia in vecinitatea plantelor slabe, deoarece
vinejica le poate sufoca.
Ca plant5 acoperitoare de sol,
se davolri ideal in fap
plantelor lemnoase sau sub
acestea.

Vinepca, cu ajutorul Iktarilor

de la suprafap solului, formeazli
covor floral indesat, de aceea
plantele asociate trebuie plantate concomitent cu aceasta.
Plante ce lnnoresc prim%
vara - de exernplu lalelele sau
narcisele - se asorteaii cu florile
albastre ale vine+%.

Form& fmpreuni cu aceasta un frumos covor vegetal, sub

arbori sau arbqti, celelalte
acoperitoare de sol cu Pnflorire
simultank tiarella f l i d a
cordifofiaa)cu frunze cordiforme
sau waldsteinia (Walaheinia

geoides).

PSnZi ce plantete f o r r n d
c o w cornpab, mulci$iglul h
jurul acestora cu compost mu

foarte simplu, primavara

sau toamna, prin tiierea ~i
plantarea rozetelor de pe

CARTE!

GRUPA7

92

LUMINA 51 SOL
CumpSraG primkara risaduri indesate, verde-aprins, i n
ghiveci. Tnainte de plantare
divizafi plantele dese.
Nu cumpirati risaduri cu
frunze pitate, ingilbenite,
sau plante cu radicini
putre&.

Soare sau penumbra. k

dezvolti bine i n locuri
semiumbroase. Expusi la
soare necesiti sol umed.

Frunzele colorate ale

soiurilor cu frunzig pestrif pot
deveni verzi. Pentru evitarea
fenomenului, inliturafi toate
rozetele de frunze verzi.

Sol umed, lutos. Prefer4

solul cu humus, bogat i n
substanfe nlltriti\la

Se dezvolti viguros,
inibugind cu u ~ u r i n fplantele
i
wcine.

PRIMAVARA
PIantare $i fertilizare
Primavara este perioada
optima plantirii. Asternefi
compost $iTrigragamint
organic complex In jurul
plantelor inradicinate.

VARA
Udate 2i tundere
'in timp de seceti udafi
plantele la 7-10 zile.
Suprafefele mai mari cultivate cu vinefica se pot tunde
cu mcyina de tuns iarba
fixati la inilfirne superioari
(dreapta). 'in straturi mai
mici tiiafi florile ofilite

Q IMP ABllMP SRL

Adunafi cu grebla frunzele

cizute. Frunzi~ulcizut, daci
este umed devine compact,
iar vinefica se sufoci gi
putreze~tesub acesta.

'in sol umed, imperrneabil,

de rea calitate vinefica
poate f i atacata de putregaiul rSdacinilor gi
coletului, datoriti ciruia
plantele se vor usca.
Preventiv, plantali vinefica
'in locuri aerisite ~idivizafi
radacinile la trei ani.

Ffori ca portefanul
I

--

Culorile pastelate ale anemonelor de toamnii i M u r n u s e colfu'ile

~ ~
umbroase ale @din3 tomnatice.

PLANTARE $1 TNGRlJlRE
-

ACCESORll O rasaduri de anemone de toarnna Cl fun, ,

,
post P Tngra~amantorganic
-

- -

VARIETATI
Anemonele de toamna &i
deschid tlrziu florile albe sau
trandafirii, cu petale involte
sau semiinvolte, cu anterele
dese de culoare galbena.
Atentie: toate speciile sunt
ugor otriivitoare, continand
substante ce irita pielea.
Anemonele chin-ti
(Anemone hupehensis) au
inal~imede 80 cm. Soiul
..PraecoxV este roz-purputi
,,September Charme" are flori
foarte mari, de un roz-pastel,
pe ciind ,,SplendensS
strducegte in culori vii de rozpurpuriu.
Anemone tomentosa este
varietatea cea rnai raistentii la
ger. Floarea anemonei
,,Robustissima" este de culoare
roz-deschis, iniigimea plantei
nu d e p 4 q t e 100 cm,
,,Superban trandafirie nu cregte
d e d t ping la 80 cm, dar produce flori din abundenti:
Hibrizii japonezi
anemone necesitii pr
timpul iernii. , , ~ o n o r i n e '
Jobert" cu flori albe se Inalga

r l

,,.

b-a

1M&

potrlvitii de plantare:
primavara sau toamna.
flfdnati profund solul, irvdWrta$i
pietrete )i buruienile,

2 weme#

pe strat din bebug

c o m m $ihgr&aminte
organice, amertedndu-le bine h
pamant.

. .

pins la 120 cm, ,,Konigin

Charlotte" are flori roz-aprins,
semiinvolte, gi o inidlime de
90 cm. ,Prim Heinrich" de
numai 60 cm, ne d e l e c t e a ~cu
flori semiinvolte roz-profund,
in timp ce -.
,,Rosenschale" h a l t
de 80 cm are petale cu marginile exterioare rosu-trandafiriu,
petalele interioare fiind a m plet roz.
~

UNDE SE P L A N T E ~ ?
~

Anemonele de toamnl ies ce.l

mai bine in valoare d a d sunt
plantate in grup.
f n straturiie de flori
perene, datoriti infloririi lor
tlrzii, anemonele completeaz5
in mod fericit peisajul.
La marginea terenurilor cu
arbori, dar mai ales a v h d
drept fundal arbugti de tonalitspi inchise, aceste flori
strZlucesc ptin culorile lor vii
crehnd un ansamblu floral de
efect.
fn granile cu pgdure, in
umbra arborilor gi arbugrilor,
florile anemonelor de
dau impresia unor adevarate
Pete incandescente.

Anemone japonae plantate Ihga' gard

Culorile pure ~i frumoase ale

anemonelor de toamnH aratP
minunat d k u r i de multe alte
ulante cu inflorire tomnatid.
fn straturile perene i se
potrivqte stelita ((Aster novaeangliae). Pentru a realiza efecte
cromatice fine dar strducitoare,
alegeti ca anemone de toarnna
soi;l'alb ,,Bonningdale White",
iar pentru un montaj vesel
soiul cu flori albastre ,,Sailor
Boy". Anemona de toarnnz
alba ne oferii un spectacol cromatic de efect gi asociati cu
soiurile rogii-purpurii, spre
exemplu ch , , ~ o i a~ubjr".
l
I se
potrivqte bine gi rnai putin
cunoscuta Chelone obliqua.
0 plant5 a n d 5 asociatii
de contrast poate fi gi salvia
albastr2 (Salvia hrinacea), precum si verbena violet5
(Verbena bonariensis). m

La marginea zonelor cu
arbori tufe anemonele de
toarnnii wmbinate cu plante
anuale, ca de exemplu cu omag
Spi$i a groa@ mai mare
(Aconirum carmichaelii) GQ .
decht balotul de radacini.
flori albastre, cu Cimi"'i,.. Extragefi cu grija anemona de
s i m ~ l e xcu flori albe sau cu :v;!
toamna din ghiveci.
feriga, pot oferi o imagine
insolid.

*4

Toarnna hrnulfifl planta

prin buta~ide radacinil.
Extragei radacinile, din care
tiiiafi bucafi groase, cu
lungirnea de 10 crn. Plantafi
buta~ii- orientafi cu
extrernitatea rnai groasa in
sus - in ghivece cu parnlnt
reavan nisipos. Acoperifi
ghivecele cu o folie ~i tinefile in &sadni@ pans ciind se
vor forma mile rildacini.

I
Anemone tomentosa

d =HonorheJoben"

4 Plasati PI-

h groa~8,
avand grija ca partea supe
rioafi a balotului de radacini
fie la niwlul solului. Presafi
@&ntul5i udari-l temeinic.

CARTEA

Anemone de toamna'

GRUPA7

93

6,,
1(

.,

b A

APROVIZIONARE
Cumprimhmra sau
toamna ribdun' vi~uroase?n
ghivece rnari. AIegeTi plante
cu frunz$ ~n$itos,

o W M A n e m e l o r le
priegee pimumbra. k dezvolta
$ la umb4 dar nu linfloresc
abundttnt,

0 Nu C~J&~W$P
plane cu
f r u m ofiltte, pafide mu mgse
de daunitori.

Sol d h e t Pentru amsliorarea solului Oncorporati Yn el

compost sau gunoi de grajd.

Se Pnrnultesc u p prin
divizarea tulpinllor. Prirnivara
taiafi o bucati din partea
exterioari a rizornului.
Plantali-o Tntr-un loc cu
penumbra.
Planta are nevoie de 1-2 en!
p%nld n d tncepe sll
fnfloreaxi ~is i prolifereze.

Lam
B ~
nprmre
-..-. tot anul

I
I

Este perioada adecvat2 plantlrii risadurilor curnptirate.

imprejurul tltfelor deja existente introduce$ Tn sol compost $i5ngrl@m%ntcomplex.
Divizati rizornii plantelor

TOAMNA
Plantare yi proZe@e
Perioadi potriviti planGrii.
Inainte de gerurile iernii,
scurtati la o palrni plantele
trecute, apoi acoperbi solul
cu compost $ifrunzi~.?n
zonele cu climat aspru
acoperili-l $icu uengi de
brad.

fnariiire

Inbiioadele de seceti persistenta udati sistematic

anemonele. Mulciti solul
pentru a-fi pistra urniditatea. Soiurile mai Tnalte se
vor sprijini de tutori
(dreapta).

II
.lernatazii cauzeazi Pete
galbene sau brune, rnai
tarziu deseori negre, bine
rnarcate pe nervurile frunzei. In cele din urmi frunzele pier. Distrugeti
plantele vitimate. Pe
terenul infestat vrerne de
mai mulfi ani nu cultivaji
plante sensibile.

STRATURI DE FLORl
$1 PLAMTE DE B O R D U ~

GRUPA 7

Lampioane de culori vii in griidina tomna ticii

lumid natural&
;.u~bil,
45-60 crn

cu

Se paate Tinmu19 p i n seminte

incepAnd din martie. Umplei
tava de plantare cu amestec
u m d de p3m5nt fara turlsa.

Semanafl cbudoui-trei seminfe In

fiecare compartiment, apisafi
fin solul ~ilira$ tava neacoperita.

( P & p d @ ~ * a aplant2
~>
dMshim pent* mad&
ei, M h tegimile n o m e
care aringe d m atd+ea de
pima nu m
uh a .
Seam ewmscum do& 4- 20-30 em gi porn fi lilt
~ & ~ C e a & p o p u - qo~gifnciuk.
W ~ e & ~ ~ e s r c
PB@s at%ehm$w.
h&cii

idkehgi,
&u$

~eata.la
mrietate,

mal m i d gi mai
Egis& un mi ,Zwerg"

UNDE SE PUU

A
d plan& ce se kid
foarte viguros ttu:buie planmtg
In locuri spflomz
Cr* f m o s h
rrbo^*zifi,
de ~ p i Pnu
hp garddo; vii, a gm&iior
mici de arbori sau arb*.
fn-psehecoman&
pkntldril In d&r, penau a-i
asp adel r&pkuhea

h u h wawJmntsle.

m x, k m d Asm no
?
splinup (3ohdago
beckia.
Fib& se irnpune k mmod
-St
fn ampazifli h cam
faddd sr: ampuae din
('ter

Mg*

hctele piip&kd&fn fafa tau

sub err- atbodat cu fnuzzig a u t d g$b.en, r o p sau
p a n d i u precum mrgenul

45-60 cm in sol fertil gi bine afanat. Udati abundent.

CARTEA

94

GRUPA 7

Grgdlnikit
.iscu
. --r g,~.;,,;~
4
.

.-,,, &

-.

Ipalau) la ghiveci. fnainte

plantwe, data rldlcinile
i t Tndesate sau Indlcite,
firafi-1% ,
.-, d m
', t p .

'

T-

I .

r-.-

*-.

*;fi

sau primlvara tundefi-i

..
rldlcinile, pentru ca planta*
nu se rlspandeascl prea tam.

e doar d a d st2 On u m t

, , . 4 t

k%

0 Nu cumpZirafi plante ofilite

* Sol permeabil, bogat ih:

aubstanfe nutritive. P r e f d
~ o l ucalcaros.
l

a u cu frunze tngalbenite.

.,,,A,

C * L,<)I . * L ~ A z ~ ~ I

Taiafi ramurile cu capsule

pentru uscat doar d n d au
r deja culoarea lor definitivl.
J

Ingrijire tot an ul
* w m # h ~ ~

Udar

Prinkkrara We prioada optim i plaNrii, h czrzul tufelor

v&rstnice- a di\tiz&riir&&%cinilor. Planta poate fi I n m l f i
$ prin semi-. Sdna$i-Ee
direct in gradinti sau m@@i
r W u r i Tn prealabil h as&.

Manta t&%4&& =eta mai

m r & Ins1sdemita mai
h i m pmkicc rw6 mai
bogate d a d are a@
sufkienu.

TQrnNA

Pentru uscare Giafi tijek

dear a n d lampioamrle s-au
fonnat pi au culmre strllucitoare. Pentru uscamMepartati frunzele qi aarnafi firele
mu punqi-le On vazi, Ontr-un
loc cald fdnga).

usam

Frunzele Ongllbenite, cu
Pete ~i dezvoltarea slaba a
plantei sunt semnele contaminlrii cu virusul mozaic al
castravefilor. Viroza este
transmisa de paduchii de
frunzl sau alte insecte
sugltoare. Combaterea
bolii este imposibill. Distrugefi plantele contaminate.

STRATURI DE FLORl51
PLANTE DE BORDURA

GRUPA 7

Miciuca-cioban ului
Flori sfice aseminitoare scaiului

1
septembrie

a
--

. -

'~nlos!$esel'!nlrrltr
WJ3 Ob a l p ap ~ U W ! P
el
p~oaaueldn:, ! d o ~ 6!$a:,ej

.!~.ewqa~$s!d!lal!ua!nJnq @emj
-plul 'w:, w ap eawpugpe el guw
Inlos !$eup~e!$ !iedp~.e~en
- P U ! ~: u ~ u e l dap epco!r;ld

.(ea~ndmdemeu!rpg)
eaeu!tpa nes ~oS!@unq
'(~aqn.8
sn y W J u g )
sn~uenuar,tf 1e urn3
< z oa~e p m qmld ap pnl
-gp gmnqd a u p u r ! o p a j o
-(nep!uad s!sdoa~o3)s!sdo
-axor, B! (x urn3seqrah) mpeu
-&""I '(EP!~/??
~."13aqPnx)
!uaq@%!!(n~ ' ( ~ u ! p p
-uadryy myy!rpv) !n~nlapol-ep
y~nlgesorung 9 . e .pl
~
-mqp !npueqo!3-mnpeur ap
!Jnqp areol!:,nps FW e a q d
JOA auaqp8 a e ~ o s a
e q d
.mp3e.1d
-1aio-n~lseqpmpajs
alm anurp p p u l !ew ea:, a ~ s a
a l u a s a ~ o w !a s - n p u p h w 1 !9 ur 2-5'1 ap e a u r ! j ~ q.a!nqp
.lnlarls souxng pa3a1duro:,
!!~saSns enalp :,~ajo
l!l
(sua~!mdurasU O I ~ ! J J O J ~
-!~Bui
! / ~ap
~ ~) o 4 nB! aseo!jua~a~dau
ap p p u t eu!dp~ ad 'l@ypu~
aleoln:, ale (snpydaoratlyds
a m o j alsa UanIgscq:,l!aA"
sdou!yx~)pl~o8osso~
I ~ J O ! ~ % A O '(~3~au.n
p3n~q)
a ~ m l d!a~smee a m m l d q
ln!os -!:,n~qps a ~ e o das
.:,!u~a~ndq o ~ z a as
p !6
pgn!,d n~duraxaap m <ela:,as
mmld 3!leq~s13adse n3 al!uyp
s ! ~ u ~ - n r ~ s e q'!nu
@ pop a m p
p a j a ~ da:, aseoqJa! alaaeId
-(meln3!md i ~ n 1 ~ ?m1~d
\r
3s 13
-513
U
!
'qnJajo1nle
pu!!~~
.apq
-old
'W
9.1 el ~u-gdalb~:,a m
a n ~ g "I~!OS nes 'sua~u!
~pydosM3)!a!DJ!W-EaJEOv
-ma~dasul ~ q a!p!
d u!p a ~ b aqoI3
~
-OUUI !S ppui!uras a ~ a d alsa
s
-naseqIe a!rajs !JOU aseoJaur
IS (a/!qou um/auraeurr?y3)
-1msn nes
-nu n:, 'ur 1-1 ap 1pu3 ',,anlg
~ W O lalahur
J
'(smsnqor
ruluad a 1 e p aJy E A I O I ~esdq w
ap eaurgpuj upd 's!tp
l e [ m ~ a puaja eane en nu q e
-u~-n~~~
pop
e qale
p (OJJ!J
sdss
~ o j d e ln!os
~ " lepueuro:,ar
snmma~g)snmuraJa
OJJ!J
sdou.yx~)anseqp !mo~f alsa m&ne-a!1n! u j a l b ~ o g u l
n3 p u o s e a s mpajs a ~ ~ s e q p -~JJ !JOB w u a d y e n s u l
~~!JOU
p n ~ u a m a~e!:,ose
e
-!~I~IEJIS
n3 mpueqo!3-esngg.q
(sn3!1aumqs d o u ! ~e) m 4
snan!~'' a q p !IOU ru e~uepen -~ueqmpmqop-mnpg,q
i o l a ~ w ~a pd aqp apold
p ~ueu!wop 1ru1ua3 !tu!lsuor,
q!qmJeuTaJ a l q '!ru~qqp-!~%
.p!w !u!ds n:, a,eu!ur~al 'np
-u!Se soluaurol Insop '!nuall
!9 !nqp-!fi aJluE ~ ! n nmpajs
,
~ o l p o ueareoTn3 .pnleu ui !S
-!JB a l y ne 'alel:,as :,qpe
.FVIBs!liu r6 ! V P ! J _s~
-drnE~ P W W I c l
~uns
apzurug -almg!um
a l b ~ p as
um
~ sea3~
.!pads !an
xel ' a l p ! !u!dpl roun p y q ~
mns a l a l u m s a ~ o ~ u ~
UE alenl!s

CARTEA

GRUPA 7

96

Gridioirit iscusit

T R I I fI I R I

Cum@rM primiwra plante

tinere, cu frunziwl wrdevioi,
fare rZfdBcina pivotante,

m Soare. Se & d Y g bine In

locuri calde sau fiehin$i, chiar
si uxate.

Nu cumPgm# plante cu
frunze pZState sau ?~rt@ite,
atacate de d&unetari.

m Sal penneabil. Prefer&solul

pennmbil, slab uxat si
ealcaros.

PRIMAVARA

Se hmultepte Pmpr@tilndu-

gi semintele. ?nde@rt@inaile
plante pentru a 'lmpiedica
rispendirea nedoriti.
k pwteazis pentruflori
uscak. hainte ca florile s l se
deschidl, ti%ia@-le
~iatarnafile cu capul 'In jas tn loc umbros
$iaerisit.

iulie. ~ u p incolfire
a
ririti

Hantare $i fnmulfire

'
L

'

Primivara este perioada idea l i plantirii. Exemplarele

inridacinate se intinerex la
cinci-~aseani prin taierea de
butagi laterali de pe r3dScin3.
Nu rinifi radacina pivotanta!

! : VARn
=re

@m a n a r e

Udafi planta doar pe timp de

secetri tndelungati. Dupi
ofilireindepartafi frunzele
inferioare (dreapta). ArgciJi
plantele slabe. Tiiaji regulat
fiorile ofilite. Semanarea
seminfelor se face intre mai-

Q RIlP AEilMP SRL

al doilea an.
TOAMNA

hgrijire
hdepartaji noile plantufe
fncolfite din seminfele xuturate de pe plant$. Tundeti
~lanta.

?nsol compact mkiuca-

L.

frunzelor se formeaza un

frunzele se ofilex. Indepartati plantele contaminate,

aflnafi adanc solul gi ad8u-

Gra'dinirit iscusit

I
1

$emin@
proaspete sau plante tinere,
hd netnflorite, de cel w i n
10-15 cm.
a Nu cumpirafl plante mari ~i
h floare. deoarece formeaza
rildkini piwoante,
?figmun~nd
mplaritarea gi
dezvakarea noilor rWcini.

,.

.--=
. . -

;m

.m;/trrsu*ari

a Daca dorifi un buchet de

flori usate, Giafi capsulele
seminale dupa ce acestea s-au
dezvoltat complet. Uxafi-le
agagndu-le cu florile Tn jos.
Planta se autoreproduce.
Rarili rasadurile, pentru a
avea plante viguroase ~i
sanhtoase.

OnflorqM eel mai bine la

soam derr s u p r t i l #i
penumbra de dupii-amiaza.

a kl cu I
xud peirmsabilitate.
Solul compact, *or sau
nisipos t~ebuieameliorat prin
adaos de compost.

'or
4 7

-r

8
.
Daca o semanafi e~alonat,
C'

b,

I-

PRIMAVAC

Seminare si plantare
Pentru o inflorire timpurie,
seminafi chica-voiniculuiTn
casi. Dupa ultimul inghef
replantafi-o in grading. De
la mijlocul lui martie se
poate Insimanta $itn camp
(dispersata sau i n grup).

1
O IMP AWIMP SRL

'.

va Tnflori mult timp. In

perioada Tnfloririi administrati-i solufii nutritive (stanga, jos).

.
.*

VARA

Curafire
hdepirtafi sisternatic florile
ofilite pentru ca planta s i
infloreasci i n continuare.
TOAMNA
Culegere
Dupa ce nu mai tnflorege,
dar cel tarziu dupi primul
ger, adunafi plantele 5i
3unefi-le tn compost.

ROP-02-10448

Este rezistenti la cele mai

rnulte boli $i cei mai mulfi
daunitori. Ins3 plantele
tinere sunt consumate cu
placere de rnelcii f i r i
cochilie, mai ales pe solul
reavan $iaflat la umbri.
Punefi melcilor o capcani
de bere.

ISBN 978-963-86092-8-1

STRATURI DE FLORl51
PLANTE DE BORDURA

Plan ta decorativi a gra tioaselor grridini

I

u
,,

pr&ratH
a
,,

P md

da flu

Plan ta terenurilor urnede I

I

Florile richitan ului atrag fluturii fi albinele.

Ritchitanul are frunze asemins-

--

keleagurile noastre.
Inflorescengele speciei
Lvthnun salimria, de forma
unor spice, ating lungirnea de
25 cm si infloresc din iulie pln9
in august. In magazine se comercidizeaz5 urmiitoarele soiuri:
,,Robertn (rogu-carmin-intens,
i: 60-80 cm), ,,Feuerkerzem(rozintens, i: 1,2- 1,4 m), ,,Raketen
(rogu-inchis, i: 80 cm),
,,Stichflammen (rogu-intens,
i: 1,2 m) pi ,,Zigeunerblut"
(rogu-inchis, i: 1,2 m).
Specia Lytlirum virptum se
intllnqte mai rar. Are formi
mai gratioasz d e d t Lythum
salicaria, florile de nuange rogii
infloresc din iunie pin5 in
august. Ambele specii prefers
solul umed. Anumite soiuri, ca
de exemplu ,,Rose Queen" (roz,
i: 60 cm), ,,The Rocket" (rozintens, i: 80 cm), ,,Rosy Gem"
(roz, i: 60 cm) pot fi cumparate
in magazine de horticulturi.

NZturi de nepeta

UNDE SE P L A N T E ~ ?

Ritchitanul crqte in sol umed gi

reavin, astfel poate fi plantat in
acele col~uriale gradinii in care
alte plante nu ar supraviepi.
Pe malul plrlurilor gi a1
lacurilor, respectiv pe terenuri
mliigtinoase este nespus de frumos, iar florile de culori intense
invioreazri benzile florale de pe
malul apelor.
fn straturi de flori se dmvolt5 optim daci are asiguratz
umiditatea necesara. ~ o c u l
corespunzritor plantzrii este
solul umed, semiumbros.
fn griidini naturale, in condirii iptime, re r&p&dqte
forte repede irnpragtiindu-gi
semingele.

CE SE PLANTEAZA ALATURI?

I&aim&W

Cu rarnurile sale erecte gi florile

atriigitoare ocupi un loc aparte
printre celelalte plante iubitoare
he sol umed.

Pe mmal lacului al;ituri de ierburi ornamentale

Pe malul apelor este planta

asociatH a sthjenelului siberian
(Iris sibirica), a brunerei (Brunnera macrophylla), ligulariei cu
flori galbene (specii de Ligularia),
lisimachia alba (Lysimachia
dethroides), cre*&a cu flori albe
(Filipendula ulmaria) sau inalta
iarbi albastra (Molinia caerulea
ssp. arundinacea ,,Transparent").
fn straturi de flori se
asorreaza cu florile de diferite
nuanje, precum alb, galben,
portocaliu, rogu, violet, maro
sau cu cele bicolore ale crinului
galben (Hemerocallis),cu
tradescantia albii, roz, rosie sau
albastrii (Tradescanria andersoniana), cu cre~igoaracu flori
(Alchemilla molealben-verzui
"
lis) sau cu crinii de toamna
6pecii Hosra) albi sau viole~i.
fn p2gile mai umede ale griidinilor naturale riIchitanu1

poate fi plantat alaturi de s h jenelul de bald (Irispseudacorus), de bulbuc (Trolliuseuropaeus), de rotorele albe (Achilles
prarmica), dcule$ (Polygonurn
bistorta)sau lisimachia

(Lysimachia n umm ularia).

Rachitanul se poate inmul$

prin divizarea rhdticinii, dar
prin aceasta metods poate fi
opriti ~i
rispendirea plantei.
Primavara sau tomna scoateti
plantele din rgd8cinZ. Cu ajutorul cazmalei t8iati radlcina
In mai rnulte pBrfi saw taiafi
poqiunile mai rnici de pe margine. Plantafi una d t e una

Rzchitan ,,Rose Queen"

Gridinirit iscusit

Cump%ra# primavara sau

toamna, la ghiwci, rasaduri
indesate, cu frunze s8nAtoase.l

cuRlpHrefi plante cu
frunze tngalbenite sau plante
ale clror rldacini ies din
ghiveci.

Soare sau penumbr5. Se

dezvolta bine i n locuri
semiumbroase i n timpul dupb
amiezii.
So1 umed, bogat i n
substanfe nutritive. Aceasta
plantl nu prea pretenfioad
se dezvolta si in sol compact
sau periodic umed.

Pentru a plstra
caracteristicile soiului,
Inmubirea se face prin
divizarea tufei In perioada de
repaus, iar i n aprilie-mai prin
butasire.
a Culoarea exemplarelor
crexute din seminp variad
intre roz ~i
rcqu.

Uocrorulplan telor

PRIMAVARA
Plantam gi ?nmu@im
Plantati r8sadurile de ?ndatS
ce solul &vine cultivabil.
Pentru mmultire scoatqi
plantele din plirnant,
divizafi radkina $5 replantali plantele imediat. Pentru
but@ire taia@'ln mi butasi
cu 4 6 frunze, drs I n

--

lungime, ~i
plantafi-i Tn pa&
rece. Pentru I n d d n f a r e
p u q i semintele I n g h M
$i
acoperbi-le cu piimgnt
mixt far5 turba. C r e w i
rZsadurile la temperatura de
15 "C ~i
pastrafi solul umed.
VARA

21

nachitanul este atacat de

micoza Septoria lactucae.
Pe frunze apar Pete marunte,
maro-dexhis, pe margini
i
apar deseori Pete r o ~ isau
violete, care apoi se uxa ~i
crapii. In caz de contaminare
mai grava frunzele se usca.
lndepartaji$idistrugeJi
plqile contaminate.

I-

STRATURI DE FLORI SI i7- .

PlANTE DE B O R D U ~

*';

5 , -

GRUPA 7

CARTEA

GRUPA 7

99

Gridingrit iscusit

Cumparafi primavara sau la

inceputul toamnei plante
tinere, indesate, cu frunze
verde-intea
Nu cummrati plante
bitrdne cu raidgcinile ie~ite
din ghiveci prin orificiile de
scurgere a apei, deoaracss m
se p r i d intot&sw.

C ;-I7

Soare sau penumbra pentru

toate speciile. Specia Alchemilla
molliscrefle ~iin penumbra.
So1 usor reavsn. Alchemilla
'mollis prefer$ solul argilos, cu
humus, bogat in substante nutfitive, insa celelalte specii se
dezvolti mai bine in sol calcaros,
&ac h ,%&$&an@nu&ritiw,

~ngrijiretot an ur

Florile parfumate, fine ale

crefi~oareise preteaza pentru
flori taiate, folosindu-se in
arta buchetieri.

In condifii favorabile
cretisoara se inmultege
impr4tiindu3i seminfele.

rOAMNA

Divizarea r5&cinilor si
plantare

Plantare si dlv~z
radkinilor

Pentru inmullire xoatefi

exemplarele batrlne, divizatile cu un cutit $ireplantali-le.
Plantele inrsdacinatetrebuie
tunse radical, stirnuland astfel
formarea lastarilor.
RBsadurile cumparate se
planteazi de indata ce solul
devine practicabil.

Toamna este de asemenea

perioada optima plantirii.
Tundeli sau divizati plantele
extinse. inainte de sosirea
iernii tiiati frunzele si imprastiaji in jurul speciei Alchemilla
mollis compost sau gunoi de
graid matur.

VaRA

fngrijire
Udati regulat. Tundeti planta
dupa Inflorire (dreapta), astfel toamna va inflori din nou.

vreme foarte umeda

crefisoara poate f i atacati
de fainare. Frunzele sunt
invelite de praf alb
asemanator pudrei. lndepartafi frunzele contaminate si rariti plantele.
Menfineti solul mai uscat
pentru a preveni raspdndirea bolii.

ISBN 9

8 1

STRATURI DE FLORl $1
PLANTE DE BORDURA

GRUPA 7

fdnii de flori mitisoase

16: - 4

iulie-octombrie
, inflorire

I
1

se preteaza ca
floare t i i a t i

CARTEA

GRUPA 7

100

Gridinsit iscusit

1 CumNrafi la sfargitwl~~ni*r
~ r n i n f eproaspete sau
prirnivara risaduri robust$.

Nu cum@rafi ptante UI
pete de rugina, prea mari,
subfiri, neramificate sau deja
"3florite.

Soars, plin. Suporta bine

caldura mare, se dezvolti
optim numai i n locurile
hsor;pt?du
501 cu bung permeabilitate
ji cu humus. In snluri cu prea
.multe substatrpa rrurrMva
dezvolti ~ 1 ~TWZQ,
%
dar
Nitwfki.

I se poate prelungi
hrflorirea, dacl din aprilie
pan3 la mijlocul lui mai o
seminati egalonat Tn grading.

Ciupind varful rasadurilor,

vefi obfine o planta frurnos
rarnificata.

PRIMAVARA
SemaWnare
La mijlocul lui martie seminafi serninfele in cad, in ghivece sau in risadnifi. Din rnai
plantafi risadurile in gradina
la distanfe de 40-60cm.
Din aprilie putefi planta nalbele in locurile lor definitive.
Dupi gerrninare rarifi-le.

.-

VARA
Tiiafi cu regularitate
rarnurile uscate, astfel planta va inflori i n continuare
(stanga, jos). Pe vreme de
seceti udafi terneinic.
Dac5 e nevoie, sprijinifi
plantele tnalte de tutori.

TOAMNA
Culegere $i scoatere
Din septembrie strangeli
serninfele pentru indmdnfarea din prirnavara urrnitoare. Dupi prirnul ger, sau
dupa tnflorire, xoatqi tufele
din pirnant $i compostafi-le.

- - - -- -

in regiuni rEicaroase gi
urnede nalba poate fi
atacata de rugin&boalH
provocati de o ciupercl.
Boala e ugor de recunoxut:
pe tulpinl ~ipe frunze apar
pete variind de la galben la
brun-rogcat. fndepartafi
frunzele infectate sau eventual 'lntreaga planti, dar nu
le depuneti tn compost.

- m ~ ! 4 ui
6 ala$ueld
$elueldsue~$azuny pup-ruM e

Fa- -UgMEiJ $ U w 0 3
~mugw&d[twduaw 'ai!rap K-OL
ud 3.81-41 ap !lnimadw$el

B . W I F&wa
r*! '(~?Pu ~ rul u P@~
- D g O boa) k o q ' ( S ? ~ U
T !="
mddlltl) pdoy tu pap! w p u u 3 s
amad

-D@O

A n o m as pqdqm 'aalo!~,
nrrs;;u1qp uog tu antauam
- p m ~ " p o q elqnud
d
UI

-erne

zp p
n
p
~!9 p?qzxwapa p ~ d w !

-p

v-1

p p m n !S luapunqe papom

rPur
len~~~ru
aaareaap e a dap~apumzs

!3Cqlw #pp=
ap
rawul n3 nw p?p>UJ
Ikl0!h n= !&q@
I

'Zor rahdap l-n Y m o p q

- ~ a m.~f@laa,
g
!(IFmsria1

-fapc

W
'

=@?a&* %Jf@$ 'm$E 9

= m l S : ~ ~ 1 ~ * ~ ~ 3 q 1 g

~ q!JO&$U~U
p
!!b!lar%
a~go-d n3 es euaupd adaods m ~ d e p
-amq a upd

am?-v

aavq wolifns
-TI

3
4
-

.-S

m capcpatp
p~os
$a
5%.
rdm $*WCT@

trml;)Sa

$ ,+m~n s uaq@

pmld o am I+B@~

p q n3 'un 62 ap pmm p un

CARTEA

GRUPA 7

Gra'dinirit iscusit

LUMINA 51 SOL
reminte proaspete $i
amanafi-le'in rasadnip, sau
cumparati h mai rasaduri
viguroase, dnatoase, la
ghiveci.
Nu cump&lra# plante firave,
alungite, inflorite sau cu
Runze ingalbenite,

Prefera expunerea direct8 la

soare, dar tolereaza ~i
penumbra.
Sol cu humus, cu buns
permeabilitate. Necesita un
sol usor calcaros ~iurniditate

cso9tana

1)

102

TRUCURI
Plantafi soiurile inalte i n
locuri protejate de vent sau
legafi-le de un tutore pentru a
nu f i doborate de vdnt.
Pentru a evita autoinsamenprea Fndepirtafi florile
vegejite, inainte ca seminfele
s i se f i maturizat. Astfel planta
va inflori mai abundent.

-1
~octorulplantelor

rasadurile la distante de
Sem5nare ~ipiantatv

20-30 cm.lncepdnd de la

In martie-abilie seminay
seminfele in la&, la temperatura de 15-18 % Duph
aparifia plantutelor, transplantali-le in ghivece de 8 cm.
Tncepand de la sfeqitul lui
aprilie sernintele so pot semana
qi afarii. Mai tdrziu, riiriti

rnijlocul lunii mai, plantaji

afar&riisadurile proprii ~i
pe
cele procurate din comerf.
VARA
M
l
r

Ciupiti vdrful Iiistarilor mijlacii

pentru a le stirnula crqterea
(stanga, 10s). Udati plantele cu
regularitate.

Dup2 prirnul ger, xoateti din

parndnt plantele degerate.
kuturaji capsulele semintelor
deasupra stratului, pentru a
facilita autoreproducerea.
Compostati resturile vegetale.

t
Q IMP AWMP SRL

Calapgrul este uneori atacat de paduchii de frunza.

lnsectele rnarunte, de
culoare verde, galbeni sau
r o ~ i sug
e cu mare energie
seva lastarilor tineri, slabind
prin aceasta planta. Spalafi
plantele cu jet puternic de
apa, sau stropifi-le cu o
solufie de sipun ~ispirt.

mqurnuad urv apa3r.y rJoln3

STRATURI DE FLORl I
PLAMTE DE BORDU

Crin galben
Culori strducitoare toat i vara

PLANTARE $1 ~NGRIJIRE
KCESORII: O risad de crin-galben L
l cazma O compc
O lngri~imdntcomplex O foarfece de gridin3

fnchiigitul
crin gafbenhflorqte hdefungatf i aduce
cdoare in stratmile de flori.

Sunt pu+e acele plane care

se pot &dri
cu atilt de mulG
hibrizi &ji are crinul galben.
In ultimii d o w i de ani au
fost ob@ute in special Pn
S t a d e Unite ale Americii anual rnai multe sute de noi soiuri.
Speciile pure, ca de exemplu crinul H e m e r o d i s
cirrina, parfumat, de culoare
galben-lhaie, Hemerocallis
Mva maro-portocaliufnflsdrat, Hemerocallis lilioasphodelus, galben-deschis, parhmat, Hemerocallis minor
galben-deschis, parfumat, cu
frunze ca iarba, crinul galbenauriu Middendorff
(Hemerocallis middendorffii)
sau Hemerocallis rhunbergii,
galben-lh%e, cu inflorire
tihie, sunt preferate pentru
culturile de grldins, dar se
Pntdnesc mult rnai rar in grsdini d e d t hibrizii.
Hibrizii pot fi grupagi in trei
categorii. Soiurile cu flori mari

au flori N diameuul de cel

pu* 1 1,5 cm gi indjimea de
50-120 cm.Soiurile cu flori mici
(diameuul de 7,5-11,5 cm)ating
Pndfimea de 50-90 cm.Crinul
galben pitic cu &dGmea de
30-80 cm ~i flori rnai cu
diametrul rnai rnic de 7,5 un.
Hibrizii crinului galben pot fi
dasificaG gi in funqie de
perioada de inflorire: soiurile
tirnpurii infloresc incepbd de
la sfilqitul lui mai, cele mijlocii
Pnceplnd din iulie gi cele drzii
in august-septembrie.
Florile crinului galben infloresc pe tulpini rarnificate, deasupra frunzelor aseminstoare
ierbii. Florile soiurilor cu
petale Pnguste sunt stelate, iar
cele cu petale late arnintesc de
crinul cu flori Pn forms de cornet. Florile trliesc doar o zi,
tulpina ins: produce in continuu noi flori, astfel inflorqte
indelungat. Crinul galben
existi in nenurnirate tonditsgi.
Cel rnai des intilnite sunt cele
de culoare galbeng gi portocalie, ins2 nu sunt rare nici cele
cu flori rogii, roz, rnov, rnaro gi
albe. Exists plante cu flori bisau tricolore.

Crinul galben este plants perens rezistenti, trsiqte indelungat gi se dezvoltl tufos, prefers s5 fie lkat in acelqi loc.
fn straturi sau in straturi&ii este planta dominant%.
~ L n t a j ciinul
i
galben pitic in
prim planul sau centrul stra-

Plantat pe maul lacului din

@ding se oglindqte pitoresc
in apP.
Pe marginea Pnsoriti a
tdbiiului Pnfloregte toatg
vara. In acest loc are soarele
necesar pentru inflorire abundenti.

Crinul galben arati plicut

plantat alaturi de plante perene
gi arbugti.
Se a s o w frumos cu crinu1 african (Agapanrhus headbourne x), cregigoara
(Alchemilla mollis), sthjenelul
Siberian (Iris sibirica), cu
veronica (Veronica 1ongiEolia)
gi cu rlchitanul (Lyrhrum saliaria).

Dintre arbtqti arat5 h-urnos

cu diferitele specii de bambus,
cu hortensia (Hydrangea paniculara) gi cu d i n u l (specii
Viburnum).

I
I

Crin monoaofer

II
Umplei golul din jt~nrl
plant4 $i tasafi pi3mantul,
baza frunrei trebuie a fie sub
~prafalasolului.

atrundent
4 Muki$icm,planta
mlul cu mat de comca
B nmana
Udag

post de 5
xata
umed fi si3 nu re pad r-ndi
buruie-nile,

..

Gridinirit iscusit

;iC Cumpika$ crin garben cu

-*idicing vinjoasi, ciirnoasi $i
3 u cel pufin d o u i frunzulife.

Soare, penumbra. h f l o r e ~ t e
abundent daca este expus
zilnic minimum sase ore la
soare.

_I

tadkin8 mica, mwecjPit2

uscatl sau cu frunw
putrezite.

S d permeabil. Are nevoie

de sol fertil, umed, i n care apa

nu stagneaza.

Soiurile galbene zi
portocalii infloresc foarte
abundent, soiurile de celelalte
culori, i n timpul verilor ma8
reci, dezvolti mai pufine frbrl.
Soiurile tetraploide au ,
frunze mari, petale $itulpini
groase.

locrorul plantelor

PRIMAVARA

!ng@e $ divizm
Prim1vara este perioada optima
pentru plantare. Tiiia$i frunzele
crinului galhen Omldijcinat zi
wlul cu compost
50 g de hgrS@m$nt
complex de fiecare tufa.
Diviza$iradSKinilepetenelor
foarte mari,

i5tiirn-i

w
m
Pe timp de

5ecet$i &ti
pkfntele dln &u&h d d &ptcimanl. CCblp@iWIe &rIte,
Tnstl taiap tulpina b r dupg ce
toate %file s-au vqtejit

TOAMW
Transplantam$ d v h r e
Divizafi tufele mari, care prod w pufine flori @). Crinul gal.
ben divizat toamna Tnflorege
abundent ?n anul urmiitw.
Umli frunzele pe plans, pent ~ auasigura p r o t e e 'ln timpu
iernii, mukiti solul cu compost

I
.*vreme blbndl, urneda,
planta poate f i atacati de
melci. Cea mai simpli combatere este adunarea
diunitorilor. Pe terenurile
periclitate de melci ingrldifi straturile mai mari cu
garduri contra melcilor gi
a~ezaficapcane cu bere.

STRATURI DE FLORl51
PlnNTE DE B O R D U ~

Troscotul
Floarea sdba tici nobili a colturilor urnbroase
I

!~a3qdaumne3 aleod x!nq 3!u

-land nes Inlal3ere3 y3!1eql~s
e i e ! ~ei!m! a3 al!u!pe~8 UJ apadas
.(!!JJE~!~ x JJJSV)
'>~ay!rd~
alalnlais n3 'nldmaxa
ap) alnla~sn3 nes alpuj ale1
-uameuJo apinqla! n3 '(~nb!qqo
auopy3) auoaq3 '(I!~JE~~!WJEJ
uxn~!uo~v)ln%emons apwK)m
-aldwz m n u d X , ~ o!ie!sosv
~
.a!pam am!lem ap apiuameulo
pnqla! nes (yru!s~!n ~?!uora/l)
e!u!81!1\ ap er,!uoraA '("naqo[
a u p o u o ~ e~!uod~/auowauv)
"
azauoda[ auomaue ede ap
ap
O !lnlep
J J
!leiueld
~

.sala!d elp! a3 alueisqns

u!luo3 alazunlj a3aieoap '!Snueur
n3 ]pap ala~ueld!la%u!le nN -201
alunqur aiua3salo~u!ur3 1 A!]
-eur!xo~deap eam!lpj el ede u!p
p!p!J as 'EJEA eleoi .lo[ wdnseaa
.ede ad Ieluozpo 3sainld
!S ur3 oz ap eaur!%unlel e ~ d
!S ~ s aalazunld
l ~
.m3 00 1 - 0 ~
ap al!ur!3u;pe p u ~ ~ a j a ~ d
'a~eoi!~n[d
azunlj n3 'eJe!nq
e~ueldo alsa (ede ap IO~SOJI)

um!q!ydm urnuogXIo~
.!Jew ap i!qasoap !IOU
upd a8u!is!p as "mnqradns"

el gsnds!pa~dap ~ ! ~ a s o aeluelj
p
.a![n! UI e u ~ d u!p a1Sa1
-OUUL
'"3 06-0s ap !u!dlnl ad
asnds!p iuns ZOJ ales al!.ro~d'!OU

' u r n q w 's!q3uknSo~ aJeoIn3

ap c~l!e~al!~c'
!S "mnso!~ads'~
:luns a~nssounr,ales apn!oS 'n!A

" p o p [ !apsd4 e f y

UJ a p m . p ~ d m
runu08d1odap ,I.wJJ!~"
p!os

-0103 as alazunq .eu!dln~e~eo!

-UO~U
'elle
J ap eun a~elua~s!p
3!ulaind 'aieloa~uel'pew ~ o l a z

ap !9 aseou!mnloA '3!ds ap e w o j
UI 101 alua3sa~o~u!
n3 '"Xla!~e~
s a p u ~ o ap
~ "eal!mnuap qns
!S i!iu!me "sapuMo7 pleuoacc
'3!ds ap eurloj UJ aseo!lel8
aiua3salouu! !S punjo~d
-201 !JOU n3 '"pax 8u!laa[~ea"
n~duraxaap '!lpapea
eAaip !S eis!xa a e q ap epads ap
! ~ n i e w' ~ 0s-5
3 1 ap alley a[!]
ad ca!~quroi30u! ~ u a!un!
~ durp
aiSa~ogu~
.a~qurnuad!S ueAeal
1oSn Inlos e ~ a j a ~a dp ~ 3!uSa~
a ~
~ ~ I O ~ S O 'aieloa3uel
JL
azuny
ale '~ol!~S![ede!iala%a~u!p ailed
p u ~ 3 9'eua~adeiueld .s!q3u~
-201 UJ n!n$i
emlojsuen
as !S a!lnqle aJeoln3 ap iuns
'p!q2sap as p u p punle '(augf~
wn uo2Aqod) apJaA 3!uba
mplmsorj ale al!~isadal!lold
.azuny n3 !peisq
ap 1nu!luo3 !nlnu!uel y!lolep
leure isn8 are elueld .pe!nq
aralSa13 u!~dalez!Jai3ele3
iuns allnu
allu!p '!!3ads
ap 05 I ~!~eur!xo~de
u!i~ede
(wnuo%flod) I ~ S O I I!nInuaE>
!J

Grzdinirit iscusit
I

s~rimiTv&fa
s'au toamna
rumpHrafi plante la ghivwl,
ldobuste gi dnritoase.

