You are on page 1of 10

Perioada pubertatii :

(sau perioada scolarului mijlociu sau pre-adolescenta) In aceasta perioada ,copilul intra in ciclul
gimnazial ,ceea ce inseamna ca este pus in situatia de a se adapta la mai multe autoritati (cadre didactice)
si la mai multe discipline. Totodata ,copilul ocupa un loc atat in familie cat si in societate. El primeste mai
multe sarcini in familie ,care sunt in general determinate de faptul ca este tratat ca un copil,in schimb i se
dau mai multe responsabilitati. O alta contradictie esta determinata de faptul ca in scoala copilul are mai
multe modele ale profesorilor care predau,diferite ca si predare si ca si comportament,ele sunt evaluate
dupa mai multe exigente ,si este nevoit sa adopte un stil personal de relationare cu cei din jur , cu colegii
dar si cu profesorii.Prin cotactul cu scoala si cu societatea se produc modificari de statut , cum ar fi alcela
al trecerii de la statutul de copil la statutul de elev.
Asadar nu este vorba de o continuare ci de o consolidare a achizitiilor din perioada anterioara ,si
aceasta ii face pe unii autori sa spuna ca e o noua perioada ,fata de pubertate iar alti autori o considera o
continuare . De fapt este o perioada de incheiere a copilariei si trecerea la adoloscenta deoarece are loc o
maturizare atat in plan fizic cat si psihic.Aceasta maturizare nu este de nivelul adolescentei dar este mai
accentuata si mai conturata decat din cea din scolaritatea mica.Putem spune ca perioada pubertatii este
punct de legatura intre perioada scolara mica si adolescenta.
In pubertate coexista unele caracteristici din perioada scolarului mic si a adolescentei, de ex :
puberul inca se mai joaca dar si viseaza in acelasi timp la viitor ; puberul este receptiv la tutela parintilor
dar doreste in acelasi timp independenata , iar prin aceasta caracteristica isi depaseste copilaria.
In plan biologic au loc importante modificari morfo-functionale ce influenteaza si planul psihic.
Crestera este intensa si imbraca forma de tipul : brusca si violenta si totodata aritmica si rar treptata.
Cresterea nu este proportionala ci chiar diferita de la un segment la altul al corpului. Cresterea in
inaltime este mai rapida fata cea a greutatii ,membrele cresc mai repede decat trunchiul ,creand o faza
numita caricaturiala sau de paianjen.Apar tulburari fiziologice,ca urmare si dureri de cap ,dureri de
membre , oboseala , nervozitate, discomfort psihic manifestat prin nesiguranta si agitatie.Fenomenul se
amplifica prin aparitia acneei si a transpiratiei ,a eritemului de pudoare , de schimbare a vocii. Creste
segmentul facial si cranian ,se termina osificarea mainilor ,a danturii permanente , creste masa musculara
si spre sfarsitul perioadei vocea ce se afla in schimbare se stabilizeaza. Si structura cerebrala se modifica
calitativ prin dezv. plasticitatii functionale a SNC . Inhibitia este mai putin dezv. ceea ce face ca
comportamentele puberului sa fie dominate de izbucniri ,actiuni necontrolate , deseori cu exuberanta
exagerata.Ritmul de functionare al glandelor cu secretie interna se modifica evident, astfel se atrofiaza
timusul ( glanda cresterii ) in schimb creste glanda tiroida si cele sexuale. Maturizarea functiei de
reproducere se produce intre 12- 14 ani la fete si intre 14 16 ani la baieti. In copilarie ,vorbim de
adormirea sexualitatii iar in pubertate se vorbim de erotizarea senzoriala cu trezirea virilitatii.
Aceasta maturizare senzuala a starnit interesul specialistilor pt. ca se produc in acelasi timp si
capacitati psihice : concentrare ,gandire. Fenomenul de maturizare sexuala este legat si de culoare pielii si
a paruruli. Ex. : brunele intra mai repede in pubertate fata de blode ,la fel in mediul de de viata urban fata
de cel rural ,ca umare a influientei socio-culturale intra mai repede in pubertate.
Maturizarea sexuala este marcata de dezv caracterelor sexuale primare, cum ar fi la baieti dezv. organelor
externe ,iar la fete maturizarea si cresterea organelor de reproducere. In plan secundar, are loc cresterea
parului pubian si axial ,se schimba vocea ,se dezv. glandele mamare odata cu dezv. tesutului adipos.
Cercetarile efectuate pe acest plan au dus la constatarea ca in ultimele decenii s-au inregistrat o crestere
mai rapida si o diferentie somatica mai ferma la care se adauga si dezv. psihica precoce mai ales sub
influenta multitudinii de informatii. Potrivitit statisticilor copii scolari au in prezent cu circa 10 cm mai mult in
inaltime si cu 5 Kg mai mult inj greutate ,decat cei de acum 7- 8 decenii.
De asemenea, s-a constatat ca varsta maturizarii sexuale a coborat cu 2 ani fata de anii 1850-1900. La
aceasta a contribuit atat alimentatia cat si urbanizarea . La noi in tara maturizarea sexuala este cu 1 1,5
ani mai timpurie la mediul urban fata de rural . Avem deci a face cu un ritm intens de crestere dar si ultimul
( atat de intens ). Foarte evidenti in pubertate sunt factorii ereditari. Sunt asadar diferente biologice intre
fete si baieti cu un avans pt fete de aprox. 2 ani.
Se produc inclinatii spre viata interioara mai ales la fete odata cu primele menstre ( neovulare ) , preocupari
pt tinuta exterioara ( par ,haine ) se inregistreaza de asemenea o ignorare a fetelor de catre baieti ,care
creeaza deceptii (in mod special la fete 41 % iar la baieti 31%) . Ele genereaza reactii obsesive datorate
cresterii. Sunt prezente si reactii erotice tumultoase , in care domina prietenia tiranica incarcata de gelozii.
Unii autori insista pe fenomenul de criza din aceasta perioada ,ca urmare a maturatiei biologice dar
si ca urmare a influentelor freudiste. Mai acut la fete ,acest fenomen fiind conturat mai ferm ca urmare a
caracteristicilor biologice astfel incat putem vb. de infatisare femeie copil ; femeia
adolescent ; ??. ?. . . . . . . ,. . .
In plan psihic puberul e atras de tot ce e nou , de relatiile dintre sexe , de relatiile socio umane .

Se dezv. Intens unele functii psihice ceea ce ii permite sa ajunga la conceptualizari ,ierarhizari ,ordonarea
vietii psihice. Din acest punct de vedere Piaget vorbeste de desavarsirea operatiilor concrete si la 12 ani de
aparitia unor forme de gandire normala. Gandirea patrunde in toate procesele psihice , astfel ea este
facilitata si de dezvoltarea limbajului. Limbajul se dezv. cantitativ si calitativ , asociativ si semantic. Debitul
verbal ajunge la 60 120 cuvinte pe minut fata de 60 - 90 / min. care repreyentau debitul berbal la scolarul
mic. De multe ori limbajul puberului este dominat de aparitia si manifestare unor vulgarisme ,expresii
teribiliste si parazite. Tot odata sub influienat profesilor, se dezv. procesul cognitiv astfel copilul devine
constient de capaciatatile sale . Apare nevoia de creeatie : povestiri ,desene, poezii . Apar totusi si unele
tulburari de limbaj. Dezvoltarea psihica se realizeaza in principal pe 3 directii :
- Creatiei
- Originalitatii
- Adoptarii de strategie
Puberul simte nevoia de actiune si de ocrotire din partea parintilor.Afectiunea se extinde de la familie la
invatator chiar si la colegi care nu sunt doar de joaca si mai ales de confidente ,daruire a afectiunii,care
devine tot mai organizata cu perioade scurte de . . .?? . . . . . . . .
se manifesta pudoarea si sensibilitatea afectiva ,si apar si anxietati, sentimente de teama de infrangere ,
teama de inferioritate.
