You are on page 1of 2

Australia

Denumirea oficială: Uniunea Australiană


Capitala: Canberra (310.000 loc.)
Limba oficială: engleza
Suprafaţa: 7,7 mil. km2
Locuitori: 17,8 mil. (1 loc./km2)
Religia: protestantism 15%, catolicism 6% ortodoxism, islamism, budism
Moneda: dolarul australian
Forma de guvernământ: monarhie constituţională
Ziua naţională: 26 ianuarie
Geografie: A. este aşezată în emisfera australă şi cuprinde continen¬tul omonim. Limite: N şi
E, Oc. Pacific, V şi S, Oc. Indian la S, Ins. Tasmania. G. fizică: A. este o ţară în mare
parte deşertică. Relieful se caracterizează prin existenţa câmpiilor şi a podişurilor. În E,
a lungul ţărmului, pe o lungime de 3400 km, se întinde Cordiliera Australiană (Great Div
iding Range, vf. Kosciusko, 2230 m alt. max.). Aproape jumătate din A. este cuprin
să de Marele Podiş Vestic (Great Western Plateau) format dintr-o serie de podişuri mai
puţin înalte (cca. 500 m) şi câteva lanţuri muntoase între 1200-1500 m alt. Darling Range (
SV); Hainersley Range (1226 m) ş.a. Câmpiile strâmte se întind de-a lungul coastei estic
e şi în colţul de sud-vest. Cea mai extinsă este câmpia Nullarbor, situată la N de Marele Go
lf Australian. În jumătatea ves¬tică sunt deşerturile Gibson (în centru), Marele Deşert de N
V (NV) şi Marele Deşert Victoria (S). Apele: fl. Mur¬ray (2570 km). Zona depresionară ce
a mai joasă este în jurul Lacului Eyre, cu o alt. minimă de 12 m. Cele mai mai lacuri
sunt lacurile sărate din centru: Lacul Eyre, Lacul Torrens. Marea Barieră de Corali
se întinde pe 1930 km, 15-150 km de coasta estică. Clima: 39% din Australia se află la
tropice. Multe întin¬deri din N sunt bântuite de musoni şi uneori de uragane devastatoa
re (Oraşul Darwin a fost distrus în 1474, apoi reconstruit). Anotimpul umed ţine din i
anuarie-aprilie. În SE, clima este temperată, cu nuanţe oceanice în ins. Tas¬mania. Precip
itaţiile sunt de-a lungul coastei de 750-1500 mm/an, dar cea mai mare parte a Aust
raliei primeşte mai puţin de 750 mm/an. Floră şi faună: Vegetaţie specială, pe care nu o mai
im în alte părţi ale globului. Există peste 12000 de specii vegetale caracteristice Aust
raliei, prezervate în peste 200 de parcuri naţionale şi rezervaţii pentru floră şi faună. Deş
ul este şi el păstrător de vestigii: Ayers Rock, mono¬liţi de 300 m înălţime). Fauna extrem d
reţioasă prin speciile „fosile" care vieţuiesc (marsupialele): cangurul, ornitorincul, o
possumul, koala, echidna, casoarul. Populaţia: este formată în majoritate din britanic
i şi irlan¬dezi, cu o mică minoritate a altor europeni; chinezi, vietnamezi, cca. 200.
000 de aborigeni, jumătate metisaţi. A. este continentul cu densitatea cea mai slabă.
Concen¬trarea max. în E şi SE, în zonele litorale, unde s-au format primele nuclee urban
e ale emigranţilor din secolele tre¬cute. Slab populată partea central-estică (Deşertul Si
mp¬son) şi zonele deşertice din jumătatea de V a A. şi N ţării. Anual imigrează în A. cca. 15
persoane. Rata nata¬lităţii 4,2‰; a mortalităţii 7,4‰. Pop: urbană: 85%. Resurse şi economie
ustria prelucrătoare este diver¬sificată. Resurse bogate: bauxită {locul I pe plan mondi
al la producţie); min. de fier (printre primele locuri din lume), huilă, plumb, zinc
, cupru, argint, mangan, nichel, aur; uraniu şi petrol (produse energetice). Sider
urgie, metalurgie, aluminiu, ind. alimentară, constr. de nave, textilă, de mase plas
tice, chimică, de vehicule, de avioane. Agricultura (5% din pop. activă) este compet
itivă (meca¬nizată şi pe mari suprafeţe) (se folosesc irigaţiile în zonele aride). A. are o m
re prod. de cereale şi trestie de zahăr. Creşterea animalelor: bovine şi ovine (locul I
pe glob). Ex¬portă: lână, cereale, carne, zahăr, fructe, piei, unt. Im¬portă: produse petroli
re, produse chimice, hârtie. Turis¬mul este foarte dezvoltat. Transporturi şi comunicaţi
i: căi ferate, vehicule, flotă comercială. Aeroporturi la: Sydney, Melbourne, Brisbane
, Berth, Darwin. Oraşe: porturi: Sydney, Newcastle, Adelaide, Melbourne; Brisbane,
Pert. Există 14 Universităţi; cea mai veche fiind Sydney (1850) şi Melbourne (1853). Is
toria: Urme de locuire de acum 40.000 de ani, când trăiau pe terit. A. populaţii numit
e „australoide”. Începând din sec. XVII navigatorii spanioli, portughezi şi olandezi îşi fac
pariţia şi explorează coasta de N şi V a A. În 1643, Abel Tasman des¬coperă ins. care din 185
îi va purta numele. În 1770, James Cook atinge coasta răsăriteană şi declară A. colonie brit
nică. Începând cu 1788, ia naştere imigraţia puternică engleză; 1823: primii englezi debarcă
rtul Jackson (Sydney) con¬stituind nucleul coloniei New South Wales; 1825: Tasmani
a; 1838: Western Australia; 1842: South Australia; 1851: Vic¬toria; 1859: Queensla
nd, care îşi obţin repede o largă au¬tonomie internă, având guverne proprii, care răspund în
rlamentelor. Treptat, se face explorarea interiorului conti¬nental; descoperirea zăcăm
intelor de aur are ca urmare o imi¬grare masivă (se dezvoltă căile ferate; se exportă grâu).
La 1.I.1901, cele 6 colonii se unesc formând Commonwealth-ul Australic, având statu
tul de dominion al Imp. Britanic. În 1906, colonia britanică Papua şi terit. german No
ua Guinee (1914) intră sub administraţia A. În cele două războaie mon¬diale A. va fi alături
e aliaţi; după război, A. va deveni o ţară cu o ind. puternică şi modernă şi se afirmă ca par
rivi¬legiat al SUA. Până în 1986 va avea legături specifice cu Coroana Britanică; prin semna
rea la Camberra a „Legii asu¬pra Australiei” de către regina Marii Britanii, ultimele le
gături legislative, executive şi juridice sunt abolite. Regina rămâne nominal şef al statu
lui, reprezentată de un guvernator general. Statul: este monarhie constituţională, sta
t federal, conform constituţiei din 1901; şef al statului: regina Marii Britanii (re
prezentată de un guvernator general. Puterea legisla¬tivă este exercitată de Parlamentul
Federal - Senat - man¬dat pe şase ani şi Camera Reprezentanţilor - mandat pe trei ani;
puterea executivă este exercitată de guvernatorul ge¬neral asistat de Consiliul Execut
iv. Primul ministru este responsabil în faţa Camerei Reprezentanţilor, care nu¬meşte miniştr
i.