Sowe &rad sau penumbri

Se dezvoltii optim deopotrivil
i n bitaia soarelui gi in
penumbri.
Sol reavHn, bogat Pn
substante nutritive. hainte de
plantare incorpora$ i n sol
mult compost, deoarece
planta preferl solul cu humus.

e Nu cump&rafi plante sfrijite,

cu frunze vwejite sau cu
rgd-daciniieaind din fundul
vesului.

Frunzele devin brune, d a d

vara planta nu primeate
suficientii apg, din care motiv
este necesarii udarea
sipternatid.
0 Troscotul este predkpus la
crqbre hi&. Toamna sau
primavara, t5iiaJi lastarii
cresCUfi e&v.

VARR,

@-d
PeriiZi de plantare adwas
pentru plantarea pbntelor de
strat $ a tr~scotului
de a@.
Triiafi tufek buiace sau diizafile h mi muke
fngr&Wnt complex in jurul
tulpinib planta$iilofarrterbare
qj armte@-I a grfjii Tn sol.

mi.

bw

Fertilinqiin& o &t& Tnainte de

Inflorim. Pe timp uscat udqi o
dat&mu de douzi ori pe $ 9 ~ t8knha. Planwet i m a sunt cu
cbsebire vulnerabik la
xiahidratare.

TOAMNA
Hantam fi r#fem
kri&Zi fawrabili plantzirii
planteIor de strat h regiunifecu
dims bi&ndZi.Este ~i
perioada
diWkii tufebr mari si buiace.
Ttiiafi si acoperw cu compost
perenete plantate anterior.
#

@IMP ABnMP SRL

f%3P-Oa-105&3

Troscotul este atacat rareori

de boli sau daunatori, dar
pe noii sai lastari pot
aparea piduchii de frund.
lndepartati cu un jet puternic de apa insectele
marunte, verzi, galbene sau
cenugii, sau stropifi plantele
cu o solufie de sapun gi
spirt.

e M ~ e p u e

--

u:,OE
anp!qnu Juqs
-qns ul ae6oq
y~qunuad'F1e.r
-naeu ~u!urnl

~auaas!za~

a!lquaadas
qun!

pldur!s ~J!!!J~u!

Strilucire refnnoiti

PLANTARE 51 CNGRIJIRE

Pe tufele ierboase cresc abundent fZori mici,

cu d t e trei petale.

Tradescantia de @din5 este o

plant5 peren5 ce inflorqte
indelungat gi nu necesid ingrijire specialH. fn subsuoara
frunzelor apar din iunie florile
decorative ce strducesc in
nuange de albastru, mov, purpuriu, rosu, roz gi alb, compuse din trei perale, cu antere
de culoare dben-viu. Durata
de via*%a fllori~oreste de o singur5 zi, ins5 zilnic se deschid
noi boboci, astfel planta este
aproape tot timpul in floare.
- ~ o i k i l eapreiiate sunt cele
cu flori albe ,,Innocencen,
azurii ,,I. C. Weguelin",
carmin-strducitor
,,Karminglut". Urm5toarele
soiuri a u i o r i deosebit de
mari: albastru-Pnchis
,,Zwanenburg Blue", albe
,,Alba Major", roz-deschis
,,Rosi", rogii ,,Karin", mov
,,Leonoran gi ,,Mariannen.
0 specie deosebitii este

Pregatiti primiwa pentru

fiecare planfi o suprafa@ de
30 x 30 m.AfAnag salul.

m n e f i compost in strat de
5 cm ~icu ajutorul furcii sau a
cultivatorului amestecaJi solul.

,,Zmocence7' de culoare alhii

. .--

b W m e h o&i,

UNDE SE PLANT^
a m e ckp&&

a d o r mOs
pe

801 &#nu
S

@mi.

~&Y&JI&X~

LE+&Z~ n i ~ i

Medld d

phabepUC;&tantkri
o ~rivehgmf-c
pkud

%p@ipentru Rerare piand

dte o groa*. Af$ra$i e l u l
Q pe fundul gropilor.

prd-

vi$fl tEpdn@ d u l M

-r

&za$

planta in groapki,

puneti pi%m&ntdeasupra
radlcinii $ tasafi solul. Udafi
planta abundent.

Tradescantia de mZdinZ

'

@
! Cump&ra$i primivara sau
X;oamna exemplare tinerc,
puternice de tradescantia Tn
ahiveci. Alegqi culorile
preferate.

Soare, penumbra. Se L;r

dezvolta ~iIn penumbra, insa
Tnflore~temai slab.

* Nu curnpiirafi plante mari,

Sol permeabil, cu numus.

Necesiti sol bogat fn
substante nutritive, umed ~i
nu prea nisipos.

cu llastari wbfiri sau cu frunze

ofilite, patate.

Dace vara v%rfurile

frunzelor se brunifid, solull
plantei este forte uscat.

Tiiaji florile uxate, ca

planta s i nu-$ rbpdndeax.3
seminjele. Hibrizii nu dezvolti
flori Tn culori decorative.

Phgrijire tot an ul
AVARA
Primivara este perioada optima
planarii. Pentru btinerire, la
patru-cinci ani divizafl tufa.
Scoateti plantele din pimlnt
(jos), divizat ra&cina cu o
cazma ascutiti ~itransp~antaji
fragmentele objinute.

Pentru dezvoltare ~iRflorire

optima necesiti sol uniform
umed. Pe timp de seceti udaji
planta si mulciji solul.

TOAMNA TARZIU

Plantare $i pmtejare
Tmpotriva gerului
Toamna este perioada corespunzitoare plantZirii. Tiiafi
tufele doar primivara,
deoarece frunzele protejeazi
radicina contra frigului. h
regiuni cu temperaturi sdzute
acoperiti planta cu ramuri de
brad sau frunze cizute.

I
I

Tradescantia poate fi atacati de micoze, care

cauzeazi patarea neagr2 I
frunzelor. Pe frunze apar
Pete negre in dreptul c5ra
ra jesutul se perforeazi,
dupa care frunzele se pot
usca. Indepirtati Si distrugefi urgent frunzele

I
Mierea- u r s d u i

Gridinirit iscusit

* Cumpsrafi primavara sgtu

Xoarnna plante robuste Tn
ghiveci.

Wri &4Fi, m
e
t sau
rhircite, cu frunw cu pete
galbene sau brune.

Penumbra, umbra.
Reaqioneazh sensibil la
canicula de vara ~i la seceta.

Sol afAnat cu humus. Se

dezvolti optim in sol racoros,
aflnat, bogat Tn materii
organic&
-

fngr;iire tot an bl

PRIMAVARA

plantare ri rnulcire
, PrirnBvara plantaji miereaursului de indata ce solul s-a
Tncalzit. Reinnoifi sisternatic
i stratul de acoperire. Folosiji
compost, acesta furnizlndu-i
~isubstanfe nutritive.

..

--

Dupa Tnflorire indepirtaji

florile trecute.
Prirnivara sau dupa
inflorire planta se poataa
Tnrnulfi prin divizarea
tulpinilor, dar ~iIn mod direct,
prin semanare seminfelor .
maturate.

*,id
b

..

-1
L

Boctorul plantelor

PRIMAVARA TIMPURIU
hgrijire
Dupi inflorire tiiafi tijele
florilor (stanga, jos). hdepartaji frunzele rnai in
vlrsti, pentru a favoriza
crerterea frunzelor noi.
Menjinefi solul constant
reavgn in tot cursul verii.

TOAMNA
Divizare si protecfie contra gerului
Deoarece planta se dezvolta
prin radacini tlrltoare,
aceasta trebuie divizata din
patru in patru ani. Pentru a
o proteja contra gerului, asternefi peste mierea-ursului
un strat de frunzi~uscat.

Rosaturile ce se v i d uneori
pe frunze sunt cauzate de
melcii fari cochilie, care se
simt bine h rnediul urnbros
Si umed. Strlngei-i,
arnplasafi o capcana de
bere sau procurali-va din
rnagazinele de specialitate
garduri contra melcilor.

Inul ornamental
A

. ,.

.+

.r

:''

o mmamnmy8rag
risaduri inci neinflorite, In
ghivece mari, cu frunze ~i
muguri de un verde-viu.
Nu cumplrafi plante
imbitranite, cu tulpini
lemnificate, deoarece ele
nu pot fi replantate

.-aSoiurile ce- se pot- .inmulfi

seminfe in ghiveci ~ifinefi-le
la o temperaturi de circa
1 5 O C . Risadurile se pot plan-

Griainirit iscusit
1- '

putmlk. Se simfe cel

mai bine On locurile Insorite,
calde.
So1cu buna penneabilitate,
cu u m e m l l moderat& care
poate fi ~icalcaros. Nu
suporti apa stagnanti.
Aflnaji solul compact ~i
prgilos cu compost $inisip.
8

Pentru prehnglrea duratet

de via@, inainte de formarea
semintelor, scurtati tulpinile
florale deja trecute.
Din mai pan8 i n august sa
poate tnmulfi prin buta~ide
v8rf. Speciile pure 5i anumite
soiuri se pot reproduce ~iprDn
seminte.

In zonele cu climat aspru,

iernii. Scurtafi plantele,
acoperiti solul cu frunze
miruntite, paie 00s) sau
crengi de brad.

I h locurile excesiv de umede

inul poate f i afectat de
putrezirea rldlcinilor sau a
I tulpinilor.
Frunzele se ingalbenesc, se ofilesc, mai apoi
pier. Plantele vgtimate trebuie distruse. Pentru prevenirea imbolnivirii, cultivaji inul Fn soluri cu permeabilitate buni.

-4

'

PLANTARE $1 INGRIJIRE

ACCESORll U flamdnzele in ghiveci

C3 nisip sau pietrfsmsrunt CI frunzh miiruntit C3 plantator

Florile splendide aparptimaWvaradeasupm hve&ului

compact de haze.

VARIETA~
F l h h z i c a este o pland pereni
pitid, b r m h d piituri cornpacte, si se @qte in toate
regiunile montane sthcoase din
lume. F o r m d covoare dense
si compacte sau grupki de
rozete, deasupra &ora se ridid
primivara flori umbeliforme
galbene sau albe.
F l h h i c a montanii (Draba
aiwides) inflorqte incepand de
la A s i t u l lui aprilie. Are flori
galbene, umbeliforme, Pnalte de
2-4 cm. Frunzele rigide
f o r m d o p i t u d laxZ.
F l W c a p i i (Draba
lasiocap) poate crqte chiar si
p h i la indjimea de 15 cm.
Aceasd specie viguroasii, cu
flori galben-sulhriu inflorqte
din martie p h i in aprilie.
F h h z i c a d b e (Draba
~
bmniitblia)Pnflorqte extrem de
abundent. Nenumkatele sale
flori de culoare galben-auriu
apar in aprilie, deasupra stratului de fiunze i pot acoperi in
scurt timp s t h c i intregi.
F l h h i c a rigid5 (Draba
rigda) c r e e d cu frunzele-i

I m
kIrIm&zica amelloratii

m h n t e o p l t u d vegetal; j o d
Florile mkunte si galbene se
pot admira din aprilie p h i in
rnai pe tulpini subGri de
maxim 5 cm.
F l h f i c a siberianii
(Draba sibirica) dispune de 1%p e
tari lungi, ridichdu-se deasupra ~ U a m ~ dparapete
covorului de frunze lax, inalt de
tivad Pn vase mari, de piatrl
10 cm. Floriie strducitoare galplate, inconjurate de pietre.
ben-auriu apar Pntre aprilie pi
mai.
F ' h b z i a a m e ' i o d cu
CE SE PLAN~WZ~
AIATURI?
flori albe (Draba x suender~
l
~se ,,dorid
h
i core~
manii) se d e z v o l ~formand un
spundtor cultivati asociat cu
cover veged
dens, de forms
alte plante pitice, care nu x
sfericL
extind excesiv.
!i pot fi vecine perfecte in gr;idina alp% arginfia ameliorati
UNDE SE
?-P
(specii de Dryas)),edraiantus
Plantafi fliidinzica intr-un loc
(Edraianthus purmlio) ~ilaptelesthcos sau pietros, "in sol s b c
s h c i i (specii de hdrosace).
si permeabil.
Allturi de speciile mai Pnalte
Planta se dezvoltl opcim fn
puteFi
limba-mlrii timp i i d h i alpine, pe coaste
purie (Iberis saxatilis) sau
muntoase, Pe pov*ni?uri, Pe
s i unikip (Saponaria x olima).
parapete sau in albii de piatd.
4 &ii uociafi
Plantad in sol cu humus,
plantei diitre pietre parpian
putreqte.
(Antennaria dioica), iarbii-grass
Soiurile mai firave sunt
(specii de Sedum) i urechelniji
excelente pentru umplerea
(Sempervivumarachnoideum).
golurilor, A c i t u r i l o r gi
Astfel veji obvine o compozifie
nipelor dinrre pietre sau sthci.
de plante de o fmmuse5e pitoreOferi o priveligte f r u m o d ad-

k&

care formeas wvoare

vegetale - f l h h z i a siberianii ji
f l h h z i c a galbenz - sunt adecvate ~ipentru a servi drept plante
de rnPe- a sod sub
scunde cu bulbi, a de exemplu
laleaua d b a t i d , narcisa p i t i d
-pa-dorii sau srhjenelul.

Primham dweme p h t a t i
flamPnzka h grWina alpin&
in stratul cu dnci, 'fn vasul de
piatrti umplut cu pietre sau In
adSndturik zidurilor.

amestacrrgi in proporfil egale

nisip sau pi&$ p;im8nt de
grkdlnh ~ifrunris miirunfit.
Introduce# amestecul in rosturile
dintre pietre.

Siplanta din ghiveci 51

rWrafi-i rWcinile. Yp$io
groapil de plantare gi plantafi
planta.

Mag
4
sub

1
I

in

I
H ; i m e a sibeti~pp"

Primavara inmultifi plantele

prin divizare. Extragefi-le
din pamint, separati-le Tn
rnai rnulte piGi $i plantali-le
Tn solul pregHtit dinainte,
bine afinat. In cazul speciilor formand covoare vegetale, tiiafi rnarginile cu
rldacini.

cu gri@ wemefi
pietrh la TnBbima de 2,s a n
frunze, in q a fel ca baza
f&dMnii d nu se ~~~~~a.

' I

Geca'dinZrit iscusit

urnpara$ plante tinere ~i

shatoase. Specii mai rare se
pot procura in magazinele
horticole specializate in
gradinile alpine.
Nu curnparafi flimBnzici cu
frunze ofilite sau tulpina
vatamati.

FlZmAnzica se poate planta

sau inrnul$ prin divizare
Tnceplnd din februarie.
Udafi-0 si*matic Pe vwme
uscatii. Se h r n u l w e
frecvent de la sine, prin
raplndirea serninfelor, dar

Soare. Se dezvolta ~i
inflorefle optim in bataia
soarelui.
Sol pietros sau nisipos,
sfararnicios, in care apa nu
stagneaza. Incorporati in sol,
daci este necesar, nisip sau
pietrir.

Plantafi flamanzica intr-o

albie de tuf sau in gradina
alpina in compania
urechelnifei (Sempervivum)
sau a ierbii grase (Sedum).
Plantafi serninfele toamna
sau primavara devreme. Frigul
le favorizeazi germinatia.

Tiiafi parfile trecute de pe

speciile mai inalte. Evitafi ca
vara pimantul s i fie prea
umed. Pe vreme de ploi

TOAMNA T ~ R Z I U
Pe timp de iarni cu precipitafii abundente apare pericolul putrezirii. Acoperifi
plantele cu folie irnperme-

B IMP ABIIMP SRL

RO-P-02-10-055

de puriui & pim8nt in

prirnul r h d pe timp secetos
de primivari. Dacg
~arazifiise hmutfesc, pot
listruge toate plantele.
Prevenfie: udafi sistematic
pe vreme uscati sau, daca
este necesar, aplicafi insec-

ISBN 978-963-86092-El

Forme ciudate

PLANTARE $1 INGRIJIRE,
ACCESORII: U macleaia in ghiveci O furci de sapat O compost
Ci cazma U plantator O minu$

Macleaia a t e o plants' perena' solitarri, decorativi in

fipzidurilor de piatrri, gardurifor sau pereflor casei.

VARIETATI
Macleaia este o ~ l a n t 3mare,
vivace, un ornament curios al
griidinii. Are o miirime impuniitoare, paniculele pot atinge
lungimea de 90 cm gi se intind
deasupra frunzelor lobate,
albastru-verzui, asemhiitoare
frunzelor de smochin. Datoritii
staminelor d a t e in unele dintre flori, inflorescen~elesunt
parfumate Si gratioase. f n mod
asemhinkor celorlalte tipuri de
mac, ,si macleaia conjine latex
toxic, ce are efect iritant asupra
pielii gi lass pete pe
imbdminte.
Madeaia mare (Macleaya
cordara) atinge indyimea de
aproximativ 3 m gi are flori
caracteristice, de culoarea
fildegului. Florile albe ale soiului ,,Alban ofed o priveligte
deoasebit de pliicuts.
Inflorescenpele speciei
madeaia m i d (Macleaya
microcarpa), contrar celorlalte
specii, sunt de culoare ariimie
sau roz-maroniu. Aceasd plan-

I
I

'
F+

Wioada de plantare: toamna

SBpafi o groapi mai lati

1sau primivara.Afinafi solul, 2 declt balotul de radicini ~id~

amestecafi solul compact sau nisipos cu compost.

I

de madeaka

-A

adincime identid cu mBrimea

balotului.

tii este pufin mai scundii, ating%ndcca. 2,5 m.

Soiurile ,,Korallenfeldern,
,,Coral Plume" gi ,,Kelways
Coral" cu flori roz-rogcat gi
frunzig de culoarea scorfi~oarei
sunt foarte populare.

UNDE SE PLANTEAZA?
Plantaji macleaia cu extindere
mare in locuri unde lgtarii se
pot davolta liber [imp de mai
kulji ani. Dac5 vreji & planta
sii nu ocupe spajiu prea mare,
plantaji macleaia intr-un
ciubiir mare sau inconjurafi-i
riickcinile cu pliici de acoperig.
Plantad solitar, forma indt5,
gragioasz a plantei aratii distins
in faja zidurilor de piatrs, a
perepilor casei sau a gardurilor.
In &pr?+inoaselor cu frunzig acicular de culoare inchisii
sau a arbqtilor cu crengile
indesare, paniculele wlorate
par chiar luminoase.
fn apropierea locurilor de
odihng, pe gazon, pe malul
lacului din grsdinii sau in stra-

turi cu pietrig, planta poate fi

elementul dominant intre celelalte plante.
Plantate in grupuri asigurii
p r o w e impotriva privirilor
indiscrete.

Macleaia este decorativii aliituri

de ierburi ornamentale sau
perene inalte.
fi pot fi plante asociate ierburile precum mischanthus
(Misanrhus sinensis) sau
trestioarii (Calamagrosris x
acutiflora ,,Karl Foerstern).
Coloreaz5 compozijia
plantele cu Morire &zie ca
heliopsis (Heliopsis helianthoides) gi floarea-soarelui
(Helian thus arroru bens).

Constituie contrast pkcut

frunzele ~i florile argintii ale
artemisiei (Arremisia lactiflora).
fn locuri semiumbroase se
a s o r t e d cu diferitele soiuri de
astilbe (Asrilbe rhunbergii).

Lovind ufor fundul vasului,

scrwt~@
ur grijti pianta din
ghiweci, Afar@-i rrldkinile.

Afanati r8di4dnile LtrsiMUt@

fin $ azezafi planta On grqapg
Turnag sol On jurul r&dZnilor $
tasafi parnlntul.
{T

>-I->-

Uda$ in jurul tulpinii, pentru

ca pimantul sa se lipeasci
bine de ridicini.

Gridin5it iscusit
1 - '

Cumpar* prirniivara sau

toamna p l a W la ghiveci,
av%ndIastari tineri, puternici
~i
frunze &n$i&m.

Soare seu penumbrii. Se

Qzvcrlta bine tn Iocuri Tnsorite
MU

semiumbroase.

So1 p m a b i l , bogat i n

Nu cump%ra$iplant;e prea
mari, cu radicina & W n d
ghiveciul, sau plante cu frunze
Tngilbenite.

Plantare $
semrinare
i
ntare: martieaprilie. Macleaia poate fi inmultita prin seminare. impristiati sernintele intr-un bol
si acoperiti-le cu putin
pimdnt. Puneji vasul la loc
cald si pistrati-i solul umed.

substam nutritive, nu prea

uscat ~i
nu prea umed.
Amestecafi solul uzor cu
compost.

DacH dorifi sH punefi flori

de madeaia On vaza, cufundafi
pentru scurt timp tulpina
plantei i n apa fierbinte, astfel
acestea se vor ofili mai tncet.
0 Latexul plantei contine
alcaloizi toxici. i n timp ce
munciti Tn gradinH cu
macleaia, purtafi minusi.

rOAMNA
Plantare gi taiere
in locuri cu temperaturi moderate toamna este perioada
optima plantirii. Tiiati florile
ofiiite, pentru a nu se maturiza prea rnulte seminje 00s).
Daci dorifi s i colectafi
seminfe, pistrati un panicul.
Frunzele plantei pot fi atacate de l a ~ e l e
moliei
miniere, care se vor 5nfige
Tn frunze ~ivor forma
galerii. indepsrtafi $idistrugei urgent frunzele
contaminate pentru
rmpiedicarea risphdirii
dHunitorilor.

ISBN S7&96388092-8-1

~rfr~Bui
... ~p n~durrs
. a veld nrun u r n
V

P ht i nepretentioasa'
/

ey

Centrantus hflorqte indelungat in cufori modeste;

s t e decoratiG ln toate grdinile.
l:
..A-

h u l t mare $
iol at"anat,cu pietrig, planta @:
. icuru6 serninfele, acestea
fnmlyesc de la sine gi cenuanus se riispiindqte foarte
I n @din; sunt planb t e soiurile de centrantus rogu

'
'

I
1

I
I

E&&,,F::: 1'- P

. hi,

pt. In locuri cu

u-8

Ll"

C-

~LANTARE~ITNGRIJIRE--

II

tCCESORII. J seminje de centrantus IIItava cornpartimentattjpen'

inmuttire CI plantator Q sol de plantat t2 puiwrizator de a@

'

(Centranthus ruber).
Intre iunie gi iulie, fn v f f i l
tulpinilor r a m g a t e sunt
nenumhte forrnaGuni dese de
flori. Culoarea soiului de b&
este roz. Pe corola brilor
m&wte se pot observa pinteni
lungi. Dad dup5 inflorire
tundeyi llistarii, In scurt timp,
in august-septembrie centratus
va fnflori dim nou. Fnulzele
gri-verzui sunt ovate, cu vfirful
ascuGt.
In @dini, pe I$ngii specia
de b d , tp: fi fndnite alte
trei soim "mdritgite: florile
roz-purpuritl ale soiului
,Rosenrotmsunt situate pe
tulpina shb rardcdd.) "malt5

de 90 a;
florile sl
,,CoccineusVsunt rogu
min
(1: 50 cm), iar florile spcuei
Jlbus" sunt albe (1: 50 cm).

UNDE SE PLANTEAZ&
Centrantus prefer5 locurile cu
soare gi solul cu pietrig, nefertilizat. Poate fi plantat5 gi in
strat peren, d a d solul nu este
forte bogat sau nu este acidulat. Plantele de centratus araG
frumos plantate in grup.
Pe pov&+uri gi pante
insorite planta se r&pikndqte
fn 2-3 mi.
Aceasti5 plant5 peren$ ce
prefer5 soarele puternic, se
simte bine gi in strad de
liiqii terasl sau in gddinile
alpine insorite.
Centrantus se stabilqte gi
printre pietre, in partea superioarii a perefilor de susenere
sau pe Ihg5 zidurile insorite
ale cl5dirilor.
fn straturile cu a q e c t sZlbatic centrantus se & p h d q t e
gi se sd&ticegte repede.
Centrantus este In-ta
gildinilor cu ~ a ~ ~ c t

rustic, deoarece nu este prea

preten~ioasagi inflorqte
indelungat.

Datoritg culorilor estornpate,

poate fi plantar5 in frnprejurirnea multor plante.
Una dintre vecinele clasia
ale centrantusului este nepea
cu flori albastru-violet ( N e w
x tkssenii), care de ase
fndr%qte solul uscat.
Alte plante albastre sma*
let ce se a s o r t d cu tentus sunt scabiosa (Scabiosd

&via (Salvia nemom),

stelujele (Asrer amdus) gi
veronica spicad (Keromb
spican ssp. incana).
Florile de centrantus ara&
rninunat pi algturi de plante cu
eAori
r ropii mu galbene, a.de

exemplu ashieline (Asphodeline lutea) sau iarba-osului

(Helianthemum).
Centrantus produce o
impresie deosebid in amciere
ierburi ornamentale ca
acnaterurn (Achnatherum
calamagro~ll's),
heliccotricon

(Helictatrichon~ e m p e ~ r e n s )
sau p&iilyul(Festua unerea).

p~ne$fpe pwiual unel feres-

de4dmr&de

tre lumimase, la t
~
p
-a 20C. Seminjele wx %catp in
2 Q - 3 dc zlle,

Centrantus se p a t e inrnul$i
5i prin but%ire.
La inceputul verii, tiiiafi de
pe planta butagi sringtgi, de
I 0 cm. indepiirtaji frunzele
inferioare. Tnfigefi trei-patru
buta2i 'in ghiveci cu so1 far3
turbri. Wmeziti solul, 5i pan3
la formarea rEid3cinilor,
acoperiTi ghiveciul cu folie.

e
~
mmpartiment, i
h la miflwuI1uI
mi plsr&adurile abB.

- -

GRUPA 7
-

118

Gridinirit iscusit

LUMINA $1
d CtnnmrafSprhivara
Jeminte sau plante crescute i n
prealabil, ce infloresc in
culorile preferateiqip

TRUCURI

SOL

6 Soare. Prefers locurile

calde, cu soare.

Centrantus C
6 r&sp&nde$te
seminple, asffel se inmulfqte
usor. Primlvara tndepirtafi
surplusul de plintute risarite.

So1 perrneabil. Se dezvolta

ideal in sol usor uscat,
calcaros. Nu tolereazi solul

Dacl dupi tnflorirea

principali tiiiafi listarii,
plantele vor inflori pentru
a doua oari.

l .

@ Nu cumpirati plant@
bitrane, cu tulpina lemnoasi,
h ghivece mici sau plante care

--

risadurile pot fi plantateTn

straturi. PBna la formarea
radacinii, pastrati solul umed.

stirnuland astfel planta s i produca flori pentru a doua oar&

perioada de inflorire fiind prelungiti pana toamna. Nu fertilizati solul, planta se dezvoltl
ideal fara tngra~mant.

spunzitoare plantarii. In regiuni cu temperaturi scazute

protejati planta Ompotriva
gerului. Dup3 tiiere acoperiti
plantele cu ramuri de brad sau
frunze cazute.

Pe vreme um~,
poate
~pireapatarea frunzelor
auzati de fungi. Indeparafi si distrugefi frunzele
ontaminate. Ririfi plantele
Irea dese. Pe timp de
eceta udafi plantele
limineafa, ca frunzele d se
poati usca p l n i seara.

STRATURI DE FLORl51
PLANTE DE BORDURA

GR

pentru flori
30-45 cm
T-4maaMrn-m

Cuhi vii
Florife de cdori vii par ca'plutesc deasupra covodui
scund alca'tuit din fiunzele iEn sectate.

Spilcufele, denurnite gi rnognegei sau iarba-fetei, de origine

din Asia OccidentalP, par a fi
surorile rnulticolore ale rnargaretelor cunoscute in regiunile noastre. Centrul galben a1
florilor este fnconjurat de
~ e t a l erosu-viu sau roz.
Frunzele adlnc sectate, verdepal f o r m e d o adev?iratP tufi
grajioasii.
Soiuri riisphdite sunt
,,Eileen May Robinsonn cu
flori roz gi ,,Regentmcu flori
rogii, arnbele atingnd iniiljirnea de 80 cm. Pot fi inrnulfite prin i n s h i n p r e soiurile
,Robinson's Rosa" sau ,,Robinson's Rot", inalt de 90 cm,
cu flori carrnin-fnchis. Are de
asernenea flori rogii soiul rnai
scund James Kelway" (60 cm).
Soiul ,,Alfiedn atinge indgirnea
de 60 crn gi are flori invoalte
rogu-fnchis.

Flori de d o n ' vii

I
dmeen may n

Perioada de pla~nta~re:
toamna
sau primlvara. Aflnafi solul
addnc gi i n locul plantarii amestecafi solul cu compost.

Amestecafi stratul superior cu

compost. Spati la distanje dc
30 cm gropi de addncime identid, dar mai late d e d t ghiveciul.

Scoatefi cu grijl plantele din

ghiveci. Daca planta nu iese,
rlsturnafi ghiveciul ~i lovifi u p r
vasul de o suprafall tare.

Plantafi rasadurile la
adlncime identica cu cea din
ghiveci. Punefi amestec de
pBm3nt in jurul radscinilor $i
tasali solul

UNDE SE PLANTEAZA?
Spilcugele decorative se plant e d in grupuri in straturi
insorite sau ca plante asociate
in straturile de perene. Punegi
totdeauna rnai rnulte plante
intr-un grup pentru ca frumusejea acestor flori gragioase
sii se valorifice d t rnai bine.
De-a lungul aleilor sau in
apropierea teraselor rninunatele flori pot fi adrnirate tot
tirnpul. Arkigi plantele din
timp, inainte ca tulpinile sP se
aplece.
Fundalul aldtuit din ziduri
l d t e de piat& sau r&inoase
cu frunze aciculare de culoare
inchisii evidenjiad culoarea
vioaie a florilor.
Spilculegele se pretead gi
pentru flori tiiiate. Sunt rezistente gi se pot aplica in toate
tipurile de buchete de varii.
Plantaji in strat separat florile
destinate artei bucheiere.
In straturi de flori
spilcule~elecolorate asigud
nuanp rogie a abundengei florale de var5 timpurie.

Spilcdefe fa pgradina
de

timpurie

Florile pestrije ale spilculejelor

asigurii un contrast rninunat
perenelor de culoare albii gi
albastrg sau ierburilor cu frunze cenugii sau argintii.
Se a s o r t e d ideal cu flori
albe ca margarete (Leucanrhemum maximum), floarearniresei (Gypsophila paniculara) sau centrantus (Cenrranthus ruber ,,Albiflorus") gi
flori albastre ca scabiosa
(Scabiosa caucazica), clopojei
(Campanula glomerara) pi iarba-rnljei (Nepera).
DatoritP h ~ u l uargini
tiu, pelinul (Arremisia) poate
fi ~ l a n t ain
t fond sau ca Eatadii
a spilculejelor.

Se s o r t & gi cu alte plante

argintii ca ha-caprelor
(Cerasrium rornen rosum var.
columnae) sau gop2rliga
(Veronica spicara ssp. spicara).

Udafi abundent florile nou

plantate ca pamlntul sa se
alipeasca radacinilor. Vara, pe
timp de seceti mulcifi solul ri
udafi plantele.

CARTEA

GRUPA 7

119

TRUCURI
Cum@r@i primgvara sau
toamna plante la ghiveci,
sanatoase si indesate. Unele
soiuri pot fi fnmulfite prin
semanare.
Nu cumparafi plante
tngalbenite, ofilite sau cu
frunze patate.

Soare. Prefer3 locurile

calde, tnsorite, ferite de vant.

e Sol permeabil, bogat tn

substanfe nutritive. Evitafi
locurile I n care stagneaza apa.
Solul compact trebuie
amestecat cu compost sau
nisip.

Tulpinlle lungi se apleaca

usor, de aceea trebuie aricite
din timp.

D a d fertilizati solul
primavara, la tnco@iresau
dupa tunderea florilor, planta
va Tnflori abundent.

;.=m"-$
bctor p ant or

IAVARA
Sedmre @ p h n m
i n martie semanafi
seminfele in llzi cu amestec
de sol fari turba, apoi
asezati lazile la lumini.
Rasadurile proprii sau
cumparate pot f i plantate tn
gradin5 i ~ e p a n de
d la
sfdrsitul lui mai.

TOAMNA
Plantare #i divizarea
prSntelor
Toamna este perioada optima plantarii si a divizarii
plantelor &XI. Scoatefi
perenele si tramplantafi
doar paqile anltoase,
tinere.

n
,lantele pot f i atacate de
verticiloza. Funaii
vor bloca
a
vasele conducatoare ale
plantelor, acestea se vor
ofili si vor deveni maronii.
Ofilirea plantelor cu toate
ca au umiditatea necesarg
poate f i semnul contaminirii. Distrugefi plantele
olnave.

Pe timpde seceti udafi plan-

tele. Mulcind solul, acesta va

ramane uniform umed.
DupA inflorire tiiati tulpinile
la niwlul solului.

1
I

Q IMP AMMP SRL

RO-P-02-10-084

ISBN 978-963-86092-8-1

Himalaia. Se cunosc zece specii

avhd hd$mea fntre 20-150 cm.
Unele specii sunt originare din
zona muntoasii a Etiopiei. Baza
Ibtarilor rogii se lemnifid, astfel
planta este dasificad intre arbugti
gi semiarbqti. In regiunile cu
vreme aspd, aceasta necesiti
protejare.
Tulpina este &toare sau erects, bogat ramificati, glabrii sau in
cazul unor specii cu o pufozitate
finii, planta fiind o buns acoperitoare de sol. La inceput crqterea
tulpinii este anevoioasii, tncead,
ins2 mai drziu crqterea se acceler& gi hcepe o ramificare putern i d a tulpinii. Numirul mare de
Iiistari laterali care apar fac ca tufa
sii devini deasi, asiguhd o bun5
acoperire a solului.
Inflorqte in septembrieoctombrie, pe un lbtar apiidnd
mai multe flori. Florile sunt
rotund-stelate, cu diametrul de
aprox. 2 cm, de culoare albastrustducitor, dispuse in umbele
mici, dese, cilindrice, cu cinci

Stduu'toare Aori a l h t r e

lacini dentate. Strducirea lor

azurie &ke dintre nuan~ele
frunzigului autumnal.
Frunz.de ovoide, simple,
intregi obovate, cu baza ascujiti,
phloase pe partea inferioad gi cu
peri asprii pe margine, de culoare
rogu-pal toamna, apar priiiivara
tirziu pi se dispun alternat pe
lbtarii scuqi. Vara, partea
superioarii a frunzelor este verdevioi, partea dorsal5 fiind gri-verzui,
iar toamna culoarea frunzigului
are nuanpe ccuprinse lntre rogubronz gi rogu-porcocaliu.

UNDE SE P L A N T E ~ ?
Asigurapi ceratostigmei loc cald, cu
soare gi sol uscat, calcaros. In sol
compact nu se dezvold sau piere.
Plantaji-o in partea sudid,
la baza &lor, pentru a avea
luminii suficiend. Folositi ca
awperitoare de sol, sub arbori
necesid de asemeni lumini
suficiend. Poate dweni un decor
p k u t gi la baza unor ziduri
insorite, uscate.
Pe pante, ceratostigma va preveni eroziunea solului cauzatii de
ploaie sau vint. D a d dorie s5 o
;ultivaji pe suprafag5 mai mare,

Armonie aparte: ceratostigma cu stelire mov

luaji in calcul 8-12 plante pe

metru piitrat.
De-a lungul dnunului, va
oferi o priveiigte aparte mai ales
in timpul toamnei.
In g k h i l e alpine ceratostigma dispune, de obicei, de lumina
necesarii si sol Anat, Pnflorind
astfel mai drziu.
Aceastii plant2 nu prea
pretenpioasa va t d i indelungat
chiar gi pe ziduri sau in rosmrile
dintre pliicile de pavaj.

Plantagi ceratostigma impreuni

cu tufe, plante cu bulbi gi perene
viguroase,
ins5 ~ineji
. . cont de
faptul d este o plant5 cu crqtere
&firad.
Plantele cu bulbi raistente
precum narcisele, ararii frumos
primiivara printre ramwile i n d
golqe ale ceratostigmei.

Este foarte decorativi gi la baza

+inoaselor, de exemplu
ienupf gi brad.
Sepoate asocia de asemenea
cu plantele perene care form&
covoare florale: struna-cocogului
(specii Cemrium),lapteledinelui (Euphorbiapolychroma)
gi jalq ( s t a b b&ci;la).

fnmuiati baza butqflor In

mlufie de RrSdScinan.
Plantali In ficare gaura cate un
butag la 5-8 an adhcime, apoi
udati-i.

Aparif ia noibr frunze este

semnul TnrSdScinarii. Plantali
buta~iiTnradacinati in straturi.

Ceramtigma toamna devreme

La marginea ghiveciului fixal

3-4 bep fn sol, acoperiti
ghiveciul cu folie ~ilegati-o Tn
partea inferioara. Jineti ghiveciu
In loc luminos.

Primgvara, ceratostigma
poate fi inmuEfiti~i prin
divizarea plantelor. Cu o
cazma taiag cilteva fragmente cu rSdacinS.

CARTEA

GRUPA 7

121

Grzdinririt iscusit
I
-

CurnMrafi primiivam
a Soar% 3% dezvolti?i&
ceratostigma deasii ~i
ideal la soare, s u p o f l
s t u f o a s & ~ n ~ i ~ q c e . ~canicula.~npenumbsavaavea
k~~.
) o cre$ere mai laxii.
' 'a Sol perrneabil. Nuse
p*afi plante a & ~ B V dezvolta i n sol reav"
riidacina kse din ghiveci ~iai '
compact, insi se ?d
met&
caror IWari m
t sub* satr
r u in+
l bfioreac&,

tarii. Eliberafi plantele

perene de stratul protector
de iarna. Tundeli ceratostigma (dreapta, jos), deoarece
inflorqte pe lastari anuali, si
impr&tiafi pujin compost.
La exem~larelemai vlrstnice
se pot diviza tufele.

II

VARA TlMPURlE

7nmulf.ire

Pentru a obtine mai multe

plante, recojtafi b u t q i de
vlrf, acgtia re Pnradacineaza
I pdnii toamna, putdnd f i apoi
plantaji i n gradina.

tostigma necesita protejare

lmpotriva gerului. Plantele
pot f i acoperite cu paie,
frunzi! cazut sau crengi de
brad.

a Prin elirninarea zonei

lemnificate a coletului, veJi
asigura fortificarea
exemplarelor mai i n vlrstii.
a Marcafi locul pkntelor,
astfel nu vor f i riinite cu
mazia inceperii muncilor de
primiivari. Ceratostigma
L t i i r e ~ t tdrziu.
e

1
1
I

in sol umed 11compact la

ceratostigma poate aparea
putrezirea rldacinii. Lastarii
de la suprafafa solului se
brunifid Si r e ofilesc. Pentru
a preveni acest fenomen,
affinafi adlnc solul compact
$i amestecafi-l cu nisip $i
rompost pentru a-i
mbun5i'tPfi permeabilitatea.

Efect cromatic strducitor

) P L A N T A R E $1

~NGRIJIRE

ACCESORII: O iarba-ciutei inradacinati L l caz

o lopata o compost

d d p h~ w ~ M W &
v&a&aptiatw*

- --,,.
,..=,

,,,w,,

I
I
tnd o data On
ma$
cu cazmaua o
1
planta de iarba-dutei bine
2
cu carmaua sau cutitul cele
dezvottatl. Extragefi din parnLnt
Mrfi. Spati gropi de
in dad

amble p&m.

(Domaim orienmlef bdlorqte

f n d din aprilie gi mai. h comerf
se &kac mdte soiuri, varidji
ale mtei specii. ,,Magnificumn
cr&d $ni la 50 crn dispune
de b r i d e o d i t de mari. Pe
lcuy, tot de 50 an ale
sorulw mnase" cresc flori cu
pemle a m de fine. .Riedels
Goldkranz4se distinge prin flori
foarre mari, cu petale ligulate
aran'iindu-se fn fnu-o ooroanl
dubi
t Acest soi c q t e doar
la iidfimea de 30 cm. ,Ri els
Lichtspiegel" are flori similare,
fdgimea sa fiind de 40 cm.
Soiul ,Go1dcuta, halt de 60 cm,
este caracterizat de flori mari,
dispwe hu-0 coroad rripla

tip

de p e d e hplate, neobknuit de
late. fdfimea soiului ,Friihlingsprachtneste de numai 40 cm.
Iarba-datei pMtmre
(Doroaicum parlianches)
'Inflorqte din iunie p h 5 In iulie,
are o Mtirne de 80 cm gi, imediat dup5 tnflorire, se reuage.
Fiind o plans puternic expansiv5 nu poate fi cultivatl tn strat.
Soiul slu ,Goldstrauss" fnflorqte deosebit de bogat.

Iarh-ciutei ocxidmd
(Doronicum plan taginem)
inflorqte din mai En iunie gi
c q t e p h 5 la 80 an.Dupl
fnflorire, de asemenea, se reu;aae.
prim flori exceprional de mari.

II

lnmE sE pLANTUW
Frumuse~eaierbii-ciutei se evi-

brnqiuni aldtuite din mai

multe specii de p h t e .
La ~ b l q i m azonelor cu
&bodfiecare specie a sa se dmvold In mod optim, ceea ce este
valabil mai al& In cazul ierbiiciutei p&coare, care are un
macur expansiv.
.--cL~LL

1-.

1<

Iarba-ciutei caucazid, cu o
cregtere mai putin densf esre o
plans preferat5 En s d e &
flori hociali-o cu plane g a m e
&&rind rnai
sau cu an
+&ratice, pentru a wmp1eta
golurile create de replantei, femonen ce intervine
dup5 fnflorire.

fn acela@scrat cu iarba-ciud
t d t m a gi plvlte oa M,
in orind simultan cu aceasta,
htroduceJi in gropi cete o
spre m p l u muscari ( M m '
lopati dde compost. Dacl solul
armeniacum), narcisa albi sau
mtefrrarte
argih sau nkipas,
r (specii de Narcisus),
nilirigi cantitatea & compost
aleaua q i e (specii de Tulip.)
sau floma-paatelui cu flori
to&, m mtiv rogii ( F R ' ~
imprblJ

"19"

Pb,

Dka$

doua

plantare la distan* de 30 cm.

Plantati pinile astfel

la adancirni identice
4
adincimea la care se aflase plan-

divizate
cu

ta-mard. Rtisfirati radacini1.e.

CE SE PLANT^ ALXTUBI~
Florile galbene Pn form5 de cuib
ale ierbii-ciutei se aso&
bine
cu dte plmte hflorind primgvara.
Poate fi o pland asociad Ato& autopohizeazii floarea
albas~autofertill de nu-dnits (Myososis sylvatim). Iarbaciurei se poate planta gi a l l i d $e
soiuri cu'inflorire ?ndel~ngae%~
spre exemplu &mri de vinejm
cu flori albasrre (Cennurea montana) sau cerceii-doamnei de
culuare ros (Dicenua specrabilis). Al&&

TasaP cu grija p5rnijntul in

jurul ridicinilor. Dupa udare,

acoperiti solul cu compost.

aPc

0 data b doi-trei mi &, tw$ d i v W i 6 Intinerim.

Plantele tinere Mflomc
mai abundent.

GRUPA 7

122

Xdinirit iscusit

Sam, pA&umbr&. &

!
. .
@ivece cu risaduri viryu~as% dezvoltl optirn in locuri aflate
fn penumbri ~isuficient de
Abuste $irarnificate.
urnede, dar bitaia soarelui
nu-i dauneazi.
i. 501 cu humus, cu buna
r Nu cump&rafl plante deja
permeabilitate. Apa
kfiorite sau cu sernne de
Hagnantti ii cauzeazi
%inare.
putrezirea rZ@ci n
ii
cirnoase.

Gteva specii se retrag du@

inflorire. Locurile rirnase
goale pot fi cornpletate cu
flori anuale.
Speciile care dupi inflorire
se retrag pot fi plantate tn
spatele perenelor cu lnflori~e
mai tlrzie.

Grridinirit iscusit
n

~ X V A M
TARZIU

I I PerioadHarkvati plantiirii.

1I

11

fnceplnd din rnartie planta are

nevoie de umezeali uniform3.
Mulcig solul cu comptlst n u
scaarrtg d@ mpac m%P~rl$iti,
pentru a4 evita umrea.

sefn&mre
Semlnafi primivara. Florile
m
o
7 plante nu vor apirea
&cat On anul urmitor.

'

DIdmte #
fngrijire
i
DupP fnflorire scoatefi din
plmlnt exernplarele crescute
prea dens ~iTnrnulfiti-le prin
divizarea rtidicinilor. Du@
magerea plantelor, tiiafi-le
frunsi~ul(sunga). Nu vii
atingefi de ridkina plantelor
h retragere.

Q IMP AMMP SRL

larba-ciutei, rnai ales duai

tnflorire, poate f i ataca& de
fainare. Pe arnbele parfi ale
frunzei apare fesutul fibros,
albicios al ciupercilor, usor
de tndepirtat prin spalare.
Distrugei pirfile bolnave.
Deoarece seceta stirnuleazl
aparitia infecfiei, ingrijifi-vi
ca planta s i dispuni de
umiditatea necesari.