In paralel se dezv. Sentimentul datoriei si raspunderii , sentimentul cinstei si demnitatii , prietenia
dar si cele patriotice ,estetice ,morale ; odata cu convingerile morale ( prin gandire). El simte nevoia de a fi
afectuos cu altii . El se descopera pe sine in oglinda se admira ,apare un usor narcisism . Este activ
complexul Oedip. Daca la scolarul mic relatiile dintre copii erau reglementate de criterii situationale , acum
intervin, criteriile cognitive si apreciative , ceea ce insea,na o creestere si o includere a cresterii
preferintelor.Relatiile se extind de la 1-2 colegi la o buna parte dintre colegii care manifesta aceleasi
tendinte comportamentale . Aceste relatii nu doar devin mai intense ci si mai trainice.
Prietenia devine pasional si ruperea ei devine o drama.Acesta prietenie pasionala se manifesta mai intens
spre sfarsitul perioadei pubertale cand apare intensificarea atractiei fata sexul opus. Prietenia aceasta \are
tendinte contradictorii : tandru impertinent ; afectuos- grosolan ; dar se va armoniza . In banda , grup ,
puberul se simte bine ,devenind omogen. Nevoia puberului de joaca nu se mai reduce doar la consumarea
energie fizice ci apare un scop , o dendinta psihologica prin care el se tonifica si reface.
Apare apoi distractia intelectuala : sentimente culturale ,preocupari pt. cunoastere. La majoritatea se
produce fenomenul de refuz de ase mai afisa cu parintii in public; si tot odata dorinta de autodeterminare
prin tendinta de a si . . . . . . .- tendintele si interesele. O influienata negativa o au parintii exagerat de
autoritari ca si cei de lka cealalta extrem,a care nu sunt interesati. Aceste comportamente de
extrema,produc fenomene de inadaptare scolara si comp. de vagabondaj.
Perioada pubertare se imparte in 3 subperioada :
- Preburtara ( 10 -12 ani)
- Pubertara propriu-zisa (12-14 ani )
- Post pubertare (peste 14 ani )
In functie de rolul . . . . . . . se structureaza statutul general si se se contureaza identitatea acestuoia.
Rolurile sunt de 3 feluri :
1. Naturale obligatorii si programate prin organizarea sociala si care intervin in evenimente orga. Si
situationale , cum ar fi : rolurile de varsta ,de sex, de cetatenie ,nationalitate ,etc.
2. Rolurile de adeziune si candidatura care sunt determinate de organizarea sociala si presupun
angajarea valorica si indeplinirea unor responsabilitati ; cum ar fi :rolurile de elev , de membru de
organizatie , membru sportiv
3. Rolurile potentiale si prospective , care iau nastere din aspiratii , din dorinte , din visuri , din
idealuri si au frecvent punctul de plecare in primele doua catergorii de roluri.
Toate rolurile enuntate isi pun apmprenta in relatiile dintre el si ceilalti , iar aceste roluri sufera si
transformari in functie de activitati si de dezv. Psihica. Rolurile si statutele se incarca de noi exp. Sociale si
se ierarhizeaza in sensul ca unele devin in prim plan iar altele secundare.
Ierarhia rolurilor si consolidarea de conduite ,de atitudini de rezonate afective , duc la formarea
subidentitatilor . Astfel la puber apar si se dezv . subidentitatile culturale, de apasrternenta la familie casi
cela prospective , care toate cunosc o dezv. Mai mare in adolescenta.
In paralel se dezv. Judecata morala, dupa Piaget , la copil judecata morala trece prin 4 stadii ; A. stadiul
judecatii morale egocentrice care dureaza pana la 4-5 ani si determina ca viata copilui sa se raporteze
predominat la sine; B. stadiul moralei autoritatii 4- 8 ani cand copilul se raporteaza la adul;t si reuseste sa
faca relativ deosebirea dinttre bine si rau C. stadiul moralei reciprocitatii de la 8- 12(13) ani cand apare
tendinta de a raspunde cu conduite identice persoanelor cu care relationeaza . D. stadiul moralei echitatii
de la 13 ani in sus , cand sunt dobandite abilitatile de intelegere a situatiilor de viata si cand se poate pune
imaginativ ( virtual ) in locul celuilalt .

Dupa opera lui Piaget, Kholberg creeaza o noua teorie si stadializare a dezv, psiho morale a copilui
, el foloseste metoda interviului structurat pe dileme morale si ajunge la 3 niveluri de dezv. Morala . fiecare
dintre acestea cuprinde doua stadii . astfel :
Nivelul 1. Numit preconventional se produce intre 4 10 ani , si cuprinde morala obedientei cand copilu
accepta neconditionat consemnul adultilor si cand se supune regulii pt a evita sactiunea. Stadiul 2. Morala
conditionata cand copilul respecta regula daca obtine o satisfactie sau un serviciu . Respectarea regulilor
se face conform hedonismului instrumental naiv, adica in masura in care se satisfac trebuintele imediat.
Nivelul 2 . numit conventional are loc intre 10 -13 ANI cuprinde stadiul 3. De concordata interpersonala
,unde judecata morala apreciaza tendinte , nu numai dupa consecinte si si dupa motivatii. Astfel
comportamentul se conformeaza modeluluoi social acceptat. Dorinta subiectului de a intra in rolul de baiat
bun dezv. Credinta in reguli si autoritate. Stadiul 4. Cel al sistemului social , al legii si ordinii, unde se
extinde autoritatea parentala la autoritatea sociala si oradinea personala la ordinea sociala. Astfel ,ordinea
trebuie respectata nu pt aprobare sau dezaprobare , ci pt reglarea trairilor de vinovatie.
Nivelul 3 . 13 17 , cuprinde stadiul 5 cand modalitatea contractului social determina acceptarea
democratica a legii , in contextul descoperirii imperfectiunii normei , convingerile morale sunt puternice si
flexibile in acelasi timp. Cu cat respeti mai mult societastea cu atat poti sa-I ceri mai multa protectie. Stadiul
6 , responsabilitatea morala universala , cand principiile si normele proprii asumate sa nu contravina
moralei universale.De asemenea morala proprie constitue sursa satisfactiei morale , al respectului de sine ,
permitand dezv. propriei constiinte.
Vorbind de constiinta morala unii autori , apreciaza ca ea nu poate fi studiata mijlocit ci evaluata
pe baza modului in care opereaza . Astfel aprecierile morale se fac dupa aprecieri etice , estetice , morale ,
existand in consecinta aceleasi legi morala . Judecata morala se dezv. Calitativ in perioada adolescentei.
Perioada adolescentei :
Ea dureaza de la 14 (15) ani 18 (25) ani .
