You are on page 1of 1

Azerbaidjan

Denumirea oficială: Republica Azerbaidjan


Capitala: Baku (1,5 mil. loc.)
Limba oficială: azeră
Suprafaţa: 87.000 km2
Locuitori: 7,6 mil.; (881oc./km2)
Religia: islamism (şiit 70% şi sunit); creştinism
Moneda: manat-ul
Forma de guvernământ: republică
Ziua naţională: 30 august
Geografia: A. este aşezat în V. Mării Caspice. Limita: Georgia şi Daghestanul (N), M. Ca
spică (E), Iranul (S), Armenia (V). G. fizică: Terit. este cuprins de câmpia fl. Kura şi
a aflu¬enţilor ei (Araks, la graniţa cu Iranul) înconjurată de regiuni muntoase: la N, Ca
ucazul Mare (4500 m); la S, Caucazul Mic (3900 m). Câmpia de pe litoral se extinde
spre SE (Câmpia Lenkoran). Între aceste câmpii şi munţii Caucaz există zone colinare de tre
cere. Fl. Kura se varsă în M. Caspică; este navigabil pe cursul inferior. Clima: este
temperată în zona Caucazului Mare şi tem¬perat-continentală în zonele de câmpie (valea râului
rar), mai umedă în câmpia Lenkoran. Precipitaţiile sunt de 1500 mm/an în Câmpia Lenkoran, de
1300 mm/an în zonele Caucazului şi sub 300 mm/an în zonele joase. Floră şi faună: Vegetaţie
erboasă; pe câmpiile cu climă uscată vegetaţie xerofită; păduri în zonele montane (cca. - 15%
n terit). Faună variată: şacali, gazele, lupi, vulpi, mufloni. Parcuri naţionale: Kâzâl Agac
h. Populaţia: este formată în majoritate de azeri. Concentrarea pop. în peninsula Apşeron
(oraşul Baku), în S (câmpia Lenkoran) şi în NV terit. (regiunea Gandja). Rata natalităţii: 19
3‰, a mortalităţii: 6‰. Pop. urbană: 56%. Resurse şi economie: Industria este dezvoltată în r
ra extracţiei şi rafinării petrolului; petrochimia; utilaj petroli¬er. Res. de petrol în p
en. Apşeron (Baku) şi în apele Mării Caspice. Ind. constr. de maşini, electronică, textilă, a
i¬mentară (vinuri, conserve de legume şi fructe); şantier naval. Potenţial energetic: cent
rala Mingheceaur de pe Kura; 75%n din culturi sunt irigate. Agricultura este axa
tă pe viticultură şi pomicultură; ceai, citrice (în S, în câmpia Lenkoran), bumbac, cereale.
reşterea animalelor: ovine, caprine, bovine, cămile. Pescuitul din M. Caspică. Transpo
rturi şi comunicaţii: Drumuri, căi ferate. Comu¬nicaţiile A. sunt conectate la statele vec
ine, membre ale CSI. Aeroport la Baku. Oraşe: Gandja în NV; Sumgait, în N pen. Apşeron.
Istoria: A. făcea parte din Imp. Persan; terit. e cucerit în 331 î. Hr. de Alexandru c
el Mare. Temporar supus Romei (sec. I î. Hr.). Zona de N este cunoscută ca Albania:
aici s-a răspândit creştinismul, în rest zoroastrismul. În sec. VII e ocupat de arabi. Îmbrăţ
islamismul. Sec. XI-XIII sunt decisive: din E migrează o pop. turcică asimilând-o pe c
ea iraniană şi dând naştere poporului azer. Sec. XIII-XIV: năvălirea mongolilor lui Ginghis
Han, urmat de Tamerlan. Între pretenţiile Rusiei şi ale Persiei, în sec. XIV-XVII, reuşesc
să ia naştere hanate care în sec. XIX devin autonome. În 1828 A. este anexat Rusiei (pa
rtea de N, cea de S rămâne a Imp. Persan). În 1918 partea anexată de Rusia îşi proclamă indep
ndenţa. În 1920 este ocupat de Armata Roşie. În 1922 este integrat în Fede¬raţia Transcaucazi
nă împreună cu Georgia şi Armenia (Rep. Sovietică Federativă Socialistă Transcaucazia) ca par
e a URSS. În 1923-24 se constituie rep. autonomă Nakhitchevan şi reg. autonomă Nagornâi Ka
rabah (Karabahul de munte) ataşate A. În 1936 A. devine, după dizolvarea federaţiei, a I
I-a republică a URSS. În 1990, Sovietul Suprem din Baku declară suveranitatea A.; cioc
niri între conducerea comunistă şi opoziţia naţională islamică; intervenţia trupelor sovietic
1991 A. îşi proclamă independenţa de stat şi aderă la CSI. În 1992 alegeri prezidenţiale. Ar
ia va cere Karabahul de munte; se ajunge la un război nedeclarat în 1992-93 între A. şi
Armenia. Datorită ciocnirilor interetnice, 100.000 de ar¬meni şi azeri îşi părăsesc locurile
atale, făcându-se un schimb forţat de populaţii (peste 80.000 de azeri fug din Armenia).
Statul: este republică prezidenţială, potrivit Constituţiei intrate în vigoare în 1991. Est
e stat membru al CSI. Pu¬terea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Consi¬liul Naţ
onal; cea executivă de Consiliul de Miniştri rezul¬tat în urma alegerilor prezidenţiale di
n 1992. Regim cu mare putere executivă. Multipartitism.