STRATURI DE FLORl51
PLANTE DE BORDURA

GRUPA 7

Floarea delicati a grridinilor din pen umbra'

I
I

re usud estetic

20-40 cm

Modesta' floare perena' de cimp

peren&
U
&-

iunieseptembrie

Aco~eritoarede sol srilbaticri

Prunella, specie pereni, cu tlori labiate inflorqte abundent pi nu necesiti ingrijire speciali

Speciile de prunella, cu denurnirea .

populari
de busuioc sd.
baric, sunr plante perene ce cresc
sponran. Riidicina se extinde
sub sol, iar la suprafafa forrneazi
un covor vegetal des. Dintre cele
douisprezece specii cunoscute,
in g i d i n i s-au extins doar trei
specii.
Prunella grandiffora esre
risplnditi pe clrnp gi la marginea pidurilor. Florile violet-purpuriu cresc in vlrful tulpinilor
de 20 crn, gi sunt indrigice de
albine. Planta Pnfloregte din
iunie p l n i in august. Florile
soiului ,,Albansunt crern, cele
ale soiurilor ,,Roseam$i
,,Atenberg Rosa" sunt roz, iar
.Rotkappchenn rogu-carmininchis. ,,Lovelinessnesre denurnirea unui soi cu flori albastrudeschis, gi a1 unei serii intregi,
din care fac parte gi ,,Loveliness
White" (flori albe) gi ,,Loveliness
P i n k (roz).
Prunella vulgaris esre o planti
mai fin5 d e d t busuiocul silbatic,
infloregte din iunie p l n i in sep-

Sednare: primavara sau

toamna. Afanaji solul cu furca
de sapat $ adaugati compost.

ternbrie. In gridini insorite, le

putegi lasa sii se risplndeasci
dupi plac.
Prunella x webbiana este o
planti mare cu flori violet,
deosebit de rnari. care a luat
nastere prin incrucigare. Florile
ce cresc Pn forrni de zgardi
infloresc din iunie plna in septembrie.

UNDE
SE PLANTEAZ;~?
--. - - - - - .
- -.-

Prunella poate crepe ca planti

silbatica in gridini, ins5 esre
foarte frurnoasi gi in prim planu1 straturilor de perene.
Se rispindegte repede in
locuri ferite. calde. aflate la marginea firurilor d e plante lemnoase sau in fala unor grupuri
de arbugri.
fn griidini alpine infloregte la
sfirsitul
perioadei de inflorire a
,
planrelor caracteristice gridinilor
alpine.
Plantad in straturile de ling5
aleile din gridini, ne uirnegte cu
inflorescen~elesale bogate.
Cu excepyia speciei Prunella
grandiflora, ce preferi solul calLJ

Soiul ,,Loveliness Pink"

Facqi gropi de plantare, la

distante de 20-30 crn. Cu at
plantafi mai des, cu at& mai
repede se va forma covor.

PruneUa alituri de ciucqoarZpi garofife

caros, prunella poare fi plantats

in griidinii d e ericaceae.

Datoriri frunzigului decorativ gi

florilor gingage, prunella poate fi
plantati llngi nurneroase alte
plante. Pe d t posibil, plantati
prunella in grupuri, deoarece
astfel va fi rnai spectaculoasii.
f n straturi insorite pot fi
olantate alituri anafalis
i ~ n a p h a l j rri~finervis),
s
drias
(Dryas x suendermannii), iarbaosului (Hefianthemum), in
decorativ anual (Linum perene),
sau norocel (Sedum spectabile).
I n locuri cu soarebute5i
arnenaja o compozi~ieparhrnati
din rrei plante: busuioc sdbatic
cu flori violet, cioroi cu flori galbene (Inula ensifolia ,,Compactan)
$i margarete albe de gridini
(Leucanrhemum maximum).

Tor din trei feluri de plante se

obrine o alti compozifie eleganti, acesta ins2 preferi locurile
semiumbroase: prunella cu flori
albe, crin de toamni cu frunzele
ondulate ,,Univittatamsau
,,Undulata" (Hosta undulata
,,Univittatan sau ,,Undularan) gi
clopo~ei(Campanula glomerata).

b
I
I
Soid ,,LoveLiness"

UdaJi abundent ~i impragiaji

in jurul plantelor un strat de
2.5-5 cm de material organic de
mulcire.

Soare, penumbra. Prefers

Toamna rup@ lastad de pe

planta (cate o rozeta de
frunze), apoi butatifi-le tn
straturi umbroase sau Tn vas
cu amestec de pambnt far&

Alegefi locul plantarii cu grija.

n telor

h martie, semanafi seminfe tn

gi acoperiii-le
ghivece, In as&,
cu doar 2 mm de Mmbnt.
Pastrag-le la loc racoros

Dupi Tnflofire taiqi florile

bs),Tmpiedicbnd astfel
rapbndirea seminfelor ti
extinderea plantei. Covorul de
lbte pl&uti tot anul.

RIsadurilecrescute in prealabil sau cumparate pot fi trans-

Prunella necesita urniditate

Aareori, prunella este atacata de fainare. Aceasta

infecfie micotid se prezinta
sub forma unor Pete grialbui, ca de pudrg. Taiafi
frunzele contaminate ~idistrugefi plantele vatamate.
Folosifi fungicid doar tn
cazurile foarte grave.

leia9aa IEJIS un p ~ w i oaua~ad

j
~olaiuelde!uedwo3 ui azonisadse
iuns !n[au!p-alaidel ap a p u n ~ s
a p a d s au!dp a p r p 8 u~
'!%pa3 !B aipu!
!inqia! ap a[!!xds !S (urn!ma3)
!a~laq-ln30!~
'(~!uasseq x
~ i a d a !al!ur-eqie!
~)
<(xe!2al!nbv)
a S n ~ e p ap
p !Jniep ie~ueldpu!%po
i3aja un asnpold .!ioln3 allnw
n3 alepose rf iod !nlau!p-!nlaidel
a p !nuat,-uaqle% alazumy !S alpolg

alauoz ui 10s ap areoq~adm

aunq ~ u n apunx
s
apads
.!nlnue [ndur!~ioi a~uesaiaiu!
iuns !n[au!e~-alaidelap al!!~ads

iaix!al'
!S "~o[%a~!g"
:pads !aisaYe a@
!ln!os p o p 3sase9 as Lam03 u
.(run~e
.eu!pp% m!io ui soni~adse
'w3 08-05 aiiu! pu!!ie~ !aiuel
-ruawra r ~ n s n !nSeqp
~)
!aiodop
a~sazoi aJeoln3 ap !nlau!p-alaidel
eaur!i~ui<n!poiiod-nSo~azunij
!S (x eueu seqreq s!q) p!i!d Farla!
l n ~ o ~ ! d a3
~ pdm!]
s U! 'pinleu
a!un! u! eupd !ew u!p p u p ~ e'(r!cp
-upis '!!Sol as!ieqEs alapl ap!ini
- ~ eaiea!iln3
p
upd ~nu!lqorf aieod
i3aja n3 al!u!pei% n~iuadai!n!nod
-IJ!J~ nq~oydng)zoi aleoln3 ap
iuesaiaiu! 3~1eruoi3i z i ~ u mu n
iuns 'ai!qasoap u!ind !em 'auoi
!nlau!p-ala~del !B a m d mej ape%
-qoine a p a d s .iol!mped ma!z!l el -ale> psea3e u!p i o ~ 'al!un! u~ e q d
'(x s q n q n s xolyd
alaiewniq '(suar!nradrrr~s s!~gql)
few u!p pupouug 's!q~sap-uaq
ap eiqmnuad ap alauoz !S p~iodns
a p i a ~3!uSaa eieofnqm!l '(a/!iexes
lep emos aimqs p p ~ o q -p%ajuax-aiouu! n3 as-npup%u!is!p
runs*)
eieoSn3np '(x aa!rqnv)
ap !-s
u~aua~adap !!inilns !S w 2' I ilnw [a3 ap !Ipu; !leisel n3
eiapqne nldwaxa a d s '13edwo~ aiemape iuns aipu! !em al!!3ads
'(r!uaf/n~ .dss se!JeJeyJ qqroydng)
ue!iaua~!nlau!p-alaidel
aisa J& el yq!snas apads 0
.!!Sol azuny ap euweoi !S eieA
I.'
.i
/
!
-~ur!idi!qopodw! ' w op
~ ap ileu;
'' e a ~ n d ~ n dln!os
" luesalalu! aisz
.!ew u! cued a!l!~de
u!p pupiede !nuaa-uaqp !iou

1
I

.a!un!
U! ~ u p d
a!l!~deu!p p u ! ~ o u ua~ p
-OU aiazoi ap aunds!p !S
0~-02
el euld a i b ~ 'anseou
s
ap~n%ealam
ad uoiyoine '(se!ss!rad.t?
e!q~oydng) dnl !nlau!p-ala~dg
~ p i ! d sap e w ~ ouj! n!Snua3-apia~
'aseou~pazuny asnds!~iuns
aim ad 's!q3u!-apia~ '!%unl !leisq
ap e m q JE! L!nua~-uaqp8azuny
d
u!p ieuio
ap !EN u; ~ u e aqpde

ap azuny ap alein!uo3ul 'aiau

-masupu al!~ou !S ~ X O e~eoidel
I
eaas p!ispa13eie3 aisa a1 eioJninL
.eu!pe.15 u; eA!ips iod as !nlau!p
-alaidel ap !in!os aseoiawnN

Lap tele-c&nellu'

Grridinirit iscusit

:- I

m'

T-

r Primavara sau taamna

tdmpuriu, cumparsfi plantE

anere Pn ghive!\ cu;fr;?fck.
gnitoase.
-, -.I ,4-.

;i3r@n soare, penumbrg.

$Punzele superioare se
coloreazl optim i n lumina
soarelui, dar cele mai multe
specii tolereazl qi penumbra.

d w r rgdacini au iesit din

orificiile de scurgere, fiindcl
se pot transplanta dificil.

Sol cu bung permeabilitate.

Ameliorafi solul compact cu
compost sau nisip.

tot an ul

Toate parfile plantei, inclusiv seva ei llptoasl sunt ta*

zi i r i t l pielea, de aceea, i n
timpul IucrZiritor l n grading, se
impune purtarea de mHnu$.
Se inmulfegte prin but&sire.
Inainte de plantare pun@i
butaqii Tn apa, pentru a li se
surge seva laptoas'

r-*-

--

TOAMMA

n vas. hterneti peste serninfe

n strat de 3 mm de pZrnftnt.
ineti vasul la dldur8, men#&du-i solul umed. i n c e ~ n d
e la rnijlocul lui mai, transplantafi rkdurile Tn exterior.
VARA
hgtijire @ rirmsrlfire

Tliafi florile ofilite, pentru

a le Tmpiedica polenizarea.
Dupl Tnflorire taiati din
capetele IZstarilor butad de
5-70 cm ~ iperttru
,
Inrsdacinare,
infigeti-i ?ntr-unamestec de
turbfi $ nisip (dreapta).

Divizare $fproteqk
Toamna, tliati speciile inalte.
fnde@rtaji llstarii dezgoliti ai
laptele-dinelui hopical. Protejqi contra gerului plantele
tinere de Iaptele-cftirtelui
venegan ~iroz prin acoperire
cu frunzb uxat. Diviza$i
plantele mari.
I

Laptele-clinelui este planta

gazda intermediarl a ruginii mazarii. Simptomele
bolii sunt ramurile lungi ~i
neramificate, frunze sfrijite,
scurte $ilafite. Distrugefi
plantele infectate, pentru
ca ciuperca s3 nu se extinaa

aiuoda[ uip
, ~~ui2i.10
. . (niqasoap ~ . @uaurau~o
l
E~JV
n

Pete de culoare ropu-aprins

Culoarea strducitoare a imperatei impodobqte gra'dina
de prima'vara pha' toamna.

PLANTARE SI INGRIJIRE

ACCESORII: 0 imperata In container cazma Cl lopa

O comport O cutit O material de aoperire a rolului

VARIET~TI
Irnperata este o plant2 provenind
din Japonia. La noi este cunoscut soiul Irnperata cylindrica
,,Red Baron", arnintit deseori gi
sub denurnirea de ,,Rubran.
Partea superioad a h z e l o r
sale aspectuoase prirniivara, in
cursul infrunzirii, se coloreaz3 in
castaniu. Mai tdrziu rnanunchiurile de iarbii se recoloreazi treprat in rogu-incandescent, nuanrii
ce se rnenjine pin5 toarnna.
Datoritii culorii sale deosebite,
irnperata se poate asocia cu
rnulte alte plante.
Soiul ,,Red Baron" al imperatei se demold incet. Planta
cregte lent, extindndu-se prin
ramificayiile subterane ale
radiicinii. Tufa plantei se intinde
pe verticalii gi pe orizontalii cam
35-60
deopotriva. D
~
culorii sale rogii pregnante, este
una din cele rnai frurnoase
plante decorative. Degi Iiistarii
sunt predispugi la o cregtere
buiacg,
inssgi nu are nici
flori, nici sernin~e,din care
rnoriv este foarte ugor de Pngrijit.

I
Algmi de

UNDE SE P L A N T E ~ ?

h p e r a t a arata bine peste tot in

,,Red Baron" atrage ater#a fn stranwile deplanteperene
gradinii, in straturile de plante
perene, printre alte specii de iarsoiului ,,Red Baron" se valoriIntr-un strat acoperit cu
bii, sau chiar solitad.
pietrig pute i crea o atmosfed
zead optirn d a d sunt asociate
In stratwile de plante
de Orient n d e p h t prinrr-o
cu culori puternic contrastanre.
Perene plantaji im~eratain
cornpoziyie de plante alcatuitii
Coniferele de forms geornetpartea
~
anterioad
~
~ a stratului
~
gi~
H
inconjuraji-o de
scunde al rica, cu frunzig verde-~rofundgi
din T h a m n o h u s s~athaceus
laurul (Ilex) ofed un findal ele- de origine chinaeasd, soiul
ciiror frunzig verde forrneaza un
,,Red Baron" a1 irnperatei, pregant frunzelor aspectuoase ale
COVOrvegetal.
fn compania dtor ierburi
ierbii
cum gi din ienupL (Juniperus
horizontalis) gi arjar japonez
Pot fi ariitoase ~ l a n t perene
e
ornamentale, chiar gi o singurl
planti produce un efect remara~ociateheuchera (Heuchera
(Acer palmarum).
micranrha
,,Palace
Purple"),
cabil. In fara i ~ ~ b u r i lde
or
dirnensiuni rnari, irnperata poate planti asern5nPtoare aryarului,
avlnd flori rniirunte gi frunze
produce o imagine insolitz.
purpurii,
precurn gi goaldina cu
L . b- unui zid de piatrg
i
relephium
sau in gSdinile alpine, ea consti- flori r ~ i (Sedum
tuie toata vara un
de
,,Herbstfreuden), a1 ciirui frunzig
un colorit pregnant. Irnperata se verde toanma se
lent cu
poate cultiva gi alaturi de zidul
In privin~aierburilor ornacasei sau de terasii. Frurnusejea
mend'
~ ' t e ~'leg'i !'
'rep'
acesteia esre puss in valoare, in
plant'
asOciata
iarba
mod deosebit, atunci clnd se
Hakonechloa macra ,Aureola",
cultivi printre p]antele cu fruncu dungi auriu-antic gi frunze
zig ornamental.
aplecate, necesirdnd protec~ie
gerului, sau iarba
CE SE PLANTEAZ;P AL~~TURI? contra
Miscanrh us sinensis
Culorile de verde-fraged ~i rogu,,Variegatusn avsnd frunze aple,,Burgmdy Glow" carmin puternic sacurat ale
cate, dungate in alb.

Nuanfa' estivala'

I
I

--

Plantafi imperata la o
4 D u p d o udare temeinid,
acoperiti solul cu un strat de
adhncime identice cu aceea la
compost de 2,5 cm. Reinnoifi
:are fusese in ghiwcl.
->.7:,1 - r m stratul de compost uara $ primai%
vara timpuri~

I.,.

U m t i seiui .W Lrr~n"

&metufaEnt mmp1et
d,
cam au pmpW%@i
mr1tE de W c I 6
cubwe r q u m .
~ t % ? + % Z@@i
k
& Nht

~~SPU
Ia$tm$&mb ~ i &
Pnde@rta$U c%t mai 6 w B n d .

* PenumGrL soare. D e ~ i
necesiti dldura, se dezvolta
mai bine ?n penumbra decat

colorat.

fi este optim solul cu

umezeall moderati.
Controlafi solul: d a d la
adancimea de 2 cm este uscat,

;o Sol cu bunl permeabilitate,

bogat Pn substanje nutritive.

Frumusefea plantei este

amperit de un m a t dg pi&@.

fngrijire tot an

/I

TOAMNA

Plantare gi divizare

,.

. ;.
I

Perioadi adecvatl plantarii.

Putefi revigora imperata CreScuta excesiv sau cu p i q i ofiIite 'in mijloc prin divizare.
Extragefi planta din pimant,
divizali-i rZidaCina $ replantali
segmentele oMinute @s).
&$erne$ la o distanp de

cm de tulpini un
"- lranule de hy-'-imbt

'1

,-

uoctorul plantelo

drtificial complex. Muby

solul. In cazul folosirii prealabile de compost, nu mai este
necmar sa fertilizafi,

VARA
&ii@re
Udati plantele pe vreme
uscati. ReTnnoifi stratul de
acoperire, d a d este necesar.
TOAMNAT~ZIU

T&m

In aceasti perioada sau

primavara, cu pufin tnainte de
Tnfrunzire, Giali-i frunzi~ulla
o palma deasupra solului. In
zonele cu clima rece protejati
plantele cu frunzi~uscat.

Din cand in cbnd iepurii roc1

lastarii fragezi ai imperate
Pentru a fine diunitorii la
distanti, inconjurati
plantele cu o plasi de protecfie contra iepurilor sau
plantati alituri de ele
ceapi ornamentali (soiuri
de Allium) al carui miros
alungi rozitoarele.

Q IMP ABJIMP SFU.

ISBN 978-963-86092-8-1

STRATURI DE FLORl 51
P L A N E DE BORDURA

GRUPA 7

3alv11 perene
Tot an ul frunze parhmate

lumina natural8
iunie-august

moderat uscat
cu humus

&# 20-40 un

'(~!IoPVP-q)
epmq 4! (spydosd-3)
pta~!nr-mnol~'(ESOX)

.a~uelda l p aseoraumu
l vJ.I lod a!np ap a p 3
-ads 'a- J O F J O ~p p o l e a

IUa

iRIfl,Lwmd3s 13
.sap alepn amqaJ1 nu gseral

7-

7 -7

'!Jog 3

apmims n o p nu almuaureuro
IJ 10d annwmap a p p s n 3

'jar%q 9
yuaoyaJ a m 15 c a ~ s & u~w
~ !i
!s!w yur azuruj a q -un06-02
reop ap p@u&
15 'pesapq ~ n r
asa n p ' p b p [ ns g q m
as (=?!lY.!PP-=?l F!*PS)
F W P W b 9 BIAm

.zo~-nSo~

.(T@N~ . W P R X )

![IU nw (

E Z O ~ ~ Js!sdoa103)
X Z ~

s!sdoa~cn c ( ~ u y p l p r r a d

-.ww m l 4 m p ~ 1 J d - 7
n~duraxaap w auaq@%uou
a m u e ~ dluns pep aFo!n
m d J O p p Se a m p 3
- ( J ~ W ! J Oran*)
sew
ap u"w! soumy P- ==l"P,
FB=-~EB!JV~T=!QS

n3 a z u q 14 s!~sap-laIoyn pol^
aJe ,JO~~!JL"
p!oS .lew-lal
-o!n azury a n Usua5semdm~u
.re! '!JS areolns ap $a17azwy
a1sa uuam%hagc'
cn!me-uag~&azuny are
tu !os un

<alsa~a
mns ala1oaue1-po
a y t . J ~urs08 ap p p u j ' g p

- w p ~ u n gpuel?t@
s
ap ~ n r ~ o j
uj a p l u a x a ~ o p '!~ d n e - a p n !

Gradingrit iscusit
I

@hmparq~
primivara sau
toarnna salvie pereni la
ghiveci. Alegefi plante
wiguroase, cu frunzi~sinitos,
. dar putefi curnpira $iserninfe
proaspete.
0 Nu cumpirafi plante
bolnave cu frunze galbene
sau ofilite.

4';

Soare. Salvia preferg

locurile calde, expuse la soaw.
Soiurile cu frunze pestrife
necesi~protejare irnpotriva
inghefului.
Sol moderat uscat, cu
humus, preferabil calcaros. h
timpul plantirii amestecafi
solul cu calcar.

Dupe inflorire jalesul se

poate tunde in formi sferid
sau se poate amenaja in
borduri scundi.

&-

cumparate pot fi plantate in

grading Incepand din aprilie, iar
plantele obfinute din semanare,
din mai. Agternefi compost in
jurul plantelor hradlinate.

1
IngrijireP tundere
Udafi plantele doar pe timp de
sec& indelungata. Tundefi
niduful dupi inflorire (stsnga,
jos), pentru stimularea infloririi
repetate. Mulcifi solul cu compost.
TOAMNA
Ptvtwie fmputriva fnghefului

haintea de sosirea inghefului

tundefi naduful pha la
Tnalfimea de o palma.
Varietifile cu frunze pestrite ale
salviei medicinale sunt sensibile
lager ~inecesita caldura.
Acoper@isalvia medicinals cu
crengi de brad.

I
Q IMP ABnMP SRL

Toate speciile de salvie,

chiar ~icele plantate in ciuhar
atrag albinele.

ROP-02-10476

Salvia este rar atacati de

dauniitori ~i
boli. Rareori,
melcii rongie spicele de
flori ce atarni pe sol.
Adunafi $idistrugefi diunitorii sau a~ezaficapcane de
bere. Scuturafi spicele ~ila
nevoie palisafi-le.

STRATURl DE FLORl#I
PLAE~TEDE BORDURA

GRUPA 7

Gratioase Eiclii florale fn culori pregnan te

I

perens
augustoctombrie

LJ
se pretead
penm tlori

Peirnii cu caracter sifbatic

PIANTARE $1

jeminje de liz
u vas pentru i

Liatrisul este un fiumos element al gridinifor ji al

buchetelor pestr$e de var;i.

Liatrisul (Liatris spicara), de

origine din America de Nord,
este o plant5 perens sdbatic5
cu aspect ciudat. Inflorescen~a
sa siruatii in vlrful tulpinii de
40-90 crn se inal~5deasupra
frunzelor inguste,
- alterne.
Florile reunite intr-un spic
sunt violete, roz-purpuriu sau
albe gi alc%tuiesctije lungi ce
infloresc indelungat. Interesant
este c5 florile ce alc5tuiesc
inflorescen~ase deschid de sus
in jos.
Din specia originarP au fost
obrinute nurneriase soiuri
cultivate care pot fi inrnulyitc
ugor prin serninfe. Este foarte
popular soiul ,,Koboldn cu flori
rnov-rogu, care, cu indilgirnea
maxim5 de 40-50 crn, este cel
rnai scund soi. Sunt recornandate pentru plantare rnixtz liatrisul ,,Floristan Violett" gi
,,Floristan Weiss", arnbele atinghnd indyirnea de 80-90 cm.
Soiul ,,Picadorn cu flori rogupurpuriu-vioi este la fel de
inalt.

Soiul ,,Floristan Weiss"

ONGRIJIRE
'

i l n t fara
timente I

I
W
fn @din2 aping

1 - 1

UNDE SE PLANTEAZA?
_:,PCV...P,

c.-H
c.Hw

Liatris alituri de crin galben pi iarba' ornamental5

Liatrisul este plant5 nepretenFioasa, sirnplu de ingrijit, ins5

foarte rnultilateral5. Se
asortea25 frurnos cu plantele
anuale sau perene in straturi,
in gradini rustice sau extravagante, neobignuite. Aratii bine
in straturi naturale cu pietrig,
ins%poate fi plantat gi in jurul
lacului din gradins sau, in caz
c5 solul este perrneabil si nu
prea urned, in paryile insorire
ale tuhrigului.
Plantar in grupuri laxs este
decorativ in mijlocul
stratului. Amesteclnd soiurile
violete cu cele albe, florile
oferP o imagine viu-colorat%.
Liatrisul se pretead pentru
flori G a t e in buchete pestri~e
de var5. Se taie tulpinile d n d
o treirne din flori sunt deja
deschise. Pentru a avea constant liatris, planta~iclteva
tulpini in stratul separat pentru flori t5iate.

----

CE SE P ~ T E A AL~TURI?
Z ~
Lungile tije florale ale liatrisului ofers varietate tuturor straturilor. Produce un efect contrastant plantat al5turi de
plantele tufoase cu flori plate.
Soiurile violete se asorread
cu alte flori albe sau galbene
cum ar fi rnargarete de gridinii

Soiul ,,Floristan Weiss" cu

florile sale albe oferg o priveligte plHcur5 plantat al5t;ri de
echinacea (Echinacea purpurea) rogu-inflicirat sau rnent%decorative (Monarda) de
culoare rosie sau violets.

(Leucanthemum maximum),
ruji galbeni (Rudbeckia fulgid=)$ coada-goricelului
(Achillea Upendulina). P u t e ~ i
preg5ti o cornpozi~ieferrnedtoare plantlnd soiul ,,Koboldn
irnpreunii cu lipsdnoaie
(Coreopsis verticilla ra) gi
creyigoara (Alchemilla mollis).
Are aspect elegant aliituri de
norocelul (Sedum relephium)
cu flori de culoare ruginie.
Soiul ,,Floristan Wolett"

De la mijlocul l u ~
mar forpti
plantele inainte de plantare.
Vor inflori prima oar8 Tn al doilea

Folosiji compost in loc de

ingr55Zmlnt bogat in azot.
Datorita concentratiei mari
de azot tulpina se lunge~te

Gridinkit iscusit
..I

6,
APROVIZIONARE

LUMINA SI SOL

CumpHraji primavara sau

Soare. In locuri insorite sau

toamna liatris la ghiveci.

Alegefi plante sanatoase,
kdesate, cu frunze verzi.

Nu cumparafi plante ofilite,

cu frunze patate, tngtilbenite.

',

11

-.

bvb,!3

&. L -

. .:, ::&A:

--

TRUCURI
roarecii de d m p consurna

penumbra formeazi tulpini

puternice, cu multe flori.

rridacina liatrisului. Preventiv

puneti plasa de sBrmi i n jurul
ridacinii.

a SPI permdi1, hogat In

substgnpe nutritive. ?nsol
umed rHdHcinile vor putrezi
repede.

Dupi uscarea plantelor

marcafi locul acestora, pentru
a nu f i rinite in timpul
lucririlor din gradinii.

PRIMNARA
TlMPURlU
Plantare $i fnmulfire
Plantafi rSdicinile tuberizate in martie-aprilie.In sol
compact efectuafi sub
radacini strat de drenaj din
pietri~
sau nisip. La 5-6 ani
scoatefi plantele ~idivizati
radacinile (dreapta), ca acestea s i se dezvolte $is i infloreasca On continuare.
Primavara este perioada
optima Onmulfirii prin
TnsimBntare. Plantele vor
inflori pentru prima oars la
doi ani de la semiinare.

rescenfi.

I ~ SUI
I
prea umed liatrisul
poate fi atacat de putregaiul
Ib. Fungii vor forma psiituri
alba Tn jurul tulpinii ~ia
radacinii, datorita dreia planta se va ofili, apoi se va usca.
Preventiv face$ un strat de
drenaj din pietri~sau nisip sub
radacini. Eliminati $idistrugeti
plantele contaminate.

~rum%eIe

GRUPA 7

I
Gddiinirit iscusit
1- '

@ Toarnna sau p r ~ ~ ~ ~ ~ d a r a , %are deplin. Prefera

cumpgrafi plante tinere,
spafiile insorite. Locurile
compacte, dnaoase,
degajate, traversate de
etichetate privind soiu~,
curenfi de aer ajuta la
tnalfimea ~i
culoarea.
prevenirea fiinarii.
Nu cumparafi plante
Sol cu humus, cu bun3
infestate de Winare, cu
permeabilitate. Preferi solul
radacinile incalcite, sau plante
profund, usor reavin, fari
apa stagnanti.
cu listari subfiri, hgalbenifi.

necesiti sprijinirea c" tutor#.

infigefi befe de bambus In
parnant ~ilegafi-le unele de
altele.
Tiiafi brurnirelele pentru
v a d nurnai cand au inflorit
deja jumitate din florile
inf lorescentelor.

7 . .

fngrjire tot an ul
PRIMAVARA
Planfare p divizam
Plantqi risadurilede i n d M ce
solul devine cultivabil. Pmru
reproducerea plantei scoateji
din pSm8nt exemplarele v h t nice, divizafi-le radicina cu cap
maua, apoi replantqi imediat
partile objinute. Administrafi
compost plantelor noi ~i
celor
inridicinate incB 'lnainte de
infrunzire.

TOAMNA
Plantere fl pr0teqi.e
Brumirelelese pot planta $iR

acest anotimp. Taiafi florite ce

s-au trecut deasupra solului
@I, marunfifi-le ~i
compostafi-le. In locurile cu
clima asp13 acoperifi plantele
cu compost sau frunzi~uscat.

VAUA

fngrijitw
Udqi abunrknt pe timp uxat,
mai ales pe solurile care se
deshidrateazg repede. Indepartaji partile vegetale ofilite.

Q IMP AMMP SRL

ROP-02-10-077

iiinarea apare rnai ales tn

locurile slab aerisite $ pe
vrerne uscata. Ciuperca
Onviluie cu o peliculi alba
frunzele ~i hstarii.
Prevenfie: stropifi plantele
cu fierturi de coada-calului
~ialegefi soiuri rezistente.
Daci este necesar, stropifi
cu pesticide.

ISBN 97&%73-86092-6-1

STRATURI DE FLORl $1
PLANTEDE BORDUR;~

GRUPA 7

larbi ornamentala' in orice gridini

apribe-august, tn

wt sau &n,

' funqie de spade

frunzif auturnnal pe~trit

numemaw specti
runt ve9ni.C vmi

21fNl cm

Gen vegetal m ulticolor

Tulpinile suple 2i tufele dense ale rogozului pot
impodobi oricare parte a gridinii.

VARIETATI
Genului Carex ii sunt caractcrisrice culpinile cu crei muchii ,si
inflorescenrele lunguieye, cilindrice. Soeciile mulr diversificatc
ale rogozului pot fi plantate in
cele lnai diferice locuri.
Carex pendula prefer; de
exemplu solul reavitn, locurile
umede de pe malul apelor, la
fel ca ,si Carex grayi, Cares pseijdocyperus 9i Cares n~uskingumensis. Carex pendula poare
acinge o indyime de I ,5 m,
celelalre specii crescind pins
la indrimea de 50-100 em.
Zonele de penumbrl de
IlngH c r i n g ~ ~ r ide
l e arbu,sri
sunc locuri ideale soiurilor
Carex ~norrowii,,Varicgata",
Carex s,vlvarica ,si Carex
omirhopoda, cel din urm5 fornihnd tufe cu inA+nea de 2050 cni. Carex umhrosa,
crescind p i n 5 la 40 cni,
suporta ,si umbra deplin;.
Carex huchananii prefer2
terenurile insorite, degajate ~i
liziera crhngurilor dc arhuyti.
Rogozuri ideale pentru gri-

I
Carex buchananii

dinile alpine insorite ,si pajigrile

inflorice sunr: Carex monrana,
Carex huniilis ~i Gal-ex baldensis (rogozul ,,BalsoX).Speciile
enumerate nu deplyesc in5lrimea dc 30 em.

UNDE SE PLANTEAZA?
Aproape c i nu exist5 partc a
gridinii care s5 nu fie potrivirg
plantirii rogozului.
Pe malul unui lac sau de-a
lungul unui p2r2u conscituie
un element dc peisaj remarcabil rogozul lnediilor umede,

Rogoz cu frunzip galben gi crini de toamnl

Carex grayi allturi de ciocul-benei pe malul lacului din griidinl

care, in funcric dc specie, necesits sol cu humus, bogar in

subsranre nutritive, reaviin, ha
chiar poate crcyte qi in a p i de
adlncinie ~ n i c i .
I'lanrare printre arbupti pi
arbori, speciile prefcrind
penumbra sunr adecvace in
parrile cu efecr nacural ale gridinii. Accstea se dezl~oltii
optirn inrr-un lilediu cu aer
umed, in sol cu humus, cu u n
conrinur mare de subsranre
nucritive. Speciile Carcx
umbrosa si C a r m ornirhopoda,
deoarcce fornieazi un covor
vegetal verde, dens, pot fi
folosire ,si la culrivarea unor
suprafere mai inrinse.
Plantari in gddinile alpine
gi srrarurile situate in biraia
soarelui spccii recomandare
penrru zonele insoritc gi dcgajaw. Acebtca prcfrra b'lraia
aoarclui, cilduri qi sol sirac,
calcaros.

Tulpinile sclipitoare ale rogozului, armonizindu-se cu altc

specii de ierburi yi plante perene,
invioreaz; orice parre a gl-idinii.
Vecini pe malul apei: dinrre p l a ~ ~ t edc
l e ~nlagrinipureri
alcgc ca plance asociare srbnjenei (Iris pseudacorus) sau
lit rum (Lyrhl-urn salicaria).
i n locurile umbroase aflare la
marginea supraferelor rufoase
asociayi rogozul cu ferigi ~i perene
iubiroare de umbd, sprc exemplu cu stelure ~i crini de toanlni
(specii dc Hosra) sau cu lisimachia (Lysirnachia cle~liroides),
plant5 originar5 din Asia de Est.
i n gldinile alpine puneri
in valoare frun~useyearogozului
prin intermediul clopoycilor
scunzi (specii de C a n ~ p a n u h ) .
a ic1-1ii-osul~ii
(~~el~a~itl~c~~~~rn)
~i a florilor de ochii-y)ricelnlui
(spccii dc Sasifrap).

CunpHraji la ghiveci r o w

mu usate, ori cu
I galben%
ridadna i@ddin ghhri.

PRIMAVAIU.
Plantare #
divizare
i
Perioadl adecvatl plantlrii.
T5iati aproape de nivelul solului tulpinile rupte sau moarte.
Partea de mijloc a speciilor
inalte piere dup5 trei-patru
ani. Divizafi speciile Pnalte la
trei-patru ani, iar pe cele
xunde la cinci-gase ani. Taiafi
plantele tnainte de divizare
(dreapta).

Nu lasafi speciile necesitdnd sol

umed si3 se usuce. Mulcifi solul.

0 IMP ABnMP SM.

e Wm seam. umbra. Rogozul

se deMoM optim, h funqie
tie specie, fie tn b t h i a
so@mlui,fie Tn panumbra sau
Lar umbra arbugilor.
W reavan, bogat 'ln
substarn nutritive. Exista
tnd dtcva specii care prefer3
mlul Wac $iuscat.

TOAMNA
P r o w contra lrnghefului
Toarnna nu tliafi tufele,
deoarece rogozul acoperit de
chiciurl oferii o privelige frurnoasl ~iastfel Pi protejafi ~i
rldkinlle, Pe timp foarte rece,
acoperig plantele cu frunzir
uscat sau ramuri de brad.
Amplarafi Tntr-un loc protejat
r -L'.--:
rogozul rl--tat P

Pentru a cultiva intr-un strat

uscat rogoz necesitind sol
reavan, fngropafi-l in pirnlnt
plantat intr-o gileata,
deoarece astfel se poate
rnenfine rnai usor urniditatea
solului.
Rogozul se poate cultiva $i
tn duMr.

.:ogozul, in general, nu este

atacat de boli sau diunitori. Totodati speciile necesitind o urniditate mare se
pot usca si brunifica daca
radecinile capilare sunt lipsite de a@. Din acest motiv,
in perioadele secetoase rnai
lungi, mentineti-le solul
reavin.

ISBN 978-983880824

STRATURI DE FLORl $1
PLAMTE DE B O R D U ~

GRUPA 7

Flori gra tioase in pen urnbra'

I

Clopotei inalti
I

4 ingrijire simplg
pentru floare
iunie-august

lurninil natural&,
stanp nutrsthre

GRUPA 7

D Prlmavara

sau toamna,

Soare, penumbra. Clopofeii

preferi locurile de sub arbori
~i arbugi cu umbra moderati.

Sol profund, cu humus, care

nu este nici prea umed, nici

13
T

Sprijinifi la timp clopofe?

inalfi, deoarece se inclina
usor.
Clopopii Campanula latifolia isi dezvolt3 radacini r
profunde in forma de tea@,
din acest motiv se divizeaza
greu. Reproducefi-i mai
degrabi prin seminfe.

Doctorul plan relor

PRIMXVARA
Plantare
Plantqi clopoteii pridvara, de
indata ce solul s-a inc8lzit.
Perioada optirnti pentru
plantare este martie-aprilie.
Protejaji stratul de meki, pentru ca plantele d poati r i d r i
nestingherit.
VARA TlMPURlU
hgrQim

In vederea Ynfloririi abulzdente

administrati clopojeilor din
belvg api ti substanfe nutritive. Mulcifi solul pentru a-i
evita uxarea rapidi. DUN
inflorire, tiiati tulpinile florilor.

TOAMNA
Divizare $
prot@c?b
i
Uopoteii se pot diviza o data

la dfiva ani, toarnna, du@

inflorire (ios). Frunzi~ul
uscat
asigurii o proteqie suficienti
contra gerului de iarns.

'

Umfl3turile portocalii ce
apar pe frunze sunt semnul
ruginii, infecfie cauzata de
ciuperci. 0 infecfie mai
serioasa poate provoca
ingalbenirea ~ipierirea
frunzelor. Tndepartafi frunzele vatamate. Nu amestecaf i in compost pgrfile bolnave ale plantei.

ISBN 978-9698809281

STRATURI DE FLORl $1
PLANTE DE B O R D U ~

136

GRUPA 7

Specie rezistent i ji decorativi

Stelu t i
I

4 Vngrijire simpla
se preteaza
pentru floare
taiaa

iyq

:I

lumlni natu.,.,

Lzogat fn subm n f e nutritive

4650 a

Ffoare cfasica'de toamna'

SteIute1e cu inflorire IndeIungati asigura"feeria gra"dinii
timp de mdte siptiinhi.

Stelu~elede Noua Anglie (Asrer

novae-angliae) se asearnan5
foarte mult cu stelugele de
Noua Belgie (Asrer novi-belgii),
ins5 sunt mai indte, au tulpina
mai puternicz gi nu dezvolts
drajoni. 0 d t 5 caracreristid de
baza sunt perii indesari ce acoper5 tulpina gi frunzele.
Florile stelujei sunt rogii sau
roz, iar in cazul stelu~eide
Belgia-nous florile sunt albastre sau violete. Steluta de Noua
Anglie este o specie mult mai
rezistenta gi fags de Ginare.
fnfloregte din septembrie
pin2 in octombrie. Diarnetrul
florilor este de 2,5-4 cm,
miezul galben este inconjurat
de cununa florilor limbate
rogii, roz, violete, albastre sau
albe. Prezinta pi un mic dezavantaj: seara gi pe timp de
vreme noroasa florile se inchid,
avind aspectul florilor deja
ofilite.
Cele mai populare soiuri
sunt ,,Alma Potschke" (culoa-

Soiul ,,Herbstschnee"cu flori albe

rea somonului, i: 110 cm),

,,Rudelsburgn (roz-somon,
i: 120 cm), ,,Rosa Siege? (rozsomon, i: 130 cm, florile nu se
inchid), ,,Rubinschatzn (rogucarmin, i: 130 cm),
,,Andenken an Paul Gerber"
(rogu-carmin, i: 140 cm),
,,Barr's Bluen(violet, i: 140 cm),
,,Violettan (violet-inchis,
i: 140 cm), gi ,,Herbstschneen
( d b ca neaua, 9: 130 cm).

UNDE SE PLANTEAZA?
- ,

Stelurele se planteazii in locuri

insorire, cu sol afinat, bogat in
substance nutritive.
fn straturi perene datorita
i n d ~ i m i sale,
i
stelu~elesunt
flori de fundal. Ofera o imagine placutii in spatele plantelor perene semiinalte, care vor
acoperi tulpinile stelu;elor.
L i b @ garduri ofera o pats
cromaticii minunata alaturi de
alte plante perene ce infloresc
toamna.
fn prim planul lemnoaselor cu frunzi~au tumnal

Alituri de dalii in stratul de toamni

colorat, stelu~eleroz sau purpurii invioreaza compoziria.

Pe malul lacului sau al
p&&duise dezvolta ideal,
deoarece prefeA solul umed.

(Dendran rhema grandiflorum)

sau cimicifuga de culoare albn
(Cimicifuga simplex).
Straturile de toamnH se ~ o t
cornpleta cu fermecatoare ierburi ornamentale: mei (Panicum virgarum), penisetum
(Penniserum alopecuroides) gi
miscantus (Miscanrhus).

Stelu~ele,nu prea preten~ioase,

nu prea preten5ioase pot fi plantare alaturi de alte plante, colorind astfel stratul de toarnna.
Plante asociate de culori vii
sunt aconitum (Aconirum
carmichaelli), splinura
(Solidago), rujii (specii
Rudbeckia), norocelul (Sedum
relephium) sau dalia (Dahlia).
Pute~iamenaja compozi!ii
de culori pastelate data planrafi stelugele alaturi de mar-garere (Leucanrhemella serorina), anemone japoneze de
culoare roz (Anemone japonica), crizanteme de gradin2
Soiul ,,Alma Potschke"

Preglti* stratul Fnainte de

plantare. Afanafi solul, adlugati-i compost ~i nivelafi
suprafafa cu grebla.

Sapati gropi la distanJe de

40-50 cm. Plantali plantele 51
tasafi solul In jurul tulpinii.

Gridinirit iscusit

LUMINA SI SOL

TRUCURI

Soare. Se dezvofa bine I n

bm@Srapla ghlveci,
locuri calde, ocrotite, insorite.
prirnavara sau toarnna, plante
Ilndesate, cu frunze sanatoased)

La tnceputul verii aracifi

soiurile inalte, eventual
Tnconjurafi planta cu suport.

Nu cumpirafi @a& &fa

inflorite sau ale d r o r rcidacini
at%rnSdin ghiveci, deoarece
acestea nu tolereaza
transplantarea.

Fertilizati solul cu ingrZ$irnant cu confinut rnoderat de

azot, i n caz contrar tulpinile
plantei vor f i foarte subfiri ~i
inalte.

PRIMAVARA
Plantare fi divizare

11

?I

inainte de plantare afanafi

adanc solul ~iadaugafi-i
compost. Fertilizafi solul
plantelor inridacinate cu
ingra~arnantbogat i n potasiu. Scoateti din pamant
plantele batrane, cu rnijlocul
rarit, divizafi riidacinile ~i

So1 cu humus, bogat i n substanfe nutritive. Nu tolereaza

solul cu perrneabilitate slaba,
sau urned i n t i r n ~ uiernii.
l

replantafi doar pit$le rnai

tinere.

VARA

fngruire
Pe tirnp de seceta udafi
perenele abundent. Aricifi
speciile rnai Tnalte.

TOAMNA

T4iere
Dupi hflorire sau sosirea
prirnului inghef scurtafi la
tniltirnea de aproxirnativ o
palm3 plantele (stanga).
Intindeli compost i n jurul
tulpinii. Cornpostafi doar
parfile sanitoase ale plantei.

Stelufele pot f i contarninate de nernatozi. Sernnul

contarninirii este aparifia
petelor brune, colfuroase
de-a lungul nervurii, dupci
care frunzele se usca sau
putrezesc. Plantali craife
intre stelufe, doarece acestea fin departe driuniitorii.
inlaturafi ~idistrugefi
plantele contaminate.

- -

ISBN 97MW86OB24

m
P L A N T A R E $1 INGRIJIRE
Prin tre plan tele de gra'dina' lumhirica se distinge prin
avhtul sa'u spre fndumi.

LumdnPrica forrneazi in anul

serninirii o rozeri de frunze plan:.
Numai in al doilea sau al treilea an
i$i dezvolt%tulpina i n d d cu
boboci nurnerosi ce se deschid
apoi treptat.
Lumhirica Iho& (Verbascum bombycihrum) este o plant5
bienal~,lungirnea ei poate ajunge
pin: la 1,8 m. Suprafapa ei este
acoperiti de peri pklogi. Flonle de
un galben-aprins apar in august.
Soiul ,,Polarsommer" se distinge
prin flori galben-aur~u~icreSte
numai pdna la 1,6 In.
Lumhikica sudid (Verbascum chaixii) este o planti pereni,
cu frunze verzi $i o i n d ~ i m de
e
.
sale galbennumai 1 n ~ Florile
deschis apar p i n i in luna august.
Florile soiului ,,Albumn sunt albe.
Lumhirica din Asia Mi&
(Verbascum olympicum) este o
planti bienali, cresdnd pin5 la
inilrimea de aproximativ 2 nl. Se
distinge prin frunze albe linoase $i
prln inflorescenrele ramificate, gal-

LuminLica sudicii ,,Album "

furca de sipat Cl cazma

A f h $ P&I stratului, indeMrtatiburuienele 21 pietrele.

#&I m e mesat-, incorporati Tn

Perioada semInare: mai2

iunie. Preslrati rar semintele
lurn%n8ricilorin stratul preggtit
de

antw'or.

bene, ce apar in perioada iunieaugust.

Lumhikica violet5 (Verbascum phoeniceun~)este tot o planta pereni, avdnd indjimea de
numai 40-60 cm. Frunzele sale
sunt de culoare verde-inchis, pe
tijele-i lungi, foarte grarioase dezvolrdndu-se din mai pins in iunie
flori violet-purpurii.
Soiurile provenind din hcruc i p e sunt longevive gi infloresc in
multiple culori. ,,Pink Domlno"
are flori roz $i indpimea de 1 m.
,,Cotswold Queen" se remarc:
prin flori de culoarea chihlimbarului, ind~imeasa fiind de cel
mult 1,5 m. ,,Densiflorumn de
1,8 m are flori galben-limdie,
caracterizate prin anterele violete,
usor vizibile.

in orice loc insorit ~i uscat ar fi

plantar5 lumlnirica, aceasta focalizeaz2 atenria trecitorului.
Atrage
deopotrivi in
- privirea
apropierea casei, in fay
zidurilor, lingi
- terasi si- pe
.
terenurile in pants.