Alte denumiri : perioada scolarului mare , perioada ingrata , varsta a crizele , a anxietatii , ale
insatisfactiei , marilor elanuri , a contestatiei , amarginalitatii si subculturii , ca varsta a integrarii sociale , ca
varsta a participarii la progresul social , moral psihologica . Autorii au dreptate pentru ca aceasta perioada
are multiple conditionari deex. Comportamental adolescentul oscileaza intre copilarie si maturitate , fiind
orientat mai mult catre maturitate . Adolescentul iese din pubertate si din tutele scolara si familiala pt. a se
integra in societate . Pe de alta parte adolesc. Ramane dependent material de familie dar independent in
aspiratii si idei. Tipul fundamental de activitate ramane invatarea dar prin modificare sensului acestuia in
trebuinta de autoinstruire in vedera confruntarilor ulterioare .
Adolescenta este perioada cea mai dinamica a dezv. Umane cu salturi spectaculoase in plan afectiv ,
motivational , intelectual dar si social.
S-a constata ca unii adesvc. Au o dezv. Extrem de rapida cu salturi , iar altii una lenta fara rascoliri si
dramatisme.
In plan biologic se consolideaza somatic si se echilibreaza maturizarea biologica. Ritmul cresterii se
atenueaza si se echilibreaza , totusi cresterea in inaltime se produce cu 20 30 cm si in greutate cu 4-5
Kg /an. Creste scheletul cu efecte pozitive pt sanatate si rezistenta. Spre 18 ani , corpul capata proportiile
adultului si se echilibreaza. De la 14 ani , el atinge 90% din talia adultului, iar maturizarea biologica atinge ,
la 16 18 ani , pe cea a adultului . In paralel , musculatura devine tot mai viguroasa . La fete corpul ia
forma specifica prin dezv. Bustului si a bazinului . Cei cu maturizare precoce cresc mai repede , ramanand
insa fragili si obosind usor . Expresia faciala devine relaxata si armoniasa , privirea devine expresiva si
calduroasa . In mod frecvent apar afectiuni dermatologice care duc comportamente irascibile ,sexualitatea
se dezv si se erotizeaza . Ca urmare ale acestor transformari apar insomnii .agitatii , nelinisti si apatie Se
explica prin relatia dificila dintre subcubconstient si constient ,ca urmare a constrangerilor sociale , de
unde si atitudini de revolta .
Dezv . biologica continua lent si in subperioada adolescentei prelungite . Prin masurari antropo . . .
adolescentii ai crescut in ultimii 25 ani , cativa cm , procesul este mai intens in mediul urban. Se subliniaza
de majoritatea autorilor importanata fragilitatii fizice si psihice din aceasta perioada.
Se considera ca aceste fragilizari ( imbolnaviri ) intre 18 24 ani , sunt determinate de tensiunile
care sunt in crestere dar si de dobandirea statutului social si profesional . deci , dezv. Fizica semnifica
schimbarea proportiilor trupului ca si maturizarea fiziologica a organelor ( mai ales cele de reproducere ) ,
atunci adolescentii nu mai sunt copii dar nu sunt inca adulti. Volumul si greutatea creierului nu prezinta
deosebiri semnificative fata de adult desi se inmultesc fibrele nervoase care leaga centrii creierului. Talia
depaseste3 ritmul cresterii in greutatae . Oasele devin mai rezistente si mulsculatura mai viguroasa.
Maturizarea treptata a aparatului circulator asiguara functionarea normala a inimii si creste suprafata
plamanilor ceea ce face sa se ajunga la o cantitate mai mare de aer de aer inspirat. Se dezv. Glandele cu
secretie interna , cum ar fi hipofiza care secreta mai multi hormoni iar tiroida regleaza SNC si activitatea

psihica.
Se perfectioneaza activitatea motrica sub aspectul fortei fizice , a preciziei si coordonarii miscarilor ,
a rezistentei la effort care poate fi 70- 78 % din cel al adultului la baieti si 60 70 % pt fete. Ca infatisare
generala dispare disproportia dintre trunchi si mem bre , creste cutia toracica si bazinul , se mareste craniul
, musculatura mimimcii , astfel inca adolescentul capata trasaturi ale fetei asemanatoare aldultului.
Maturizarea sexuala este mrcata de dezv caracterelor primare si sexuale a glandelor si schimbarea vocii
care devine stabila .Apare sentimentul erotic , numit de unii , testul reusitei in dragoste si care depinde
temporar de imaginea de sine. Matrurizarea timurie pe acest plan este mai importanta la baieti.
Dezv.
In plan psihic :
1.Subperioada preadolescentei : se dezv. constiinta in general ,si de sine in special . Dezv. psihica este
incarcata de conflicte interioare : agitatie , impulsivitate , neliniste , anxietate. Comportamentele sunt
impregnate de planul intelectual afectiv .
2.Subperioada adolescentei propriuzise : are loc o inbogatire a exp[erientei afective , structurile de
personalitate devin tot mai complexe , demnitatea ca insusire a personalitataii se bazeaza pe valori morale
si culturale si pe manifestarile vocationalre. Apare dorinta ferma de confruntare si de competitie ( in functie
de aspiratii ) . Apare si o sensibilitate : tbc., nevroze , psihoze. Dar si in planul conduitei deviante.
3. Subperioada adolescentei prelungite ,unii o include in perioada tinererii , putini insa. Aici se produce
dobandirea independentei odata cu dilatarea perso. Si conduitei personale in stil . Se manifesta in
comportamente atitudini moderne de actini , imbracamante , etc. Se traieste intens sentimental desi sunt
inca instabili in plan afectiv.
Pe intreaga perioada pot fi desprinse cateva caracteristici specifice : identificarea egoului si raportarea la
realitate. Se instaleaza tot mai bine si mai conturat caracteristicile legate de demnitate si onoare. Ei sunt
constienti de apartenenta la familie si grup , si se mentine caracteristica de autoadmiratie care genereaza
un usor narcisism
Dezv. Constiintei de sine , dupa James , este legata de distanta dintre eu si sine. Eul cunoaste ( e
constient) , sinele este latura cunoscuta ( material , spiritual ,social). Wallon arata ca eul si sinele trebuie sa
se raporteze la alter pt. a se putea realiza bine. Adolescentul se sub- ori supra- estimeaza in raport cu
estimatia de sine pozitiva sau negativa. Din acestea rezulta comportamente rigide(negative) sau lejere
(pozitive) care determina o anumita raportare la cei din jur. Desi matur si viril adolescentul are o conduita
sexuala labila , neorganizata , anxioasa. Relatiile dintre fete si baieti sunt totusi mai degajate. Fata de adult
este mai permisiv , admirativ , si afectuas .
Deobess spune ca entuziasmul si relaxarea caracteristice inlocuiesc nelinistea puberului . Dezv.
Intelectuala este deosebit de intensa , gandirea se realizeaza prin forme verbale precise si elevate la care
contribuie si formarea conceptiei despre lume si viata. El prezinte interes pt expuneri originale.
