You are on page 1of 1

Afganistan

Denumirea oficială: Republica Afganistan


Capitala: Kabul
Limba oficială: pachtu (afgana de nord) şi dari (persana)
Suprafaţa: 650.000 km2
Locuitori: 21,47 mil. (33 loc./km2)
Religia: islamism (sunit 97%, şiit 2%)
Moneda: afghani
Forma de guvernământ: republică
Ziua naţională: 27 aprilie
Geografia: A. este aşezat în Asia central-sudică. Nu are ieşire la mare. Limite: Turkme
nistan, Uzbekistan, Tadjikistan (N), Pa¬kistan (E şi S), Iran (V). G. fizică: A. este
o ţară muntoasă, traversată de lanţul munţilor Hindu-Kush (NE), 4500-5000 m altitudine, cu v
f. Shaitan. În partea central-estică se ridică podişul înalt Ghazni-Kandahar (2000 m); la
N, câmpia de pe valea flu¬viului Amudaria, care formează graniţa cu fostele repu¬blici ale
URSS (azi statele CSI). În S şi SV, zonă deşertică. În centru, curge Hari Rud care irigă câm
Herat la V şi râul Helmand (S), care se pierde-în lacul sărat Gand-i-Zir¬reh, în Şistan. Râu
ne navigabile. Clima: este aridă; temperatura variază între fierbinte, în zona Kabul (49°C
) şi în S, şi foarte rece. Precipitaţiile vari¬ază între 180 şi 330 mm/an, în N, în zona Kabu
SE, influenţa musonului indian, cu precipitaţii de cca. 500 mm/an. Flora şi fauna: Veg
etaţie ierboasă; puţine păduri, cca. 2,5%. Vegetaţie discontinuă în zona deşertică (SV). Faun
antilope, şacali, reptile. Populaţia: A. a avut un triplu impact: cu lumea arabă, cu l
umea mongolă şi cu India. Coexistă: afgani şi pathani 61%, tadjici 31%, uzbeci 5%, hazar
i 3%. Concentrarea populaţiei în zona central-estică şi pe văile apelor. În SV, 6 loc./km2.
Rata natalităţii 49‰, mortalitatea 20‰; popu¬laţia urbană: 20%. Resurse şi economie: Ocupaţia
cipală este creşterea animalelor (păstoritul nomad). Industria nu este prea dez¬voltată: c
iment, alimentară, îngrăşăminte chimice. Se cul¬tivă: grâu, orz, orez, porumb, mei, fructe, s
lă de zahăr, bumbac, plante oleaginoase. Animale: ovine (karakul), caprine, bovine,
asini, cămile. Exportă: piei karakul, bum¬bac, covoare; lână, fructe, seminţe oleaginoase, g
aze natu¬rale, piei, lemn. Transporturi şi comunicaţii: vehicule, şosele: nu are căi ferat
e. Oraşe: Mazar-i-Sharif (N), Herat (V), Baghlan (N), Kan¬dahar (S). Istoria: Provi
ncie a imperiului pesan ahemenid (sec. VI-IV î. Hr.), ele¬nizat după cucerirea lui de
către Alexandru cel Mare (329 î. Hr.), făcea parte din imperii-cl Kuşana (sec. 1 î. Hr. -
V d. Hr.), fiind sub-influenţa budismului. Între sec. VII-XII, con¬vertirea la islam
. In sec. XII-XIII ţara este distrusă de invazia mongolă (1222): Ginghis Han, apoi Ta
merlan. Terit. se împarte între Iran şi Imperiul Mongol. În 1747 devine inde¬pendent. Între
1838-1973 Afganul este condus de clanul pachtu. Ameninţat de înaintarea britanicil
or în India, de cea a Rusiei în Asia Centrală şi de Persia, începe să slăbească. În 1880, î
unei serii de războaie, Marea Britanie îşi in¬stalează protectoratul asupra A. În 1919, după
espingerea britanicilor, îi este recunoscută independenţa. A. duce o politică externă de
neutralitate şi nealiniere peste 50 de ani. În 1973 este abolită monarhia şi devine re
publică. În 1978, lovi¬tură de stat comunistă. În 1979, URSS intervine militar; regimul susţ
nut de URSS se loveşte de rezistenţa islamică a mudjahedinilor care sunt ajutaţi de SUA
şi acceptă pluripar¬titismul. Între 1988-1989 trupele sovietice se retrag din A. În 1992
, tratatul ruso-american prin care se angajează să se sis¬teze livrările de armament către
A.; regimul comunist este înlocuit de o putere islamică; lupta între facţiunile rivale
con¬tinuă. A. este proclamat republică islamică. Statul: este republică islamică. Puterea l
egislativă este exercitată de preşedintele tranzitoriu; cea executivă de guvern. După 19
92, partidele au fost suspendate.