Nuaqe de garoen: lumhirica din Asia

Plantagi varietipile inalte in fundalul stratului sau bordurii, iar

pe cele scunde in fa$ sau En gridina alpini.
De-a lungul drumului sau a1
gardului, in vecinaratea por~ii,
lumhirica ti salud de departe pe
drume~isau pe oaspe~i.

Efectul l u m b l ~ cpoate
i ~ spori
prin asocierea cu plante mai
scunde, dar cu necesidri asemhitoare.
Culorile ei alb, galben sau
nuanpele sale ro$iatice strducesc
mai intens aliituri de perenele
albastre, cum ar fi iarba-rnd;ei
(Nepera x faassenii)sau jalegul

(Salvia nemorosa).
Var~etiplorcu flori albe gi vioJete li se potrivesc perenele roz,
de exemplu centrantus (Cenrran-

mica

21 coada-2oriceldui

thus ruber)8i iarba-gr& rosie

(Sedum telephium).
b g i i roate soiurile de
l u m h l i d se disdng prin hmusere perenele alb-+tii,
cum ar fi anafalisul (AoapMs
margarimea)gi $4(Scachys

Pn'n greblsre acoperifi cu grija cu pamant seminlele si

marcaJi stratul. Udati semBnBtura

ar un jet fin de apa.

byzantina).

Tmnsplantafi rgsadurile
incepdnd din august Tn locul
lor definitiv, In fungi@de predis
pozijia de crepe, la distanp b

20-60 c

h i u r i l e obfinute prin incrudgare se pot reproduce prin

butagi de radacina. Toarnna,
scoateli din pamant rizomii,
taiafi din acgtia b u t a ~de
i
radacinti de 5-7 crn lungime
$iTnfigefi-i I n p5mant nisipos Tn ghivece cu diametrul
de 10 cm, respectan
direeia lor de crestere o n

Soare. Se dezvolta optim la

soare ~ila caldura.

rrimavara, cumparaji
!tLaduri h ghivece, viguroase,
.'binatoase, sau cumparati
serninfe proaspete.
.: rr

m Nu cwnparafi plante
~bolnave,Tngilbenite sau
batrlne, ale caror radacinl les
din ghiveci.

Sernanafi lurnlnirica tn stratul din aer liber. Acoperifi

serninfele cu un strat subfire
de pimant $iudafi cu griji.
Plantafi rasadurile procurate
din comerf i n luna mai la
locul lor definitiv.

VARA
Transplantaregi fngrijire
hdep&rtafi parfile ofilite,
daca dorifi ca planta s2 traiasca rnai rnult iar vara tlrziu
sa infloreasca a doua oar&
In august transplantafi
rasadurile.

Sol cu bun5 perrneabilitate,

sarac i n substante nutritive.
Ameliorafi perrneabilitatea
solului cu nisip sau p i e t r i ~

Taia* irnediat tulpina

ofilita, deasupra rozetei de
frunze, tn acest mod
prelungind viafa plantei.
Multe specii se
autoreproduc daci lasafi
serninfele sa se matureze
planti. Deseori se formead ~i
rozete de lastari tineri.

Scuturafi serninfele de pe
tijele ofilite intr-o punga de
hlrtie 00s) sau tiiafi tijele ~i
punefi-le tntregi i n pungi.
Plstrafi-le pan3 la semanat
intr-un loc uscat.
Fainarea este cauzata
ciuperci. Pe fafa $idosul
frunzelor se forrneazi o
pelicula alba, asernhatoare
rnucegaiului. Frunzele se
rasucesc ~ise sfrijesc. Boala
se poate extinde ~ipe 13stari ~iboboci. Distrugefi
parfile vitirnate ale
plantei.

palodor %cu!S!uo~ay3pa~c'
snllarrre .ra~sy)alalnlals rf loci
alermse a~uel,.~
. z o ~nes auaq
-pB !JOB n3 pa110se as lalopi
'6 wseqp ap a p l m n ~
. ~ I E . I L Ja ~~~a l b n3
~ 3'apums
amqd nr, e~eposvLJ a~eoda p
-!=an a p ~ n u r ens~ e i ~ y & ~ o l o s

-Wp eun '(ap!lra~) !axe pun[

U; !~n3lmUJ alenlrs luns eqp
q w u m eared n3 <aleqreq
-opt-n!md~nd-zor a p q g . a p
-plaA ! y d p l are 1-3 ur 5'1 ap
w u r ! l p ~d u p e apads p s e m ~
-!woq~ad !.leru!s J O ~ T I I ~
-1sn3ne
UJ ~ u v d
a!un! u!p 3salopuj
~eln3~!3
a1eza.h '!sew a m o j
aplold 'ur ~ ' ap
1 elpul 'gm
ap eurlof axv' .aspol3o ' a p p
!m3ol ul Furnu pealrreld
aAne1map aIapeo8 -a!p!
as !pads apq!suas !em arm
ui ~ugrdarun! u!p m.~ogulale1
allup tun a m (e~~IXydossdry3
-173~13
pnpuy ui a1eza6-e amqel
S!IUON& "me s - p r o ~
eanos el asndxa
(auaqpBapold -1esapuJJOA
-03 -WJOf
!JOB el3 !!IElW
'!iu!qnrf
' a p p apn3ol
p a j a ~ d!S 1eln3a~a l b l o ~ q
.p!leqps p!un !,pug o
w elere 'ur 1-8'0ap I@UJ .am
e l l r ~ o 1 o g.auraJnap rede !S
aworql nes aseoqd luns !pads
-uyd sap !S alnssoun3 !em aim
alpads a J m p eun alsa (ew!ps
al!urnm q alqomuel '!nu
-snJ s p r o ~ d 3yys
)
syoool,~
apzunld -anseou apnBea1aur
.!!u!dln~ l y ~ g r ~ad pn3soun3 c p o u rm!un n3
UE a m p u g a1aqm ~ u r ~IS o j !a!uapnJ aiauuras luns ae!qeI
a!p! UJ e q d arm! uyp > s a ~ o p u ~ c!~eurapolg -!a!y plsaa UJ !1
a w a 3 p p q !!qpy mun!%r q
! n q ~ ~ - q @ S (21) !Em
akun+q luns !alwo1os nas
al!Iold .lay%ugq m;ns!wJ ~w
ynw esul 'ano!.ianm Fapads !nIns!urov a p p d s apl!ly!a

tor florilor. Nu tundeti planta

toarnna, deoarece fructele
acesteia reprezinta ornarnen-

..

I - '

SemInare P divizarea

Taiafi ti compostati roadele de

pe plantele mai Tn varst8.
Pentru lnmultire scoawi
rizornul din p i W t ~i
taiag-l tn
rnai rnulte buclifi, apoi plantati
porfiunile cat rnai repede.
MulciJi solul cu compost oos),

florile ofilite, fructele plantei

ornarnenteaza gradina toamna

Rlsadurile cumpirate pot f i

plantate gi toarnna, iar rizornii
plantelor mi varstnice pot fi
divizafi ?nmai multe par$.
Inainte de sosirea primului
lnghe rnulci$isolul perenelor
cu frunzi~dzut ~i
acoperiti
speciilr mai sensibile cu crengi
de brad.

-Flornisul este rar contarninat de diunitori ~iboli. Pe

vrerne caldi ~iuscati planta
poate f i atacati de
p3duchii de frunzs, care
sug seva plantei. Spilati cu
a p i diunitorii sau stropiti
planta cu solutie sipunalcool.

TOAMNA
Plantare $i ptvtecfie impotriva
fnghe$uIui

I I

v
o f

8 E

c
m
.-ti;. .p
I..=cr

g!

~
.- . a , B f
2 .e
.= 5 sl
m
.= dz
2
gE q.- . 'C
2 ww

..sf
g= $
-0 .a

; % # m a

2 + * g zEx

7
Crizantema

.1

.
.I

Primivara, pentru a obfine

o cregtere tufoasa, Uiag

Doctorul plan telor

PRIMAVARA
Piantare si fnrnulfire
Perioada adecvata pentru
plantare. Planta peren2 bine
Tnradkinati se p a t e reproduce prin butagire. Tgiafi de
pe tulpina plantei lastari
lungi de 10 cm $iTnfigefi-i Tn
nisip umed sau i n perlit 00s).

VARA

hgrijire
Administrafi plantelor Tngri$imant complex de dous ori.
Uda$ bine daca sdul este
uscat. Nu udafi excesiv
crizantemele, deoarece frunzele se Ongalbenesc gi pier.
Lipsa de apa, Tn schimb,
provoaci lignificarea tulpini
gi dderea treptaG a frunzelor de jos Tn sus.

TOAMNA T M U
Proteqk
IndeNrtgi cu mdna florile
ofilite. Acoperifi tulpinile cu

:rizantemele pot fi atacate

de trip$. Pe frunze apar
oete argintii, florile se
lecoloreazi, se sfrijesc.
'rotecfie: meflinefi solul
eavan ~imulci# solul.
)istruge$i imediat Nrfile
nfestate. D a d este necear, stropiti plantele cu o
olqie pe baza de piretru

,. ,.,

-:..~d al-!iepr. :SOJOJ~J

XI un-JIU? al-!ieseldwe
'~eu!~gpg~ul
ne-s a] edna .UJ a-L
ap J J J A !U?
~ ~!ugLUgdg VE

ah\..
-q~ayau!y) alunJenr aIau!saJ! !S
(sua3sa~n~
t!lrra~)el!~ad '(~0102!q
I

p u p epel ! i ! s ! ~ w.~!~seld
ap

nes (euv~!nur e!~e[nqo7) eleoln3

a~ueldap a l p n ~ e ui
~ ~aunupt
s
-np nlduraxa ap w 'aqp apold
'(EZ~EU ap ~ s a ~ ! n oas
d aalemy a p l o g
3!1ado3e
-139t!!nps) pbp! nes p!leqEs
ad ap al!u!pp% ui nes eselal
e!l!um ((urnrrt!uolsnog u r n w a B ~
'uo31tq ad ain%~lp
ap uranxa luns
!!ialynd 'ue!unua81e purnuelos
'(snu!~a e!raqq) gp!d eqaqol
nlduraxa alds ID 'anseqpa3yeqA
apoU ap mg!suam! asa !!Sol
!S ZOJ 'aq@ales lo[pn!os 1n13ajg
.!IOU alaurpd pede
es dmuj p u p eu;d !iada~Se'app
aueoj Iuns y n p ~ o qap S! !IOU
-ads a p s ! ~ o l oanaja
~
n3 !iwado
ap a]!~nlwlsnnuad al-emape luns
es $JOP p e a .aplov al!!i!zod
a~!m~a~saure
IS a p m s apm!oS
-uro:, ale01 pu+asnurnqui ' p a l
.aAppmu
.

i1an1yw~ ~ V N L N as
V I33~

wov!pm3" puauremo 1n3a1

-saure !S ~ @ ~ p l~nur
u i a19 (as!q3ul
a ~ a dn3 'zol) U e u ! ~ !uS (aqp a ~ a d
n3 'ZOJ)uau!peN '(qp) u ~ u e ! g "
ap
'ur3 04-OPap taw
-!ipu~el Bunie aput a p r o g
'un02-SI
ap e a u r ~ p ueauaurase
j
ap ne !Jn!os
alsmy .eals ap eurloj ui !IOU
ne $ecn!nadu !S uJaqnauama~S'L
m
ui <!IOU ad aqp apeuro13

.ede ap ~nJolez!~anlnd
nJ u n l
-eueuras 8[!~6n3 !i!zaurn . l u p ~ ~ y l
ap a!iqns l e ~ un
p n> !ode a1
-!i!~ado~v
y e a p eud nu J J ~ J

alad upd Bups!p as Uua!l!3t!~u

!ln!os ap ~ n ~ a ~ s .auur ~OZ-5
v 1
ap eaur!ileui el e p d xa.13 U%uny3
-s!ura!semej s l a u % e!S~!rop3
~~
!XI ap uauropd" <!~n3alsaurr:
!S !lop3 a d ap "XlneagUal!!~as
u!p alalaTurnJg .p!pd-zo~areoIn3
ap ' a ~ p o ~!JOU
u ~n3 ' , , @ ~ q = ) ~
spas enou !S aJe aur!i~ui
ur:, 01 IOL.e~!l~odoap
salsaure
uc !S !101n3 aseS ui pa!ppJauro3
a!ras 'UD 01 nwnv ap a ~ p u l
alueld n3 ',,.illoa" spas enou
ap mu~iapalsa pp103a~.le!Jer\
~uaur!~~os
u n - ~ ~Laurcn
ui
ui m s $
as aprmas a p a s !S a p r o g
.eu!dln~ tpo[uo3ui
ar, !'40!3!d!l
pad m alazuny
-s!~a~sww
~ u n a1
s eJoin1nL .!JEW
ap uqasoap pow n2 !I ur3 0s-0~
ap a u r ! i p ~o n3 !ipa!~m !B
pspta aln3soun2 a l x d u m apn!os
ap prupw -es!qDul nas es!y3sap
a ~ a ! p u oap
~ m!leuron a ~ a d
ap aleulo ~ u n 'eln8a~
s
ap 'a[!loIj
.poln3 ap aiuenu anqurnuau
U! 'ea]s ap e w o j ul nes apunlol
!JOU u!p asndurcn Iuns rolala~
-gunrq a p asuap a l a i m s a ~ o p ~

Gricfinzrit iscusit

a Primavara devrerne,tfth@raji serninle sau incepand de la

mijlocul lui rnai, curnpirali
plante tinere, sinitoase, pe cat
posibil, compacte.
Nu cump&rafi ptante deja
inflorite sau cu frunze tngilbenite. Nu curnpirali nici
seminle vechi.

~~

m
tfkplRt. CM mai
frumos infloresc i n lurnini
solar3 deplini ~ipe o vreme
nu prea umeda.
Necesiti un sol fertil, cu
bung permeabilitate, dar nu
fertilizat foarte recent.
Dozarea excesivi de azot
lantei.

Pentru budrete
frecvent florile soiurilor inalte.
Tiierile stirnuleazi infloririle
ulterioare.
a Sernanatul trebuie efectuat
la temperaturi joase.
Seminlele nu vor incolti daci
ternperatura solului d e p i ~ e ~ t e
24 "C.

PRIMAVARA
Sem1nare
Semanafi In IocuinG sau i n
r3sadnigi din rnartie p l n i i n
rnai (dreapta, jos). Seminand
de rnai rnulte ori consecutiv,
la intervale de doua-trei s i p
timlni, prelungifi perioada
se inflorire. La rnijlocul lunii
mai, transplantali risadurile
afari.
VARA
&ji@re
Brurnarelele trebuie udate
sisternatic pe vrerne secetoas& Fertilizaji-le o data pe
luni cu o solqie nutr'utivi pe
bazi de potasiu.

O IMP AWIMP SRL

CurZipte
Brurnirelele infloresc relativ
scurti vrerne. Dupi ce florile
s-au trecut plantele se pot
cornposta. Pe locurile
curitate, cultivali plante
cu bulbi sau flori viratice
bienale.

Pe vrerne secetoasi ~icalda

brumirelele pot f i afectate
de fsinare. Aceasti ciuperc i forrneazi pe frunze,
tulpini 5i flori o peliculi
albi, aseminitoare rnucegaiului. Fiinarea nu se
poate eradica. Indepirtafi
Si distrugeli plantele infestate. Pentru a preveni
boala, pe timp secetos
udali plantele abundent.

ISBN 978-963-86092-8-1

Podoa ha gridinilor alpine

ACCESORII: U aubrieta la ghiveci 3 compo
O plantator U foarfece d e gradini

Plantele covoarelor florale formeazi pete de culori vii

in @ife
de prima'&

Aubrieta a t e planta indriigiti

- ~i
simplu de ingrijit a gddinilor
alpine gi a celor suspendate.
Frunzele mici, spatulate, verdecenugiu formea2 covoare vegnic
verzi. Florile aldtuite din patru
petale infloresc atit de des in
lunile aprilie ~i rnai, i n d t
ascund toate frunzele.
Soiuri cunoscute ce se
inrnulfesc prin divizarea
radicinii sau prin but+ire sunt
cele cu flori albastru-rnediu
,,Blaurneisen, albastru
,,Tauricolam,albastru-inchis
,Hamburger Stadtpark, albastru-lavanda ,,Neuling", albastrulavandi cu frunze cu rnargine de
culoare deschisa ,Silberrandm,
mov-albktrui .Blue Emperor",
rnov-albistrui-stdlucitor
,,Schloss Eckberg",
" rnov-inchis
,,Dr. Mules", roz-inchis
,,Rosenteppichn, rogu-purpuriuinchis ,,Red Carpet", rosucarmin ,,Vesuv" gi bordo
,,Bordeauxv.
Printre soiurile noi, ce se
inrnulresc prin serninre si traiesc

srbonat d e calcii

I
ori
ric
bo

o perioada mai scurtii, amintim

soiurile cu flori albastru-mediu
,,Novalis Blau", mov-inchis
,,Royal Violet", roz-carrnin
,,Leichtliniin, rap-purpuriu
,,Royal R e d gi purpuriu inchis
,,Whitewell Gem".

UNDE SE PLANT-?
Florile strducitoare ale aubrietei
supravieruiesc ~i in rosturile dintre pietre gi placi de pavaj.
Aubrieta a t e floarea caracteristid #nilor
alpine.
Se dezvolta frumos pe ziduri
pi garduri de piatri, unde florile
ce se rkphndesc in forrna unor
cascade florale oferii o imagine
pitoreasd.
Aubrieta, fiind planti scundii
gi longevivi, a t e recomandatii
pentru plantarea in bordura
straturilor.
De-a lungul aleilor este
foarte decorativa, deoarece
domole~teseveritarea trotuarelor, fir5 a crqte
peste
acestea.

Aubrieta alituri de lilicele, disum pi bnrmiirele

CE SE P L A N T E A~ ~ T U R I ?
Se recornandi asocierea cu
plante caracteristice gddinilor
alpine, ce forrnead covoare florale.
Soiurile albastre pi mov se
asortea2 cu alisurn (Alyssum
. ,
saxarile), laptele-dinelui
(Euphorbia polychroma), birbusoara (Arabis Drocurrens
,,N'euschneen), aiabis roz (Arabis
caucasica ,,Cornpinkie") sau
sspuniri~a(Saponaria o q moides ,,Rubra Cornpactan).
Soiurile roz pi rofii sunt
decorative alituri de plantele
uerene cu flori albastie si rnov,
ca de exemplu stbjenelul pitic
(Iris barbara nana), flox Douglas
(Phlox douelasii
,,Lilac Cloud")
"
sau clopoteii (Campanula
poscharskyana ,,Stellan).

Plantari impreuna cu aubrieta

plante cu bulbi pi tubercdi, ca
de exernplu narcise (Narcissus),
lalele (Tulipa) gi porurnbel
(Muscari botryoides var. borryoides ,,Albumm).

Soi cu flori mpii

florile la adincirne identics cu cea

din ghiveci. Udafi abundent.

listiri din nou ~i nu se vor de,gar.

nisi in interior.
I
TI

.- -

Dupg Pnflorire Tnrnulfifi

aubrieta prin divizare.
jcoatefi planta din pirnant,
irn~~rtiti-o
Tn rnai rnulte

inrnulfite prin divizare sau

~utisire.UneIe soiuri noi

Aubrieta
L

Gra'dina'rit iscusi
I

CumpSraji prim3vam
rasaduri sau serninte
proaspete Tn cazul soiurilor cr
oe tnmulmc prin seminte.
@ Nu cumparafi plante cu
radaciniTndesate, ale d r o r
rcidscini ies prin giurile de
xurgere a apei sau serninte
vechi.

Py

~AVARA

)tare $i semInare

Plantafi aubrieta fncepand din

martie #iaprilie. Sernhnqi rar Tn
lazi cu sol umed lntre ianuarie
$iaprilie. Nu acoperiti lazile

e Soare. Se dezvolt3 optim tlocuri ex~usela soare direct

So1 perm@abil, calcaros,
preferahll slab uscat ~inisipoargilos. Nu feitilizati cu
tngr&@mdntproaspat sau
?ngri$k-ndnt mineral cu
continut de azot.

Soiurile cu flori albastre ;$l

rnov traiesc indelungat, in&
wle roz sau ro$i un ti- m k
mai scurt.

rasadurilein ghivece cu
diametrul de 8 cm. Qnd sunt
deja destul de viguroase, plantati aubrieta in gradina.
Plantele semanate timpuriu poi
inflori Tnca din primul an.

divizarea

Dupa lnflorire taiati (scurtati)

aubrieta (stanga), sau inmultiti
planta prin divizare. Uda$ pe
timp de seceti tndelungata.
TOAMNA
Plantare

Toamna este de asemenea

perioada optima plantarii.

Ba IMP ABilMP SRL

DatoriG infloririi tiwe

reprezinG o sura de hranli
irnportanta pentru albine #
alte insecte.

Porfiunilegoale de pe covoarele ve~nicverzi sunt semnele

daunelor provocatede Cnghej.
Datoriti fertilizarii excesive cu
ingr&amant cu confinut de
azot R timpul verii, rezistenw
fafi de tnghej a plantelor este
redusi. Fertilizajisolul cu compost. Scoateji exemplarele
vitamate $ireplantafi doar
pavile vegetale verzi.

STRATURI DE FLORl$I
PLANTE DE BORDURA

CARTEA

GRUPA 7

Flori plicu te fn gr;idni ji pe terasa'

142

PLANTARE $1 INGRIJIRE
-

Florde margaretelor ofkd culori vii grkhdor.

Margareta pitic5 sau Coleostefus, minunate plante cu

flori galbene gi albe, inijial
&cea parte din familia
~ h l y i arhemum,
n
ins5 cu
timpul au fost clasate in altP
hmilie floral& dar semnele
comune sunt vizibile: ambele
au flori m%runte,de tip
margaretg, situate deasupra
frunzelor a d h c dinjate.
Florile galben-auriu ale
coleostefusului galben
(Coleosrephus mufticadis)ce
t situf o r m e d covor ~ l asunt
ate deasupra frunzelor ugor
drnoase, verde-cenugiu. Cele
rnai cunoscute soiuri sunt
,Koboldn gi ,,Goldzwerg" cu
ind~imeade 20 cm.
Coleostefus alb (Hymenos-

ACCESORII: C3 seminte Cl lad2 de inmuljire, sol de seminat

CI ghivece de inmullire C3 pulverizator CI plantator CI compost

martie-aprilie.
Umeziti solul
1
Umplefi lada cu sol steril,
2
torul
tineti lada la
lmpri$iati seminjele acoperiti
Mnare:

~i

semanatura cu un strat sublire

de ~aml?nt.

fiurescens), dar frunzele verdeviu sunt pujin mai aspre gi florile se aseamPn5 cu margaretele
de c h p (Chrysanthemum
leucanrhemum). Soiul ,,Snowland", halt de doar 15-20 cm,
inflorqte foarte abundent.

UNDE SE PLANTEAZA?

formei iufoase, indesate se

asearnan5 cu margaretele
Coleostefus este populara planarbustiforme (Chlysanrhemum t H a Ihilor de balcon sau a

vaselor Pnalte, inguste, ins%este

decorativ?i si in straruri de
plante anuale. Cultivad in
grupuri, planta are efect decorativ rnai accentuat.
f n straturi lungi formeaz5
covor indesat, iar in prim plan
oferH o priveligte foarte imbietoare. Este potrivita ca plant5
de bordurl.
In laii de balcon plantaji
coleostehs galben I&@ marginea vasului, ca h t a r i i s%
poad atkna din lads. Este
foarte decoratis gi plantats in
vase inalte gi inguste, sau ca
planta subarbiwls a plantelor
cu tulpina inaltii. Coleostehs
alb se p l a n t e d intre plante
rnai inalte sau cu ramuri
athittoare.

Datorita florilor colorate ins3

modeste, wleostehs poate fi

plantats al%turide multe alte

plante anuale.
V e ~oi b ~ i n eun contrast vioi
asociind coleoste~huscu
plante cu flori de culori puternice ca de exemplu mugcate
(Pelargonium zonale), garofife
(Dianthus barbarus), salvie
iogie (Salvia splendens) sau
lobelia pitid albastd (Lobelia
erinus) gi pufdeji albqtri

(Ageratum housronianum).
Coleostehs alb poate fi
planta de bard- a clarchiei
(Clarkia unguicdara), ochiuluiboului (Callisreph~~s
chinensis)
sau a drciumZresei (Zinnia
elegans).
Are efect simplu gi natural
plantats alaturi de ierburi
ornamentale sau Derene cu
caracter sdbatic gi flori albastre
precum jalegul de d m p (Sdvia
nemorosa), albastrija
(Centaurea sca biosa) sau
clopo5eii (Campanula glomera ra).

I)
C a r d r&adurileau wa patru
frunze, repicati-le in g h i c e
cu 0 8-9 cm. Puneti ghiwcele la
lm lumlnas $ nu prea eald,

La mijiocd lui mai afanqi

solul si adaugati-i compost.
Plantali risadurile In grupuri, la
distanfe de 20-25 cm.

cu pulvetkade @. Pani la hcobire

15-18OC ~i pastrati

solul uniform umed.

durik tat mai des ?n aer liber,

& se otrjnuEasel cu cond4iile din

gt&din&.

rescut in ghiveci. In stra-

din gradin; tolereaza

ai usor perioadele recelkoase scurte.

~J I

Gra'dinirit iscusit

TRl JCURI

e Cumpirafi prirnavara
serninfe de rnargarete pitlce,
sau de la lnceputul lujmai,
plante deja inflorite. '4,.

IOu cumparati plante cu

frunze ofilitee, cu Pete sau
uscate.

r Soare. 'lnfloreste abundent

toata vara doar in locuri
expuse la soare.
Sol bogat i n substanfe
nutritive, cu humus. Pastrafi
solul uniform urned. La
plantare i n lazi de balcon
folosifi pamdnt de calitate
pentru flori.

Tiiafi margaretele pitice

albe la rnijlocul lui august,
astfel vor Tnflori pentru a
doua oars.

Nu fertilizafi solul exagerat,

deoarece vor dezvolta rnulte
frunze ~ipufine flori.

:b:

PRIMAVAL
Seminare $i plantare
incepanddin martie, se pot
semana in cad. Dupa Tncoltire
repicati rasadurileTn ghivece
mici, iarlnceptind de la rnijlocul
lui mai le putefi planta R gradin& la distanfl de 20-25 cm
intre cuiburi. Tn aprilie seminlele
pot fi semanate In risadnije.

Udare #i curipre
Pe timp de seceti udaji
plantele regulat, rnai ales pe
acelea plantate in ciubir sau
lazi de balcon. Taiafi florile
uscate lmpreuna cu tulpina,
pentru a stimula dezvoltarea
noilor boboci (stdnga, jos).

Scoaterea plantelor

radacina din sol, apoi compostafi-le. Mulcifi stratul pentru

I
8 IMP ABllMP SRL

80P-W-10090

Margaretele pitice sunt sensibile la fiinare. Vrernea

urnedi favorizeaza
rispandirea peronosporei,
fainarea apare pe vrerne
calda ~iuscats. Pe suprafafa
frunzelor, a florilor ~ia
tulpinii apar un strat rnarocenu~iu.hdepartafi $idistrugefi parfile contaminate.

Pfanta cu ulp~naareapta'
Luni intregi
- florile decorative i fiunzele lucioase
reprezint;i ornamenrul principal al graWdi.ii.

ACCESORll: O rSchi$icA la ghiveci P cazma O compost

VARIETATI
%chi5ica are fiunze lungi,
lanceolate gi inflorescenje dese,
in formi de spic ddtuite din
flori albe pi roz situate pe
tulpina d r e a p ~ce aringe
indrirnea de 1,2 m,
Caracteristica plantei const5 in
fiptul d datorid pedunculilor
flexibili, florile se pot intoarce
fn orice direqie.
Soiurile h e t e "Summer
Snow" cu flori albe (80-90 cm)
pi "Bouguet Rose" (70 cm)
mov-roz infloresc devreme.
Spicele de flori ce se deschid
Incephd cu cele inferioare se
asearnhi cu florile mari ale
speciei erica. Florile mov-ropiatic ale soiului ,Summer
i
Spire", ce p a t e atinge ,
'indfimea de 120 cm, sunt
foarte decorative. !nflorqte
foarte &u, Pn septembrie gi
octombrie gi are flori indesate
soiul ,Vividn roz-purpuriu, cu
tulpini atingnd i n d f mea de
60 cm.

I
Perioadi de plantan: primavara. AfBnaTi solul 'in martie $i
adiugati-i compost. Sapafi gropi
de plantare la distante de
45-60 cm.

Scoatefi planta din ghbeci

rasturnhd-o $ lovind y w
fundul vasufui.

Plantafi rkhitica la adlncime

identica cu cea din ghiveci.
Umpleti cu pamBnt golurile
ramase libere $i tasafi solul.

PWLNTwaTU"
~oia),r u t a n mov (~+m

UNDE SE PLANT^?

CE SE

Riichidca a t e foarte rar i n d nit5 pe meleagurile noastre.

Plantad in loc corespudtor
se d s p h d q t e foarte repede
datorid rizomilor Mtori.
!n stratmi tip ban& form& un contrast plZat cu
plantele scunde, tufoase. Nu
plantafi acead plant5 cu d a voltare vigurod aproape de
plante ce cresc mai lent, deoarece acestea vor fi ^Wbqite.
f n gr&dini cu cuacter natural se dezvold frumos Pn locuri
semiumbroase, unde dispune
de spafiul necesar.
La marginea lacului din
@ding sau pe malul ph8urilor se dezvold minunat,
deoarece fn America de Nord,
jara de bqtini a plantei, crqte
pe h p u r i cu sold umed.
Rezervafi spafiu Pn stratul
de flori pi penuu richijid,
deoarece ca floare &at3 se
pbtr& timp indelungat in
d.

Rgchidca roz-deschis pi purpuriu bflorqte in perioada

&d sunt dominante florile
galben-vioi pi p o r t d i u . Fiji
atenfi s5 se armonizae cu celelalte plante gi s i raulte combina ii de culori calde.
fn straturi cu flori albe alituri de soiul "Summer Snow"
plantari liatris (fiauisspimta
,Floristan Weiss") sau veronica
(Veronica Virginia ,,AIbam).
Se asor[& cu flori galbenc
precum lipsdnoaia (specii
Coreopsis), shianele de gidins (Solidago x) gi crefoara
(Mchemilla mollis).
Pe kingZi rgchidca r q i e gi
roz plantad steluje ((Aster
amellus), brumhele (Phlox
panicdata), menti decorativi
(Monarda x) gi crini galbeni
(Hemerocallis x).
L h g S lacul din g&diniC
ofers o priveligte pl3cutii dituri de veronica albastd cu
f i u n d e lungi (Veronica longil

fdicaria), uadescantia
(Tradesmntia andersoniana x)
ciocul-bemi (Geranium
pratense). Arad minunat
fmpreun5 cu ierburi decorative
ca rogozul (specii Carex) pi
meiul (Panicurn vipnun).

Richifica se risplnde~te
foarte repede datoriti
rizomilor tdritori. Taiafi
regulat ramificaJiile pentru
impiedicarea expansiunii.
Lastarii ~i ramificafiile cu
ridicini pot fi plantate in
alte pit$ ale stratului.

SoidJkqte &wem

Wfiplanta abundent. Vaf4

pe timp de secetS, udag
richitica regulat.

Gra'dinirit iscusit

LUMINA 51 SOL
Cum@ra$i primavara
rachifid la ghiveci, avand
frunze slnatoase.

Soare sau penumbrl.

Plantatl In umbrl planta, va
avea tulpina slabs ~i frunze
far5 luciu.

Dupa tnflorire tliafi tulpina

florilor cu putin deasupra
suprafefei solului.

Nu cumplrafi plante
fnflorite, cu frunze
ingalbenite, ofilite sau cu
radacina iepitl din ghiveci.

So1 cu humus, bogat in

substanfe nutritive. Planta
necesita sol p q i n umed ~i
bogat In substanfe nutritive.

s u f l d ~ n dmrece
t
r&hi$ica
se r&@ndqte repede ~inu

Asigurati plantei s m u
0

Plantam gi fngr@m

Addre y' udare

Rachifica se planteaza h martie-aprilie. Plantehse divizead

re; replantegza
la 2-3 ani $i
doar porfiunilet$iate de pe
margine. In aprilie, ?ngrldinii,
planta p a t e fi inrnulfiu pi prin
serninfe. Rhdurile Tnfloresc
dmr in al doilaa an de la
m8nare.

fn locuri expuse la vent arEKifi

exemplarele rnai inalte
folosind tile de barnbus $i
sfoari (stdnga,
sau arx. R
timp de seed udafi regulat ~i
abundent, ~irnukili solul
Trnpotriva udrii.

TQAMNA
mts* & h i 4
Tiiiati twlpinile fnflorite cu
pufin deawpra zalului. In zone
cu temperaturi reduse
acoprifi planteie perene cu
crengi de mpac.

tolereaz&hprejur plantele cu
denr~ltsreviguraasii.

Rachitanul poate f i atacat

de plolgnifa de dmp, care
roade bobocii, lastarii ~i
frunzele. Planta se ofilege,
se ciuruie~te$ise uscl.
Adunafi dlunatorii
dimineafa, cAnd nu sunt
foarte vioi.

CARTEA

GRUPA 7

144

Gridinirit iscusit

@ Blin soare, penumbd. Se

demvolti optim Tn lumina
chplinci, dar gi tn lizierele cu
luminfi fikretP ale Mdurilor.

0 501 cu bunt4 permeabilitate,

bagat Tn wManJe nutritive.
Arneliora$l mlul &rac cu pufin
compost.

Nalbele tinere pot f i cultivate In gradina FnceMnd din

luna aprilie. Din rnartie nalba poate f i semanata i n
ghivece, iar din luna mai,
afar& Planta se reproduce Si
prin raspandirea spontana a
serninfelor. Transplantafi
rkadurile (dreapta, jos),
inainte ca radacinile lor sa
pltrunda prea addnc In sol.

~ d beste
i o planta nepre
tenfioasa, tolerdnd pentru
x u r t timp ~iseceta. Udaji-o
nurnai i n perioadele rnai
lungi de caniculi. Fertilizafi-o
moderat.

0 Florile sale atrag rnulte

imwte, astfel bondarii ~i
albinele silbatice. Seminfele
sale sunt consumate cu
plicere ~ide florinte ~isticlefi.

Frunfele plantei sunt hrana

preferat8 a ornizilor fluturelui
nalbei ~iciulinilor.

TOAMNA
T6iere si curtitarea solului
~ernintelede k l b a se pot
culege incepdnd din luna
iulie. In octornbrie, taiafi i n
imediata apropiere a solului
tulpinile vqtejite ~icornpostafi-le, lndepartafi i n
intregirne nalbele anuale,
.'e vreme umed2 ~icald2 nalbele sunt vulnerabile la rugin& provocati de o ciuperci.
Boala se manifest2 prin
apariJia de umflituri gilbui
sau negru-g2lbui pe dosul
frunzelor #ipe tulpini. Taiafi
ti distrugeti frunzele vat&
mate. indepartafi plantele
infestate grav.

STRATURI DE FLORl51
PLANTE DE BORDURA

Titonia

GRUPA 7

Titonia

Grridinririt iscusit

APROVIZIONARE
a Prhn&afa, WmPrnP
serninfe sau plante cresate
prealabllh~

mW

11

LUMINA $1 SOL

a Soare depth. Se dezvolta

optirn la soare. In locurile
insorite inflore~te~itoarnna.

a fn locurile batute de vanturi

#i neprotejate sprijinifi
plantele inalte cu tutori.

c Sol bogat ?nsubstanfe

nutritive, profund ~i
sernicornpact. hcorporafi in
sol compost sau ingr3$5rndnt
de grajd rnaturizat.

satorit2 tulpinilor sale

lungi, planta este excelenta
ca floare Mat&.

R!ngr;iireTot an ul

Inainte de prirnul inghe$ rnai

serios, ti3iati florile rarnase ~i
puneji-le in vaza. Scoateti
din piirndnt plantele
degerate ~icomportafi-le,
d a d n-au fost atacate de
boli sau de diunatori.

O IMP ABIIMP SRL

Titonia este rar atacata de

daunatori. Ocazional poate
fi napadits de piiduchii de
frunza, care sug rnai ales
seva frunzelor tinere. hdepartaji daunatorii printr-un
jet puternic de apa. Tn cazul
unei contarninari rnai
grave, stropiti plantele cu o
solujie de Bpun-alcoal.

ISBN 978-963-86092-

Alegefi-le
die p a I-" de specii pi soi- .
spunzaunzatoare
pi pfan rafi-le in &re
pig5 ale pWdinii.

VARIETXTI

Din genul Geranium fac parte

nurneroase specii gi soiuri.
Tuturor variedfdor le sunt caracteristice florile deschise, cu
cinci petale gi frunzele sectate,
asemanztoare piciorului-cocogului, care, la anurnite specii,
toamna capat5 culori vii.
Geranium x magtu'ficum
(40-60 crn) este o plant5 viguroas5. Florile mari, rnovalbastrui infloresc Pn iunie-iulie.
Geranium himalayense
(30-60 crn) are flori albastre, de
nuan55 pud. fnfloregte in maiiunie. Soiul ,,Graveryen are flori
albastru-deschis cu miilocul
ropu-purpuriu, iar ,,Johnson's
Blue" flori albastru-violet-viu.
Frunzele toamna devin portocalii.
Geranium macrorrhizum
(20-30 crn) are flori roz-albui ce
infloresc din mai p2na in iulie.
Soiurile sale indragite sunt
,,Spessartn roz-alb, ,,Ingwersenn
roz-deschis, ,,Albummalb si
,,CzakorVrogu-purpuriu.

Geranium cinereum

Geranium x magnificum

Florile rogu-carrnin cu miaul

inchis ale speciei Ge-um
psilostemon (60- 100 crn) apar
in iunie-iulie.
Geranium sanguineurn
(10-40 cm) are flori rogucarmin ce infloresc din rnai
pdnP in iulie.
hfloresc in iunie-august
speciile Geranium cinereum
(10- 15 crn) gi Geranium ddmaticum (10-1 5 cm). Ambele
soiuri au flori roz.

UNDE SE PLAN TEA^?

Ciocul-berzei este planti atPt de
multilateral3, i n d t poate fi
plantati in aproape toate
colpurile gradinii. Produce ins5
cel mai puternic efect atunci
&d se planteaza in grupuri.
fn straturi de bordurii se
planteaza in special Geranium x
magnificum, Ens5 in aceste straturi se potrivegte gi Geranium
~silosremon.
La marginea tufZriilorse
dezvoltg ideal aproape toate

lier re lor piidurilor, Geranium

sanguineum se aclirnatized

totugi ugor gi la condiriile gradinilor.

Ca plante acoperitoare de
sol se cultiva Geranium macrorrhizum gi Geranium
himalayense, care se r%plndesc
repede cu ajutorul rizornilor gi
drajonilor.
f n grgdini alpine se davolt5
ideal speciile scunde, de exemplu
Geranium cinereum gi
Geranium dalma ticum care
supraviejuiescgi in fisurile
~ereriloruscari, prinrre pietrele
de pavaj sau in vase de piatr5.

Din ciocul-berzei puteji amenaja

oriunde compozi~iidecorative.
Speciile cu flori albastre se
asorteazii cu d e l e pentru straturi, ca de exemplu bujorii
(Paeonia lactiflora), cretigoara
(Alchemilla mollis), dar pot fi
plantate aleturi ~i tufe de trandafiri cu flori albe sau galbene.

Alkuri de perene sdbatice ca

limba-boului (Anchusa azure4
sau inul decorativ (Linum
~erenne),ciocul-berzei ~roduce
un peisaj naturist.
Sub tufe rare gi la marginea
tuf5riilor plancari ciocul-berzei
in apropierea astilbelor,
clopojeilor (Campanula persicifolia), crinilor de toamns (specii
de Hosra) sau a diferitelor feluri
de ferigi sau ierburi.

Geranium psilostemon

Ciocul-berzei

GrZdinirit iscusit
I

I-:-,L

gw3
&
-

*&

LUMINA
Cumpara$ primivara de la
cultivatori care dispun de o
gama largii de specii plante
viguroase, cu frunzig des gf
Gnatos, la ghiveci.
Nu curnparafi plante uscate,
pe care se
pst cbwva semnele uscarii.

EU frunze galbene,

51SOL

TRUCURI

a Soare direct, penumbra. Tn

a Plantafi ciocul-berzei IBnga

funcfie de specie, cioculberzei prefera locurile Insorite

sau semiumbroase, ricoroase,
umede.
So1 proaspat, permeabil.
Speciile scunde corespunzatoare gradinilor alpine
t~lereazlgi seceta.

plante cu bulbi ce tnfloresc

primavara, deoarece planta va
masca frunzele Tngilbenite.
Ca acoperitoare de sol,
plantali priboiul (Geranium
macrorrhizum) la distanta de
30-40 cm pentru ca acesta sa
distruga buruienile.

"

Protejare fmpotriva
gerului
Inainte de sosirea primului
ger taiati toate perenele
p i n i la o palm3 de la sol.
Geranium psilostemon necesitl acoperire cu material
vegetal, celelalte specii sunt
rezistente la inghej.

Ciocul-berzei este rar atacat

de boli sau dlunitori.
Rareori rldacinile sunt
roase de larvele girgaripei
r&d&unilor.Planta se
opr*
In dezvoltare, frunzele se uscl. lnsectele lasa
urmele rosEiturilor lor pe
frunze. Adunati insectele
pe timp de noapte.
Verificati radacinile.

alsa U I 06-09
~
ap rn m m $ ~ q
U ! J ~ qOJpn9~ . ~ z
.!uoreur apu
~w gndxa a m sap n 3 gup
-!was alnsdm plonzap as ur 1 ap
-?@ap ~"pu"l
p p ad P ~ J
aps apiumsa~ogu!u!a .un 021
-oqd amp3 ap p a d o a l q
~ p u la3
r a[ g q d a14an a m ~ d
.ur3 5~ ap eaur!2unl2une gmam
arels ug re! r3pu!So~-un~q
arwln3
ap luns lu!i!u! a m '!qol a~deS
nus aseS n3 a z m j upd
-zap as ~ o p o q m
wqmn q
.m;A ap pe(a1o~d -3EJW as .~0PJUd
B@POV
<!!ulppS a p m!~npgdurlal!lcd
.w3 001-OLap eaw!Bun~a2unu
ui nas p h q ap
~ ~~o p n h p
~ o aps
d alaiuaxa~ogu~
'!npu
w+mm el w ~ ~ qd oo m p a s
-a~m
JopzunJj areoleqwase
.leunu!ur pere !3!w !~ndmS ~ q oal d d n3 azumj ap aunds!p
~3 081-OLap aaur!ipul el guyd
amid ap ~ 4 ~ UI4 e s~ e ~ u e ~ d albJ3 ~!lF
? !=
Z I ?
.awo!iads 19 apaurn c ~ ~ q w n u a d
.('D!JU~ y e!sJaspoy)
U!P alunm1 p a j a ~ d
u!na$ox
amde apads o m po alpw

-nForeur
-nh~
un%w are Ulna'floxu
1n!os Sasuap !I aqp alalumsa~
1 n m UE ~ e'w
! 1 ap eaur!i~ul
-OUU! !d ! p ~ a d
!3u!~-!an a l p u;
uj l u g !S JE!T pu$un(e 'aIwr?Jy
aledm2 a~ed!le a[azuny mypads
-!m31u~a1nd~ u n a1ap3unpad
s
~ u n !Js Sepun3s !aur e;n epads
a l a i u m s a ~ o p-ppa!Sar
~
anop
ap au!dlm IS 1901you-aseS
ulp asndwm alazuny mmsual
*!imajde
-me3luns rep 'wpuap! am14
~o9n!9 gun1 !u!~~Jo!Jap p
-FT 0 are lr)amrfde Z I
.a&-mq a z u y uud a&?
- ~ ouj
j aps alaiua3sa~o~u!
pzour
-ny a~I!la~!~d
o muaurase ap
-9as b y 1 ut a m cnqmpqu
!I ummd ',p%ereursU
!8 ,ap&g
pajo aqn! US gugd apn! u!a .pol
4~ eauerroduq
j
~ u a rp
-w"Onr Ulp PWsaJ3 1a p m p snug . m p u n w m p !u!dpu ad asndsp 'puype !un!ien
-Jau ap aleuJo 'asndmm ~aur@d
aP 1IJng*I
~~P~~
-ow1 .!!uo~!uI
ap $uadm
'!mu azuny n3 'aseop !$ a l p l
cas\?~wadseauarad alue~dluns
luns tppmolq t m m p ap pq
y!p@ UJ 101 wm!llns nnuad
!!d
.=F
~
I=YP
1U"S
wJ OS el
a p w alemap luns p!sraSpcu a p p!os
apwoJaumu !d p d s p u p ala3
a PWD '!qo~ pnn ui a-lp
alanmrd 'wJ 021-06 aP a ~ m

0~W'fdOPod~

CARTEA

Rodgersia

GRUPA 7

pentru pliwtde perme.

Alegefi exemplare cu frunze
dnatoase.

Penumbra, umbri. Suporta

razele solare doar In conditii
de urniditate mare a aerului $i
a solului, spre exernplu, pe
rnalul unui lac.

Mu cumpara @antecu
M u 1frunzr%lor r2lskit sau
uscat (tlsranp de a@).

So1 reavin, cu humus.

Necesiti un sol bogat in
s u h p nutritive.