Predomina memoria logica , si manifesta interes de a deveni cult si de a se diferentia de ceilalati , ceea ce
pe unii autori i-a determinat sa denumeasca trasatura ca si criza de originalitate , care poate fi expusa
prin participarea intensa la viata sociala. Sunt insa si modele pe care adolescentul le urmeaza din
admiratie.( tv , carti, filme ,etc ). Se prefera cartile de dragoste si de aventura. El traieste in mod anxios in
conditiile in care constientizeaza domeniile ignoratei. In acelasi timp el constientizeaza starile tensionale
legate de pierderea celor dragi insa le depaseste relativ usor. Se produce o expansiune a relatiilor
interpersonale si sociale datorita faptului ca adaptarea este legata de invatarea sociala . Dupa Piaget exista
o stransa legatura intre adaptare invatare si inteligenta . acesta din urma se exprima prin acomodare si
asimil;are la fel ca si adaptarea . Se reface adolescentul in urma oboselii ( mai ales psihice ) prin faptul ca
intervin activitati tip Loazir in locul celor de tip ludic. Ca si in perioada prescolara , dar in alt plan adolesc. Isi
pune probleme complexe. Dupa piramida trebuintelor a lui Maslow se constata ca trebuintele cognitive ,
estetice , concordata devin mai active decat altele.
Pt. adolescenti caracteristica de gandire formala semnifica o rasturnare a raportului dintre posibil si
real. La nivel structural gandirea formala cuprinde grupul : identificare , negatie , reciprocitate si
compatibilitate. Astfel se produce aici o combinatorica mentala ce permite generalizarea operatiilor mentale
. Prin aceasta adolescentul poate efectua generalizari , abstarctizari , clasificari pt a ajunge la esentializari
si aprofundari ale operastiilor ca si la esentializari ale caracteristicilor lucrurilor . Pe baza judecatilor si
rationamentelor tot mai complexe , Piaget afirma ca gand. Formala devina ipotetico-deductiva. Gandirea ca
stat major al intelectului atinge un nivel; superior al dezv. Prin gandirea propozitionala .logica , abstracta ,
bazata pe notiuni stiintifice.
Legat de procesul de insusire al notiunilor Verza impreuna cu Ursula Schiopu , am desprins 4 . . . . ,
1. Situatii in care planul perceptiv si exp. Perceptuala a dezv. Parcurg un drum relativ concomitent si in
interdependenta
2. Cand formarea perceptiilor precede formarea conceptelor corespunzatoare fenomenul devine activ
3. 3 situatii in care notiunea se dzv. In timp ce . . . . corespunzatoare inregistreaza un regres

4. 4. Situatii in care notiunea este prefigurata in actul perceptiv


Prin urmare creste volumul perceptelor . al validarii , . . . si statutul lor . S-a putut inregistra deiferenta intre
baieti si fete , ele dobandind abilitati de exprimare verbala iar baietii o mai buna organizare a planului
ngandirii convergente. Gandirea e mai eficienta cu cat operatiile sale sunt mai adaptate problematicii
abordata. Pe fondul cresterii curiozitatii intelectuale se structureaza aspectul critic al gandidii, pe baza
caruias adolescentul rezolva probleme , ia decizii , se orienteaza independent asupra surselor de
informatii , adica dobandeste o gandire activa . Legat de gandirea critica se dezv. Si cea crea toare care il
ajuta sa se adapteze la solutii posibile si sa interiorizeze actiunea.
Adolesc. Isi formeaza un stil cognitiv propriu ceea ce inseamna ca ajunge la . . . . . informatiilor , la
reorganizarea lor , la analiza critica , la argumente logice , un stil propriu de exprimare . Limbajul se dezv.
Prin dezv cognitiva ,si datorita lui activitatea psihica este sistematizata si ierarhizata. Daca in pubertate
erau 1200 cuvinte in adolescenta sunt circa 20.000, ceea ce duce la competente de comunicare. Creste
debitul verbal , vorbirea devine mai fluienta , cu termeni stiintifici , cu tendinta pt superlative , si desi se mai
mentin elemente jargou , teribilisme, cuvinte parazite , el simte influieta mediului si a culturii. Scrisul devine
mai personal ,si manifesta o preocupara pt. semnatura proprie. Memoria aduce o contributie importanta la
dezv. Cognitiva a adelsc. Predomina memoria voluntara si cea logica , fapt care duce la cresterea eficientei
invatarii. Volumul memoriei atinge cel mai inalt nivel, situatie facilitate si de faptul ca adolesc. Adopta
strategii de memorare si de organizare a materialului. Imaginatia stimuleaza creativoitatea dar adolesc.
Este tentat spre fantezie. Goleman considera ca adaptarea individului la mediu se realizarea atat prin
comp. cognitive cat si afective , personale si sociale. El include aici EQ constiinta de sine , autocontrolul ,
motivatia , atitudinile sociale si empatia. Inteligenta ,se maturizeaza pe la 16-18 ani si atinge nivelul maxim
de operativizare. Limbajul nuantat se manifesta in utlizarea conceptelor abstracte si determina tendinta
spre filosofare. Gandirea se constitue ca forma combinatorie ipotetico- deductiva-complexa .
Desi exista o relatie stransa intre inteligenta si creatrivitate ,s-a constatat ca adoloscentul cu Q I ridicat
poate realiza cu interes in reuisita scolara , in raport cu cei creativii la care fenomenul se poate realiza in
salturi .
In principiu nu poti fi creativ fara un anumit nivel al inteligentei , facand uneori exceptie activitatile practice.
Adolescentii creativi au tendinta activa de autoperfectionare. In functie de particularitatile individuale
cresterea inteligentei se produce si dupa 18 20 ani si chiar mai tarziu.
Asa cum afirma Gilford cresterea si respectiv scadereaa inteligentei este legata si de cele 4 forme ale
inteligentei ; 1. Concreta ,centrata pe lucruri practice; 2. Simbolica ,centrata pe dezv. Limbajului si
matematica ; 3. Semantica ,esentiala pt operaraea verbala; 4. Sociala si capacitatea empatica , esentiala pt
vehicularea ideile nonverbale din actiuni sociale.
Pt a vedea importanta acestei perioada , M. Ralea spune ca pt adolescent totul este ingeniu ( curat)
proaspat ,nou ,si tulburator astfel incat el este fericit ,plin de fantezie si cu visuri de erou.
Varietatea formelor de invatare mentionate de Dahne ? sunt dominnte in adolescenta si se intalnesc
si la alte varste. Dintre ele : 1. Invatarea se realizeaza prin ghidaj emotional cand educatorul aproba sau
dezaproba,sactioneaza sau stimuleaza verbal ,prin pantomimica activitatea de invatare. 2. Cu ajutorul
stimurilor relevanti in care predomina acumularile educationale , utilizanduse dintr-o limba straina cuvinte si
prop. Ce permit stabilirea relatiilor sociale , sau dintr-o stiinta inrudita , elementele relevante ale
paradigmelor respective. 3. Invatarea de algoritmi aplicativi care faciliteaza insusirea tehnicilor in
acumularea informationala . 4. Invatarea cu algoritmi ce contin paradigmele domeniului . 5. Invatarea de
cunostinte prin intermediul potentialului verbal evocator de experinta. 6. Invat. Prin discriminare multipla
accentuinduse paradigma si abaterile semnificative ale elementelor la care se refera 7. Invat. De principii si
de concepte adiacente principiilor respective 8. Invat. Sistemelor de rezolvare si a determinantilor inclusi
intr-o astfel de activitate.