.'
'

'

147

Primivara, fertilizaji-i solul

cu compost si faina de oase
pentru ca planta s i dispuna
de substanle nutritive
suficiente.
Necesita un loc ferit de
bitaia vantului, pentru ca
frunzele sale mari s i nu fie
v3tZmate.

-8

PRIM~IARA
Plantare #
fngn'jirs
i
Perioadi adecvata plantirii.
In acest anotirnp se divizeaza
si plantele perene mai varstnice: extragefi planta din
parnant ~idivizafi-o sau
tiiali-i butasi de radicina si
plantati-i in ghivece pentru
Gcarlllri. Fertilizati exem"

plarele bine inradicinate L,

compost si f i i n i de oase.
VARA
m i r e
DacS este necesar, udati-o.
Solul trebuie si fie umed
p h i la adancimea de cel
putin 20 cm. Mulciti solul,
pentru a-l mentine reavin.
Dupa inflorire indepirtati
ciorchinii florilor ofilite.
TOAMNA
Prote@e de iarnii
Tciiafi plantele pans la o
palma de sol. Acoperiti-le cu
frunzis uscat. Pe meleagurile
mai reci, acoperiti plantele $
cu rarnuri (stdnga).

solare directe sau a1 vantului puternic pe frunze

apar pirfi uscate, moarte
sau marginea frunzelor se
brunifici. in lipsa apei frunzele si florile se zbircesc
sau cad. Udaji irnediat
plantele sau dezgropati-le
si plantafi-le intr-un loc
adecvat.

s o ~ r n l wp
~ s.[epunf w au!q
-p9 apun3s alai!p n3 !npoq
~ ~ M ! J I Oas~ apt a p r n ! ~ ~
- p ! ~ o!ie!mse pep ppods
' U O J @ ~ap qasen nes a p q
a~sazoysn~JOq 19 qsoqoau 3sasopul 'pde
.a~euop~o
lams JOI!J~I~JIS
ap lnresaau !J&!SE as !I p a
p 3 a w q el !a p u m ~ ~ upd
e d !9
.a!namoa% ~ d UEgm u q d
amq!Jlum (urnsopnpd curura3
aueoj luns ( u 3 06-OL)m p o q
q !9 a~eruape~ u n udouro
s
- S O U ~ . ~ ~ H~y&p.u
)
ap pqp
!1 suap @sou10~03
un p q w ~ o g
man%npy'(~op.xq o!xu*)
- P F=P=F'l =Km!Os
.pnpJoq !d aJpw nnuad
eseope~dsnr, nes (cur?
'09-05 aP
F S P !ZU WID3B ap
UI
e a q i ~ une
j alaqwy .a!mdurn
-rnw ~ ! n p q g )e!n?lnqol n3
a p p ! ~ u n apmrx
s
ap.m!oS
~ J ! J O ~ n3
J ' I l % ~ ~ ! m g ~In!os
f'
.ast!o~38dsea ~ e !IOU
p e m
. d u l a p a d n:, p p o q
nldkraxa asds *pasad ap&od
-ma,nnnau 3pmuon naja
p e o ~M s e 'mid uj cajrasad -mp!ym a p p a s !9 !J~!OS aqnw
16 e3 laj el 'aam pog "mxrad
p~
!S u m m d la1poAuj pop
-peaa~d
as <pajs!wa ap Fur
un n3 aluqd n3 garpe3ul
p p ~ o ap
q UOU ap a p J a n s u~
N Ussaztq~d-ladn~'
!I ussazu!~d - ~ oul
j p o u J O A un
~ pqwsoj
eaiuenu pqmadspu! ass m p o q - p n p o
-uasagu 6 ~ p o n u!sop
l 19 nsn%ui
' a ~ p o ~!lop
v j n3 c u u o d u o ~ ~ ~
JoIasJaA!p wsaposl: u!sd !9
a p a d nr, a u a p q u '~olawal
alenlua33e g ~ o aiuasa~opu!
d
v"5--s
F"P"O9-P3WO
tv~md
-uez!u areolpqurase !rap
.Mseq@
n3 (uassatpnaunes) , u ! ~ o u a ~ ~
el q p "1 ap 'anamp p o p
u!hde !J !uo%a~w
!aIsaq
ap uop n3 !$ aImg!urw: ~ I U J ~ I
-nd cU~!qmo~!
jU
nes u X p e ~ X ~
-papatpnq are nnuad a~!~!nod
-SJ~MZ"spas a112ppq lrms
.w3 0s-02 n o p ap mw!ipul

E
v

as aaNn

!a PO0 ap ~ I F ' l - S
"mad %po[a!p ap 'a1@oAuj

a=

GRUPA 7

Cumpiirajl seminfe prim%

vara, sau rasaduri de la
Onceputul lui rnai.

Nu cumpirafi plantufe w
frunze ofilite saw @tat% ori
serninfe bitrlne.

Soare deplin. Plantafi, pe

rnasura posibilitSfilor, Ontr-un
loc insorit ~icald.
So1 o b i ~ n u ide
t gradina,
bogat i n substanfe nutritive.
Plantele se dezvolti optim
intr-un sol nisipostalcaros.
Arneliorati cu compost solul
prea compact sau prea lax.

S o i d l e h a k e ofera flori
tiiate aspectuoase ~idurabile
pentru buchetele pestrife de
vari.
@ Replantafi-o nurnai pan2 la
inceputul lui iunie, deoarece
i n cazul unei vremi nefavorabile se Tnridicineazi anevoio!
~iinflore~tetlrziu.

1ngrijire tot an ul
PRIMAVARA
Semanare $i plantare
Semanafi ochiul-boului din
februarie pane in aprilie, h
locuinp. Rariti o data plantutele, iar de la mijlocul lui mai
plantafi-le afar%Din aprilie se
poate semana direct On sol, On
risadnifa sau sub folie.

Udare si cudb$ire
Pe vreme uscata, udafi sistematic l i abundent. lndepartaji
florile ofilite Tmpreuna cu
tulpinile, pentru a stimula
aparitia continua a noilor
boboci (stdnga, jos).

TOAMNA
fndepJrtarea plantelor
tracm

Dupa primul ger mai serios

extragei plantele din pamant
~icompostaJi-le. &terneti pe
sol un strat de acoperire, pentru a proteja iarna solul gol.
-

@lbQ AfYIMP SRL

Ochiul-boului este vulnerabil la boala micotici denum i t i ofilirea ochiului-boului.

Tulpinile se Onnegresc,
plantele se ofilesc ~ipier.
lndepirtati irnediat plantele
contaminate ~idistrugefi-le.
Pe cat posibil, cumparati
soiuri rezistente. Plantafi
ochiul-boului In fiecare an
Ontr-un alt loc.

STRATURI DE FLORl $1

PlANTE DE B O R D U ~

!..I,,,,

-$

Floare parfuma ti de prima'vara'

GRUPA 7

7 -

Acoper~torde sol albastru

1 ACCESURII: P risaduri de
I U ingr&$3m&nt complex P grebll Q plantator

Hoarea de nu-ma'-uitacaucazlCaZlana'
este o plant5 sdbati& perena' viguroasa', cu idorescenfegrafioase.

VANETATI
Specie apaqinind genului Brunnera, provenind exclusiv din
Caucaz, brunera sau floarea de nums-uita caucazianP (Brunnera
macrophylla) este considerad a fi
o planf~de g6ding. Este o plant2
pereni, IongevivZ, ugor de Pngrijit,
preferind sold reavk, Pn penumbd. Cu timpul se extinde pe suprafege mari. In condi5ii favorabile
igi rZspindqte puternic semintele,
ceea ce poate fi un factor perturbant.
Piorile sale asem?inZtoare florii
de nu-ms-uita apar haprilie,
sirnultan cu fiunzele. Culoarea lor
este albastru-viu, #i se inale grupate Pn inflorescenfeumbeki laxe
deasupra fiunzipului plantei.
F d e sunt mari, de un
verde-proaspiit. DatoritH
newa~iunilorexpresive gi formei
mrdifbrme frumoase, fiunzigul,
. mai ales al unor soiuri alb-verde,
este foarte aspectuos. Podoaba
. .-I
-4 minunad a fiunzelor, dispuse pe
pefioluri lungi, orneazi gddina
P
'

Planta de nu-msuim caucaziad dispune doar de dteva

soinri. ,,Blaukuppel" are o
hdgime de 40 un gi Pnflorqte
deosebit de abundent. Soiul
,,Langtreesnare h n z e ornamentale rotunde, cordiforme gi
Pmpodobite cu Pete argintii. Nu
mai p u t i fermdtor este soiul
,~ais;en Creamn,frunzele sale
fiind m5rginite de
o bordud albL
. .
Indgimea ambelor soiuri este de
50 cm. Frunzele soiului ,Variegatan au un desen alb-crem gi sunt
mai mici gi mai w e .

. , I

UNDE SE PLANTEAZ~?
Se dezvolg optim fn locurile din
penumbd, protejate de h t .
Extinzhdu-se repede, este
adecvad hprimul r h d Pn @b i l e naturiste.
EEte fermdtoare plantad in
fap casngarilor de dugti.
Sub f i u d p l arborilor cu
comaaidacmacoperitorde
sol albasrru se poate A p h d i
nestinghuit

Se dezvold la fel de aspectuos

in gadinile alpine din umbtii
sau la baza ziduriior umbroase.
Pe malul lacurilor fi a
phielor, dispunhd de ap3 suficiend, supon5 mai bine raze

CE SE PLANT^ ~ T U R I ?
Planta de nu-mii-uita caucazianii
se poate asocia excelen cu plante
Pnflorind primzvara.
Pot fi phte-vecine aspectuoase plantele cu tulpinii lemnoasii, ca de exemplu amelanchierul ('melanchierlamardrii), cornul (Cornusmas),
forsifia (Forsythra x intermedia),
spirea (Spirea x arguta) ~ispeciile
de prun decorariv (Prunus). La
liziera &gunlor de arbqti, planmgi-o &mri de phte pmne,
SF exemplu: dildkqek
(Aquiltpa vulgaris), ceceroeii-doamnei (Dicema spectabdis),

cerenfelul (Gem), iarba-ciutei

(Doronicum orientale), epimedium (specii de Epimedium). Pe
malul apelor asociafi-o cu
ciubofica-cucului 6pecii de
Primula), trolius (TroUius)si s h 1 siberian (Iris sibiria).
se potrivesc foarte bine gi
- ---..
plaatele cu bdbi, de exemplu
,pa
( M ~ ~
aflatunense) si laledua pestrig

P w W de plantare primavara sau toamna. Afdnafi

rolul de sub arbyti, avdnd grija
de ridacinile plantelor. indep5rta$i buruienele.

Udati rHsaduri8e din ghivece.

MwneJi pe sol hgra$3mPnt
organic complex ~iprelucrav-l cu
grebla fn pimant.

Spati cu grijH cu plantatard

gropi la d i i n t e de 30-40 cm.
Nu vMmati rSd5cinile arbugtilor.

(FririlIuia impenpen&;).

5Udeg

plantele abundent.
Mulcifi mlul dintre plam,
pentru a evita cte$erea
buruienelor ~i a men$inesolul
re&n.
,,Laagtreeswcu pete argiatii

Scoaw risadurile din

ghivece, plantati-le tn gr@ la
nivelul solului. Presati pam6ntul
pentru a adera bine la radadni.

Brunera

Gridinkit iscusit

e Primavara mu twmna,
curnp&m# ln ghivece pantru
plante perene rgsaduri
compade, cu frunzif dens,
verde.
Nu cump&r@i plante
baene, cu IHstari ofiliti, cu
frunze usate, apleate sau cu
r3Bcini compactate.

Pmmbrg. In b&ia
soarelui, In locuri fiefbinti nu
se desvalta.

501 eu huntus. Solul optim

este cel bogat tn substante

nutritive, reav&n, calcaros.

Ameliorati cu compost solul
ugor, nisipos.

Se Tnmut@pteprin r&spAndi-

rea m i n t e l o r $ieste predisp u d la creflere buiad. Scoatefi

din pimdnt plantqele Tnainte
de a se hridacina profund.
Soiurile alb-verde nu
tolereaza nici vdntul, nici razele
soarelui. Planwi-le fntr-un loc
protejat.

I . m # Ingrijire
r
tot an ul
-

***

PRIMAVARA

uoctorul plan telor

VARA
-re
si seminare
Dupa Tnflorire, tliafi florile
trecute, pentru a evita maturizarea seminfelor. Pe caldura
mare udafi plantele $imulciti
solul. Daca lasati sa se maturizeze seminfele, semlnafi-le
direct in strat. Toamna, plantali afar3 plintufele foqate
in vase.

Plantare $i inmulfire
Perioada adecvati plantarii.
Reproducefi acum plantele
rnari ~ivdrstnice. Divizafi
tufele in mai rnulte p l q i sau
tziafi buta~ide r5dacina de
7,5-10 cm, de grosimea unui
creion, ~iplantafi-i imediat
00s).

TOAMNA
Plantare $i fngrijire
Perioadi de asernenea adecvata plantarii. lndepartafi
frunzele inainte de venirea
iernii. wernefi compost
printre tulpini.
-

vulnerabili la atacul melcilor, care Fi roade frunzele.

Dimineafa devreme sau
seara, strdngefi dlunatorii.
Presarati printre plante
cenufi de lemn, piatra concasaa sau rumeguf. Dupe
reinnoig stratul de
proteqie.
r i e

Ji
-

ISBN 97&963-86092-8-1

PLANTARE

'

Gdbenelele, plan te ornamentale cu creftere rapidi, cu

fi-unzelei florile lor h o a s e impodobesc magnific
locurile din pen umbri.

Gilbenelele formeazi tufe risfirate,

frunzele lor sunt rnari pi robuste, pe
tulpinile de culoare inchisi fiind
dispuse flori galbene sau portocalii,
in capitule. Iati speciile care figureazi cel rnai frecvent in oferta
corner!ului de specialitate:
Gdbenelele chinezegi
(LiRularia
- denrara) au frunze reniforme $i flori portocabi. Prin
iniltirnea lor de 1-1,2 m sunt considerate relariv scunde. Sunt
extrern de aspectuoase soiurile cu
frunzi? purpuriu, ca de exernplu
,,Moorblur", ,,Othellon ~i
,,Desdemona". Au frunze verzi
,,Orange Queen" $i ,,Sommergold".
Gdbenelele hibride (Liguhria x
hessei) au frunzigul aseminitor, dar
indlirnea lor poate ajunge pin2 la
1,s rn. ,,Gregynog Gold" este un
soi minunat.
Gdbenelele din Orientul indeplrtat (Ligularia przewalskii) se
remarci prin frunze cornpuse,
palmate, elegante, ~i inflorescenre
gralioase. Esre foarte indrigit soiul
,,The Rocket".

ACCESORII: O galbenele cazma compost ill ingrigmant organ$

complex CI materiale de acoperire a solului El foarfece de gradinaril

Gabenele chineqsti ,,Desdemona"

Gdbenelele grafioase (Ligularia

srenocephala) sunt de asernenea
inalte, formeazi inflorescenje laxe
de rip. -panicul, dar frunzele puternic zirn;ate sunt cordiforme.
Hibrizii se disting prin inflorescenre in ciorchini $i frunze rotunde.
Dintre acestea sunt recornandabile
soiurile ,,Weihenstephann gi
,,Zepter".

UNDE SE PLANTEAZA!
Gilbenele sunr sensibile la cildura
excesivi si la seceti. Se dezvolti
oprim in straturile de borduri din
penumbra sau in liziera ricoroasi a
pidurilor, dar pot crepe destul de
bine pi in soluri ml%tinoase sau cu
api stagnanti. Pe malurile
plriurilor sau lacurilor suporti
ceva mai rnult soare. Lisati-le
spatiu din abundenti, deoarece in
scurti vreme vor deveni tufe foarre
rarnificate.
Plantate solitar gilbenelele au
un efect de pati crornatici.

I
S o i d , Weihenstephan"

SI INGRIJIRE

zid sau de arbori.

Flori galbene: giilbenele fi splinure

fn grldinile mai mari se pot

planta pi in grupuri. Plantele
nipidesc repede suprafeje inrinse,
iar cind Enfloresc oferi o imagine
impozanti.

CE SE p~ANTEAz' AL'TuR1?

turi de crini galbeni (Hemerocallis

x), crejugci (specii de Fjlipendula),
richitani (Lyrhrum salicaria) sau
stinjenel siberian albastru (Iris
sibirica). Alituri de gilbenele
creeaz: un contrast interesant
minunchiurile elegante de frunze
a]e ierbii-elefantu]ui iSDecii
de
,
Miscanthus) sau cele ale rogozului
(specii de Carex).
L

Florile galben-aprins ale gilbenelelor sunt frurnoase cornponente

ale straturilor. Li se potrivesc perfect florile albasrre, albe sau rogii.
La liziera piidurilor se armonizeazi excelent cu cimicifuga
(specii de Cimicifuga), asrilbele gi
cu omagul (specii de Aconitum).
Pot fi plante de acompaniarnent
potrivite speciile de rodgersia, ierburi cu aspect aserninitor, cu frunze mari, compuse, crescind pe
malul lacurilor fsaecii de
Rodgersia).
Pe malul lacurilor gilbenelele
pot crea o compozirie inedit: all1

Giilbenele hibride

Udafl galbenelele inainte de a

le scoate din ghiveci. UmpleJi
cu apZ ~i gropile de plantare, pentru ca pamAntul sZ devina foarte
urned.

plantele. Toamna tarziu,

inainte de venirea inghetului,
taiafi tulpinile direct deasupra

Plantali glilbenelele la
adancimea la care fusesera Trt
ghiveci. Udafi bine, apoi mulciti
solul, pentru a ~menfine
i
umiditatea.

1
,

Gridinirit iscusit

LUMINA 51 SOL

Toamna sau primsvara,

cumplrafi rlsaduri compacte,
cu frunze dnatoase.

Soare deplin, penumbra.

In locurile pe deplin Tnsorite
necesita un sol uniform reavin.

a- Nu curnpirafi plante cu

Sol reavln, bogat i n

substanfe nutritive. Optim ii e
solul profund $icalcaros.
Ameliorafi solul cu gunoi de
grajd sau compost de gridini,

runze galbenii, gaurite sau cu

.narginile ofilite.

Plantare gi divizare
Plantafi rasadurile tn straturi
dinainte pregatite ~imulciti
solul. i n acest anotimp putefi
reproduce planta prin
divizarea exemplarelor mai
varstnice (dreapta, jos). Dupa
perioada de iernat, Inca
inainte de aparitia noilor 13stari, taiafi tulpinile plantelor.
VARA
ingrijire

Menfinefi umiditatea
plantelor mai ales pe durata
caldurii caniculare. indep~rtafi
parfile ofilite. DacA dorifi s i
colectafi seminfe, lasafi clteva

11

TRUCURI

Se poate Cnmulfi simplu,

prin semanare. Primavara,
semanafi seminfele 5n lizi, la
temperatura de aproximativ
15 "C.
Melcii pot provoca daune
serioase i n plantele tinere.
Adunafi-i sau amplasafi
capcane pentru molci.

lemare

in octombrie, taiafi tulpinile la

clfiva centimetri de sol ~i
acoperifi-le cu frunzi~uscat.
Tulpinile florale inalte, cu capsule seminale pot fi pastrate
ca elemente decorative.

Gilbenelele, pe timp ume,

de primivara, pot f i atacate
de nematozi. Pe frunze
apar Pete brun-galbui.
Frunzele mai tdrziu pier.
indepirtafi #idistrugefi
frunzele vitamate. Contrz
viermilor agternefi pe sol
ingra~amdntverde.

- @IMPABnMP SRL

ISBN 978-963-86092-8

CAUTEA

GRUPA 7

151

I
Grzdinirit iscusit
I-,

LUMINA 51 SOL
ghiveci, ierburi perene cu
cre2tere bogata sau seminfe
proaspete de specii anuale.

locuri calde, Tnsorite. ?n umbra

nu infloregte.

perene de doua ori pe an.

In martie-aprilie $ii n iunie
adaugafi ingri@rnSnt
mineral.
Pentru buchete din flori
uscate tiiafi spicele doar cand
sunt deja total dexhise, apoi
atsrnati tijele la uscat.

Nu cumparati plante perene

tn ghiveci foarte mic. La

Sol cu humus, permeabil.

Nu tolereazi solul uscat,
nisipos MU compact.

semanatul speciilor anuale nu

folosifi seminfe verhi

fertilizeazi solul. Perenele mai

varstnice se scot din pamant,
se divizeaza in mai multe paoi
$ise replanteazi (stanga, jos).

Semanare si plantare
Semsnafi Tn martie tn casa
seminfele speciilor anuale.
Rasadurile cultivate sau
cumpIirate se planteaza In
gradina In mai. Spaciile ce au
iernat se tund pbnri. la
TnilJimea de o palms ~ili se

VARA TARZIU
Udatsi tundere
Pe timp de seceta udaji florile
regulat. lnflorexen~elesunt
folosite In arta buchetieri de
flori uscate.
1

II

-1

TRUCURI

TCIAMNA
Profeqie fmWm gerului
Mulati rolul deasupra
i
rIidBcinii speciilor ~i
soiurilor
perene acoperindu-l cu frunzis
~icrengi de brad. Nu tundefi
frunzele, deoarece acoperite
1
de chiciuri sunt frumoase.
I

Penlsetum nu este sensibila

la bolile cauzate de diun3tori. Partea centrali a speciilor perene, d u p i cafiva ani
se rare~te.Pentru evitarer
acestui fenomen divizafi
plantele anual. Scoatefi
planta din pamlnt, tiiafi ~i
eliminafi partea din rnijloc.
Replantafi doar paflile
'xterioare, mai puternice.

ISBN 978-963-86092-8-1

a!53un~u! 'w3 5 z - s ~:eiuqs!p) !nl

-rips Inlar\!u el qynpesy !jelueld
.aeoxgzundsa~o~
a~queld
ap l d o ~ 6I N @ ~ ) U U I ~n3

.poduro~ap w3 s ap l e w un !-!ie~
-od~o~u!
!P ledgs ap mJn$ n3 lnlos
au!q ! i e u v 'euweol
~~
nes elerr
- g ~ ! :a~auetd
~d
ap I ~ P M ! . I B ~

UJ pupd apqura~das
uyp mda ' a ~ a
-!mi a p a d n:, ' a l u m ap01.~
.a!zql ar!JoUul m J;~&I
ap JOINOIJ suede pmq~q

'

.a!So~ a m o p ap !u!d
.eJqurn ~e%unlapua
durn
-pad p l o m p ap q1a!4o~-zor
aps al!roU
oz ap eaur!l@u~
prodns a m '!aunuq *m1![9
-rsnuoc,&EJJ!XES ppads U! a l b ~ alb$dap nu ,xla!m~ s,no!nau
ln!o~'a!p! !S apn! uj a l h
- y o d as 1 a ~ a~ra+rn
3
q
~ ap a u r g ~ uoj n3
-PA
16p ~ ~ u r u d -OIJUI - U T0s
ap earpogu~n3 !pads alwalar, !S a p o U !u!dp~ u!~dS! =IS ap yur
- s q uj 'aluncur <aqp!JOU u!~d
au!q ~ur!s as pn3ol a m ui rep
<aIazo~
uj asndsrp 'paA ~ ! u b n
Gqn301u~au
ap adeo~dea~sax !!s
-pugre &r.ms
epads yyqmn ca3!wsap!da azuny upd pmuraJ
as mnznqm x & q p s
'(W
OZ 'uaqF%l "a~!!TqpjaMZps
- F S mdp
q
.!E"
uj
Vgqwnuad n3 301 a3po
'("3 OZ 'qp) ''ys!dda~aaurpsU
UI a1Sar3 a~eod
4! psaoguau~dau e y d aq!~de urp mda !u!q~o!3
' P 3 S I 'al'-?InPuo 'qp)
UE aednfi ~;uaq@%
amolns ap
ura!aur~apa!g" n~duraxaards
gueld o a m ! n p p ! ~ o O ! ~ r p o
apold y q a1~a l g n m azuny n3
'al!~aj!p !rop3 &! ! w $ p j ap
!rn!os allnur ! ~ u3r 5 3 4 as l ~ a u r
!np!q3Snur amoIEFurase 'asuap
's!y>uj-ap~a~!mlarls p a ~ ~ ~ o-a
j u j . a I u y u r !S aseoJaurnu
luns a p a d p u p IU aps al!rold
?.l+.~~
-s
.auaq@ luns
.Fur u j e y d aypde u!p albr
-OIJUIpupsar3
'!np!q3hur
!meas
JoleFurase
pqur~oj
aps apoU ra!l!~de uj luapunqe
PU!JOIJUJ 'so!lua~a~dau
ppqy
<apJaAg u h p m l d o a 1 2 'p!p
un a~sae~ep3!d11
x dhap.rs
.(LID S 1 'Sualu!
- y d q ~ u ear,
r pu!pgS ap q 3
tz%qps
s!~puj-nSor),,q3!dda1mdmd" !S -ads alsa x ~~spoart?
(ID 5 1 's!Zpuj-nSo~) ,8~oqa8u1~ 'pnpy3 uj !!zA!I~~ alemapa
luns 'a13uns~azuny p u p
'(m s 1 '~SOJ),rappq3nqu
'(m3 1 L ~ ! ~ m,q3!d
- ~ ~ S!~ a~uaj!p
)
apao!rad uj pu!roUuj
3 '!rn!os !S !pads
-dalualn1gu c(w3 <ZOJ)
,a!ydU 'as~anrp~ o l n ap
agnH -snumq ug l d o q ' V a J
le~apowInlos !4 pqumuad
urp alun3oI p y ~ a j a ~'!a!V
d
!S !adoma a p aseo3-s apuoz
u!p aupord t&yrxr:s p u a 3
.ro~ptrpsule!d m o p p JET
ea~ndre p p w d POIJ ap a p m
- a s '~0pq.1~
ap
!S !nu
-5+3
pm ala3 q 19 1uap
-mqe a1b~3a~eod(&rJxt.s)
!nppuo&!!cpo ~ I U E T ~

CARTEA

GRUPA 7

Cumparafi plante tinere #i

dnatoase, ?nghiveci. fn
rnagazinele specializate in
plante pentru gradini alpine
re gisesc rnulte specii.
Nu cumpilraji plante cu
frunze vqejite sau
Tngilbenite din cauza
putrezirii rgdacinii

Penumbra, umbra Prefera

penumbra, soarele puternic
cauzlndu-i anuri. Saxifraga
cortusifoliavar. fortunei se
dezvolta bine ~ila urnbra.
Sol cu humus, usor reav2n.
Saxifraga cortusifoliavar.
fortunei tolereaza ~isolul
W
i
l
t acid.

Plantere si divizare
Plantali rasadurile. Reproduceti
prin divizare plantele mai
v3rstnice. Straturile de
Saxifraga arendsiix dupa cdtiva
ani se desfrunzex Sn paqile
,'
mediane ale plantei. Divizati-le
o data la patru-cinciani ~i
: replantali-le, dupe care
adrninistrafi-lecompost.

152

Mierlele, cautend vierrni

printre straturile de ochii~oricelului,deseori srnulg ~i
cSte un lastar.
Unele soiuri pentru
gradinarii amatori se
inrnulJesc~i prin sernanare.
Serninfe se pot procura din
magazinele de specialitate.

Taiati tulpinile trecute ale soiului Saxifraga arendsiix aproape

de rozeta de frunze (stbnga,
jos). Pe vrerne de secetg, udati
abundent.
TOAMNA
Plantstre gi protecfie de iama

Se poate planta ~iTn acest

anotimp. Protejati prin acoperire Saxifraga cortusifolia
var. fortuneiln cazul perico-

Planta este atacata rareor

l e boli sau diunatori. fn
az de aps stagnant2 i n sol
poate surveni putrezirea
ridacinilor, stratul vegetal
$irozetele frunzelor ingalbenesc Si pier. Preventie:
arnplasafi in sol un strat de
drenaj format din nisip
grosier.

ISBN 978-963-86092-8-1

STRATURI DE FLORl51
PLANTE DE BORDURA

Spice ma'ta'soase~i Iinoase

IPrimPtufuri interesante

P L A N T A R E $1 INGRIJIRE

h-

ACCESORII: Cl seminte O risadniti 0 nisip U grebla O ladi (

inmultire U beti~orpentru repicare 0 ghivece de 6 crn Cl plantat,

Spicele moi ca mitasea amintesc de codifele iepurqilor.

Iaguru~uleste originar din

regiunea MHrii Mediterane,
unde c q t e in soluri uscate gi
pietrow.
La noi a t e cultivat in primul
&d ca pland anudL Semihat
Pn august gi iernbd ferit de
fnghef,poate fi gi o plantii bien& *dorind foarte deweme.
Planta se rnai nurnqte gi coada-iepurelui, denumire datoratii
a s p d u i florilor sale. Floriie
de culoare cfem,lmguieje pi
ovoide se s i w d pe tije suberi
de aproximativ 3 cm,fiind
fbarte Ihoase. Din capetele
ndrunte a a c ,,mustiif d6soase, datorid &ora specia a
p s i i t numele de ,,spice de
p e n . Perioada de fdorire
depinde de fbrma de cdtivare.
Plantele iernQd h locuri krite
de w e 5 fdoresc deja h rnai,

cele s e d a t e in &adnije, h
iunie, iar cele semhate direct,
in iulie. Se p m e d i excelent
pentru flori uscate.
Frumeie sum plate, de un
verde ca &a, cu peri moi,
m56rq.i. Form& &.nunchiuri compane de cel mult
20 cm ^&rime. T o m
aceastii specie de iarbli incepe
sa se usuce i se hgbenqte,
dar i Pn aceastii perioadZ este
f o a e as~ectuoasi

&---,i5z2g;

Samtinare: de la sfdqitul lui

rnartie. Afanati pirndntul $i
amestecati-l cu nirip. Maruntiti
bulgarii de pimint gi neteziti-i cu
qrebla.

Amestecati seminfele cu nisip

~isemlnati-le in ladi, Tn
locuing. Acoperiti-le cu p e i n
pamiint $iumeziti solul. Arnplasati
lada intr-un loc lurninos.

D U Ntmi-patru s i p t h h i
repicati plintutele in ghivece
cu diametrul de 6 cm. Puneti-le in
rasadniti pentru a le proteja de
frig.

UNDE SE PLANT^?
Plantat hu-un loc cu soare,
lagurusul este o pland multilateral%
In +e
alpine crqte
minunat, d t $ n d cel mai hmos in grupuri rnici.
Specia de iutG de Pd*e
rnijlocie fi cu q t e r e uniform5
este exceientii gi ca planti%de
b o r d d soicele sale horase
evidentiiiu-se a d d tn mod
special.
f n staturi,printre phtele
a n d e gi perene, form& o

bciag-1 cu plante care necede asemenea, soluri &-ace

9n substany nutritive.
~ ~ # w l a u u n
efect viu &turi de doarea
verde-cenqiu, dar 8i ramurile
Bade de cuLaafe mm atom-

p d e M . Plantafi &mi de
lagurus &cium&ese (Zinnja
angus&lli), fl&
(G&dia pulchda) mu mimdus
(Mimdm x).
AIbastrul fi doled f$c o
impresie de noblge gi +ere.
Lagurusul arad has a h m i
de verbena d a $ ( V i e r h a
bo-em's),
&-porumbelului ( S h e cod-m),
fdcia
(Feli& amdoides) sau cadprpidui &id&ml pfanrz&neeun).
PefeneEe ca h u e de tonal i m kchi&se a r m o w
cu M
e verde-cen$u.
Amiqi-1 GU i k i e (Iresine
herbst;i), urziabjii (Gdeus
blumeix), ),&#
&uga rep
mns d $ r r o p u ~gi~o+i
)priceldui (S+
x urb~um).
Plantele cu h a z e @tii
au un efm d a l m a n t . Alegqi ca

plante asociare penm lagurus

spiillicioasa (Senecio bicolor),
' jdqul (Salvia offidnalis
,Berggartenn), srahisul (Srachys
byzantina), veronica (Veronica
spicam ssp. incana) sau l&@za (Lavandula angustitblia).

Tiiati spicele pentru uscare

atunci cdnd s-au dezvoltat
pe deplin 5i le-au apirut
deja primele antere. indc
pirtati frunzele inferioare,
legati i n manunchiuri rnai
mici tulpinile ~iatdrnati-le
intr-un loc bine aerisit, cu
capul i n jos.

Din mai plantati in locul lor

definitiv risadurile crescute
prealabil. Distanta dintre plante
r l fie de 20-30 cm.

1 -t '
I
Grgdinirit iscusi

CumpiIrati serninfe
proaspete pentru semanarea
din toarnna sau din
prirnavarh. Uneori se gasesc Tn
cornea Si rasaduri la ghiveci,
srescute,gceaJa.bil,
. ,

'

Nu cumpara* sekinfe vechl

=auplante bolnava

'-'lngrijie
Plan-

gi sern4~t-e

se&na$i-l de la d2qltul lui

martie h risadnifi. Dupi treipatru s&ptilm&nlrepicati-l On
ghfvece, ior dm mai plantaji-1
Tn gr2idiM. fn regiunile cu
clirnci bJhd&,semihati-l direct
Pn gradina la Rcqitul lul ma!,
I

Lagurusul infloregte Tn rnai,

d a d Tn august este serninat
in lada apoi repicat Tn
ghivece. Arnplasafi-l iarna
intr-un loc lurninos, racoros ~i
ferit de ger. Transplantafi-l
afara Tn aprilie.
Se usud foarte bine $i arats
frurnos ~itn buchet.

Sol sarac tn substante

nutritive, cu bun2
perrneabilitate, uscat ~i
nisipos. Evitafi forrnarea apei
stagnan*"

tot a

In regiunile cu climii aspr5i

Soare deplin. Se dezvolta

optim in locuri calde $i
tnsorite.

apoi rilriti rasadurile la dlsta*

de 20-30 crn (stgnga,)a).
Transplantafi din mai plantele
iernate sau cumparate.

)octorul plantelor

,
I

lkcam
Tiisti spicde pentru uscare, de
Ondati ce s-au dezvoltat complet

TWMM
S d n m # iemare
S e m w din august Vn lad&
Wpa tmi-patru sapt3mBni
repimi pbntutele tn grupuri
mki ?nghivece, pe care amplasafi-Ce la iernat Tntr-un loc
luminos, r h r m $ ferit de
Vnghq.

Lagurusul este o planta

foarte rezistentl, fnsa fertilizarea excesivz cu azot
poate provoca ruperea
firelor de iarbi ~ipllirea
culorii sale verde-cenu~iu.
Din acest rnotiv, adrninistrafi-i nurnai la plantare
pufin ingri$arnlnt organic
cu fain8 de coarne.

CARTEA

GRUPA 7

154

Gridinirit iscusit

I
1

Primcivara devreme,
cump&ragiseminfe, sau lh
luna mai, raaduri compacte,
Inatoase, cu frunze verzi.

Nu curnp&rafl,plante eu
I h r i firavi, frunze ofilite sau
seminte vechi.

'in locuin@mu din aprilie intrun strat rece. krninfele germineazi la tempratura de
15" C. De la lnceputul lui mi
plantafi in strat rHsadurile

e Soare deplin. Se dezvolta pi

fnflorqte cel mai frumos i n
locuri insorite.
Sol cu bung permeabilitate,
cu humus. Se dezvolta
deosebit de bine lintr-un sol
upor acid, Tn permanenfa
reavcin.

Putefi infrumuseta stratul

de legume plantand calapar
printre rdnduri. Planta cu
cerinfe modeste de fertilizare
nu Tmpiedica dezvoltarea
legumelor.
Se poate transplants pi in
prioada de Rflorire.

plantete. Sprijinifi cu tutori

soiurile Pnalte. Infig@ un
Mrup in p a d n t pi leg@
tulpina de acesta Irtlngat
jm).indepZrtafi continuu
florile trecute.

koatere dfn sd
Tnainte de primek Onghefuri,
%ate$ plantele din sol $i
cornpostafi-le. AfAnaJi, apoi

~
Planta este vulnerabila la
flinare. Pe fruhze, lcistari pi
boboci apare un strat fainos. hdepgrtafi plantele
bolnave sau stropifi-le cu
pesticide.

ISBN 97&969-&7m2-8-1

Rapsodie galbena'
S W a n a de gdaki hflorqte jh culori schpitoare pihi

Pn timp ce h i a n a (Solidago
vjpurea) autohtonH gi pe
meleagurile noasue nu se culuvii
in grzdini, din speciile sdbatice
arnericane s-au ameliorat soiuri
aspectuoase. Nuan~elelor de
galben-aprins produc la sfhgitul
Gerii ef&te coloristice intense in
gtfidini.
Alituri de b n u n M e
Toate soiurile ob@ute p m
?ncru+are dezvolti? frunzig dens
pe tulpini inalte de 50-80 un,
(Solidago mesia) se dezvolt;
precurn gi inflorescente indesate, inflorescenge grafioasede culoare
puternic ramificate, de diferite
galben-auriu. Planta i n d d de
60 crn inflorqte din august p h 9
forme: de la cele rigid erecte la
cele lejer aplecate. Au o form;
in septembrie.
lax& degajatii soiurile:
,Goldenmosan, asemhinator
rnimozei, ,,Golden Shower" gal- UNDE SE PLANT^?
ben-bchis si "Golden Gate" dben-deschil. Sunt rigid erecteein
Shziana de @M
este o planschimb, mhunchiurile plate de
t i per& extrem de
flori ale soiului ,Strahlenkronen. nepretengoasii, p&&d multe
,,Goldwedelnare flori galben-pal din c a l i w e varietiigor d b a gi Pnflorqte tirnpuriu si Indetice. Se pot h d n i des, de exernlungat.
plu efective sdbtidte ale MPe tulpinile albasuu-albui,
enei canadiene (Solidago canaasemiWtoare &mei ale
densis), pe terasarnente de cale
s$nzienei cu fiurue alb&uii
fkrad sau pe munfii de sterii
minier.
S k i a n a de g & W prefed
M
e naturale ale W n i i ,
pZ+ care sunt mai p u ~ ingrin
jite. fn vecinztatea ei plantag
perene dbatice gi specii de i a r b

perene s d u q t e prin culorile

sale galbene de K&.Av& inG
grijfca plantele perene cb o
crqere vigur& &
nu-$
i
domine vecinii mai dabi.
Maria de & d i n gse poate
dezvolta optim tn hdad stra-

C
Pwioada de plantare: primavara. AfAnati solul cu furca de
sapat la o addncime de 20-25 an,
de indatl ce solul devine cultivabil.

AmelioraJi prin adaus de corn

post sdul f o a m compact, cal
sau cu nisipuri migchtoare.
incorporati-l la suprafata solului.

2
caros

tului de borsednalji sau

h fip arbqtilor
garduri.

S h i a n a de @din5 este o
hare M durabii iar c u l d
h faza de boboc poate fi pi o
frurnoas5 floare uscad

nia (Tirhonia rotundifblia),

dalia (Dahlia) ~irudbechii
(Rudbeckia firlgida)).
Se poate valorifica bine In fip
zidurilor gi a arbqfior fn tonalitzji btunecate. Plante de acornpaniament aspectuoase Pi pot fi
lerburile 0-entale,
idel
rneiul (~anicumvirganun) sau
trestia ( C a l "m u s x acuriflora)

CE SE 'LANTEAU"~?

Nuanjele d i p i t o m variind de
la galben-lhn$ie la auriu-prof&d se pouivesc bine deopotrivZ tonalidgor albastre, rosului
de fbc si culorii aramei cu idlexiuni portocalii. DatoritZ caractenrlui buiac similar, s$nziana de
g d i poate
~ fi o plant5 asociad
adecvad perenelor dbatice, ca
de exem~luechinacea
(Echnaceapurpurea), menta
decoratis (Monarda) ~iheleniurn (Helenium).
Sihziana de g & b H arat5 hrnos gi alinaturi de p h d e viiratice Pnalte, printre care &ciuSoid ,GsMemmtosa*
mkesele (Zinnia elegans), rim-

4lpati gfopi de plantare la

distanle de 45-50 cm.
Umpleti-de cu a@ ~i lasafi apa sa
se scurg5. Udati plantele din
ghivece.

Vara, pe vreme secetoad,

uda$ plantele. LegaJi soiurile
inalte de bete de bambus sau
sprijinw-le cu par;

Scoatai sdnziana de grading

din ghivece. Afanati-i balotul
radacinii$ plantag-o. Udati phnta

CARTEA

GRUPA7

155

Gridinirit iscusit p

e Primlvara, cumparafi
B8nziene de gridini y u
yplinufe, cum se mai numesc,
h ghivece suficient de mari.
dlegqi plante compacte,
rlnitoase, cu mulp lastari
rcurfi ~iviguroyi.
Nu curnparaji plante cu

Expunere direct5 la soare,

penumbra. Preferi soarele
intens, dar se dezvolti ~iin
penumbra.

Se extinde rapid datorita

drajonilor de radkina.
Divizafi-o Tn mai multe plrfi o
data la doi-trei ani.

So1 cu bung permeabilitate,

bogat i n substanfe nutritive.
Solul s l fie uniform reavin yi,
dacl este posibil, granular.

Atrage albinele, fluturii yi

alte insecte folositoare. Nu
folosifi in apropierea plantei
hsecticide.

PRIMAVARA

VARA

Plantare ai diviziye

M k e

Cea mai adecvati perioadi de

plantare. Divizafi exemplarele
mai varstnice sau reprodrrcefi
planta prin buta~i.Seminafi
seminfele sanzienei de griding, dar nu contafi pe
inflorirea ei decaiZ anul urmitor.

Pe vreme seetoas& udafi

abundent, pentru ca plantde
s i infloread bogat. Sprijinifi
soiurik inalte cu bee sau pari

TOAMNA

Tiiderep'fertiizars
Tsiafi llstarii cu flori trecute,
pe c8t posibil, inainte de meturizarea seminjelor (stAnga1,
altminteri planta se va inmub.
excesiv. Inainte de venirea
ingheplui, tiiafi planta la o
palma de sol. Mulrifi solul cu
compost. Nu se impune proteqie contra ?ngh@ului.

Pe vreme caldSi de varfi, Tn

locuri uscate se pot tnmulfi
ciupercile fainat%. Frunzele
yi mugurii sunt nipidifi de
un strat cenuyiu-albicios. Ca
prevenfie udafi sistematic ~i
stropifi plantele cu fierturi
de coada-calului. Pndephrtafi piflile vegetale infectate.

E=p
E
5 .g 8

2;
-! a >
.=gii,g
' ~ 8
Baa.

*of

Gridinririt iscusit

I
1

Cumpiit%@primavara sau
toamna r W u r i la ghiveci,
vigur~am,far2 flori.

Nu cump&r@ rasaduri
bolnave, slabe, ingalbenite
sau cu frunze patate.
0

Soare direct. Preferil

locurile cu scare, calde, ferite.

Ramifka$ile cu seminte
frumoase pot fi ushate ~i
pastrate tn vazi fiind foarte
decorative.

Sol prmeabil, bogat I n

substan@ nutritive, care
poate fi ~i
bogat Tn pietri~.
Tolereaza bine ~i
seceta.

AceastZj perenH poate fi

hmulfiG ~iprin seminare.
Seminjele pot fi procurate din
magazinele de specialitate.

-_
PRibai3vARA
Plant8I.esi fnmu&h
Incephd din aprilie plantali
rasadurile in grading. Pentru
inrnulqre xoatefi plantele mai
Mtrane, divizati-le gi replantati-le. Sernlnati semintele in
lBzi pline cu pamant de sem&nat ~iqezati-le in risadnite

(stdnga, jos). Dup3 incolfire

transplantati rasadurile in
ghivece de 0 8 crn $ avzati-le
htr-un loc cald, Tn gradini.

Uduvr
Udad abuMlmt pe timp de
secetS tndelungati.

Asfodeline poate fi plantata ~i

toarnna. Rasadurile sendnate
re planteaza acurn la locul
lor definitiv. Acoperiv planta
Dmpotriva ingheului cu
vrwscuri.

1
I

Rareori poate fi atacati dt:

nematozi. Pe frunze apar
Pete galbene sau mar0
delimitate de nervura frunI zei, apoi frunzele se usci.
I TndepZjrtafi frunzele contarninate, Tn caz de
contaminare gravi distrugeti planta. Nu plantafi
asfodeline Tn acela~iloc
imp de citiva ani.

PLANTARE SI ~NGRIJIRE
3

ACCESORII: O seminfe de btinuti

2 grebla O plantator

B;inu#i i'fi revam2 Horde p h e de h m e c de prima'vara

pihi toamna.

f u r d de Gpa.,

,,,..post

VARIET~TI
B h u j i i sau piidujele repraint5
specia bienals ameliorat5 a florilor sdbatice cu acelqi nume.
Frunzele sale de un verde fraged,
ovoide sau in formii de spatula
formeaG rozete dense. h~iil~imea
plantei este de 10-20 cm.
Florile sunt deosebit de mari,
diametrul lor, in funcfie de soi,
Vas de prima'yiva"
poate ajunge gi pin5 la
7 cm; sunt semiinvoalte sau dens
virf ropu. Urmkoarele soiuri au
invoalte, de culoare alb5, roz,
petale tubulare. .Roggli" se
rosie sau bicolore.
remarc5 printr-o aldtuire comIn comerr se gkesc numepact& cu flori de marime mijlor o s e serii, care sunt v h d u t e
pocrivit diferitelor soiuri sau
cie gi involte, ,,Pomponette7'are
o inzljime mai mare gi se disdrept amestecuri. Florile cu o
corol5 median5 galbeng ale soiu- tinge prin flori dense in form5
lui ,,Rushern sunt semiinvoalte.
de pompoane. In privin~aconSe aseamiin5 intrudrva cu
stitujiei sale, ,,Tasso" este un soi
banujii sdbatici, dar florile lor
asemhStor, dar dispune de flori
sunt mult mai indesate. Soiul
mai mari. Diametrul florilor
soiului ,,Robellan poate atinge
,,Teppichn este mai scund gi
cregte foarte uniform. Seria se
5 cm, gsindu-se in comeq in
c a r a c t e r i d prin flori invoalte
culoare rogu-somon. Recordul
frumoase. ,,Habaneran are flori
este dejinut de ,,Super Enorma"
mari, dens invoalte, existind in
cu florile sale cu un diarnetru de
trei culori de bazii, precum gi
6-7 cm, flori sferice gi extrem de
intr-o variants cu flori albe cu
dense.