Aceste categorii de indivizi adolescenti se pot imaprtii prin relatia dintre inteligenta si creativi.Se
structureaza pe 5 paliere : 1. Sunt subiectii creativi si inteligenti care se manifesta fiind activi ,sociabili dar
agitati , cu dorinta de a atrage atentia , dornici de a invinge plictiseala 2. Subiectii cu IQ mediu si
creativitate sporadica , care sunt pedanti , lipsiti de siguranta , mai putin sociabili dar manifesta un spirit
autocritic excesiv 3. Subiectii cu IQ sub mediu care sunt creativi in special in activitati practice si sociale ,
care paradoxal sunt mai siguri de ei si mai putin agitati , sunt sociabili, si au o mare expansiune sociala. 4.
Subiectii cu retard intelectual care sunt slabi creativi , se relationeaza cu cei di jur fara realism , manifesta o
atitudine de supraapreciere , nu accepta sugestii sau daca le accepta le urmeaza in mod rigid. 5. Subiectii
foarte inteligentii (supradotati) care sunt foarte creativi , manifesta comportamente deseori neadaptate , cu
tendinta exagerata de independenta , cu atitudine de autoperfectionare , cu activitati
creative.spectaculoase intr-un domeniu in timp ce in plan social manifesta comportamente dezagreabile.
Din aceste categorii si caracteristici , rezulta per ansamblu tendinta de expansiune. De ex. primul
aspect : motivatia este activa in toate activitatile , care exprima abilitati si atitudini ce le energizeaza sau

estompleaza rezervele psihice, ea este deci o variabila intermediara de natura psihica foarte sensibila la
modificarile de mediu. Orice activitate are la baza o motivatie din care ia nastere motivul care duce la
selectarea si ierarhizarea scopurilor si intereselor. Astfel se ajun ge la aspiratii legate de realitate in care
intervine si afectivitatea. Astfel se constitue comportamente legate de amor propriu , rusine, politete,
bunavointa , compasiune ( ele nu erau pana acum bine conturate ) .
Drept urmare sunt conduite normale , anormale si imorale. Cele normale sunt cu o componenta
dominanta de amorale , care la randul lor duc la noncomformism din ignoranta ( necunoastere ) . Cele
imorala sunt incalcarea deliberata a normelor morale si a regulilor esentiale. Cele normale se incadreaza
in media comportamentelor cu abateri pozitivebsau negative de la nivelul grupului de adolescenti, Toate
contribuie la constituirea acceptorilor morali care pot determina un activism sau conflicte. Astfel adolescentii
ajung la conduite diverse ada[ptate la conditiile de mediu.
Analizand aceste conduite ( pozitive sau neg ) Jean Rouselet este de parere ca pt adolescent sunt
3 forme dominante de conduite : 1. C.revoltei cand adolesc. Refuza tot ce a invatat si I s-a impus ,
manifesta extravagante , nesupunere , indisciplina , ostentatie , originalitati in limbaj si comportament ,
vestimentatie , ca sa devina diferit . 2. C. inchiderii in sine care isi alalizeaza si isi discern sentimentele ,
atitudinile si cop. , fac lungi introspectii cu intentia de a cunoaste si a descoperii noi fapte si a cunoaste si
chiar descoperi pe sine. 3. C. exaltarii si afirmarii cand subiectii au tendinta spre confruntare deschisa ciu
atii , adopta cautari neincetate , dezinteres pt viitorul material , exacerbeaza satisfactiile intelectuale ,
filosofice ca si cele sentimentale , mistice , sau romantioasa , dezaproba minciuna si ipocrizia adopta
principiul ttotul sau nimic , si au placerea de a se confrunta cu principii majore .
Rezulta ca parcurg pe linia dezv. Doua situate legate de adaptare la mediu : punearea in acord ,
integrarea in viata sociala si de asimilare de deprinderi adegvate in functie de depasirea de sine . iar a II-a
este legata de adaptarea prin progresare morala si spirituala . Ambele contribuie la definirea personalitatatii
si la afirmareabacesteia in diferite forme comportamentale . Personalitatea se constitue inca de la nastere
printr-un proces neuniform ,cu salturi si plafonari , prezente unor inegalitati , dezv. Dezarmonice atat
pozitive cat si marginale. In adolesc. Person. Este latura cea mai mobila si sensibila cu modificari frecvente
de la un timp la altul. Caracteristicile respective sunt determ de faptul ca adolesc. Este dominat de cautarea
de sine, de autodescoperire , de auvalorificare si de autoimplicare in viata sociala, cand isi pune intrebarea
cine sunt eu ?? , faza care urmareste sa descopere constiinta de sine , sa urmareasca dezv. Sa ca
element psihic complex pe masura ce se raporteaza la relatia dintre el si altii .
Adolesc. Gandeste si actioneaza personal ceea ce inseamna ca nu se rezuma la imitatii si cauta
cai proprii de descoperire a valorilor materiale si morale ,a valorilor spirituale si a idealurilor de viata.
Nevoia de originalitate determina si confruntari rigide si spirit de contyradictie in scopul de a actiona in stilul
propriu. Se constitue deci nevoia de afirmare sociala , profesionala , si creativa. Treptat se structureaza
urmatoarele tipuri de personalitate la adolescent : 1 - revolutionar cand acesta manifesyta revolte
pasagere , limbaj , imbracaminte excentrice , spirit erotic si narcisist . 2. - Rectiliniu cand este sensibil la
schimbarea de progres , interesat de continuitate progresului , si multa subtilitate . 3.- Etern revoltat - cand
neaga ce fac altii , modul de progres al altor , si apreciaza pozitiv pe sine 4. Amorf care nu se manifesyta
printr-o person, conturata prea bine. In adolesc. EU l devine tot mai coeziv , pt ca reuseste sa compare
comportamentele trecute cu cele viitoare si dobandeste constiinta achizitionarii capacitatilor de
autoreflectare , examinand astfel si ceea ce cred altii despre el.
Singuratatea dorita de adolescent permite explorarea eului , iar cautarea relatiilor sociale permit
asimilarea valorilor sociale. Astfel intre ele se realizeaza o relatie stransa , di ca Erikson Apreciaza ca se
formeaza un concept de sine stabil si functional , care exprima atributele si expectantele pe care le avem
despre noi si el poate fi pozitiv sau negativ si poate trece prin revizuiri si reorganizari pe masura maturizarii
adolesc. Preocuparea fata de aspectul fizic demonstreaza constiinta de sine si perceperea propriului eu.
La inceput eul este fragil pt ca ulterior sa si inteleaga propria person . prin relatia cu cei din jur. Identitatea
se castiga prin intelegerea sensului existentei sale si determina integrarea in societae. Pe acest plan
diferenetle intre sexe sunt nesemnificative , totusi fetele sunt mai centrate pe relatii interpersonale , familie
si cariera , iar cine sunt eu ? apare mai des . La ambele sexe idetitatea influientata de : dezv cogn,
exeplul parintiloe , expe. Sociala ,context cultural
Conform modelelor teoretico morfologice ale person. , eul este nucleul central al person. Si determina
sentimente legate de identitate , de unicitate a acesteia si de continuite. In dezv sa eul parcurge succesiv 3
etape : eul corporal ( fizic ) ; eul social , eul spiritual ( psihologic ) .
Deci, in perioada pubertatii si a adolesescentei se produc cele mai fluctuoase schimbari ale
personalitatii. Intre eu si personalitate exista o stransa interdependenta . In adolesc. Se dezv. Si caracterul
si aptitudinele , bazate pe un sistem propriu de valori , constiinta , pe asimilarea rolurilor de integrare si
autoreglare ce duc la unicitatea si originalitatea person.. Astfel se ajunge la eul cunoscut care echivaleaza
cu sinele si prin aceasta se dezv. Cunoasterea , motivatia prin activitate , interesele si mai buna raportare la
altii . Se dezv. Carac. Ca nucleu psiho social si relational Caracterul controleaza si integreaza celelalte

componentae ale peron. Le valorizeza si valorifica . Pot aparea conflicte legate de familie si grup ,
incepand de la 12-14 fete , 14-16 ani baieti si pot dura cativa ani.Conflictele depind si de tipul de
temperament al subiectului , de participarea adolescentului la viata sociala in mod activ devine un criteriu
pt. a desprinde 4 tipuri de adolesceti :
1. Adolesc. Activist bun organizator , initiativa , manifestari de mobilizare si si spirit
2.adolesc. participant - care axact pe dezv. Profesional.
3. Adolesc. Participant - la valorizarea verbala a evenimentelor social politice care exprima nu doar opinii
clare dar si modele preluate de la personalitatii care constitue ideal pt ei .
4. Adolesc. Colocvial - creator de discutii , interpretari si preocupari de viata si ideologii.
Perioada tineretii
Acesta perioada este ceea mai discutata in lit. de specialitate , pt ca unii o integreaza la adulti altii separat (
ca si noi ) , pt ca aceasta perioada este de sine statatoare , face parte din ciclul adultului dar prezinta mai
multe caracteristici proprii decat carac. Comune adolescentului sau adultului.
Dupa Erikson , Buhler si
Jung perioada adulta nu este un stadiu monolotic ( adica o faza nediferentiata ce porneste de la adoloesc
pana la batranete , astfel ca se interpune , si trece prin mai multe transformari pt devenirea finala . Miai
mult , problematica limitelor de varsta pt perioada tineretii e controversata.
Limita inferioara de la 20 -24 (25) ani , a adolescetei prelungite face trecerea spre perioada tineretii care
cuprinde varstele dintre 24( 25) 35 ani. Acesta perioada a fost mai putin studiata decat celelalte perioada
din 3 motive :
1. Diferentierea de adolescenta ( si cea prelungita ) se face relativ greu existand in continuare multe
caracteristici psiho fizice care se mentin si in perioada tineretii
2. 2. Insertia sociala a tinerilor este foarta diversa ceea ce ingreuneaza adaptarea la un criteriu clar si
operativ, se produc schimbari rapide de mentaliti si acumulari sociale , multe asemanatoare
adolescentului
3. In epocile anterioare , tutela era excesiva si insertia sociala lenta , acesta caracteristica sa
perpetuat discret ca distanta psihologica mica , intre generatii
Tineretea se poate definii prin cateva carac. Generale :
Incadrarea in activitate , stabilirea de noi relatii de comunicare , adoptarea unui cerc mai restrans si mai
delimitat de prieteni , constituirea familiei, si restructurarea statutului parental . Se disting 3 subperioade 1.
24(25) 28 ani ,de adaptare , de ucenicie , de stagierat dar si de adaptare profesionala si familiara . acici
pot aparea dificultato de adaptare mai ales legate de programul de munca si de ritmul de viata al familiei
Dificultatile se resimt ca tensiune interna si ca greutati in restructurarea respon/ si a aspiratiilor
acestora. Totusi in aceasta subperioada se realizeaza si integrarea in colectiv si in ierarhia profesionala ,se
produce in cadrul adaptarilor o modificARE benefica cand apare primul copil , care schimba si relatiile
generale cu familia. 2. 28- 32 de implantatie in care se intensifica experienta profesionala si se dezv.
Statutul de parinta , se primesc mai multe sarci care cer o adaptare mai ferma, creste grija fata de familie ,
distractiile se imputineaza , dar lipsa lor se compenseaza mai ales cu al doilea copil.
Femeile , fata de barbati ,sunt mai grijuluii atat profesional cat si familial si de sanatate . 3 sub. 32-35 ani
este considerata ca stabilitate relaticva a adaptarilor , conduitelor , aspiratiilor , statutul profesional si social
este intr-un continuu progres si se extind relatiile sociale in paralel cu bcele profesionale . In literatura de
specialitate se contureaza abordari diferite ale tineretii dintre care cele mai importante sunt legate de autori
de prestigiu ;
de ex. :
Levigson considera tineretea 17-22ani varsta adultului tanar in care coexusta statutul de adolesc. Cu cel
de tanar. Astfel aceasta perioada este de tranzitie de la copil barbat la barbat tanar. Rouslet considera
ca fetele trec printr-o astfel de evolutie ceva mai devreme si ar putea fi considerata si incadrata in varsta
tanara orice fata odata cu stabilizarea ciclului , deci s-ar putea trata in functie de sex o perioada a tineretii
la fete si alta la baieti.
Erikson apreciaza ca perioada tineretii se caracterizeaza si chiar corespunde cu statutul intimitatii vs.
izolarii , in tinerete se amplifica identitatea sociala si de angajare prin trairea experientei dragostei si a
intimitatii de familie.Asa se explica faptul Ca tot mai mult tanarul se identifica cu partenerul de viata , iar cei
ce se tem de aceasta relatie au si tendnta de izolare. Din lucrarile lui Erikson , unii autori valorificand teoria
psiho sociala descopera 8 stadii ale dezv. Eului dintre care 6 a adultilor : 1.nivelul conformist care denota
influienta mare a normelor social astfel incat duce la gandire dominata de clisee , stereotipii , de acceptare
sociala , de asimilare a aparentelor 2. Nivelul constient conformist cand tanarul face diferenta intre dorintele
proprii si normele sociale dar si cand apar contradictii , generand frecvend suprimarea dorintelor proprii . 3.
Nivelul constient cand se dezv. Carc. Cu implicatii de tip standardizate dar asimilate propriu , cand se

manifesta gandire critica , scopul si ideakuri ce nu sunt preluate dupa altii si cand evaluarea lor trebuie
facuta pe baza de repere interne 4. Nivelul individualitatii cand se manifesta respect pt unicitatea fiecaruia
si toleranta fata de altii , griji sociale , capacitatea de a distinge intre scopuri si mijloace . 5. Nivelul
autonomie cand subiectul recunoaste independenta persoanelor si are constiinta interdependentei dintre
oamei si accepta opinii diferite de ale sale . 6. Nivelul integrarii caracterizat de reconcilierea conflictelor
ointerne , are capacitatea de a renunta la scopurile care nu pot fi atinse si poate fi multumit de ceea ce a
devenit.