I
&up'

q i i da'turide lalele

tive simple, formind un covor

vegetal.
Pe morminte se plant& in
general in vase; este totodatii gi o
plants excelentii pentru completarea golurilor din straturi.
f n "as, banujii pot impodobi
terasa, balconul sau intrarea in
casz, asigurind un decor floral
timpuriu.

Constituie o asociere dasid

de &orI gi & bordnrgL Datorid

rrnetelor de frunzescunde pot fi
klasifi bine drept p h t e de

h d u r ? i (planre de hadrare).
E u Mnu* re p a r e amenaja ji
rn m a t cu m o c k dean-

florii de n u - d u i t a (Mymotis
syhrica) sau a pameldor (Viola
wittr&kia x) d b roz,
~ rqii,
dbastre a u vi&te.
Sum p l m vecine
~
wonidmhi-se d e n t cu bhuyii

plantele cu bulbi, de exemplu

gofranul alb, albastru sau violet

(Crocusx), zambilele albe, roz,
rogii, albastre sau violete
(Hyacinrhus orientalis), narcisele albe, alb-roz sau galbene
(Narcisus x) gi cu excepjia
lalelei albastre, lalelele de toate
celelalte culori (specii gi hibrizi
de Tulipa).

Semsnafi rar seminfele.

Acoperifi-le cu pufin pZimant.
'resafi sernintele Tn sol ~istropifi
8olulprin pulverizare.

Pe vreme uxati, udag plantufele. Protejafi-le de melci:

amplasafi obstacole pentru melci.

CARTEA

GRUPA 7

Gridinirit iscusit

CumNrafi serninfe .
proaspete sau plante
cornpacte $isinatoase.
Exarninafi plantele, s3 nu
poarte sernnele paduchilor de
frunza sau ale fainarii.
Nu cumpgrafi serninfe vechi
sau plante firave, cu frunze
galbene.

Soare depfin, penumbra.

Inflorege deopotrivg i n locuri
Tnsorite $i
I n penumbra.

157

., ..

Se poate transplanta ~iI n

perioada de inflorire deplini,
fara a suferi vreo vatamare.
Astfel se pot armoniza culorile
florilor.
Cultivate R prealabil i n mod
corespunzator, citeva dintre
soiuri inflorex parfial Tn prima
toamna de la plantare.

Sol bogat Tn substanfe

nutritive, eventual calcaros,
dar care nu se usuca repede.
Pe vrerne uscata planta
necesita rnulta apa.

mngrijire tot an uf

PRIMAVARA
Plantare
Plantafi planteletinere crescute
personal sau cumparate, la distante de 20 cm.
VARA

Semzlnare
in perioada dintre mijlocul lui
iunie $imijlocul lui iulie seminafi semintele intr-un strat

umbros sau h rasadnifa.

Acoperiti seminfele cu foarte
pufin pZmant, presafi-le $i
udati-le. 0 alti posibilitate estp
seminarea In IBzi, 'in locuinfa,
In luna august (stiinga, jos) ~i
cregterea plantelor la temperatura de 18C. De indata ce apar
frunzele, transplantati plantufete 'in ghivece.

Pe binufi poate apirea din

cauza umezelii excesive a
aerului mucegaiul cenupiu.
ciupercaacopera cu
pelicul5 cenu~iu-deschis
tulpinile ~ifrunzele, care in
cele din urma putrezesc.

TOAMNA
Transplanare $1 ~ m t m i cone
tra inghefului

Transplantafi plantufele viguroase Tnca din cursul toamnei la

locurile lor definitive. Acoperifi
rasadurile din rasadnifi cu o
plad de sticlh, iar pe cele din
strat cu ramuri de brad.

Distrugefi parfile vegetale

infectate. Evitafi ca apa s i

ajunga in timpul udarii ~ipe
partile superioare ale plantei.

Covor de dori galben-auriu

Florile padimate ale ciucqoarei par a fi mici luminescente deasupra fi.unzelorphloase, verde-cenq i u .

VARIET@I

Ciucu~oaraf o r m 4 un covor
vegetal de m i d indyime ce se
extinde puternic. Partea inferioad
a plantelor se lignifid. Frunzele
inguste,
cenugii sunt aspectuoase
tot timpul anului, doar primiivara
dispar aproape complet sub
mul~irneaflorilor umbel5 de
culoare galben-auriu. Florile au
un miros discret de miere gi din
aceasd c a u 5 sunt foarte frecventare de insecte.
A
l
p
u
m saxatile, cu o indjime
de 25-40 cm, are soiuri de @din%
foarte frumoase. ,,Citrinummare
flori galben-lk%e de tonalitate
pal& iar ,,Goldkugel" gi
,,Compacturn", cu o indFime de
doar 20 cm au flori galben-auriu.
A
l
p
m montanum cu
indjimea sa de 15 cm este mai
scundz, dar, in aprilie pi mai, florile sale galben-auriu apar cu
aceiqi abundenf5 pe tulpinile
culcate pe p h i n t .

Alyssum montanum

--

UNDE SE P L A N T E ~ ?
-.

Ciucugoara, f o r m h d un covor
parfurnat, de un galben strducitor, este o pland ce poate fi utilizad foarte divers.
G&a
alpin5 este un loc
ideal pentru aceast5 plant5
inddgind soarele. Potopul galben de flori crescut pe pietre sau
pe pere~iistincilor ace deosebit
de aspectuos.
N5pHdqte repede cu florile
sale ~i pantele cu sol uscat.
Aceast5 plant5 peren5
nepreten~ioas5se dezvold p h 5 pi
Pn criipaturile zidurilor uscate.
Planta~i-ointre pietre i n d la
conscruc~iazidului.
In bordurile straturilor de
flori este adecvatii mai ales
Alyssum montanum. Poteca din
grsdini poate fi impodobita, de
asemenea, cu ciucugoad sau cu
alte perene formind un covor
vegetal. THiaFi regulat soiurile
inalre.

Aldturi de brum;irele8i aubrieta ?o gragradina

alpind

CE SE-P

AMWIU?

Asociari ciucu5oara cu alte plante

perene formhd covor vegital ,si
inflorind primivara, dintre care
niciuna nu posed5 flori galbene de
o tonalitateatit de cald;
Se poate obfine un efect puternic de contrast, planthd al5turi
de ciucqoar5 aubrieta (Aubriera
x) in nuanFe albastre sau violete,
sau brumsrele (Phlox panicdata)
de culoare ropu-carmin. h a t 5 frumos alaturi de perene de culoare
albastri, de exemplu sthjenel (Iris
barbara nana) sau floarea de numa-uita (Myosoris sylvarica).
Ciucu~oaracreeazi o atmosferi
de prirnivarii al5turi de plante
parhmate, ca de exemplu
@ d r i p (Arabis caucasica) sau
lilicelele vqnic verzi (Iberis sempervirens).

Prin plantarea ciucqoarei l h g i

ldele ro~iicu inflorire drzie
fldiPa-x) Si muscari albqtri
( ~ & c a r armeniacum),
i
se poate
realiza un triptic deosebit de
arrnonios.

3 Extrageti cu grija plantele din

1 3 ghivece. Risfiraji usor

radikinile, daca ar fi deveni pisloase ~iprea incdlcite.

presali-l bine ~iudali-I.

F d

II

Se reproduce prin bu-i.

Primavara, taiafi lhstari f W
flori, lungi de 10 cm, indepirtafi-le frunzele ~iplantafi-i in grupuri de cate treicinci in ghivece confinlnd
un amestec de turba $i nisip.
Amplasafi ghivecele Tntr-un
loc luminos, dar nu la soare.
Transplantafi-le In grading
dupa ce s-au inradgcinat.

0 Primivara sau toamna,

eump&ra# plante compact@,
In ghiveci. Primivara
kvreme, putefi cumpira 9
seminte.
Nu cumparsrfi ptante cu
, frunze ofilite, tngilbenite s4g
1
I @anted l n d semne de
I
putrezire.
'

..
1I

11

Soare deplin. Se dezvolti

optim i n locurile Tnsorite.
Suporta bine canicula.
Sol cu buns permeabilitate,
care poate f i Grac i n substanJe nutritive $iuscat. In soluri
. gompacte $iumede planta
poate lesne putrezi.

Planta dezvolt3 r i d i d n i l
pivotantS, de aceea se
divizeaza greu. Tnmulfifi-o
prin b u t a ~sau
i semanare.

PRIMAVARA

VARA

S d n a r e @ plantare
incepi4nd din martie, semanati
semintele Tntr-o ladl @) ~i
mentineti-le ?numezeala uniforma, la temperaturi cuprinse
Tntre 21-24 "C. Semintele
necesita aproximativ trei saptamlni pentru a germina. in
aceastti perioada plantali ~i
raadurile cumparate.

T&km
Tndepartati ptiflile ofilite,
&el planta se mentine compacts $ise poate evita formarea seminwlor. Pentru a
stimula crqterea m e i
plante perene, administrati-i
'ingragBmlnt chimic complex.

Plantele prea b i t r l n e se
pot intineri daca d u p i
Tnflorire le scurtati la 5-10 crn
de sol.

I
Perioada optima de plantare.
Planta se tnradicineaza bine,
5ar primavara urmatoare va
trrflori abundent. Ciucu~oara
este reeistentfi la Tnghe ~i
poate ramlne Tn acela$ loc
timp de ani de zile.

Ciucqoara este sensibila la

solul compact tn care apa
stagned. In acest caz poate
fi atacat&de putrezirea
radacinilor litulpinilor.
Simptomele bolii: fr~wtzeli
tulpini galbene, care putrezesc
$ pier. Scoateti planta din
pamlnt $iamenajati In sol un
strat de drenaj MU plantati ciu1 cusoarele sau albftele Tntr-un

kAtractie albastri

PLANTARE $1 ~NGRIJIRE

ACCESORII: U rasaduri d e r n ~ r u t la
i ghiveci U compost U furca
d e s i p a t 3 plantator El material de mulcire

Pe tulpina ramificatia mirufeilnfloresc siipt;imhni in

fir florile albastre.

Mlny;l &ne
fidliei
phtelor cu fkud wp6,
tulpina si b
k sum
acoperife cu peri. Florile dbastru-viai se a s a m i i d cu cele ale
florii de nu-&-&a.
S e a Ancihusa amea este
o peren5 h r a t i v 5 cu via*
s c 6 . Poate atinge fndfimea
de 1,2 m. Soiurile ,Loddon
Royalist" pi ,Dropmoren,
fnalte de 80-120 cm, au flori
de culoare albastru-genjianli.
Soiurile ,,Royal Blue" pi ,Little
John" sunt scunde, de numai
40-60 cm.
Specia ARchulpa capensis
este numit3 fn multe locuri pi
,nu-mS-uim de v d " . Culoarea florilor a t e mai deschisg,
are kunze fnguste pi a t e tnaldi
de doar 25-50 cm. Soiurile
,Firmament9' respectiv ,Blaua
Vogel" au flori albastru-vioi,
iar soiul ,&ban flori albe.

Perioada de plantare: primavara timpuriu. Afdnati solul,

inlaturati buruienile ~i pietrele,
apoi adaugati-i compost.

UNDE SE PLANTEAZ~
Plantafi miruplPn smmri
expuge la mate, 'in sol &c,
cu h w w .
SptziaM-reprezint?i un hnda idea pentru floriie a n d scunde, dar
poate fi plantad g i ca plant3
intermediarg Intre perenc
fnalte ce Moresc am.Florile
dbastre, atrducitoare, plantate
fn grup a u wlitar se vor evidenfia bine fn fip unui grad
simplu de lunn sau a mlli zid
de pia& Este &me imporran& a i p m e a soldui wcsp
prmeabii, deoarece In sol
medp h m se d e t e r i e
&p p a sfpad de nisip

% p h d ei pxpuri, iar Pn
bard~ui,Pn hduri. A w e
plante tndndesav
se d&-vol&
qth$hvasesaulbide
&ri pe balcmme. Se pmeazi%
penuu flori t h t e gi s m t
fa10site PR bu&re pesuip de
&&

CE SE

Anchusa capensis poate fi

)mm~ T U W I ?plantat2
Ian@ alte plante

M i p repr&d planta ample~nencda &ritelor Bori

albe, gdbene, roz sau q i i .
fn eaeatatli paene Pasorite
mirup p t e fi planad dgturi
de mac @%pwer orienmleS,
s t & x j e d & I t (Ids barbam elatiar] sau in de N d o n n e
(Emim &a=).

anu& scunde precum

crsijele (Tageres), sdnteiu5ele
(Phlox drummondii), lonas
(Lonas annua) sau ciucupoarele

(Lobulariamaririma).

b C n - & ~

f l m r h d l w t r e m a minunat
plagwm &a@ ffomis (PManzis

prkddd &cdu'h B i p ddisagj,

Mhga
tek

w a dintre plan-

i&xkd-e
ale lxamdo-

'

Sipati pentru fiecare planta

cdte o groapa la fel de addncs
~i putin mai lata decdt ghiveciul.
Distanta dintre plante: 25-40 cm.

4 Cumparati la inceputtd
m e r i i plante perena
there, anuale, cultivate
pealabil sau seminte pentru
s~manareaplantelor anuale.
N u cumpirafi plante cu frunra galbene sau patate, sau
plante ale caror radacini au i e ~ i t
--in orificiile de xurgere a apei.

.-

Soare, penumbra. Prefera

locurile expuse la soare, tnsa
speciile anuale se dezvolta ~iI n
locurile semiumbroase.

l
Sol permeabil. indeosebi
iarna, nu tolereaza solul
compact, md.

l
Soiurile rnai inalte, mai ales
i n regiunile vdntoase, trebuk
aracite.

e M i r u p dezvolta multe
plantup netipice. Scoateti
surplusul de plante din strat,
ca planta sa nu se
silbiiticeaxa prea tare.

Ingriire tot an ul

'1

PRIMAVARA
Semiinare @ plantere
In martie ~iaprilie semanati
semintele i n lgzi de Tnmultire,
i n sol umed 00s). Acoperiti
lada cu folie de plastic ~i
asezafi-o i n loc luminos, la 18 "C,
Transplantali la mijlocul lui
mai rasadurileIn gridina.

fngrijire
Pentru stimularea tnfloririi
abvndente tundefi speciile
anuale ~ipe cele perene dupa
prima tnflorim. Pe timp de
seceti udafi plantele abundent.

TOAMNA
Pme@e lhpotfiva
fngh@tIuI
Toamna scoatqi din straturi #i
compostaji plantele anuale.
Tiiati tulpinile perenelor deasupra suprafetei solului gi
acoperiti-Ie Tmpotriva
Tngheului ~iumiditatii cu
crengi de brad.

Mirufa, i n special specia

Anchusa capensis poate
fi atacata de pgduchii de
frunzi. Acegi diunatori
marunji sug seva tulpinii,
frunzelor Si bobocilor, astfel lastarii se deformeara.
Spalati plantele cu ap3 sau
stropiji-le cu solutie-sgpun-

L. .IATURI DE FLORl $1
PLANTE DE B O R D U ~

GRUPA 7

Flori galbene, trainice

Rudbechia (ruji'

./ ingrijire simpla
,-

pentru flori
taiate

stane nutritive

d
,N

.I_

a Cumparafi la Tnceputul

a Soare direct. Se dezvoltg cel

primiverii seminfe, sau la

rnijlocul lui mai risaduri la
ghiveci. Alegefi plante
guroase, ramificate, cu
,ddicina dezvoltati.
a Nu cumparafi plante
alungite, cu frunze
"'~enitesau pitate.

mai bine in locuri calde, ferite.

a 501 mijlociu, cu humus.

a Seminfele pistrate in loc

Pastrati solul uniform umed,

dar nu foarte ud, ~ifertilizati
@mlneul regulat.

uscat ~iintunecos T$i pistre&+%

capacitatea de germinare
chiar ~itimp de trei ani.

II(.. - Ala

Lmwingr+@-e
tot an ul

PRIMAVARA

Semanam si plantare

T a i a f i florile la deschiderea
totali ~i scurtafi des tulpina
florilor din vazi prin tiiere
oblici.

ae la mljlocul IUI mal, la distanfa de 30 cm Tntre plante.

In martie sau aprilie seminafi

semintelein cad. Repicafi ! !%
! !!
risadurile o singuri daa.
ingrijim
Pistrati S O ~ U uniform
~
umed ~i
Risadurile cumparate sau
fefiilizati Mmlntul regulat.
plantele crescute personalse
piantead in gradin3 incepdnd Tulpina Soiurilor bake &e
deseori firava, astfel necesita
aricire (Wnga, jos). Tiiafi
regulat florile ofilite.

Adunarea florilor

Rujii Tnfloresc p l n i la sosirea

primului ger, la sfaqitul lui
octombrie. Scoatefi din
pimlnt ~icompostafi
ridicinile Fnghefate.

Pe vreme ploioasa, rudbechia poate fi atacata de pe- I

ronospora, pe dosul frunzelor formdndu-se un strat
de mucegai alb-cenu~iu.Pe
fafa frunzelor sunt vizibile
doar Pete gerse. Kdepirtali ~idistrugefi frunzele
contaminate. Pentru combatere nu sunt necesare

II

son~3ads~
puurn~nriizuny n3 (rsroijr~$E ~ uaJ UJEUJO I ! ~ J E ~
0

tive in stratul
Prin silueta sa in teresan t i
9i culoarea fiunzifului siu
autumnal, molinia poate
reprezenta un punct de
atracge al gridinii.

Molinia face parte din caregoria

ierburilor autohrone cu cre,tterc
tufoasa. Se d ~ o l toprim
i
in soluri
sirace in substanle nutritive, pe
d m p i e , pe m d u l lacurilor zi in
liziera cringurilor. Ti sunr caractrristice frunzele relativ scurte deasupra cirora se inalyi tulpinile florale. I'enrru cultivarea in gridini
sunr adcarate d o u i specii, ambele
lastiresc la sfiqitul lui aprilie.
M o f i ~ aarundinacea f o r n i e i
minunchiuri inguste de iarbi ce
crest? p i n i la injlyimca de 50 cm.
insi intlorescenyele sale, a p i d n d
din iunie pin5 in august, pot
ajunge chiar zi pin3 la indyimea de

Molinia arundinacea, toamna

m
Molinia caerulea ,,Variegatan

2 ni. Toamn'~,planra are culoare

brun-auriu, foartc imprcsionanti.
Soiul ..Karl Foerster" are frunze
late, verde-inchis ,ri izi mcnyinc
frunzizul aurumnal multi \8rmie.
,.Transparentn esre foarte gralios,
,,Windspieln esre un soi rezisrcnr,
are rulpini verde-inchis ,ri inflorescenye in ciorchini ramificayi.
Molinia caerulea are o talie
mult mai scundi. Frunzele sale
sunr in majoritate verde-dbistrui,
rulpinile florale apar din august
p i n i in scptembrie. Demulr, era
folositi la curarirea pipelor.
Frunzi,rul S ~ Lautumnal
I
variazi de
la galben la brun-roziaric. Esre un
soi estinzindu-se larg pe sol, moriv
din care cstc h u n i acopcritoare de
sol. Soiul ,,Moorhexen are o
inilri~nedc 20-70 cm, avind o
consrituyie ingusri $i crecti.
,,Kotschopf' crqte pin3 la
inilrimea de 40-70 cm. Virfurile
frunzelor salc sc coloreazi inci la
incepurul anului in rap.
, . S ~ ~ ~ I ~ ~ C I ~ arc
Q LoI Cinilrimc
I I C " dc
40-80 cm, rcma~cindu-.\cpri11
rulpini t1or:lle dispusc uniform dcasupra m5nunchiurilor dc frunzc,

Molinia caerulea roamna ofera o privelipe fermecitoare

aseminitor unui foc de artificii.

Molir~iacaerul~,a,,Variegata" se
disringc prin frunze ornate cu
dungi de culoare galben-viu zi are
o inilrimc de 30-50 cm.
L . .

UNDE SE PLANTEAZA?
Nepretenrionsa molinia sc podre
uriliza in m ~ ~ l r i pfcluri,
lc
in fiincyic
de aspectul exterior a1 difcrirclor
soiuri.
Plantad solitar se potrive~rcin
prirnul rind ling5 inrrarca in casi,
pe terasz sau in f a y unui zid.
Molinia arari incintiror plantar5
in grupuri in straturile de plante
perene necesitind sol de calirare
slabi. Datoriri frunzelor salc tarcare, A.lolinia caerulea .,VariegauV
poatc crea o frumoasi par5 dc cron ~ a t i din locurile din penunibri.
'roatr .\oiurile aunt adr~7~~1tc
pentru a fi planrate in liziera c r h gurilor sau - in Funclie mirirnca

spariului disponibil- pe malul

apelor.

CE SE PLANTEAZA ALATURI?

Molinia trebuie asociati cu plante

care tolereazi solul sirac in substanye nutritive.
Ambele specii ale sale sunt adecvate pentru cultivarea aliruri de
plante perene. Arari deosebir de
bine in cumpania sreluyelor scundr
(Asrcr dulnosus x), a florilor rosii
dc iarbi-grasi (Scdurn relcphiurn),
ling5 hclenium (Hc~lel~iurn
x), 8i
ruji galbeni (spccii cir Rudbeckia).
in lizierele crhgurilor planraji
molinia alzruri de saschii~(l/inca
minor). \riniri@ (Ajugil rqxans) sau
gcraniuni (spccii dc (;ernniu~n).
I'c rnalurile apelor sc poate asocis cu tlorilc alhastrc dc polcmoniL I I (1lol~-IIIOII~LIIII
~
C;ZC~LJ/L~LIIII,~,
r5cliiran (l.yr111-1~n1
s;llic.~ri;l)$i
crcru,cca (spccii dc I~ilipc~~~dul:~).

Mantati molinia in sol la

nivelul in care se aflase in
ghiveci. Urnpkti spatiul din jurul
radBcinii cu p l i d n t . Presati
pamhtul, apoi udati-I.

Mukifi pamdntul dintre

plante cu nisip sau cu un
amestec de nisip $1 xoarfB
m&runtiiBde copac.

Molinia

Gridinririt iscusit ----------i

LUMINA 51 SOL

r Soare deptin, penumbra. Se

dezvolta optim deopotriva in
locurile insorite ~iIn cele din
penumbra.
Sol drac in substanp nutritive, moderat reavan. Tolereazi
si solul ugor acid. Sunt corespunzatoare aproape toate solurile
nu pea bogate ~inu prea uwts.

PrirnXvan, ~ u i n " ~ r aplank

fi
de rnolinia viguroase si
sanitoase la container.
Informafi-vi asupra
caracteristicilor speciei.
Nu cumparafl plante cu
frunze Tngilbenite sau cu
radacina iednd din container,

PRIMAVARA
Perioada adecvatl pentru
plantare. Respectalidistanja de
plantare recornandata. Pentru
reproducerea plantei, scoatefi
din pirnant exemplarele varstnice ~idivizati-le cu cazmaua sau
cu rndna. Plantati partile

Mare $1 Were
Udafi abundent pe vreme de
seceta persistent8 (stanga).
Tiiati florile ~ipuneti-lein vaza,
de indat8 ce acestea s-au
deschis.
,I.

I.

~AMNA

Taien

Toamna se pot culege, de

asemenea, flori aspectuoase.
-

TRUCURI

Florile rnoliniei se pot

culege de vara p h i toarnna.
Este indispensabila in
buchetele de flori uscate, dar
se poate folosi si asociata
florilor tiiate proaspete.
infloregte in culori vii numai
solurile sirace.
Nu Q fertilizafi.

divizate in ghivece cu un
amestec de nisip ~ipimant.
P h i la replantarea din primavara urmatoare, amplasati-le
intr-un loc protejat.

Plantare $i divizare

11

Molinia este rezistenta la

boli si diunitori. Mucegaiul
cenugiu apare nurnai dac3
plantele cresc prea dens.
Tulpinile se frBng la bazi,
unde se formeazi un fesut
cenusiu de mucegai.
Replantafi rnolinia la distante rnai mari.

STRATURI DE FLORl51
PLANTE DE BORDURA

GRUPA 7

Plan ta pereni rezistent i a locurifor umede

iu&septem-

II

J'

bgfiiln simpla

II

se pretead pen
tru flori uiate

ampart

-,an

40-100 cm

Buchete de pimitufuri parhmate

Dintre numeroasele specii decorative ale crepqtelor se pot

alege specii de m;irime potriviti pentru fiecare gridini

VARIET~I
=

a
-

Tulpina gi floarea crerugtei, denumiti gi aglici - originari pe

pajigtile urnede - ernani gi dupa
cosire un parfum dulceag.
Frunzele robuste ale planrei
perene sunt aripate sau palmate,
inflorescenrele paniculate,
inilyindu-se deasupra frunzelor,
sunt de culoare alb-crem, roz sau
rogie pi ernani un parfurn discrer.

PrhnBvera, aflnafi profund

solul stratului. 4ternefi pe
strat compost ~iingra$im&nt cornplex din Mwg, apoi Tncorporafile uniform in sol.

Crepqca ropie ,,Elegansn

Crepqca de Kamciatca

(Filipendula kamrscharica), atinge

dimensiunile unui arbust considerabil avind inilrimea gi diametru
deopotrivi de 2-2,5 rn. Dispune
de flori rnari, inflorescenrele sale
paniculate alb-crem apar din iulie
pin5 in august.
Crepqca h a l d (Filipendula
rubra) cregte pins la indrirnea de
1-1,8 m gi infloreste in iunie gi
iulie. Florile roz sau rogii emani
un parfum puternic.
Soiul ,,Venustan are flori roz, in
[imp ce soiul ,,Venusta
Magnifica" se remard prin flori
deosebit de mari, de culoare rogucarmin.

Creppca de dmp ,,Aurea "

ACCESORII: P rasaduri de cretusca Q cazma P compost Q ingra

gamiint organic complex Q plantator Q materiale de acoperire

Crepqca de dmp ala'tw. de flori de riichitan

Crepqca rofie (Filipendula
purpurea) are flori roz-inchis sau
rogu-carmin ce infloresc in iunie.
lnilrimea sa este de 80-100 cm.
Soiuri sale cunoscute sunr
,,ElegansVgi ,,AIbam,cu flori albe.
Creppca roz (Filkenduh
palmara), cu flori roz-pal, are o
inidrime variind intre 30 gi 100 crn,
gi infloregte din iunie p i n i in
august. Un soi inddgit este
,,Nanan, de numai 30-50 cm, cu
flori roz, abundente.
Crde &p (Filipendula
ulmaria) inflorqte din iulie p i n i in
seprernbrie, are flori alb-crem gi o
indilcime variind intre 50 si 200 cm.
Un soi aspectuos a1 acesteia este
,,Plenan, cu flori invoalte.
Crepqca comunii (Filipendula
vulgaris)
este cea rnai scundi
"
specie, nedepigind indrimea de
30-60 cm. Diferi rnulr de celelalte specii prin ridicinile sale
tuberizate, ingrosate. Frunzele
aseminitoare ferigilor
sunt dispuse
intr-o rozeti deasu~rasolului. Are
flori albui ce apar in iunie gi iulie.
Soiuri consacrate sunt ,,Plenax gi
,,Roseam.

----

UNDE SE P L A N T E ~ ?
Creyugca a t e planta gddinilor
naturiste.
De-a lungul unui lac sau
p h i u , in penurnbra, toate speci-

ile, cu excepria crerugtei comune,

se dezvolti optirn.
Cre~ugcade Karnciatca necesiti
un spa+ larg.
Crepgca de camp poate fi
Iisati s i se silbaticeasci in zone
ml+tinoase, unde adincimea
apei este de cel mult 3 cm.
Toate speciile sunt foarte aspectuoase cultivate in partea median5
gi poscerioari a srraturilor de borduri situate I n penumbrg, excep;ie kcind doar crerugca comuni,
care este in schimb, potrivid in
straturile de borduri insorite, cu
sol calcaros sau in gddinile alpine.

Asociari crerugca cu planre cu

cerinje similare.
Pe terenurile umede, sunt
aspeccuoase alituri de creyugca

crinul galben (Hemerocallis),

stinjenelul (Iris pseudacorus),
stinjenelul siberian (Iris sibirica),
crinul de toamni (specii de
Hosra), lisimachia [Lysimachia
puncrara), tradescantia
(Tradescanria andersoniana). si
richiranul (Lyrhrum saliaria).
Asociari crepqca comunii cu
inul peren (Linuh perenne),
opirelul (Lychnis coronaria),
mugcata-dracului (Scabiosa caucas i a ) gi piiugul (Fesruca cinerea).

ingra~imlntinca o dau.
hgra$~rn~ntul
solid se incorporeaz&Tn sd, iar solutiile nutritiw

Upaji gropi de plantare la

distanfe dde 40-100 cm. fnainte
de plantare, udati bine plantele.

j
.
'

Gridinsit iscusit1I

u
necesit5 o umiditate mai mare
a solului. Se dezvolta optim
Tntr-un loc ricoros.
Sol reavgn, bogat 'in subcompact, argilos, cu humus.

1ngrijirr tot an ul

)..,. .-,.,...
*

- -

GIMAVARA
plantare si ferti~izare
Perioada adecvati plantirii.
Administrafi Tngra~arnant
organic $icompost exemplarelor plantate anterior.
~ u l c i fsolul
i
din jurul
~lantelor.

VARA
m i r e

Q IMP AB/IMP SRL

I-.

Plantele provenind din

autoreproducerea soiurilor cu
frunzi~galben nu vor avea
decdt frunze verzi. Taind
florile trecute, impiedicati
raspdndirea seminfelor.
In locurile urnbrorrsesoiurile
inalte se aplead. in straturi Etute de vdnt, sprijinifi plantele.

-t

.
I
I
.

atiptiimdnal. Mulcifi solul,

~ e n t r ua-I mentine reavzn.
in mai, administrati Inca
pufin Tngra@mdntartificial
complex. Sprijinifi plantele
Tn crestere de tutori.

TOAMNA
lernare $i divizare
lnainte de venirea
inghefului, tiiafi listarii la o
palrng de so]. PIantek
se pot
reproduce prin divizare.
Dupa tiiierea plantelor, dezgropafi balotul ridicinii si
divizafi-l cu un cufit ascufit
In mai multe p i @ (stings).
Replantali paflile divizate in
sol reavln.

Infestarea cu ciuperci din

genul Ramularia se poate
recunoagte dupa petele brungalbeniu, cu
de
nuanfa deschisaaparute pe
frunze. Mai tarziu, frunzigul
se brunifica. Boala ameninti
i a i ales plantele slibite, plan3te in loc necorespunzator.
Deoarece ciuperca ierneazi in
sol,indepartati de pe
?i

ISBN 978-963-86092-8-1

wqrunuad ui E A ~ J E J los
O ~ap
~ ~~ J E O J ~ J ~ ~

Min una te guleraje florale

ACCESORII: P urzici decorative la ghiveci P cazma
sau g u n o i d e grajd m a t u r 1;1I f u r d O plantator

Fforifepi fiunzefe decorative ale urzicii sdbatice sun t

podoaba gridinifor umbroase.

Urzica dccorari\,i are frunze

cot-diformc, cu creioniri caracrrristice '11-gintiisau albr, ~i
flori albc, galbene sau p u r p i ~ r i i
care forrneazi gulera,cc floralc
la subsuoara frunzelor.
Urzici moarti cu flori galbene (Lamiast!-urn galeohclololl) infloresre din mai p i n 2 in
iulie 8i este indrzgiri datoriri
florilor ei galbene. S o i ~ ~dccori
rarive sunr ,,Floreririnurnn ~i
,,Silberreppicli" (30-25 em).
Soiurile ,,I<onsdorf" >i ,,Variegaruni" aring doar inillinlea d e
15 e m .
Urzica moarti mozaicati
(l,a~iiiurnr i ~ a c u l a r ~ ~ rarc
r i ) mai
mulrc soiuri, fiecare d e aprox.
Nancv" '111 tlori albe. Sunr d e
culoare roz soiurile ,.Roseum",
,,Shell Pink" >i ,,Silbergroschen", care circulz +i suh
dcnumirea de ,,Beacon Sil\~er".
Soiul ,,ChequersVesrc dc
culoare I-oz-violet-vioi, iar
,,Argenrurn" ,ci ,,Red Nancy"
au flori rosii.

Soiul alb ,,Albumw

Uni& moarti cu florigalbene

compost

Perioada de plantare: toar ... .sau prirnavara. AfgnaJi solul $i

intinderi pe el un strat de cornpost sau gunoi de grajd rnatur,

Amestecafi-l cu ajutorul furcii

de sapat. Cu plantatorul
faceti groapi de plantare (distanta: 40-50 crn).

Scoatefi urzica ornamental:

din ghiveci ~i plantati-o la
addncimea la care fusese i n
ghiveci. Tasati cu grija solul.

Lamium orvala dc 40-60 cm

are flori mari, ro~u-deschis
siruate pe 13srari v i g u r o ~ i .

UNDE SE PLANTEAZA?
Urzica decorarivi se intinde cu
ajutorul lujcrilor, fiind asrfel
idca1.i acoperiroare d e sol.
Spatiile mari, umbroase
dcvin verzi plantindu-sc pc ele
~1rzic.imoarri cu flori galbenc,
ce formeazi covor floral gros,
impicdicind dczvolrarca
buruienilor. In accsr scop sc
reconland5 6-8 planrc la mctru
p3trat.
Colturile intunecate ale
gridinii devin rnai luminonsr
datoriri frunzclor drcorarive ale
urzicii cu perc. 0fcr.i o imagine
frurnoasi in special planrari sub
plantc agiriitoare, arbuyri cu
tlori aau conifere pitice.
Lamium orvala prcferi
penumhrn d e la marginea
rufisului ~ i prin
,
lgsrarii s5i
lungi, forr-neaz,i adc\3rare rufc.
poatc fi asociatP )i cu alre
perene planrare I i n g i at-bori.

Acoperitoare de sol, soiul cu fiunze dcrorative ,,Chequersn

CE SE PLANTEAZA ALATURI?
Urzica dccorarivi a r a t i frumos
abruri d e roarc plantele cc
4xeferi locurile umbroase.
Plantele cu bulbi scunde,
de exemplu ghiocclul
(~alanrLu.7ni\~alis),ceapaciorii (A4uscari arrneni;lcur~i)
sau balusca (Orriirliogzlurn
urnbellaruni) sunr primclc
flori d e prirn5var.i.
U r z i c ~decorariv?i poare f
plantar5 alituri de alte plante
acoperitoare d c sol ca pulrnonaria (1'11lrrioriaria saccharara), viniiri~a((;aliun~ odoraru~ri)8i hruncra ( H r u r i ~ ~ e r a
r~iacroph~~llai.
I'or fi planarc impreun5 cu
UI-zicadccorari\,i >i alre plante
perene ce tolereazi umbra:
asrilhele, ciocul-bcrzei (specii
(;cranium), pecerea lui

Solomon (polygonaturn x) ~i
genriana (Genriana asclspi.zdc;z), care ofera o imagine pl3c u r i de-a lungul anilor. Se
nsorteazi cu feriga, crinul d e
toarnni (specii Hosra) sau ierhurile decorative ce prefcri
umbra.

lzE&g!
Soiul ,,Silbergroschen "

Udafi abundent plantele, astfel ca pamantul sa fie ud $is2

nu ramana goluri cu aer in sol.

Gra'dina'rit iscusit

L U M I N A ~ S O L11
ghiwi. Aiqp$i emm*re
&mh,
cu frume Pn&
tck3s!

* REU

p i m fipici

sau eu #@ifie M k i n l , Win&&

acestea se vor hr&d&ina
foarte Fncet.

Piantere gi inmutfire
In martie ~ila Tnceputul lui
apriiie se planteaza risadurile,
se divireazg plantele multianuale ~ise seaman&sernintele,
Sernintele se impri$ie direct Tn
gradin%,apoi se acoperg cu un
strat subdire de pamant.

PenumbrH, umbrH. Tolereazi $ilocurile umbroase,

insi inflore~ternai slab.

Toamna, d a d se raspind e ~ t eprea tare, t l i a l i cu

cazmaua marginile plantei.

rw

Vara poate fi Tnmul.fki4 $i

dln butepi de vi3t-F. fn nisip sau
vermiculit dezvolta rep@&
rsdacini.

w humus.

Planb se dezvoM optim i n sol

urn& begat On humus ~i
s u h n J e nutritive.

Mukirea soIuIui $i 5iiw

Mulciti solul Fntre plante cu
compost sau frunzi?dzut.
Dup&Inflorire xurtati
planta, ra ateasta sB se dezvolte mai indesat.

win

Este periortda altenativa de

piantare. hainte de sosirea
Tnghqului tiiati lastarii Istianga).Urzica silbatid f ~Tmprai
Sie semintele, dar poate ffi
inmultitl fi prin lastari.

AQ IMP ABnMP SRL

TRUCURI

tn locuri expuse la soare sau

prea luminoase creionlrile
albe ale frunzelor se pot
inverzi. Ca efect al luminii
ibundente planta produce
rnai rnulti clorofili. Cel mai
sensibil este soiul cu frunze
argintii ,,SilbergroschenN.

ISBN 97E-2-I

CARTEA

Santolina

GRUPA 7

Gridinirit iscusit

I ) Cumph$i

p r i d v a r a sau
goamna sgntdina la ghiwci.
Alegeji plan@ Mesate,
GnStowe, cu frunzis viguros

'I'

Prefera solul sarac In

substanfe nutritive.

---

loctorul plan telor

ducefi plantele la iernat i n

Santolina este rar atacata de
boli si diunitori, Insi In
locuri cu a p i stagnanata
poate aparea putregaiul
radgcinilor: planta se
ofilefle, se Tngalbeneqe,
apoi rnoare. Plantafi santolina h sol permeabil, i n caz
de sol compact amenajafi un
strat de drenaj din nisip sau
pietris.

necesitlifertilizam. Pentru
inrnuljire
vara Estari de
5 crn, fira fM, apoi Infigefi-i
i n nisip umed pentru a-i
tnra&ina (dreapta). DupSi
lnflorire xurtaji plantele cu

@IMPWIMP SRL

7,

Santolina uscata, pastrata I n

dulap, irnpiedica aparifia
moliilor.
Asernanator pelinului alb
arnelioreaza digestia si are
efea calmant contra coliciler.
Reduce rnancirimea
provocata de TnfepBturile &
inseae.

m Esl uscat permeabil.

rhdacina prea cornpaaa ~i

frunze ofilite sau galbene.

tati rnulciul de pe plante.

mai binefn tocuri calde,

expuse la roam. Tolereaza
seceta si at$@.

m Nu cumparafi plante cu

...

164

ROP02-tb084

xi: r

CARTEA

GRUPA 7

165

Gridinirit iscusit
I

LUMINA $1 SOL
ICumpLa# prirnavar~
gminfe sau, inceplnd & &

;
,

mijlocul Iui rnai, r2sadM

bdesate, cultivate pre&W.
pragtfi-tatsim

Soare. Prefer2 locurile

calde, expuse la soare, aici
fnflorind abundent.

TRUCURI
Soiurile rnai inalte se
preteaza pentru flori taiate.

i*. M, poasptit, bogat in

substanfe nutritive.
Amestecafi cu compost solul
pa m W mu,prea afiinat.

a Nu curnphrafi p w e
cu pete swEB;I ~ ~ rfiuf d
mrwiw.

--

tot anui

rOA;Mru

Dupg sasirea primului ger

xaateti plantele cu r&WnG

de la jumhtatea lui mai.

Bufuletjise pot gern5jna tn lstul
definitlv din grain& din mai.
Semiinarea periodid este mibil2 pan2 la inceputul lui iulic.

din sol $icomposta~i-la.Mulciti

mlul cu rurnegu~
de scoar@i
pentru pmtejarea acestuia
Trnpotrh tnghc$ului.

repede. Pe timp de secet8 uda$

regulat ~i
abundent plarttele.
T&iafldes florile ofilite, In spe-

Tn tirnp de vara uscat6

pufulqii runt des atacafi de
acarieni, care, a~ez8ndu-se
e dosul frunzelor, sug seva
acestora. Contarninarile mai
grave se recunosc dupa
aparifia paslei pe frunze.
Frunzele ingilbenex zi cad.
Prin udare regulata ~imulcirea solului, contarninarea
poate f i irnpiedicata.

mqwn uad ur pu~~sa.13

~.~~st.qp
a~eolg

1
PLANTARE $1 INGRIJIRE

CCESORII: O omag in ghiveci C! rnanuri C! cazrna C! fain:

coarne O argila Cl plantator

Omagul se evidenfiaza' cel rnai bine In compozi$i de

pfante naturiste.

Omagul peren esre una din rudele

cele mai apropiare ale nem;igorului,
unul din membrii cei mai toxici ai
faniiliei Ranunculaceae. Planra se
disringe prin flori caracterisrice,
aseminitoare unui coif de cavaler,
dispuse in inflorescenie dense de
tip panicul. Frunzele sale sunt
rotunde gi palmare, sau adhnc
divizate.
Omagul bavarez (Aconirum x
carnmarum ,,Bicolor") crejte p i n 5
la Endrimea de 1-1,2 m. Dispune
de flori albe gi albasrru-violet
pirate, apirhnd din iulie p i n s in
august.
Ornagul de toamnii (Aconirum
carmicliaelii var. x arendsii), avind
o fndjime de 0,8-1,2 m , se remarc i prin flori mari, albasrru-azur, ce
apar intre septembrie yi octombrie.
U n alt soi de omag de toamnii,
inflorind inrre august Ti septembrie, Aconirum carmicliaelii var.
Wilsonii, se inalri p i n i la 1,7 m.
Florile sale delecteazi prin culoarea
de albastru-violet-dcschis.
Omagul ,,Henry" (Aconirum
h e n v i ,,Spark) i ~ deschide
i

Umagul bavarez ,,tlicoIor"

petalele albastru-violet cu tenti vie

intre iulie Ti august, gi poate atinge
inilriniea de 2 m.
Ornagul napolitan (Aconirum
lamarckii = A . lycocronurn ssp.
neapoliranurn) are flori galbene,
viguroase ce apar din iulie p i n i in
august, planra nedepigind
inilrimea de 1,3 m.
Specia cea mai rispinditi, avind
cele mai multe soiuri, esre omagul
alpin (Aconirum napellus). infloregte din iunie p i n i in iulie.
Soiurile sale sunt chsate deseori in
subgrupe. ,,Carneumm(sub un alt
nume ,,Roseurn") roz-mat, are o
indrimc de 1 m, ,,A1bunin de
culoare albi creste
phni la 1,2 m,
in timp ce ,,Newry Blue" albastrumarin, se inalr2 p i n 5 la 1,5 m.
A

UNDE SE PLANTEAZA?

)ma&

alpin Album"

Ornagul esre planra autohtoni a

pidurilor de munte, rico~oase~i
umbroase.
Se dezvolti in condirii optime la
liziera crhgurilor, completind
binr ~socicrilcnaturalc dc plantc
perene.
i n straturile dim ~enumbrl,cu
sol uyor reavln, gise;;tc de aseme-

Perene prekrind penumbra: omag dpin ji crini de toamni

nea condi~iiprielnice cre,cterii sale

buiece.

CE SE pLANTEAZB AL*TuR1?
Asocia~iomagul cu planre care
necesiti condi!ii similare privind
habiratul, avhnd rotodari in vedere
~i diferitele perioade de inflorire.
La rnarginea crkngurilor i se
potrivesc bine astilbele (Asrilbe x
arendsii), yrevia (Asrranria majod,
de culoare asem.initoare, barbapopii (Aruricus dioicus), colorati
in alb-gilbui clopojeii albi cu frunza lari (Campanula larifolia ssp.
niacranrlia ,JJbaX), cimicifuga albi
(Cirnicihga racemosa var. racemosa), cu listari scur~i,~i
creri>oarele galbenc ('chemilla
mo1li.r). Alituri dc onlag sc pot
planta Ti diverse ferigi verzi.
fn straturile de olante Derene
sun[ aspectuoyi in vecinlratea

omagului stlnjeneii inalri, albi,

roz, ro$i sau castanii (Iris barbara
elarior), crinii albi (Liliurn candidum), brumirelele cu corimb
alb, roru-tranda6riu sau roiu
(Plilox paniculara), anemonele
japoneze in nuanie aseminitoarc
(Anelnone hupehensis), precum >i
stelurele pirice (Aster dumosus).

Omagul napolitan

Scoateli din ghiveci amagul

bine udat. Wsturnafi ghivecilovifi u$or fundul vasului $i
extragefi balotul rsdkinii.

3ul,

ornagul la adhdm~a
'
la care f
Cn glrwri.
Reintroduceti@m$ntUI Fn
groapii, in jurul riidikini 4 b B -

4 Plantagmese

CARTE

GRUPA 7

Prim&vwamu toamna
timpuriu, mmpih#ia m g
viguros, cu kunze s&n&toase,
'En ghiveci.

Mu s
plante tn
v & d , bin-,cu r W k i n a
i q i n d din g h h i , h a r e c e
s u p o d grew transplantarea.

lnmultire prin divizarea

tulpinilor: scoatei din pamlnt
omagii mai in vlrstA ~icu un
cutit axuTit divizati-le rizomii
(ios). Replantali-iimediat. De
indata ce solul s-a in&lzit, plantafi exemplarele nou cumparate.