Asadar perioada tineretii se carcterizeaza in asamblul ei pe intensificarea sinuoasa a identitatii
profesionale, maritale si a integrarii diferentiata in rolurile si statutele sociale . Sunt si unele caracteristici
definitorii in plan biologic pt subiectii din perioada tineretii . Astfel , aspectul si forma fizica se apropie cel
mai mult de idealul uman. Tanarul fiind in general viguros , pana la 50 ani declinul fiind aproape
nesesizabil . Pana la 45 ani inaltimea ramane neschimbata dupa care incepe sa scada . Forta musculara
atinge punctul maxim pana la 30 ani , dupa care scade gradat cu 10 % , mai ales la spate si picioare. La fel
stau lucrurile si cu privirea , punctul de reactie , acuitatea senzoriala . Sanatatea este buna , dar pot exista
unele afectiuni minore la caile respiratorii si chiar prezenta unor boli sexuale , artroza , hipertensiune
arteriala. Rata mortalitatii la barbati este dubla ( mai ales acc. Rutiere ) fata de femei la care ponderea o
are cancerul . Conteaza in acest sens ereditatea si stilul de viata. S-a constatat ca cei casatoriti sunt mai
putin bolnavi decat ceilalti.
Din p.d.v. psihic , planurile sezorial- perceptive nu sufera modificari evolutive fata de adolesc totusi
sunt anumite profesii care supra solicita individul pe cale vizuala si cum aceasta este foarte activa , ea
poate sa se perimeze treptat. Insusirile discriminative se manifesta in ca de la 8-10 ani si ating performante
maximale prin experienta. De ex.dezv. vizuala si adaptarea la intuneric ,performeaza estimatia vizuala .
Dupa 27-28 ani intra in declin, aceleasi carac. Se inregistreaza si in cazul auzului si tactului. Dar simtul
echilibrului se conserva mai bine .
In plan mental se produc unele modificari ce tin in mod special de cunostinte si abilitati dobandite
deja . Reciclarile profesionale constitue un stimulent pt .mentinerea acestor caracteristici , mai ales daca
sunt periodice ( nu mai vechi de 15 ani ) reciclarea profesionala din 3 motive ; 1. Ca urmare a progr.
Stiintifice . 2. Disparitia unor prof . 3. Perimarea unor insusiri individuale sau chia aparitia de handicap In
vatarea permanenta . IN perioada tineretii procesele superioare se dezv. Maximal prin acumulare de
cunostinte , experinte , de creativitate. Apare un tip nou de invatare autodidacticism . Atitudinea fata de
activitate se schimba mai frecvent in perioade de criza economica , cand aceasta atitudine devine mai
permisiva . Integrarea tanarului parcurge stadii de : acomodare , adaptare , participare si integrare propriu
zisa , motivate.
Din toate acestea rezulta si constituirea subidentitatilor dominante caracteristice perioadei si care sunt
-profesionale
-social-cetatenesti
-familiale
Fiind mai incarcate de anxietate , obsesii , depresii , discomfort , abaterile comportamentale cresc
la femei intre 18-35 ani si la barbati intre 20-24 ani , iar diupa 35 ani scad la ambele sexe. Se produc
compensari prin activitati satisfacatoare ( distractii , profesii , armonie , cerc stabil de prieteni ).
Se vb deseori in lit spec. de adoptarea unui stil caracteristic familiei , care include idei legate de relatiile
dintre soti , atasarea fata de copii existenti , atitudini : democratice , indulgente , rejective , autocrate ,
indiferente si mixte. Astfel se constitue prin prezenta acestor factori 4 stiluri parental educationale :
1. Stilul dictatorial grad inalt de control si caldura putina , parintii au cerinte mari dar afectivitate
putina , copii se structureaza cu competente sociale mici , se subapreciaza , si accepta ideea de
sine , formulata de altii.
2. stilul autoritar cand coti factorii sunt prezenti , astfel incat coipii isi formeaza insusiri de
responsabilitate , sociale , imagine de sine reala.
3. Stilul neglijent, cand parintii au putin acaldura , contrl slab, copii devin inpulsivi , intoleranti , cu
control emotional scazut , scade toleranta la frustare si aprecierea despre sine este fluctuanta .
4. Stilul permisiv care se manifesta cu multa calduar dar control slab , astfel incat copii se structureaza
excesiv de toleranti , dependenti de familie , si nu sunt capabili sa-si asume responsabilitati.
Perioada adulta
Sau perioada matura sau a varstelor mature , ea este de evolutie fara seisme majore , astfel se
caracterizeaza printr-un platou al stabilitatii prof. , familiale , relativ si fizic si psihic , pt care se numesc si

varste active. Dificultatile apar pt ca oamenii traiesc in medii eterogene pe cand copii in medii mai
omagene.
Pana prin anii 60 se considera ca psihologia generala este a adultului iar cea sociala a tineretului ,
iar raportarile se faceau la copil si la adolescent . Unii autori considera ca perioada varstelor adulte le este
specifca o dezv. Sub forma de piramida ca si in ontogeneza dar cu varful in jos . Allport enumera ca
trasaturi specifice adultului constiinta de sine larga , relatii si raporturi intime , securitatev emotionala ,
preocupari obilective , obiectivarea de sine , armonie relativa cu achizitiile din experienta. Au fost mai
multe incercari de periodizare in cadrul varstelor adulte . de ex . "Super ??? si Co lab." vorbeste de 5 stadii
de dezvoltare in care adultul este de implinire profesionala si sociala . Criteriile adoptate in aceste clasificari
sunt diverse dar s-a pus accent pe dezv. psiho fizica, pe activitatea si statutul social, pe numarul copiilor, si
intrarea acestora in sistemul invatamant . Alti autori le impart in functie de evolutia familiei prin numarul de
copii si intrarea lor in diferite tipuri de activitati , din care rezulta ca femeile sunt mai dependente decat
barbatoii de evolutia familiei. Pe de alta parte exista un punct de vedere comun la majoritatea autorilor , si
anume ca acesta perioada este una de maxima realizare a inaltei productivitati , a armonizarii intereselor ,
aptitudinilor , deprinderilor , modalitatilor de relationare si a conceptiilor despre lume si viata.
Noi, o consideram in urmatoarele subetape :
1.intre 35-45 ani , cand subiectul este activ , stabil , creator , se afirma in societate , se afirma ca parinte
2. intre 45-55 ani , cand are loc o mai mare stabilitate sociala si profesionala , dar se diminueaza
subidentitatea de sot si de parinte , iar femeile devin tensionate.
3. intre 55-65 ani adult prelungit , cand scade forta fizica , declin in unele comportamente,iar femeile devin
si mai critice . fizic se caracterizeaza intreaga perioada printr-o crestere a sensibilitatii la unele boli si chiar
la unele persoane un fenomen de imbatranire timpurie
Zonele cerebrale intra in usor declin , dar functional exista totusi o stabilizare panba la 70 ani . Ceea
mai afectata zone este la cortex si la creierul mic. , numarul neuronilor care se distrug creste de la 25 ani.
Dupa 40 ani scade si forat fizica , tonusul muscular , creste cantitatea de grasimi , declinuil vederii si
auzului , pielea e mai putin colorata , mai uscata , creste pantecu; , se rareste parul , apare tendinta de
schimbare legata de profesie , locuinta , choiar a partenerului de viata. Se produce scadere in inaltime spre
sfarsitul perioadei . Tot acum apare procesul de osteoporoza , mai ales la femei , iar acestea accentueaza
un discomfort psihic , insa activitatea desfasurata cu motivatie ajuta.
Antrenamentul motor , intelectual , fizic este foarte important pt conservarea functiei . La declinul general
contribuie si erodarea caracterului dragostei , dar libidoul ramane activ.