Penurnbr&.Nu toleread
dogoarea soarelui de la rniezulzilei, dar dimineap sau du@amiaza necesit2 p q i n soare.
Sol cu humus, mavan.
Ameliorafi solul nisipos prin
adaos de calcar, pentru ca
acesta a menfini mai bine
umezeala.

166

Toate p i q i l e sale confin

alcaloizi foarte toxici. fngrijifi
planta purtand permanent
manu$.

h gridinile frecwntate de
copiii mici, nu cultivati ornag.

?ncorpora$in solul din jurul

plantei pains fiina de coarne.
Pe timp secetos udafi $imulciji
solul sistematic.
TOAMMA
Plantam #i fnmu/Jire

0 alta perioada de plantare a

omagilor tineri Si divizare a celor
biltrdni. Majoritatea soiurilor
obinute prin incruci~arenu se
pot inmulti dedt R acext mod.
Semanati acum speciile pure in
grgdina. inaintea primului
inghet, Siati plantele la
iniltimea de o palma. Agerneji
compost in jurul lor.

Piduchii negrii de frunzl

ataca omagul, daci este
plantat fntr-un loc excesiv
de uscat, insorit ~ivdntos.
idepirtafi paduchii cu un
jet puternic de a p i $iudafi
plantele periodic. Toamna
plantafi omagii fntr-alt loc.

T D I lPl I I

Cumparati prirnavara iarbaosului la ghiveci, avand

frunzi~Tndesat ~iradicina
sEinitoas2, vigurosa.

Nu cumpirafi plante cu
frunze galbene, uscate sau
pitate.

Soare direct. Prefer&

locurile cu soare, calde sau
fierbinji.

Sol uscat, permeabil.

Tolereazg seceta ~ise dezvolta
bine ~i
in sol slab, nisipos,
calcaros, cu pietrir.

Pentru stirnularea noii

Tnfloriri, dupa prima inflorirl
scurtaji radical planta. M d
va avea flori p h i toarnna.

Fertilizafi rnoderat soh&

altfel planta va avea frunzi~
bogat, dar pujine flori.

Petele maronii cu rnargine

Inchis$ uscate, asernan&toare pergamentului sunt
sernnele septoriozei. ?ridepirtafi #idistrugefi frunzele
contaminate. Preventiv,
stropifi plantele cu solujie
de carbonat de calciu sau
I Trnprifliafi pe sol roca con-

sad ayi~oyd

EpnuE y ~ o

Feerie florala' de vara'

PLANTARE 51 INGRIJIRE

-ACCESORII: D seminte Cl lada ~i sol de semanat Cl furca de sapat

sita Cl stropitoare Q ghivece, pamdnt de flori O bat de repicare

G a r o h anuali are flori minunate toata' vara.

Frunde garoafelor anuale,

a s e d h o a r e celorldte specii
de garoafk, sunt gri-venui ~i
fnguste, inG forma ~iculoarea
florilor este diferia.
Garoafe chin*
(Dianthus chinensis) pot fi
Pntdnite in culori diferite,
deseori bicolore, florile simple
nu sunt parfumate, iar petdele
au marginea franjutatii.
Aceastii specie este comercializatg sub denumirea de mixai
serie sau mixaj soiuri. Astfel de
serii sunt ,,Princess2'(7 culori),
,Telstai (5 culori) sau
,Charmw (5 culori). Se @sac
ins2 ~idoar anumite soiuri sau
variafii specifice, ca de exemplu ,,Color Magician".
Categoria diferitelor soiuri
ale garoafelor de +ni
(Dianthus ~ o p h y l l u seste
)
ddtuitii din planre cu flori
parfumate, semilnvoalte sau
Pnvoalte. ,,Lillipot" pi
,Monarchn sunt soiuri din
seriile de hibrizi scunzi. Soiuri

inalte, ce se pi pret& pentm

flori diate, sunt garoafele
Chabaud, Enfant-de-Nice pi
Regina..
Soiuri &niitoare sunt
,,Tiroler Gebirgshhgenelke",
.de cilo&e carmin ,,Romeon,
de culoare ro~iepi ,,Julian, roz.

dmpie plantafi noii hibrizi

,Romeon pi ,Julian.

(Kochia scoparia), straturile de

flori eman5 pard o senzafiede

calm.

CE SE PLANT^ "TURI?
1.n funcpie de indjime si forms
garoafele anuale pot fi plantate
in diferite locuri.
Garoafele chinezegti pot fi
plantate Pn straturi pestri~epi
9traturi acoperiroare de sol, dar
sunt ideale gi in borduri sau
l&i de balcon.
Garoilfele scunde de gr;i'ding sunt decorative in suaturi
de flori sau covoare florale.
Garoafele Pnalte de grklin9
se cultivii Dentru flori destinate
artei buchetiere.
Garoafele a&nitoare sunt
ideale plantate in l&.i de balcon, vase sau coguri suspendate. Garoafele atlrngtoare,
de munte ori in&, se dezvolti%
corespundtor doar in wnele
muntoase. fn regiuni de

In liizi de balcon pot fi

plantate IP~@ garode anvale
flori albastru-violet ca lobelia
iti id (Lobelia erinus) sau
;anilia (~eliorropium
arborescens).

Garoafele anude ies Pn valoare

cel mai bine atunci d n d sunt
plantate in grupuri mari de
exemplare aparfinlnd aceluiqi
soi. &at5 f i m o s si
combinagile florilor de culori
asortate.
In straturi de flori alegeti pe
I&@ garoafe plante asociate
neuue, care vor accentua frumusefea garoafelor.
Al~turide garoafele chinez q t i pot fi plantate ciucu~oare
albe (Lobularia maririma) sau
margarete de mlqtini
(~ymenosremmapaludosum).
Asociate cu plante ornamentale decorative prin frunze, ca
de exemplu spdiicioasa
Garoatk Chabaud
(sene& bicilor) sau cochia

De la mljlocul lui naai plantziti

geroafele hgradina
(diip:20-30 un).Udafi ~ifertilizati sdu~reguiat.

Gridinarit iscusit

'-I
APROVIZIONARE

1I1-- LUMINAea

SI SOL

i-

@ Cumpirafi

la lnceputul
primaverii seminfe sau
lncepand de la mijlocul lui mai
&saduri anuale sknitoase, la
ghiveci.
Nu cumparafi plante cu
frunze pltate sau Tngalbenite,
tiindca acestea sunt semnele
-Inor boli.

Soare. ~refe'ralocurile
expuse la soare, ins5 speck
a t h i t o a r e trebuie protejata
de soarele puternic de
amiazi.
So1 cu humus, uniform
umed. Dacci solul nu este
uniform umed, plantele devin
sensibile la contaminari.

Pentru stimularea formarti

noilor flori, la sfiqitul lui i&s
scurtafl garoafele chineteg
dupa prima inflorim

Garoafele inalte Regina fl

Chabaud sunt ideale pentrb
flori triiatdt perfurnate.

p ' h g j j i r e tot anul1

L

PRIMAVARA

Sednere #i plantwe
Garoafele anuale pot fi cultivate prealabilh casi, Tncephd
j din februarie. Din aprilie
sernintete pot fi semanate ~iin
1 straturi reci 00s). Mriti
rasadurils gi planta$i-lein grad i d de la mijlxul lui mi.

fngrijire
Garoafele anuale necesia
rnulte substante nutritive, trebuie udate regulat fio daa la
saptarnani necesita fertilizare
cu ?ngr&@dntlichid.

TOAMNA

Adunarm plantelor
Garoafelechineze* inflorex
abumient pena in septembrie,
iar gamfiple pbinl Tn octornbrie. 4coateti din strat ~i
cornp g plantele uscate. Pentru
hmultirea garoafelor a r n l toare recoltati lastari.
C

I
I

garoafele anuale sunt sensibile la diferite boli ale frunzelor, ca micoza numitii
rugina garoafelor. Pe frunze ?par Pete ~iumflituri
galben-maroniu. Inlaturafi
~i
distrugefi frunzele contaminate. Nu se impune
Intrebuintarea fungicidelor.

CU'
..

I,'

'

I
I

Semiarbust min unat

MorescenfeIegrap'oase, t h i n d spre haftale peroyschiei
reprezinta' ornamentul stratului floral de la s@itul verii.

Gtarii perovschiei cresc anual

din tulpina lignificatii a
plantei, semiarbustul cu rimpul poate atinge tndjirnea de
1,2 rn. Frunzele Pnguste,
plroase, gri-argintiu au parhm
asernlnltor cu cel al jalqului.

PLANTARE $1 INGRIJIRE

ACCEY)Rl: O perovschia la ghiveci O cazrna O compost O nisip

Pedoada de plantare:primavara. La distanta de 50a0 cm

slpati gropi de doua ori rnai mari
decat balotul de radkini.

Amestecati SU~UBcu comp45t

~inisip. Scoateti plantele din
ghiveci rasucind q o r vasul.

Perovskia atnplicitblia
nurnitii ~i jalq rusesc davoltl

Perovskia abrorilooides,

gi

inaltl de 80-100 crn, are paniculul rnai scurt. F5rZ scurtarea

sa

Afdna$ rMacinlle ?ndesat@.

Plantqi perovxhia in aSa fel
ca partea superioara a balotului
s i fie la nivelul solului.

poate planta in gridins.

lrnbibafi suprafafa de M e r e
a butasitor Pn hormon siirnulator de tnradgcinare, apoi
'infigeji b u t a ~ itn
i ghiveci cu
arnestec urned de turbgn i p . Acoperifi vasul cu un
capac de plastic 5i asezati-l
la loc umbras. Du@ farm r e a rSdicinilar, trans-

abundent. PZantele Onrtidkinate

tolereaza seceta.

Perovschia

Gridinirit iscusit

a CumpBrafi primgvara
risaduri Tn ghivece mai mari,
&nWoase, cu tulpinl
viguroasl $imai mulfi llstari.
<

+Nu cumplrafi plante ofilite

mu cu tulpina putrezitl.

Soare. Se dezvolt3 ~i
infloregte abundent Tn locuri
uxate, fierbinti, expuse la
mare.

Se dezvolti frurnos daca nu

este transplantatl timp de
rnai rnulfi ani.

So1 afanat, permeabil. Se

dezvoltl optim in sol nisipos,
uscat. Tn locuri umede planta
poate putrezi.

Chiar daca listarii nu

Ongheafii iarna, trebuie
scurtafi, deoarece florile cresc
pe llstarii tineri.

~Ioctorulplan telor
--

~ KMI

Plantare si );iiere
Prirnlvara este perioada
optima plantlrii. lndeplrtafi
mulciul de iarnl de pe
plantele inrldkinate ~itcSiafi
lilstarii Tnghetati pdna la de o
palma de la suprafata solului

Y
hmulfire
Cea mai simpll metdii de
Tnrnulfire este butl~ireade la
Fnceputul verii. Este psibila
fi ?nmul$ireaprin serninfe,
tnsa aceste plante vor lnflori
doar du@ cinci ani.

ProtePm Impotiva

R.
63IMP W

P SRL

Deyi majoritatea lastarilor

fngheafl Tn timpul iernii,
prirnlvara rasar din m u de la
bazl. Pe timp de iarna
acoperifi perovxhia cu frunzi? sau crengi de brad.

Perovschia nu este atacatl

de daunatori. 7n sol umed,
compact Tn%, rldlcina pi
tulpina pot putrezi.
Frunzele yi tulpinile se
ofilesc, apoi se usci.
Preventiv afanafi addnc
solul, la nevoie facefi
drenaj de nisip sau pietri~
sub rldacina plantelor.

-rop.nuens e p o ~ a ~ u e
-!a!la:,ej ejm~seqpap
!mIgp 1se11um ap I:,aja s!u~amd wnp~oqUJ FeAnlnJ a ~ s ap u p nes
un :,npo~da ~ m o 14dv a q JOAO:, mun europfe 10s ad apupxa
as p u p pume p o n u a d s e
-$
aI
m p : , ap alaiy3 IS (s!pu
aueoj a m e ! n p u e d m ~ ! p s y d
-1390~1npuap3)aapuaqp3
.Eie!a ap alualaxa !&pucn
'(Ew!I!~w ~!npqOZ) e!nlnqoI
!a~uelde~r&!se~ o auad
ap
nes ( s n ~ ~ q ns qn q ~ m a ajeore%
)
('S!IJSW!IJ
R T J J R ~~q
) p - a p p s apmws 14 polj ap a p w s
n:, cnlduraxaap
ap !rob
'Pq'
-0101 Inlos @eaJo!laure !S a1 a m
n:, !9 urn:,a~d c ( ~ , r ~ w
s.mq3X7)
~!~
laiedo ru
!S WJ ! ~ r p p u e ~ ~ <!!:,ads alaqure ap emqur $ 3 9
UJ !nlnps !!un!zola W I U ale(a
~
n:, e p w aleod as .aunp!o!A
ap a!sa~dru! o ampold n40~ -old mns ptmd q apnuaraJ
- a m a %!cur
~ a~pn~
14 zoi ap a $ m un:, @e!:,ov
-1113 nrluad ~-npun@a~d
'InIos
' ( s d p ~pqdos&j) !asaJ!w
wo!laure e~ elue~dapun <!ou
-ranoff nes
s!~gq~)alas!
-1!1 nlduraxa a ~ d <s a ! l e ~!JOE
~ ap
!lIllWlS UJ E!IOjn2JEW E!la3EYd
!Seueruas 'apra~a ~ u n & . d ~
!itut?p m 6(a~uurnlcn inns
l - n p u ~ ullnlos
~ apada~Eladme '~sn%ne
-OJUJWOJ urnnserg) urnpsma:,
n3 anmpaJw u a d
q a u ~ apn!
d
uyp puy~ede
<aI!lold - a s e q d !I a ~ e d r ns!u
alalueld .aplaA 1ukur~k$4ui
'(my ap !pads) prppue11 .almsn S! au!%!~ pnlos ad IS au!q
ru~uadluamag p!soloj alsa
- ~ a ~ n'p!pd-apran
d
'pew azunij
ap p q p mueld aleod as e y a e d ah13 :?po!iua~a~dau a m e!laeA
e!:,ads .age12 p!urnue o a~!%unp pIoMap !S ur3 06-09 ap a u q i ~ u t
.leunqw p e n ~ u s e q pealeoln:,
lolaiuasaro~u!p a j u m !aloJo:,
n:, alepose qp ap a @ m ~
0 a-Te"Twm'?.FYJ
mye uJ:,!u~a~ndas-npu!%un~a~d - a n o ~ m d pgue!iua%-ru~seqp
s
.alalue~dale01 n:, @eaz!uourn
a~eop:,o ap pop upd %u!ls!p as
alau!urelS .apmdrum eauaurase
ap 1uns a p o l , ~.:,!IS!J~I:,W~ pour
*lapun& sanela" !S ,,snag anla''
UI ~I!:,~o:,uJa p ~ ! m dui unduro:,
L,'pq%uaua!~u.pn!os a l p m
as !nJlqqp-lalo!i\ a n o p s ap few psFa i~auro:, u~ .aqp O! !nru
ap ~ o l p u ! ~ d ~luns
n s alarmuy
.apdas p u p !S ap!pd a p a d uyp
asndurm p u y q n u e d u m aps
al!1ov 'apqura~das!I aqn! anuj
a ~ b ~ o gepads
u j .a!Jo~ glm!lad o
ap !loasap a l e u ~ omns J E W - a p ~ a ~

nure re

a s a lolau!qp-eareow nes eqased

~f;y~amv~

Gra'dina'ritiscusit
1
I

R i W ,

mi@e
p r o m e . Sdurile
scunde se pot arocia bine cu
alte ptante.

Fentru a f i siguri c&

serni$ele vor Vncolfi, nu
cumpllr@i seminfe vechi.

Soam deph. Faalb

1nfloreJte abundent, d a d este
expusii intens la soare.
Sol cu humus, chiar uscat.
Planta erte nepretenlioasa,
dezvol~ndu-seoptirn tn toate
sdurik de grhdina, cu
ex-ia
celor cu a p i
SSagna-ntii.

Vefi stirnula polenizama

arborilor fructiferi d a d
plantati tn apropierea lor
facetia.
Sernanati planta aliWuri de
locul de rekxare din gradin&,
a d e l v q i putea cantempla
rnulgrnea insectelar care o
frecventead.

F'

Panicule fragile

fn fip unui h d d inchis sunt decorative EnunoaseIe

inflomcen~eledb-crem.

P rumegus de w o a u l P foarfece de grldinl

VARIETXTI
Barba-popii
- - este o planti pereni
de pidure, viguroasii, care se
dezvoltii cel mai fmmos in
locuri semiumbroase. In gridini
pot fi intdnite doua specii.
Aruncus aethusitblius este
originara din Asia gi are
indtirnea de doar 30 crn.
Frunzele mici, asemiiniitoare
ferigii, f o r m e d covor indesat gi
toamna au culoarea bronzului.
Inflorescenrele elegante albcrem in formi de ciorchine
infloresc in mai-iunie. Aceasti
specie cregte gi in cripiturile
stincilor.
Aruncus dioicus este biigtin a g pe toati emisfera nordid.
j n ~ l ~ i m eperenei
a
tufoase poate
atinge 2 m. Frunzele sunt
paripenat-compuse, ciorchinii
de flori, lungi de aprox. 50 cm
infloresc in iunie-iulie. AceastP
specie este dioid.
Inflorescenjele birbiitegti sunt
albe gi fin sectate, cele femeiegti
sunt mai masive gi galbene.

Mantam primivara sau toamna.

o g r w de dour
ori mai mare decit balotul
ridacinii. Amesteczrfi solul cu
:ompost.

Plantati in loc corespunzhor,

barba-popii triiegte indelungat
pi se inmulrqte rikpindindu-gi
semin~ele.Plantele tinere pot fi
inmultite prin divizare.
Sunt comercializate dou5
soiuri. ,,KneifFiimdezvolti frunze rniirunte si liktari fini, atirnitori. ,,~weiGeltenkind(care
este considerac a fi unul una
dintre soiurile speciei Aruncus
sinensis) are formi mai masivP,
frunzele la desfrunzire au
culoare maronie gi infloregte mai
tirziu.
r

UNDE SE PLANTEAZ~?

I'e malul l a d u i din p-&%a'

Cele doui specii se folosesc in

scopuri diferite.
Barba-popii se dezvolti ideal
la marginea tditriilor. Este
minunati in firs fundalului de
culoare inchisii.
Pe malul apei, unde solul
este potrivit urned, tolereaG
chiar pi soarele. Poate fi
amplasat5 gi solitar ins5 este
foarte frurnoasri plantati in
grupuri.

lnainte de plantan udaji

ahindent planta tn ghiveci.
Scoateti planta cu grifi, la nevoie
taiaji vasul de plastic.

Barba-popiiplantara'lamarginea tdiriei

fn grgdini alpine, in locuri

ferite de soare gi sol umed, barba-~ooiicu frunzele aseminztoare ferigilor este o ~ l a n t augor
de ingrijit, ce triiegte indelungat.
I

cESE
Cele doui specii ale plantei au
rol diferit. Barba-popii poate fi
asociati cu d t e plante ce prefed
locurile semiumbroase.
La marginea tufiiri~uluieste
pl~cutiialiituri de flori colorate
cum ar fi clopo~eii(Campanula
lariblia), omagul (Aconirum
napellus), degetarul rogu
(Digitalis purpurea) gi cioculberzei ,,Endress" (Geranium
endressii).
Ti pot fi flori asociate in
nuanFe roz gi rogu, preferind
locurile mliipinoase, rodgersia
(Rodgersia pinnara ,,Rubran) gi
filipendula rogie (Filipendula
purpurea).

In grgdini alpine semiumbroase barba-popii poate fi ~ l a n ta asociati cu ochii-soricelului

(Saxifraga x arendsii), cioculbemi (Geranium macrorrhizurn), crerigoarele (Alchemilla
mollis) pi ferigile, ca de exemplu
filitis (Phyllitis scolopendrium).

3 Wzag

planta b adsncirnea
initial& Puneti amestecul de
p8m8nt in jurul plantei, tasati-l gi
f o m f i farfurie de udat.

La sf&r$tulverii tiiiati florila

ofilite. Schimbafi stratul de
rnulci $ udati planta abundent.

Udsti planta abvndent.

Pentru asigurarea sdului
umed, acoperiti locul plantirii cu
rumgug de scoafll.

pot fi inmuljite prin divizare.

Sroateji planta din pimlnt,

Gra'diniritiscusit
I
1

-1

LUMINA 51 SOL

TRUCURI

ab&mmMfrwnosgip

Rtakrl Iacuribor, unde

mkeazh w41tmla
mlul este umed lrk&@urw.

mSsRmr

ji prin

hnpri@tksarmminpbr, dadl
flor1.k a l i k e nu sunt *Me
din timp.

Plantam $i repicare
Primavara este optima plantlrii. SemHniitura efectuatl
toamna Tn &sadniie se tine i n
casl, pe pervaz luminos dar
flra s&e direct, la temperatura de 12 OC. fn aprilie repicati
Gsadurile In straturi, iar d n d

replantati-le la tocul definitiv.

Yngrijire
Udati abundent pe timp seceti
Tndelungata. ~ a i a tfloiile
i
ofilite.
TOAMNA 1 h Z t U
Plantare $i semanare

Pentru plantare este optima ~i

toamna. Semintele ce TncolJesc
la rece se seaman3 ~i
fn noiembrie, rar, In lazi. Jineji lazile
doul slptarnani la temperatura de 20 "C, apoi a~ezatilada Tn
sol, tn partea semiumbroaa a
gradinii (Mnga).

'lantele ofilite ~ifrunzele

rasucite sunt sernnele
usdrii. Udafi urgent. Pe
tirnp de seceta Ondelungata
udafi regulat. Evitafi
plantarea Tn locuri foarte
uscate, Tn sezonul urrnator
alegqi locuri rnai urnede,
urnbroase.

PLANTARE $1 ~NGRIJIRE
ACCESORII: P rasaduri de brebenel P compost Li f u r d de
&pat P plantator E l material de acoperire a sotwlui

0 multitudine de flori galbene pintenate s d u c i n d

lrintre h c i i dense de fiunze aripate
verde-albktrui seamana cu
brebenelul descris precedent.
S u p o d ceva mai bine vremea
uscad d e d t celelalte d o G
spec;: :, , , ,, , ' , , ,,

VARIETQI

Aliituri de brebmii cu tuberculi

8i cu riwmi exisd si brebeneimG, care dezvoltii nu tuberculi,
ci riwmi. Florile lor cilindrice
de cdoare galben& fin aripate se UNDE SE PLANT
ridid dintre frunzele de culoare
verde-cenusiu.
Toate speciile de brebenel se
ingriji qor. Fiind o pland
Coqdalis nobilis are flori
perenii cu caracter sdbatic aledben-deschis, ornate de Pete
de culoare hchis5. f d o r e g e
frumos in stramrile de flori cu
efect natural, cu sol usor reavb
htre aprdie ~i iunie. Plantele
i d t e de 30-50 cm se ofdesc la
si umbroase.
scurd vreme dup5 inflorire.
Florile si frunzele aspectuoase
Coqdalis lutea are o
ale brebeneilor se evidenfiazii
bine pe marginea aleilor sau
indfime de 20-40 cm. Pe
nenumka~iisiii lstari apar Intre intre lespaile acestora, precum
i in grupurile de plante cultimai i septembrie flori de culoare gaiben-viu. Se inmul5qte
vate in fip straturilor de borprin A p h d i r e a spontanz a
d u d umbroase.
Plantad intre f a d e sthcilor
seminfelor. Forme& rapid un
covor vegetal, impodobind toad d a t e in penumbd sau pe
vara @dins.
zidurile de piatd, este o planti?
uca prin
auxilid h m o a s i a griididor
~i f r u n n R i n e .

11'1

J
-

, : : - , T w y w

G y v a U s oduoleuca, aini de toamna'pipevie de pildure

kA

Plantare: toamna sau prima-

Spa# cu pllhntatorul gropi d

plantare de marime corespun
zatoare. La plantarea Tn grupuri
distanp de plantareeste de 30 CN

1vara. Aflnati sdul cu furca de

sapat ~i
incorporati-i la suprafap
citeva lopeti de compost.
I

Al5NI.i deplante -sten&

I
1

la seceti

Co'ydalis lurea este id& h

lunci, sub arbori fi gardurile vii
cu frunzif bogat, ca planG de
acoperire a solului cu tngrijire
simpl5.

CE SE pwTuaTuR1'
Brebenelul se potrivqte de minune cu alte plante sdbatice cu
frunze gi flori delicate.
Pentru a realiza un peisaj de
p r i m 3 1 d de o aunosfed
deosebid, asociaji brebenelul
Coydalis nobilis cu pulmonaria
cu pete albe (Pulmonaria saccharata), cu dedifeii (Anemone
nemorosa), cu brunera
(Brunnera macrophylla) $i cu
narcisele ~ a r c i s s uxs si s~eciile
dbatice)
fn penumbra limerelor
piidurilor brebenelul Co'ydalis
lutea fnflorepe splendid toad
vara aliimri de crefisoare
(Alchemilla mollis), d d g r q e
(Aquilegia x), dopojei
campanda latiblia) si ferigi.

Brebenelul Co'ydalis lutea

este un acoperitor de sol ideal
pe toat5 durata anului plantat
diimri de saschiu W n m minor),
epimedium (Epimedium pinnarum), pochivnic (Asarum
europaeum), sugel (Lamiastrum
galeobdolon), tiarela marella
wrdifolia) si pachisandra
(Pachysandra terminalis).

Extrage$ cu grij&planta din

deoarece nu sunt proaspete.

Toamna devreme, culegei
semintele ~isernZna$-le imediat
in lazi cu amestec de sol far3
turba sau cu amestec de turba

eel

I-

CARTEA

Brebenelul

GRUPA7

LUMINA $1 SOL

Nu cumph$ plante cu
I W r io
@
lif i t i u cu frunze
piitate ~i
vWmate.

Plantare si transplantare
Perioadl adecvata pentru
plantare. Brebenelul se
inmultgte deseori prin
raspdndirea spontana a
semintelor. Transplantali
repede plantutele rasarind in
num& mare, altminteri nu se
vor inradicina corespunzator.

'

a Corydalis lutea se tnmulle@e

deseori prin rgsphndirea spontanti a semintelor, implanundu-se chiar fitn cele mai inguste falii ale zidurilor. Serninfele
sunt rispandite $ de furnici.
Prin rizomi se tnmulpqt-e
dificil, este preferrbila
reproducerea prin seminte.

a Sal afcu humus.

&nelfora$i solul compact sau
nisipas printr-un adaos
abwndent de compost.

Plantare #
s eid m r e
Se poate planta ~iin acest
anotimp. Serdnafi afara toamna, sau punefi pentru 6-8 saptamdni in frigider seminfele
inmuiate in prealabil in a@.
Seminfele brebenelului germineaza sub efectul unei temperaturi de sub 0 "C. La putin
timp dupa germinare rir6i
plantujele, iar in aprilie eansplantafi-leTn g r a d i ~ .

Frunzele speciei Cotydalk

nobilisseofilesc la pufin timp
dupa fnflorirea plantei.
Acoperifi planta cu un strat de
acaperitor de sol, nu-i sApaji
M~JI.
Udafi Corydalis lutea pe
vreme m t a , mai ales In
lacurile aflate la soare.

IMP AB/IMP SRC

TRUCURI

b u m b r i l . Prefer&locurile
umbroase, dar se denmRB $i
tn plin soare m u la umbra.

P r i m - sreu tarrmvra
dwrem, cwmp&ria$ibrebenei
dintr-un loc de tncredere.

172

,
I

Protejafi plantele din strat

cu un gard contra melcilor,
este mare, plantafi-le tn

R~-02-10-077

lSBN 978g63-86092-8-1

STRATURI DE FLORl $1
PLANTE DE BORDURA

Veronica

GRUPA 7

Luminiri de flori de un albastru-prohnd

CARTEA

175

.!!u!:,gpgJ ~~rqojeq
eueu
n:, wind al-$eup+e !5. a=n!q6
u[p 'alepn au!q JqJaTue
'araiuad er1~6
m -0%

'UD OE-S L ap lapads

q!un!suaw!p ep a]&un+ul - a w
w e l d aw!p guado @uqs!a
.a.Ieoapundsa~o:,~d-6

Grridinlirit iscusit
I

- =

Prirnavara sau toarnna,

cumpirafi la ghivece plante
tinere, sinitoase, cu ridicina
viguroasg.
0 Nu cum@rafi plante

glpernicite, bolnave sau

@antecu ridicina iegind prin
orificiul de scuraere.

Soare deplin. Se dezvolti

cel rnai bine la soare.
Veronica austriaca ssp.
teucrium si Veronica
gentianoides tolereazi ~i
penumbra.
So1 cu buni permeabilitate,
semicornpact ~ifar& apa
stagnant&

Toate speciile de veronica

tiritoare se dezvolti optirn $i
Pentru a f i siguri ca va
rezista iernii, i n regiunile cu
clirna aspri adtipostifi cBteva
exernplare de Veronica repens
i n ghivece intr-o sera
mperita.

I
I

plantelor nou plantate, precum

~icelor deja TnrPdPcinate.
acest anotimp se pot diviza
toate plantele: s c ~ a wdin
i

&zg@ire
sistenta. Taiaji deasupa primei
1

A doua p e r i d t i admata
planarii. In regiunile cu dirnP
asprh qi pe terenurile far&2%-

Speciile de veronica sunt rar

boli.
atacate de diunltori ~i
'In locurile excesiv de urnede
sau dupi o iarni boga?3 tn
precipitafii poate surveni
putrezirea ridicinilor, a r e
Tn cele din urrni cauzeazii
vegejirea lgstarilor.
DiRrugeJi plantele putern'
infectate.

I
I

Wu amph#i@ante
bolnave, cu radaana i q i n d pe

SQamCph. Breferil
locurile Insorite, calde,
pTotejate de vbnt.

>e dervoM4 blne tn chrbere

~iIhzi de balcon. Se asociazi
excelent cu ake plante.

e 501 cw bun&permeabilitate,
nisipos ~i usor u x a t deoarece

Pot f i p&strat@
iema, d a d
toamna sunt xoase din sol ~i
plantate tn ghivece amplasate

fundul ghiveciului. Nu
semiria$ seminte vechi.

IMAVARA DEVREME

Semanati semintele Tn locuinta

la mijlocul lui martie. Semanati
In fiecare ghiveci cate 2-3
seminte, acoperiti-le cu un strat
subtire de pam8nt. Amplasafi

Glire fi plantare
fncepdnd de la inceputul lui
mai, caliti treptat plantele
afar&. Dupi mijlocui lui mai,
transplantati afarz la distante
da 20 cm rssadurile crescute

peraturh de 15 "C. Dupl germinare mutati-le Rtr-un loc

Udaji plantele pe vreme de

seceti persistenta. Lunar
administrati-leTngrijemant
lichid. Din iulie tiiati regulat
florile trecute (rt&nga),pentru
a stimula formarea Worilor noi.

Q IMP AMMP SRL

RUP-02-10-085

.amarea poate afecta

llantele pe vreme caldi 5i
~scati,sau din cauza
i o d r i i excesive a azotului.
Ziuperca formeazi o
pelicula alba pe frunze,
boboci ~itulpini. Distrugeti

LLL
vuiv3

'

.d!s!u n3 P ~ U J Olnlos
~ !ie3a1sawv
~ ~ d u ap
r o
w3~s ap %emun
10s U?!$~Jo~Jo>u?
!f !$@mtv

m1n3erp-lnrms nes (rruasseq

rrndn~%
ul alelueld alalarlqqw

'J[!UJ!nJnq
-~pdapul!t ledgs ap e m j n3 lnlos
!ieup~v'euueol nes u e ~
- p ~ ! h d:wQW@ BpeoiJad

.!O!A-I~~O!A-~OJ
a r e o p ~ne aqn!
, ~ w
~olsuorrr~ a m e 7
-a!un! ui p!ysap as a3 alpol.~
.u13 02 3saSgdap nu s . p w
-p?fdw?smJnzzpu9 !apads
a p a3!rajs!uras alajnl ! r , ! ~
.a!]"!-a!un! U! a S a ~ o p u j
.a!paur aurpeur ap 'zor apr
-OHalenl!s luns e ! a ~ p~ n ~ o l ( ! w
UL 'ur3 02 .mop ap eaur!lpj
n3 'elesapu! 'p3!~ajs3n1
ap eurroj qns altar3 .rol!ro~ug
lsnqre ap elsnqor apads
o alsa t?pq m m a u g
.~sn%ne-a!p!ui
p ! q ~ a pas !!rndrnd areol!uaur
-ape alpoU !S w I ap eaur!igug
are t?so!qwst?amzzprq
-10s U! BlUEU
-%IS ede el q!q!suas a l ~ e oalsa
j
apads plsear,v .md-zor al!roU
-u!urrm p o are
~ u!!&aquaa~~u
a!~n!-a!un! ug ~ a ~ o aseo~ed
~ u !
ln!os -a!~n!-a!un! ug
'n!Snum-qp apzuny arluj 3sa~opulq ~ pw!w
e
ns !o!A-zor
.aw!ipug ur3 op reop aSu!le
aw?uappd t?amnuq

'201

'~!lero3ap !os un alsa ,snno=)

u y o p .apqwlo3o ui ~ u p d !S ,,elop!puer3" !o!A-nnseqle
a!]"! u!p 3sa3nlerls ZOJ al!rold
In!os !raw ap xqasoap pop arv
-u13 05 JEOP ap eaur!i~ui
-S!~~U!-AOLU !.IOU n2 ,,ena1o!~''
!S zor !lop nr, ~ ~ e a s o ~ "
are wnalod$ earnqua3
< a q!lop
~ nr, ' ~ q e3
w !rn!os
'eu!eS ap no
allnu ~ u ~ra q a s o a pa s .urr, op
!nun eaurpBur ap ~ p o q o qu!p
ap eaur!ip~g aSupe e~ueld!S
'a!un! u!p pupda3ui p ! q ~ a p
a!un!-!em u! 3saropul arlseqp
~pqd-m
w ~ ~ ~ m c qalpold .apads erejndod FLU .
em luns (euauour e ~ ~ n v ~ u a s )
aaunm ap a l a a F q w
.!Sun1 ales alauIwe1s ap Imleur
alsa ~olalaiau!~
@ 3!1spa13em
1n13ady .!lop aseoraurnu u!p
awurroj a1!zoduro3 aiumsar
-opu! p!'psap as are3 u!p
pElq Jp JOl!lnU03 !JOlBUEUIJSI:
poqoq 2npo~dalarlsgqytr

I ~ ~ L ~ I ~ V

CARTEA

GRUPA 7

177

Grridinirit iscusit
1- '
I

o Cum#@ prim&rara sau

b ~ m n pa W tinere,
viguroase, s i Z n h s e cu
rMicina On b l o t wu la
Bhivaci. himavara putefi
rumpara $ seminfe proaspete.

tngzilbenite sau ?nputrezlre.

%are direct, penumbrg.

Prefer3 locurile calde ~i soarele
direct. Centaurea montana ~i
Centaurea macrocephala se
dezvolti corespunzator 5i in
locuri semiurnbroase.
So1 permeabil, bogat i n
substante nutritive, care
poate f i

Ca flori tgiate se preteaza

Centaurea montanr fi
Centaurea macrocephala.
Taiai bobocii de tndata ce se
h a l g prirnele stamine.

Albistrelele se pot lnmubi

simplu prin seminfe.

tot an ul
VAIW
hgrijirs

f'lmtaregise-

fncepi3nd din aprilie, plantati

i

wrninfe Tn mlul bine pregtit

UmJ,acoperw-le cu un strat
sub$re de p&m&nt$ stropei cu
spa. RMfi rWurile ce crex

A r L i i exemplarele Tnalte ce
cresc in locuri vdntoase. Tiiiafi
florile pentru vazg. ?nde@rtag
regulat pqile trecute. Udati
abundent pe timp de seceta
inklungat&.
TOAMNA
Piantare g d i i b m a Prpnte/or

Toamna este deopotrivi optima plantarii. Plantat1la bcul

definitiv plantele crexute din
wminte. Pentruhmultire
~ o a t e tdin
i sol plantele mai
b a t h e ~ireplantali-le dupa ce
le diviza*.

e
' vrerne caldi ~iuscati,
~neori,acarienii ataci
~lbastrelele.Pe frunze apar
)icafele rnirunte, argintii;
nicii daunitori sug seva
)lantei pe partea dorsali a
runzelor. Distrugeli parfile
ontaminate. Preventiv
tropiti cu infuzie de coadaalului.

Prum usete gratroasa

I

PLANTARE $1 INGRIJIRE

ACCESORII: O seminte vas ~i pimlnt de seminat O nisip scdnduri dt

lemn, stropitoare 9betisoare de repicat 1-I ghivece (0 6 cm) 3 plantator

Aristele lungi ale onului decorativ stducesc Zn

galben, roz fi mov.

O n u l decorativ este de origine

din America de Nord. Ca plant%anual%crqte ca iarba sdbat i d tn locuri cu soare, deschise,

de-a lungul drumurilor gi este
foarte raistend la sare.
Semhat in august gi h a t la iernat in loc ferit de hgheg poate
fi cultivat ca planb bienals 9i
astfel inflorqte foarte devreme.
I d o r e s c e n p sa este dciituid
din spice piiroase, acoperite des
de ariste, care at&n%gragios
deasupra frunzelor situate pe
tulpini de max. 70 an.Aristele
pot atinge gi lungimea de 5 cm,
la inceput sunt galben-vioi,
apoi in timpul m a t u e i i varfil
are diferite nuanje de roz ~i
mov.
Perioada de h f l o r i r e

depinde de data semkiirii:

planta s e m h a d in august, apoi
k a b la iernat in cas%,-in loc
luminos gi r%corosinflorqte
deja in mai, pe plantele crescute
prealabil spicele apar in iunie;
plantele semiinate direct in
ir5dini
fac spice doar 'in iulie.
-

5e&-are: Onceputul lui

Semgna# uniform seminple,

1 aptilia Amsstecati p h h t d 2 acoperifi-le cu un strat subtire

de semihat cu Cafiva pumni de

nisip gi pme@amestecul Tn vas.

Florile 5in p h %in septembrie ~i

pot fi uscate ugor.
Frunz.de aplatizate, late de
0,5 cm, verde-aprins f o r m e d
tufe inalte de max. 50 cm.
Toarnna, dupa inflorire, planta
se i n g b e n q t e jii piere incet.
i

.+*

Rezistentul orz decorativ Doate

fi plantat in orice loc expus la
soare, nu prea uscat. Are efectul cel mai decorativ &d este
plantat in arupuri mici.
In straturi perene va umple
locurile r&nA goale dupri
retragerea plantelor ce infloresc
primgvara.
fn straturi cu flori de var$
alrituri de plante ce necesiti?
ingrijire asem%n5toare,aceastH
plant5 ierboad semiinald, uniform5 arat5 foarte frumos.

".

Privelipte ademwuWUtoarr.*
o n decoran'vpe malul l a d u i din gragradina'

Spicele aristate se asorteaz5

cu alte plante ierboase.
Objine~inuange modeste
verde, gri ~i argintiu d a d
taji d%turide orzul decoratiy
specii anuale de agrostis
?
(Agrostis nebulosa), coadaiepurelui (Lagurus ovatus) sau
penisetum (Pennisetum
setaceum).
Meiul peren (Panicum virgaturn) asigur%un ton rojiu-portocaliu compozifiei florale.
Plantele cu h z e
A

Pme$ivasul b h e a r & , htrun loc ferit de soare, la tempwatura de 12-16 "C. Seminfele
Tncobesc ?n 1-2 s&pta&ni.

De la hceputul lui rnai dlii

Asociafi orzul decorativ cu
plante ce necesiti la fel de mult
soare.

l,lrlmm,~$

-.&;a'"

UNDE SE YLANTEAZA?

de pilmdnt, apoi tasafi-l cu &ndura. Stropiti cu a@,

(Senecio bicolor).
Culorile vii ale florilor de
varri sunt foarte plricute in
preajma onului decorativ.

gradin5 la distanp de 20-30 cm.

ghivece cu 0 6 cm,CrefGefi
plantele pe pervaz gi uwi-le

On decorativ

LUI

'ROVIZIONARE

c u m p l r q i primavara sau
w r a tlrziu seminfe proaspete.
Primavara uneori pot f i
cumpi3rate risaduri crescute
prealakd,

VA -

SOL

Soare UIW.
Aceasta planta
nepretentioasa se dezvolta cel
mai frumos i n locuri expuse la
soare, calde gi deschise.
Sol permeabil, bogat in
substanfe nutritive. Nu
suporti solul prea uscat gi

Nu cumparafi seminfe vechi

sau plante bolnave.

--_.

TRUCURI
Este o ideala planta pentru
uscat $ise folosegte In arta
florala.
rnflore~tedevreme d a d
este semanata I n august i n
vas, repicati i n ghivece, lasata
la iernat i n locuri racoroase $i
luminoase gi plantate i n
grtidina in mai.

I -

PRIMAVARA
Seminare ;ri plantare
La inceputul lui aprilie, seminafi seminfele in vas ~ipastrafi
vasul intr-un loc lurninos.
Dupa 3-6 saptimeni repicafi
plantele in ghivece cu 0 6 cm.
Plantele cultivate personal sau
cumparate se planteaza i n

dupi mijIocuI Iunii mai. In

zone cu temperaturi moderate seminatul direct este
posibil de la sfarsitul lui aprilie
(stanga, jos).

Udat si uscat
Udafi pe timp de seceti. Tiiafi
Si uscafi spicele dezvoltate.
TOAMNA
Semanare si iernare

incepand din august semanafi

in vas. Repicafi rasadurile i n
ghivece S i punefi-le la iernat la
umini, in loc ferit de inghef.

Onul decorativ este o planti

rezistentg. Este atacat de
putregaiulcenu~iudoar d a d
este plantat prea des, fertilizat
unilateral cu Tngri~amhtcu
continut de arot sau pe vreme
umeda Tndelungata. Plantap
risadurile la distanp mari ~i
fertilizafi solul moderat, mai
ales cu compost.

Culori vii

PLANTARE $1 INGRIJIRE
ACCE'

Sileneie multilaterale sunt pfante extrem de

nepretentioase.

Silenele constituie un gen foarte

bogat in specii.
S~eciileanuale infloresc din
iunie pin%in septembrie. Florile
grupate in inflorescen~eumbeliforme de culoare alb3 roz gi
rogie ale spedei Silene armeria
ating ind5imea de 30-80 cm.
Silene coeli-rosa are o indtirne
identid gi, alaturi de flori
de culoare alb%,roz gi rogie,
dispune gi de flori albastre i
violete.
Silene pendula se culclva ca
pland bieneal& Nu depQqte
indsimea de 10-50 cm, florile
sale simple sau invoalte de
culoare alb%,roz gi rogie sunt
grupate in inflorescenp-ciorchine.
Existii mai rnulte specii
perene. Silene dioica are o
indtime de 80- 100 cm. Florile
rogu-purpuriu apar in din mai
in% in se~tembrie.Este foarte
hrnoasa iarietatea h s e u m
Plenum". Silepe e d i s formead covor veg& ae 10 cm

Silene v d g a r i s ssp. vulganis

indgirne. Florile sale m h n t e ,

rosu-trandaf~riuapar din mai
in iunie. ,,~lbribunda"
inflorqte deosebit de abundent.
Specia Silene alpesrris,
~;~ortiind
gi peAumbra, crqte
pin%la indilgimea de 15 cm.
Floriie aspectuoase, albe sau
rogiatice apar din iunie phi2 in
august. Soiul ,Pleniflorumn se
distinge prin flori albe gi
invoalte. Silene vulgaris ssp.
maritima form& o p%tud
vegetal%de 10-20 cm ind5ime,
florile sale ap%&d din iunie
p h i in august. Floriie albe au o
&rol%marinie ampl%.Corola
soiului ,,WeisskehlchenY'este de
culoare verde-pal. ,,Rosa" se
c a r a c t e r i d prin flori de
culoare rosu-trandafiriu-pal,in
t i p ce ,,Plenan prin flori albe,
invoalte, asemikZtoare
garoafelor. Sifene vulgaris ssp.
vulgaris autohton%gi la noi,
i n a h de 50 un,inflorqte din
rnai pin%in septembrie gi dispune de o coroli similar%.Silene
schafia form& un covor lax,
cu fnd+mea de 10 crn. Se
remare prin flori roz c r e s h d
dens. Inflorqte din august phH

lrebl

I
S h e cod-nwa de d o a r e roe $ a l b &

?nseptembrie. Floriie soiului

,spl&dens" sunt de o culoare

intens%roz-prohnd.

UNDE SE PLAN TEA^?

Silene se poate planta in locuri
diferite, in funqie de indilfirnea
tulpinilor.
Gr5dinilor alpine li se
potrivesc silenele scunde, mai
des soiurile formind covor
vegetal.
.- In straturile de plante
perene planta~ispeciile mai
inalte care pot constitui o frurnoasii pat%cromatid in strat.
La Liziera cr;tngurilorde
arb* gi pe pajistea cu flori
arad excelent Silene dioica gi
Silene vulgaris ssp. vulgaris.

CE SE PLANTFAZA

ALATURI!

Silenele se pot asocia cu multe

alte plante.

si soiurile tnalte aratti

fo$e bine-al%turide nemgigori
(Delphinium x), b+gori
(Eri-n
x) sau b-ele

(phl'0.x panitdata 4.
Soiurile scunde se pot planta
al%nuide ha-caprelor
(Cerasuum romentosum var.
columnae), &&i5e (Arabs
caumica) gi dopofei scunzi
(specii de Campanula).

Silene dioica

Pentru Tnmulfim specillor

perene, dupi Miorire
divizati plantele $i
replantali-le imediat
Divizafi din doi In ddi ani
Silent?scaulis, altminteri va
wea o via@ W e srurta.
SiIener dioica nu se poate
reproduce decdt prin

I
HI

Silene

I
Gra'dina'rit iscusit

Primivara sau toamna,

cumpirfl seminp proaspete.
PrimAvara, putefi cumpira ~i
rasaduri viguroase, cu frunze
anatoase.
Nu cumpgrafi seminfe vechi
mu plante bolnave, cu frunze
hgilbenite ~i
ofilitr

" '

Soare deplin. Sa dezvolti ~i

Tnflorwe optfm Tn locuri
calde, Rsorite. Wnele specii
tolereazi penumbra.

Silene pendule este o

planti scundi, astfel arata
excelent i n lizi de balcon $iTn
alte vase.

S d cu bun3 perrneabilitate,
putin uscat ~icalcaros. La
plantare prelucrati in sol var
de alge.

Silene c o e l i taiata
~
puternic dupi Vnflorire,
infrunzefle ~iTnflorege din
nou.

'e tot m u

Smhare$pbntare

hgrijire si tZIiere

Semanati silenele MU gupporumbelului, cum mai sunt

numite, din martie Tn rgsadnita,
iar din aprilie la locul lor definitiv. Din aprilie plantati in gradina rasadurile cumpirate. Din
mai plantati afara rasadurile din
risadniM, repicate prealabil.

Udali plantele numai pe weme

de seceta persistent&Taiaji
Silene coeli-raca d u p inflorire.
Efectuali fasonarea in forma
dorita a speciilor care alcatuiesc
covor vegetal (stanga,10s).
Reproducefispciile perene prin
divizare. Silene pendula se
poate semana $iTn august.

TOAMNA

Protejali pe durata iernii plantuJela speciei Silene pendula

acoperindu-le cu frunzis uscat.

O IMP AWlMP SRL

Este o planta foarte rezistenti, dar poate f i atacata de

rugins. In acest caz pe dosul

frunzelor apar colonii de
spori mai TntAi de culoare
brun-galbeniu, ce se coloreaza apoi in negru. In final,
frunzele se usud. Distrugefi
plantele infectate. Preventiv
stropiti plantele cu o fiertura
le coada-calului.

ISBN 976-963-86092-8-1

Curnphji primavara
anafalis la ghiveci, cu frunzi~
Tndesat, viguros ~i
sanitos.

Nu cumpita$ plant@cu
balot de radicini Indesit sau
cu frunre galkne, uscate.

r Seare @re&. Onflore~te

abKlndeM On locuri calde,
f e r b de vilnt, expuse la
soare.
r Sd uscat penneabil.
&east8 plantl perena
nepreten$ioasl se dezvolta
corespunz&or ~iIn sol nisipos
sau cu pietri~.

Pentru flori uscate

llstari 'lnmugurbi ~iatarnati-i
intr-un loc cald #iuscat.
@

Planta poate f i Imut$M

din aprilie pang On iunie prin
but@ire.Tiiati varfuri de 1%~tari de 5-7 cm #iInrgdkinafi-i.

)octorul plan telor

Plantare si hmulfire
Primavara este perioada
optima plantirii. Intindeli
compost in jurul plantelor
rnai batrAne sau divizali
plantele. Anafalis se

din aprilie in lazi sau 'in

gradink
VARA

Udare
Platna tolereaza seceta, dar
infloreste mai abundent
daca Fn perioadele secetoase

l
tliati
La s f i ~ i t utoamnei,
plantele la suprafafa solului
(st2nga) si compostali-le.
Planta nu este sensibila la

O IMP ABIIMP SRL

RO-PQ2-10-082

Este atacati rar de boli sau

daunatori, dar nu tolereaza
apa stagnanta On sol.
Radacinile putrezesc, planta
se ofile~te,se 'ingalbene~te
apoi se usca. Preventiv,
plantali anafalis 'in sol per
meabil ~ipunefi sub plant
un strat de drenaj.

ISBN 9 7 & 9 6 3 ~ - 8 - 1

e Primivara sau toamna,

cumparati plante compacte,
Initoase, in ghivece.

Soare deplin, penumbra. Se

dezvolta optim la soare, dar
tolereaza ~ipenumbra
moderatl.

Daca se extinde excesiv,

taiafi-i parfile laterale care
pot fi folosite pentru
reproducerea plantei.

pete brune sau cu ddacina

c m u i 3 Fn afara orificiilor de

substante nutritive.
Tncorporafi nisip in solul

Planta emana, mai ales

dupB ploaie, un parfum de

Plantare #
reproducere
i
Perioadl a d w a a pentru
plantare tn regiunile cu
clima asprii. Plantafi-o de
Tndata ce solul devine cultivabil. Putefi s-o inmulfifi

tulpini. Se tnmulfqe ~iprin

divizare obi~nuita:scoateti
din primant plantele vdrstnice, tliafi cu un cufit
rizomul in mai multe pirfi,
pe care apoi replantali-le
imediat (stbnga, jos).

secet8 indelungatci.

geroase ~i
lipsite de zapad%
pe planta pot aplrea wme
de degeraturi. In aceste

TOAMNA

sau nu rlsare deloc. Plantele

Pdantare
Perioada adecvatl plantarii
i n regiunile cu clima bland&

R l a n t i pereni decorativi
Speciile halte au flori albe sau roz-estompat.

VARIETATI
Eupatorium denumid gi &epacodrului are peste 600 de specii
dintre care numeroase sunt
b4rinqe gi pe meleagurile
noastre, i n 6 in ggtdini sunt
cultivate doar d t w a specii, care
prefer5 solul umed. Pe tulpina
viguroas5, i n d d , vertical%sunt
situate frunze lanceoalte. Pe I&tarii ramificafi, In partea superioarz, de la sfargitul verii p h 5
toamna strducesc urnbele parfumate.
lnAilgimeaspeciilor
Eupatkwium maculatum gi

Eupatorium purpureum
poate aringe 2 m. Soiul
,,Atropurpureum" cu flori
rogu-purpuriu ce infloresc in
iulie-septernbrie este atribuit
arnbelor specii. Soiul
,,Gateway* are flori deosebit de
rnari. Euparorium purpureum
spre deosebire de Eupatorium
Aacularum se dezvoit2 bine gi
'in sol rnai uscat.
Eupatorium cannabium
este o specie peren2 ce crqte gi
In acesre regiuni, poate fi intill-

M5turide plante ierbome ,si conifere

n i d in locuri umede, la marginea pgdurii sau pe maul

iacurilor. Planta aiinge
indgimea de 1-1,5 m, are flori
roz-inchis-sters si infloreste din
iulie D ~ PnH sevtembrie.
Florile hvoalte ale soiului
,Plenumn (cunoscut ~i sub
denumirea de ,Pur~ureum
Plenum") sunt roz-purpuriu,
iar cele ale soiului ,,Albumw
sunt alb-crem.
Eupatorium rugosum de
30-50 cm PnZlgime reprezint2
un soi scund. Pe tulpinile rarnificate se deschid flori albe.
Planta prefer2 locurile semiumbroase.
3

Eupatorium maculam pe rmuginea laculai

I'

Eupatorium p&liatum

UNDE SE ""T"~?

wp

lndepartag pietrele mari.

Netezifi suprafafa stratului.
Faceti gropi pentru plantare la ,#
dirtanfe de 60-80un.

2'

oaSe,

necesitg sol urned. lndjimea

plantei atinge 1,5 m, iar
lungimea frunzelor lanceolate
20 cm. Florile albe ornarnenteaG planta din iulie phH
fn octombrie.

Eupzutwim lligclllatrtm ,

Plantare: primavara. Afanafi

wlul cu furca de Gpat sau
cazrnaua, apoi fertjllzafi-l din
belyg cu compost gi fain& de

Majoritatea speciilor necesid

sol umed $i locuri semiumbroase.

Din ddiniie
naturale nu
"
p a t e lipsi hepa-codrului,
florile sale atr?i&d
albinele gi
bondarii.
fn borduri perene h e p a codrului este plant5 de fond ce
n e c e s i ~pu~in5lngrijire fiind
totodatg podoaba grgdinilor la
finele toarnnei.
Se dezvold optim pe malul
lacurilor 8i plantad in grupuri
asigurii o imagine frumoasg.
~ l dsold
t Gte mai umed, cu
at2t mai bine toleread soarele.
La marginea tufkiiului cu
sol urned asigud trecerea spre
celelalte p5rfi ale Mdinii.

CE SEPLANTEAZA

salicaria), uadescantia (Tradescan ria x andersoniana), crin

galben (Hemeromllis) gi ierburi ce prefer5 solul umed (ca
de exernplu rogoz gi ~ i ~ i r i ~ ) .
Scoateji rasadwrile din
La marginea t&rigului
ghiwece. AMna* pNin balotul
oferii priveligte phcud plantad
de rBdBcini $ plantafi dnepaalaturi de omag de grdin5
codrului la niwlul solului.
(Aconitum carmichaelii), margarete (LeucanrhemeUa seroti;a) sau stelu~e(Asrer dumosus).

ALKTURI?

Canepa-codrului poate fi asociatii cu plante ce tnfloresc vara

thziu.
Pe malul lacu~ulplantap al5turi lisimachia (Lysimachia

Umpbqi groapa cu Mmant,

tasafi wlul $i udati plantele.
Pentru pBstrarea umiditatii solului
rnulciti solul intre ~lante.

Euvatorium

GRUPA 7

182

TRI I f I IRI
# Cumpiwaji primivara
Msaduri de c8nepa-codrului
hdesate, viguroase, la
ghiveci.

Soare, penumbra. Preferi

penumbra, Tnsi daci are solul
umed se dezvolta frumos ~iin
locurile expuse la soare.

Nu cumpgraji plante ce au
Sol cu humus, umed. Nu
d e p i ~ imirimea
t
ghiveciului ~i tolereazi solul nisipos,
@dicinile ies prin orificiul de
amestecafi-i pamlntul cu
turgere a apt '
compost.

Daca seminjele nu 7 n c o l . f ~
nici dupi 3 siptamlni,
acoperiti vasul cu folie de
plastic $itineti-l cinci
Gptamdni in frigider
(semintele incolpsc la rece).
Plant& tndte stau rigid,
IWneces* argcire.

ferti
i plantele cu compost $1 ~ a i nde
l coarne,

cumpirate. Dupi iernare,

7nibtqirea buruieniler, mulcifi solul dintre plante.

TOAMNA T ~ I U
Scurtati dnapa-codrului
cand plantele nu mai Onfloresc $1 frunzele devin rwgre
din cauza gerului (sanga).

-upatorium nu este sensib i l i la diunatori, dar uneori este atacata de minatoare. Larvele albe de 6 mm
rod galeril Tn interiorul
frunzelor. Nu compostafi, ci
distrugefi piflile tiiate ale
olantelor contaminate.

BEN 978-96386092-8-1

STRATURI DE FLORl51
PLANTE DE BORDURA

Cerentel
I

Flori de culoare in tensi, cu o h

a
'
grqiioasa'

aprilie-augwt
in funqie ds
specie

& se pretearLL

pentru floare

penumbrg
M nt sub-

&2
9nutritive
20-30 cm

~ r i m ~ =gii"
f t i taa"a
cumpiirati risaduri d e
cerenfel viguroase, sinatoase,
cu o constitufie compacti, cu
hunze verde-fraged.
Nu cumparafi exemplar@
ve$ejite sau bolnave, cu
frunze ingalbenite.

6 Soare depiin, penumbra. Se

dezvolti optim i n locurile
moderat insorite sau pufin
umbroase.

Sol bogat i n substante

nutritive, usor reavhn, f i r i i
a p i stagnanti. incorporati i n
sol mJt compost.
u

Soiul Geum rivale este

deosebit de adecvat pentru
cultivarea pe malul apelor.
Cerenfelul este o excelenta
floare tiiatS. Tiiafi tulpinile
~ 2 n dbobocii sunt doar pe
jumitate deschi~i.Puneti-le
imediat i n apa.

_
'
A
-

Pngrijie
tot an d
PRIMAVARA
Plantare
Cerentelul poate f i plantat de
lndati ce solul devine cultivabil. fnainte de plantare
fertilizafi solul cu compost.

VARA
hgrijire
TBiaJi continuu florile ofilite,
lastarii trecuti ~icapsulele
seminale (dreapta), pentru a
stimula o a doua inflorire.
Udati abundent pe vrcme de
secetB, altminteri frunzele
cerentelului se vor ofili.

3 IMP ABIIMP SRL

FOAMNA
Plantare #i acoperirea solului

PerioadB de plantare de
asemenea adecvati. AcoperiJi
solul in jurul plantelor atat
nou plantate c8t ~ibitrane,
pentru ca acestea s i reziste
mai bine vicisitudinilor iernii.
Protejati soiurile ameliorate
cu frunziz uscat.
I

In apa stagnanti r a d a c ~ n ~ ~ e
nu primesc aer suficient ~i
poate surveni putrezirea
riidicinilor. Deoarece
ridicinile putrezite nu mai
pot transporta apa, parfile
plantei de deasupra solului
se ingilbenesc $iOn cele din
u r m i se ofilesc. Scoatefi din
sol $idistrugefi plantele
bolnave. Nu le compostaji.

CARTEA

STRATURI DE FLORl $1
PLANTE DE BORDURA

GRUPA 7

184

Saschiu
Acoperitor de sol vejnic verde a1 locurifor urnbroase

aprilie-mai

toare de sol

aflnat

ve~nicverde

30-40 cm

Vinca minor,

Acoperl tor de sol rezlsten t

Primivara, datorira' &unzelor sale dense si florilor sale
m h t e , sasctu'd poate wnstitui o para' cromatica' fiumoasi a
umbroase a gridnii.

Frunzele de un verde lucios, cu

structuril pieloas5 sunt situate
pe Iktari lignificafi. Saschiul se
extinde prin lujeri, formind in
scurt5 vreme un covor vegetal
"
vqnic verde. Florile compuse
din cinci petale dispuse
asemininator unei farfurii apar
incepind din aprilie. Toate
parrile plantei sunt toxice.
Vmca minor are o indgime
de 10-20 cm. fn padurile noastre cregte gi in mod sdbatic.
Florile sale sunt m b n t e , de
culoare albastru-pal. fn afaa de
varianta sdbatid, exist5 gi mai
multe soiuri de gddinii,
de
"
exemplu, ,,Bowles Variety", cu
flori mari, &urea Plana", cu
flori invoalte si ,,Griiner
-Teppich" ce se remard prin
frunzigul sau dens. Soiul albpestrig ,,VariegataVeste deosebit
de decorativ. ,,Albangi
,,Gertrude Jekyll" au flori albe,
,,Rubran flori rogii ~i
,,Multiplexn flori purpurii,
invoalte.

viac~mejor ,,variqqeaw

Vincamajor are flori albastrupal ~ieste rnai inalta (20-30 cm).

Frunzele sale sunt, de asemenea,
de dimensiuni pugin mai mari.
Soiul ,,Acutiloba" este un soi cu
inflorire t k i e ,. ,.Reticulatan
si
..
,,Variegatansunt preferate pentru frunzigul cu desene galbene
gi albe.

UNDE SE P L A N T E ~ ?
Extinzhdu-se prin lujerii ssi
lungi, saschiul este o plant$
excelend de acoperire a solului
in col~urileumbroase gi din
penumbra ale gradinii, sub
arbori ,si arbugti, in fap
zidurilor, precum gi in liziera
cringurilor.
&ca minor p r e f e ~locurile
scoroase ,si umede. Vara, udagi-o
pe vreme de secets persistenta.
Vmca major, provenind din
Europa de Sud, tolereaza
locurile moderat uscate gi calde
de la liziera crhgurilor. Ambele
specii necesita un sol &anat, cu
humus.

Amperitor de sol cu flori albastre sub arbyti

CE SE PwALK'IZTR1?
Frunzele gi florile decorative ale
saschiului se potrivesc bine cu
florile multicolore cresdnd in
locurile umbroase. Asociaji-1
numai cu perene cu constitufie
viguroasg, deoarece planta poate
invada ugor plantele vecine cu o
crestere mai firava.
n i z e bine
~ cu saschiul sunt:
urzica-moart&gdben5 (Lamiastrum galeobdolon), sugelul
6peciile de Lamium) gi valdsteinia (Waldsteinia geoides).
Plantele perene rnai halte
arats bine D; covorul de frunzis
dens. Plantaji printre saschii crini de toamna &pecii de
Funkia), astilbe, degetari rogii
(Digitalis purpurea) sau geranium (Geranium sylvaticum).
I se pot asocia, de asemenea,
ferigi sau ierburi ornamentale
tolermd umbra.

primivm timpuriu, plant*e

cu bulbi. de exem~lulusca
(Ornithogalum umbellarum),
hiacintoides (Hyacinchoides
nonscripta)sau narcisele
stdpung frunzigul dens al
saschiului, oferind o priveligte
minunad.

Extragefi cu grip planta din

ghiveci. Plantati-o la
ad$ncimea, la care f w s e Tn
ghiveci. Presati pamdnt In jurul
rakinii.

Cu timpul, saschiul se
extinde puternic, din acest
motiv il puteti planta $i la
distanfe de chiar 1 m intre
plante. Pliviti sistematic
planta sau completafi
1 spatiile ramase goale,
, deoarece saschiul se
inmulte~telesne atcit prin
butasire
divizare.. cit si ~ r i n
>imarcotaj.

,.

Vinca major ,,Reticdata"

Uwi abundent, pentre ca '

rcidiicina ~i
@dntul si4 88 ,
'Imbibe bine cu apA @ s4 nu
ramlnl bule de aerfn sol.

Saschiu

Grzdinirit iscusit

.rt-y

.*i.+

w
* Toarnna sau primlvara,
cumpHra$ saxhiu h ghiveci.
Alegefi risaduri cornpacte ~i
eu frunze sinetoase.
? Nu cump&ra$i plante LU

Eidkini mici sau p@ne,

deoarece se vor tnr&dScina
anevoios.

II

L
i
I
i
a
I esteFfnumbril,
umbra. Planta
sensibila la razele solare

-I

directe ~ila dldura, din

aceasta cauzi plantafi-o cel
pufin In penurnbra.
8 Sol cu humus, afsnat. Se
dezvolta optim in sol bogat in
humus, cu buni
perrneabilitate.

larna, pe terenurile
degajate, acoperifi Vinca
major cu frunzi~uxat,
deoarece planta este sensibili
la ingheful fera zapad%.
8 De pe soiurile alb-pestrit
putefi taia frumoase accesorii
pentru buchetele de flori.

Udam si mdcire
Perioada adecvati plantirii:
din martie pane Tn aprilie.
Indepartafi frunzi~uluscat de
pe plantele TnredBcinate.
Divizati tufele warstnice qi

Pe vreme de seceta, udaji des

$iabundent. Murciji solul cu

un strat subtire de compost
sau frunze uscate, pentru a-i
conserva mai bine umezeala.
TOAMNA
PJentam gi reproducere
% poate planta $iin acest

frunzelor, cauzate
I P5tarea
de un virus, poate ataca in
prirnul rand Vinca minor.
Pe frunze apar dungi galbene, lastarii ~i
florile se
contract& Deoarece contra
virusului nu existi remediu,
Pndepirtafi ~idistrugefi
-1antele infestate.

anotimp. Tot in aceasti

perioad8, efeduafl $i
inrnultirea prin buta~i.Taiati
lastari lungi de 5 crn ~iintroduceti-i 5n nisip
Pans ln
primavare vor prinde radacini.
Acoperifi specia V i n a major

- -

.*

axpn o gdna .1n3upu@w!q

@ a ~ d!3 ! ! u ! ~ ~ pln~n!
y ul
w e i d ap edeo~6!hph~n

-qp) lnlnlos ~ n p ! q
u apfiesueld
'!!U!W~Jlnloleq J~!L!P!J !$
F!@ U!PW.WI~ Maws

~ ! u ! I o~ixq@-eqre!
~)
nes
(urm&.r!~ run3!ueJI !aru n:, !ie!
-&p o PEP exel FLU!t !uamp
a~eod~!i!wdmo3.snsorunp

.luau
--e!mdrum ap apunx almld
ap !nln~o~o3
e~dnwapas-np
-up!p!~ !f ax?mrua13y as axel
' p d a l a ~ u ~o oapjajapL
Ja!q3mlam !B ( m ~ n h n d o q r
.!a/Su~.rd
1a1s-v !a!ds p
- a ~ m u % a!lop:,
~ d UJ
rrS~2quncps!.rxpag) elpmp nld
OU!Sse=)a1uoJq" p!os al!qasoap ' a ~ p u~l o p ~ mm1n!p!i3!~
ld
p d
:wax. a ~ d <i!nsad
s
p m n e f!r
IUp a j a ~ d
a p o g !am !!1a1b~q
-ruolsa a@+
a p a e J l s u~
-unrf n3 !!~hqre !S FA 3pb~
.eumol ap lopaq:,nq
-~u!pp%U! pa~elplnru
p so!ia~dmuauralduror, ~uaur ap rua~lxa~soloj~ o as
d alainlais
a p y m m ap ! m ~ dp u a p ! ~
ui
au!q sa! a1nuGa1 a p a p o p 3
-ala un a!rupsuo:, aw.o$mS alai
-(apqm3ads urnpas
-uassalogu! ?
' pmJareog y)
'myyda/am
~ p a s ) g&-eqre!
-aip~sad
n:, IS urn:,a.~d '(urn!ua/a~)run
apururune p o ~ r uUJ pSnq= !S
-!uaIay '(o%p!yos) einu!lds nld eqre! ap !!:,ads n:, !iepose a1 p e p
-uraxa ap w cpuureo~
ap aua~ad
sap !eru ' q ~ e q ~oh
s lal:,mm
un n:, '~eunu!ru (es!ad un ea13
!ia~ndaspm-a
uj

I
I
ru epose a~eodas auarad
arreld ap a p m n s u~

F'"

.
L
w

-amd &lnl!dmdp ~iuar,sa~opy

ap ! i e p e ~ qadvo~deluns suap
as-npupg!urar !!msq .reu!Spo
3!1eq~smpanqre puaueres u r ~
e m lensed ne a m <aseo!imS
ap ~!qasoap!pads e m p pspca
arn3soun3 alainlals ap !JTU~W

/?

~rac i;b -iscus.'

.dL

.
I

s
b
i
i
I &

I,LL~I'L

, .,
7 r l

,'C

l
Primivara, cumpHrati plants
tinere, viguroase, in ghivece.
Avefi griji ca plantele s i aib&
toase, de culoare

0 Nu cump&afi plante ofilite

-sau plante prezentand urmele

dh?& fWriL

1 K#l

l
Soare deplin. Preferi
locurile Onsorite, calde, dar nu
tolereazi cildura toridi ~i
seceta.
Sol cu bung permeabilitate,
bogat i n substante nutritive,
lipsit de ap8 stagnanti. Ameliorali solul afbnat, nisipos cu
o mare cantitate de compost.

fngnjire tot an ul

r-P R I M ~ A R A

Plantare 9i divizare
Perioada adecvaa plantirii.
FertilizaP plantele dupi
perioada de iarn8.O dati la
patru-cinci ani, d n d plantele
incep s i se desfrunzeasciOn
interior, divizati-le Pn mai
multe parti. Dad este posibil,
replantatitufele Pntr-un alt

I n locurile bitute de vanturi

sprijiniji-le cu befe de
bambus, bare rnetalice sau
pari.
l
Primivara, administrati
stelutelor compost sau
ingri$1m6ntcomplex bogat in
potasiu. Azotul excesiv
d&neazA plantei,

loc, pentru a preveni

Onmultirea nematozilor.

VARA
Udare $i spryinire
Pe vreme de seceti persistenti,udati bine stel@ele.Legati
listarii in cregere de tutori
corespunzitori. Mulciti solul.
TOAMNA
Taiere
Dupi tnflorire, tiiati plantele
la aproximativ o palmi deasupra solului, pentru a evita
&pandirea semintelor (stanga). Indepirtati tutorii. Mulcif~
zona redscinii cu frunzi~uscat
sau cu compost.

m
Daci stelufele sunt atacate
de nematozi, pe plante
apar pete brun-gilbui,
frunzele se usuci ~i
cad.
Tndepirtati $idistrugefi
plantele infestate. In locul
infestat nu mai plantafi
stelute ~idezinfectati solul
cu un amestec corespunzitor de Tngri~imbntverde.

ISBN 978-96368092-8-1

Gra'dinirit iscusit

TRUCURI
e PrimJma sau t ~ n n a ,
cum@m$i plam sihltoase,
cu frunze v e i d e - f r w , la
container.
1

Nu cumph$i
plante
bolnave, ofilfte, cu rrid&lnile
i q i n d prin orificiile de
xurgere.

PenumbrH, umbr%.Se
dezvott3 optirn Tn penumbra,
dar suporta $isoarele Vn
condifiile unei aprovizion3ri
corespunzZitoare cu ap3.
Lpimacha nummularia se
dezvoltl bine ~i'in umbri.
e 401 bogat 'in substanfe
nwtrstive, u$or reavan.

Lysimamw nummularia
este o plant3 cu crefiere
buiad. Pentru limitarea ei,
amenajafi o bordura solidi
din metal, material plartic sau
beton.
T3iafi florile de Lydmachia
clethroides pentru vaza cand
spicele i se 'intredeschid.

L g r ~ i r etot anul
PRIM~ARA
Plantare 3i divizare
Perioada adecvati pentru
plantare. Intinerifi speciile
inalte prin divizare. Replantati
pirfile exterioare, mai tinere
ale balotului ridicinii ~icompostafi restul. Pentru reproducere, dezgropati pirfile cu
ridicini ale plantei ~iplantalile din nou.

VARA
Udare
Lisimachia necesiti multi api.
i n perioadele de seceti udajio din bel~ug(stsnga, jos).

TOAMNA
Plantare $i protecjie contra
inghefului
Perioadi de asemenea adecvati plantirii dar adecvati ~i
divizirii. in regiunile cu climi
aspri, acoperiti cu crengi
plantele speciei Lysimachia
clethroides.

De~ieste 0 planti rezistenta~

uneori daunatorul Otiorhynchus
ligustici, o specie de girgarita de
culoare intunecati, activi
noaptea, lung8 de 1 cm, roade in
semicerc marginea frunzelor.
La~elesale asemhatoare
lawelor albe ale carabu~uluide
mai rod ridacinile plantelor.
Daci se inmultesc foarte mult,
plantelese vgtejesc. Noaptea
adunati diunatorii ~idistrugeli-i.

II
ISBN 978-963-86092-81

Flori-pdnie verzi
Molucela cu florde sale in formi de scoica' constituie o
podoabi minunati a gra'dinii.

Molucela a t e o floare v5ratid

plantati%sporadic, dar foarte
aspectuoass, provenind din
Asia de Vest. fn g ~ d i n i l ecultivatorilor de flori se intslnegte
mult mai des, deoarece inflorescenfele sale prelungi sunt
deosebit de durabile ca flori
tiiiate.
Inflorescenp este compusii
din hipsofile verzi, cu
newariuni fine, dispuse in
rniinunchiuri pe tije erecte,
nerarnificate, care inconjoad
in form2 de piilnie florile albe,
mkunte, neinsernnate. fntre
acestea se situead pe codire
lungi frunzele rotunde gi dan[elate.
Dintre soiurile de griidinii
face parte ,,Winterglocken, cu
o indgime de 75 cm, precurn gi
,,Clocken von Irland" inalt de
60-70 cm. Acesta din urmii se
gssegte gi sub denumirea de
,,Irlandglocke".

Cu flori viratiw

UNDE SE PLAN TEA^?

Aceasts plantii se poate utiliza
intr-un mod extrem de variat.
Aspectul siiu exterior estetic
este foarte potrivit pentru straturile de flori pi straturile de
diniament. Cu iniilfirnea sa
medie de 60-75 cm aratii bine
printre plantele perene, dar gi
ca plants de fundal cultivad in
spatele florilor varatice rnulticolore.
De-a lungul
- mdului unui
lac de griidinii sau a unui
p l d u , tulpinile sale prelungi
oferii o priveligte foarte interesand, aliituri, de exemplu, de
rnimulus (Mimulus x). Nu
plantaji molucela intr-un loc
prea umed.
Aratii excelent gi ca floare
tiiia~
in buchetele multicolore
de varii. Florile arstoase se pot
folosi si Tn corn~ozitiide flori
uscate. fn acesc caz indepsrtayi-i
frunzele de pe tulpinii, pentru
ca florile in form5 de scoid sii
iasP mai bine in relief.

I
Ca floare

Produce o impresie de ele-

gan* aliituri de flori in culori

Nuanfa sa de verde-fraged o
face potrivit5 pentru toate
coloriturile florale. Plantafi-o
in grupuri mari, pentru a i se
evidenria mai bine silueta
inalt5, asemPn5toare unei
1umlnPri. D a d este plantatii
solitar, igi pierde mult din valoarea decorativii.
Tulpina sa inalt5 produce un
efect hvioriitor printre florile
viiratice rnai scunde, spre
exemplu printre salvii (Salvia
. . .
" . . . . .
.
splendens), pufulejii albagtr~
(Ageratum houstonianum)
gi verbena violets (Verbena
rigida).
Molucela echilibreh efectul de contrast dintre diferitele
flori de culori aprinse sau dintre ~lanteleDerene si florile de
var5 scunde.

gi forme pure, de exemplu aliituri de trandafirii de strat albi,

c9rcium~reselerogu-aprins
(Zinnia elegans), jalqul
albastru (Salvia nemorosa)
sau lwiinfica cu frunze argintii
(La vandula angusrifilia).
-

Soiul ,Glocken von Irland"

Gridinririt iscusit
I

Pentru uscare, tiiati flori

chise cornplet, Tndepzirt*
frunzele ~ipuneti-le la uscaR
atbrnandu-le cu v3rful 'ln jol,
cu tulpinile legate i n b u c h e

cumparati serninfe sau

cu buna perrneabilitate,
i n substanp nutritive.
mrnpaae, la ghiveci sau T@
vase cornpartirnentate.
Nu curnparafi risaduri c p
frunze Tngilbenite sau
aeminL- echi.

Serninjele gerrnineazi r n l
bine daci le pbtrati cateva
siptirn3ni i n frigider.

fngrijire tot an ul

pliintutele$ide la mijlocul lui

mai transplantati-le afarh.
incepdnd de la sfaqitul lui
aprilie, puteti semhna $iafar&
In acest caz plantele vor 'lnflori

ternbni, administrati plantelor

solgie nutritivh.

I Pe vrerne de seceti plantele

TOAMNA
?

?'

Curatire
Plantele crescute h prealabil
ca rhsad se vegejesc deja Tn
august, cele semenate mai
Urziu fnfloresc
toamna.
Dupe primul ger, smulgeti
plantele din strat ~i

hwi

compostati-le (st$nga).

II

pot fi atacate de Nduchii de

frunzh, care le sug seva 5i
depun pe acestea picaturi
lipicioase. Indepirtati-i cu
un jet de a p i sau stropifi
plantele cu o solulie de
sipun lichid ~ialcool.

. ,.,

-4.

:.

,-

Griidinirit iscusit

b~m7d

LUMINA SI SOL

c Primsvara, cump rF$

deminfe proaspete sau
risaduri la ghiveci, sinitoase,
bogat ramificate, cu un balot
de ridicini viguros.
a Nu cumpirafi seminfe
rechi, nici pJante firave.

PRIMAVARA

Sembare 2i plantare
Pentru producerea dc risad,
reminafi i n ghivece de 10
cm, la inceputul lui aprilie,
cite trei-patru seminje.
Arnplasafi-le i n fereastra, la
ternperaturi cuprinse intre
16-18 "C. Dupi germinare
nu pistrafi decdt doui-trei
plintufe de fiecare ghiveci.

a Soare deplin, penumbra. Se

dezvolta cel mai frumos i n
razele directe ale soarelui, dar
inflore~te~ii n penumbra.
a So1 bogat I n substanje
nutritive, calcaros. Arneliorafi
solul compact printr-un adaos
de nisip, sau arnenajafi un
strat de drenaj.

I
1

TRUCURI

a Se dezvolta excelent i n
ghiveci, l a d i sau ciubir ~ige
asociaza bine cu alte plante
anuale ~iplante ce se pot
cultiva pe balcon.
a Nu plantafi rezedi alaturl
de trandafiri, deoarece aceste
plante ss suporti greu.

Plantafi-le afari la rnijlocul

lui mai. IncepPnd din aprilie
puteti semina afari
serninfele, presirsndu-le rar
i n strat (st8nga, jos).

VARA

&ji@re

si Were

Udafi pe vreme de seceti

penistenti. Tiiafi florile
pentru vazi imediat d u p i
deschidere.

~ a i a fgi/ ultimele flori ~i

punefi-le i n vazi. Adunafi
din strat ~icornpostafi
plantelc trecute, respeaiv
pe cele cizute victimi
primelor inghefuri.

.:isadurile sunt atacate deseori

de puricii de pamint. lnsectele
de o lungirne de aproxirnativ
2 rnrn, de culoare inchisa rod
frunzele tinere giurindu-le.
Presarafi pe plintufe pulberc
de roca concasata sau cenu~i
de lemn. Ca prevenfie, acoperifi plantele cu o plasa de
~rotecfiecontra insectelor.

ISBN 97&W3%60924-1

I1

STRATlJRl DE FLORl51
PLANTE DE BORDURA

GRUPA 7

Mixandra Allioni
Covor floral galben-a uriu

4
5
X

lumin5 natur*.
bogat Tn sub-

rnai-iunie,
L1

Erysimum x allioni;

+a

PLANTARE $1 TNEIGRIJIRE
ACCESORII: seminfe de mixandra Allioni O furci de a p a t
P compost O carbonat de alge O greb12i

VARIETATI

AUioni sunt sensibile

. la
- hernia
Adgcinii. AceastP beak este
provocat5 de ciuperci
mucilaginoase, care atad
legumele pi florile ce aparfin
h i l i e i cruciferelor.
BdZcinile se Pngroqii exagerat
pi plantele se pipernicesc.
Agentul patogen se &pandqte
prin intermediul r?im+iyelor
de plante sau prin solul conmminat. Boala este des I n d n i d
Pn sol acid. fngrijiFi-v%
ca solul
sg aiba un con~inutadecvat de
calcar gi respecta~iperioada de
asolament de 4 ani recomandad in cazul plantelor crucifere. Nu plantapi niciodad
mixandre Allioni lib@ v d ,
ridichi sau ridichi de luna,
deoarece gi acestea aparpin
familiei cruciferelor.

Mirmndrele Allioni sunt, probabil, rezultatul tncrucigkii

speciilor Erysimurn humile i
Erysimum perovskianum gi se
ase-5
cu miqunelele ruginii (Cheimthus cheiri).
FormeazZ tufe de 20-40 cm
Pndpime.
Florile simple au nuan~ede
galben-auriu iau portocaliu.
Florile cresc indesat Pn ciorchini apicali gi pe vreme bung
&phdesc parhm dulce.
Perioada de h f l o r i r e

depinde de sezonul de cultiv&. Plantele bienale, sernPnate ih iulie gi puse la iernat

Pnfloresc Pn mai-iunie, cele
semihate Pn martie-mai Pnfloresc mai tuziu, 2n iunie-iulie.
Ftunzele sunt inguste,
ovoid-alungite ~icdoarea lor
verde-viu-contrast&
cu
.
culoarea florilor.
A s e m h 5 t o r celorlalte
plante crudere, mixandrele

M s m t e l e &dre
Allioni
pot fi plantate Pn 1ocw-i hmrite, nu prea wcate. Smt

Mixandrele Allioni pot fi

afo&te cu p-ene de ~ulari
d e .

h i I ~deplbl3r

Planta d

~ tufoas5 ewe
kt

S e m h m : martiemai sau
iulie. Af&na$ solul pard la
adancirnea de min. 20 cm. hdep2irtafi buruienile $ipietrele.

Amestecati solul cu mutt cornp a t iar solul acid cu @ i

Semanaji rar seminjele 6

mixandre Allioni in sol
granular.

b W f l fin semintete Tn sol 3

sttopiti cu un jet slab de a@

pumni de carbonat de alge,

Neteziti suprafala solului.

d plmd d t i & gd&dar alpine se &Pg,drpte re@

CE SE ~wlrukm

UNDE SE PMTEAZ~

- Gi
cu aawtet~
tic pot fi d a t e cu flori
pearipe a n d e ~iperene.
fn dperene &d o
ism@= apace dupP mmgera
I

stfatul.

mav pLtfind algnrsi &vie

dbaafti (Wvia hin&,
panselup (Miohx wr'mrrcb)>
h i de nu-mii-uit9
(Mpmbis&sica),
vmnia
(Vm& austriaa ssp. tmcn'wn) sau lev&qic%

fWfl rbadurile ce cresc prea

A s o c ~ - i 3cu flori galbenc,

portocaIii ~imgii okqkqi wmpozi* f l d e le nuanye uni-

des de Fndati ce ating

inAttima& 5 cm. PSktrati 10 cm
dEstanzFi Inwe plante.

in regiuni cu temperaturi
xazute acoperifi risadurile
cu vreascuri Onainte de
sosirea gerului, protejandu-

1
I

GrZdinZrit iscusit
I
1

LUMINA
Cumparaji prirnivara sau la
mijlocul verii serninfe
Croaspete sau risadur
.,
uiguroase.
%

Sl SOL

Soare. Este o plants

nepretentioasa, dar se
dezvolta cel rnai bine i n locuri
calde, ferite de vdnt ~iexpuse

PI

substanfe nutritive. Evitafi

Nu cump5rafi seminfe
m u plante slabe.

solul prea uscat sau cu apa

TRUCURI

Tn zone reci, vdntoase

puneti planta la iernat i n
ghivece, i n rasadnifi.
Nu plantaji niciodati
mixandra Allioni de dou2 ori
consecutiv i n acela~iloc sau Tn
loeul plantelor crucifere, de
exemplu "i locul verzei.

VARA
Sema'nare $i ingrijire
Pentru culturile bienale
sernanafi i n iulie. La sfbrgitul
verii plantaji rasadurile la
locul lor definitiv. Udati pe
tirnp de seceta.

S m 1 m #i plantare
Pentru culturi anuale semanaji rnixandra din martie
p h i i n rnai. R l ~
rWdurile ce cresc prca des.
Plantaji la locul definitiv
rasadurile cumplrate sau
iernate i n r k d n i f e @).

I
@
IMPIAMMP SF

11

TOAMNA
lernat
?nregiuni reci acoperiji
rasadurile cu crengi sau
plantafi-le i n ghivece rnai
rnici inainte de sosirea gerului, apoi puneji plantele la
iernat i n loc lurninos si ferit,

Mixandrele Allioni uneori

sunt atacate de puricii de
pgmbnt. InsecteJe de aproxi
mativ 2 rnm lungime rod
frunzele tinere giurindu-le.
?ncaz de contaminare cerneti
pe rssaduri roc3 rngcinati5 sau
cenugEi de lemn. Preventiv,
acoperiji plantele cu plash
1 contra insectelor.

-queld a ~ u l p106 lnlas

,&allnw Bdlaq U!P alaueld !Sepn
'uepn ap a!lnpeJ w q d
C W W d lmnl 4!iewJod

( - d m !ode '!nlnla
Inlar\!u el !Sepqd .!!ia~adJ&
!-!$!AOI!iI~!xA!~@
! W ~ F ~ J
:PA!@
U!P WW* @ ~ h % l

.isn%neu!p p u e d a u ~iede as a11

-seqle !JOU n~ '(s!suauopuq~ x
s!ra~doh~2)s!iaido!rm !S urns
-aid '(~o103!q O!JJUJS)
eseo!s

einuqds '(x aurnoqpeay

ug giuap!~aUJ au!q ap uraJ1xa
sa! !!al!iold 'eie13avar e r n p p
s n y ~ u ~ d nriwqp
d ~ ) Inu!rs
.(x eyoycf![r);) egof!u> '~auaurase
ap !B a!i3a1ord ap peprfauaq
pns el JEWp;rz!nun e l g u~
ap '9 10d g! p p u t e v d p
.!n~nlElls
n j aseomny a1epose aluelj
.(~~030LuaU
?!APs)
1nIepuy UJ nes 1n301!!w UI !3!u
aua~ad
1nh@!IS ( V ~ J Y J P ~~!~3~11!~3) !rndni%ug ~-!ie~ueld
!!ainlnU '(s!llow E [ ~ I J ~ J ~ )
alaieoS~lars' ( e p ~ ~
~JIJ~EJ.)
d
a p u n ~ alai!ers
s
'(r!uass~ y
x E I J ~ W )!al;ur-eqre! urnsard
10s ap areo~padmnes ~ p i y
ap
ala~ueldaiemape iuns !I
.
.!!Sn;as
azuny ns ~ o l a ~ u eal dp !!I
-u!%realaiuenu !S Inlalo!A '1nSor
~

-uaqp%!iov ,,rayeiuobNi~
Lauaqle2laldwos
are U ~ a ~ a d u M
r nOr ~~ A "
~ ! O Sre!

q u o r a d m!uora~ '(E!S!UJIJV
ap apsads) ~nuqad' ( E U ! I U E ~ ~
skpws) ps!ysea aiapuewosar
iuns m+re azmLlg n3 luaw
-evdmm~
ap alueld ~ d a i a
.lmsn IS soicngr 'sou!wnl3ol
'(,,rayled" un-r~ug:!san!y% ap aiueld allnu
~ u alas
r ad m laj el '~iu!nsol
~ ~ ! l " ~ u ~ 4EJll!YJV)
rly
ug 1-!ieseldure !!ma! eleinp
!nlnlaspoS-epeo3 IS (tcraj!sn~"
t'rO~!!UISOJOJJ
X E!UI~0303~)
ad '!m !l1nw ap dwp sournq
alnoj elloi\zap as .mqn!:, ui
e!UIS03013 '(x

W~JSB~JJA)

!IOU

P!OS -uaq@ .ro!ralu! un-r~upd

ap

aieoIn3o luns arnd !apads a\-e

aiuapuad !'!So1 al!sold -so!ie~%
!cur em3 alsa urs 06 ap es
eaur!ll~uin 3 -qpu?dsgr u!lnd
~ u aisa
r s!pnbae snsnp%'y J
~ q aieoln3
p
ap
s n q v In!os !S urnsard Lnrq-eu!3
'U

gluenu o-rlug ',,snau!mo3"

~ ! O Seis!xa ~ u ernd
r epads ap
p e p u~ u s OZI ap eaur!l@ug
el eu;d albrs iod !!y3nur
n r ~ e dnJ !es !!rn~?.a!iq
-wa~dasug euyd apn! u!p altar
-ovug eluelj -euaqle%areoln3
ap psu~[nro!iaiu! ns 'n!p
-oliod-nSor aisa rol earaoIn3
.urs 5 ap aur!%unl o n3 aiepqnl
! i o ~ale s!suadw sn!g&y
J
. r o ~ ! r e ~leq ~
ro!raju! ~ n ~ e dad
e s asnds!p iuns
s!q3u!-apiaA aieolns ap 'apao
-l!lnsse alazunid .~ol!u!dlru
Injr;A ug axel !in!y3unueur u!
!ledni%6!%unlard!aiodop ap 101
eurioj u!rd eseA yaol al!r!~!id
pal3alap '!a!s3y aJeo1eueuras.e
'aiuapuad aps alpold .nou
u!p aiesei 'auaiad iolalue~d
eauaurase 'ere~eurpdy r e !
ap a!baiord pu;l!mau laj
-1se 'al!Jnwer laldwo:, !ia!d ~ o d
g! ewe! !ou el pug 'apra~s ! u h
giueld o alsa es e!iied u~ . p a r a
eu!dlni n3 lsnqn!uras un aisa s r n p p !f !nlaiaos e ~ ~ eiajard
e q
aim u!p A!IOU - pns ap m!rn
u!p ereu!%po elue~d'sn!lay%!d

CARTEA

-Fighelius

GRUPA 7

190

Gra'dinZrit iscusit
I

0 1ncep$nddin mi&
mmpirafi figheliur h ghivece
pentru plante perene. Alegefi
plante compacte, ssnatoase,
cu frunzi~verde.

@$baredeplin. Prefer&
Isturile ferite de vln't, expuse
la soare. larm necesita
proteqie
Tnghelului.

*gat

(I

--

--

lngrijire tot an ul

-le Intr-un loc lumiroximativ 21 "C.in

nsplanta$ii n gridinl
ile cumparate ~ipe

"I

prmeabilitate,
in substante nutritive.

Vara dewam, X
m
k
$
l
$
planta prin butagi. P
adlnc vlrfurile list&rikw hr
de sol lipsit de turM. FWm$i
doar frunzele superioan.
Acoperifi buta~iicu o f o k .
Fertilizafi anual plantele
bitrane cu compost ~i fain2
de oase.

cele crexurc In casa (protecfie contra Inghefului!).

wernefi in jurul plantelor
sllbite de perioada de iarni
compost gi pufinl f i i n i de
oase. Indep&-tafi buta~ii
prea expnsivi.

VARA
Udare
Udafi pe vreme secetoasii.
Vara arziu, tiiiafi plantele
inalte p n t r u a le conserva
forma cornpact&.

TQAAIINATARZIU
Proteqie
Tgiafi planta la 10 crn (fingal $iprotejafi-o cu un strat
de frunzb uscat de 10 cm.
-

Este foarte rar atacati de

boli sau diunatori, cu
xceplia melcilor care consums cu mult sat listarii
+;neri.Adunafi daunitorii
2ara sau pe vreme
ploioasi, sau amplasafi
capcane pentru melci $i
aolifi-le sistematic.