Apar forme de melancolie cu dominante depresive , mai ales la pensionare , odata cu diminuarea
unor functii , cu inregistrarea unei atitudini reduse din partea sexului opus , aparitia nepotilor, care
comprnseaza unele dificultati prin instalarea tihnei si de proiectare a propriilor aspiratii in devenirea
acestora. Se adopta frecvent si coport. De tip compensator prin conditiionari si tabieturi mai frecvente la
barbati dar mai profunde la femei.Domina acum sub influenta prof sociala , apoi parentala si maritala , si
sunt legate de suucese , insuccese , aspiratii , dorinte.
Memoria inregistreaza mai bine momente tipice legate de succese si insuccese., volum , fidelitate ,
orientare . Scade dupa 55 ani memoria mecanica , dar se mentine activa cea logica. In plan verbal, adultul
este mai atent la constructia verbala si modul de comunicare .
Unii autori afirma ca , inteligenta scade de la 25 ani, altii spun ca doar de la 45 ani. Vexler ( exista si test
IQ) este de parere ca scaderea este de 0,5 % annual iar Raven sustine ca sunt mai semnificative , pot fi
insa compensate de cunostinte care sunt foarte active intre 45 -65 ani , astfel creativitatea poate dura chiar
si toata viata
La mentinerea unor capacitati psihice contribuie si faptul ca adultul se orienteaza mai bine in sarcina,
adopta tehnici de selectare a materialului, intelege mai bine situatia in care se afla , poseda un nivel mai
ridicat de maturizare si educatie.
Varstele de regresie (batranete)
Dupa 65 ani , sunt fragile si de involutie dar si de intelepciune dar si de anticamera al mortii si
bilanturilor. Batranetea a fost adeseori interpretata diferit de la o societate la alta , de ex primitivii ii
acceptau si apreciau pt intelepciunea lor , sfatul batranilor cu exceptia societatilor cuceritoare (spartanii ).
Pt cresterea longevitatii este recomandata din antichitate ,prin elaborari de elexiruri , medicamente . Mult
timp a dominat in renastere reintoarcerea spre umanism , apoi pt extrase din testiculele unor animale , pt
mentinerea tineretii . Chiar si in contemporaneitate : ana aslan , gh. Marinesc
1. 65-75 ani
2. Medii 75-85 ani
3. Marii (longevivilor) dupa 85ani

Longevitatea in europa 85 barb. 95 femei


Regresie biologica : scaderea instinctelor ,reducerea somnului , viselor , adaptrabilitatii, subtierea si
patarea pielii, miscari greoaie , boli de inima , plamani , chiar micsorarea creierului.
Psihic : diminuarea vazului , auzului , memoriei de scurta durata dar mentinerea celei de lunga durata.
Toate acestea accentuata de stres , viata ordonata , factori genetici . Pot APARE SI Tulburari de comp :
sinucideri , fuga de acasa , alcoolism.
Partea finala este stagiul terminal sau moartea ; 1. Biologica care incita preocuparile ca toate organele mor
in acelasi timp , si nu se stie cu prezcizie daca doare sau nu ; moartea psihologica cand sunt unii indivizi
lucizi si fac eforturi cu privire la mentinerea constiintei clare. Si in fine moartea sociala , comemorata cu
ritualuri, reculegeri .
Dintr-o alta perspectiva , moartea neasteptata , moartea intentionata , moartea neintentionat provocata ,
moartea subintentionata care este produsa de unele excese ( alcool ).
LOGOPEDIA
Disciplina logopedie se ocupa de studiul limbajului al particularitatilor individuale ale subiectului si
mai ales de tulburarile de limbaj cat si corectarea lor .
Aceste tulburari au un caracter temporar , adica se pot corecta , chiar si cele cu pornire mintala (mai greu
insa )Logopedia vine de la logois + cuvant si paideia + educatie ( educarea cuvantului , a vorbirii ) . Orice
abatere de la vb standard constitue tulburare de comunicare.
Categorii de tulburari ( de la simplu la complex ) :
1. Tulburari de pronuntie ( articulare ) sunt 3 mari forme : dislalia( se pot transpune in alte tulburari
cum ar fi de scris , citi ) , rinolalia , disartria . Si ele pot fi de mai multe feluri ( ex. Rotacism care
este de 30 feluri = sunete suieratoare sigmatisme, sigmatism Interdentar , unele sunt
simpatice la femei si neplacute la barbati, altele invers; la copii pana 3 ani sunt dislalii fiziologice
nu neaparat tulburari de limabaj , dar pot deveni deci nu trebuiesc lasate a se stabiliza ) si se
produc la nivelul emiterii sunetelor localizate diferit
2. Tulburari de ritm si fluieta a vorbirii : balbaiala ; logonevroza ( balbaiala constientizata si mai
grava ); tumultus sevronis ( intoarcerea unui ecou) , aftongia ( miscari incomplete ale limbii );
tahilalia ( vb foarte precipitata )si bradilalia ( vb in tempo foarte rar )
3. Tulburari de voce , care sunt multiple ( NU cele din perioada de pubertate legate de un puseu
de virilizare ) de ex. vocea eunucilor ; vocea nazala intensa la toate sunetele ; oscilatii in timpul
vorbirii care devin preocupare fundamentala si pot crea drame la subiect
4. Tulburari scris/citit sau citit/scris : dislexia ( tulburari partiale de citit ); disgrafia ( partial de
scris ), alexia ( total de citi ) si agrafia ( total de scris )
5. Tulburari polimorfe ale limbajului : alalia si afazia. - Alalia presupune lipsa capacitatii de insusire
a limbajului , din nastere , se poate totusi corecta de logoped(balbaiala apar gesturi inverse)
subietii se manifesta prin gesturi. - Afazia presupune pierderea acestei capacitati printr-un
accident vascular
6. Tulburari de dezv. ale limbajului ( retard verbal = mutism electiv = mutism voluntar = mutism
psihologic) el are capacitatea de a vorba dar refuza , pe o perioada mai lunga sau mai scurta ,
doar cu o persoana sau cu mai multe , sau cu toata lumea. Se intalnesc si in situatii de
deficiente mintale dar si la unii cu intelect normal , la cei cu deficienta de auz , la autisti
7. Tulburari bazate pe disfunctii psihice ( boli psihice ) unde par unele , sau toate cele enumerate
anterior , uneori manifestate in forme specifice pt cei bolnavi psihic ( ex.scris servil - incarcat de
simboluri )
Cauze :
1. Cele care actioneaza in timpul sarcinii gravida cu intoxicatii , infectii , incompabilitate RH,care nutritive ,
traume psihice sau mecanice
2. Care actioneaza in perioada nasterii : cele prelungite afectand sistemul nervos , hemoragii
3. Dupa nastere ( cele mai multe cauze ): A. organice- natura SNC infectii si intexicatii , bolile primei
copilarii : scarlatina , pojar , rujeola ,etc. B caze functionale : senzoriala , motorie , afectand oricare
componenta , dereglari de echilibru excitatie- inhibitie , slaba alimentatie , deficiente ale auzului fonematic
( capacitatea de a deosebii sunete ) C. cauze psiho neurologice cum ar fi : tulb. Psihice , de intelect ,
senzoriale , D. psiho sociale - metode gresite de educatie ; mentinerea obisnuintelor deficitare ; imitatiile
modelului , stresul ,oboseala .

You might also like