You are on page 1of 2

Bolivia

Denumirea oficială: Republica Bolivia


Capitala: La Paz (sediul guvernului); Sucre (constitu¬ţională)
Limba oficială: spaniola; uzuală: quechua sau aymara
Suprafaţa: 1.100.000 km2
Locuitori: 7.593.000 (7 loc./km2)
Religia: catolicism 92%, protestantism
Moneda: peso boliviano
Forma de guvernământ: republică
Ziua naţională: 6 august
Geografie: B. este aşezată în zona centrală a Anzilor, in America de Sud. Limite: Brazil
ia (E), Paraguay (SE), Argentina (S), Chile, Peru (V). Nu are ieşire la mare. G. f
izică: Relieful are două reg. complet diferite: înălţimile Anzilor cu vulcani stinşi, la V, ş
i câmpia la E. Anzii Cordilleri în B. se divid în 2 lanţuri: Oriental şi Occidental, care
delimitează podişurile înalte (3.500 m alt.) şi care se întind pe 700 km lungime şi 500 km lă
e. În Cordillera Orientală se află vf. cele mai înalte din B.: Illampu (6.706 m), Nevado
Sajana (6.780 m) şi Ancohuma (6.919 m). Între Cordillera Orientală şi câmpie sunt văile fer
tile (yungas). Între cele două Cordillere se întinde un podiş vălurit, Altiplano (3.300¬3.80
0 m). La 3.850 m se află lacul Titicaca, la cea mai mare înălţime din lume. Este navigab
il. Ape: fl. Ama¬zonul şi fl. Paraguay. Clima: este tropicală; în E caldă şi ploioasă; în văi
climatul este temperat sau rece. Temp. medie anuală: 7°C în Altiplano; 10°C-21°C în yungas;
23°C¬27°C în câmpii. Precipitaţiile 580 mm/an în La Paz, 640-890 mm/an în yungas; 1.780 mm/a
noiem¬brie-martie) în NE; 510 mm/an în SE. Floră şi faună: Pădurile tropicale (jungla) cupri
d 42% din terit. (arborele de cauciuc, pinul Parana etc.); podişurile sunt acoperi
te de savană. În Altiplano este zonă de stepă, cu pâlcuri de arbuşti. Fauna este variată: lam
, alpaca, maimuţe, şerpi veninoşi, papagali şi alte păsări specifice zonei. Populaţia: este c
mpusă din amerindieni (indigeni) 42%, metişi 31%, europeni 15%, indigeni din junglă. C
oncentrarea pop. în zonele înalte (Altiplano) cca. 80%. În deceniul V-VI s-a făcut o ser
ioasă colonizare rurală în zona estică joasă. Rata natalităţii: 33,2‰; a morta¬lităţii: 9,1‰.
urbane: 58%. Resurse şi economie: Una din cele mai sărace ţări ale Americii de Sud, deşi a
re resurse variate ale subsolului, dar pe care le valorifică foarte slab. Res. min
.: argint, staniu (printre marii producători mondiali), stibiu, plumb, aur, cupru,
zinc, bismut, wolfram, antimoniu, azbest, petrol. Exportă: cositor, argint, aur,
plumb, cupru, wolfram, petrol. Agric. practicată, îndeosebi în Altiplano şi mai slab în re
g. amazoniană: culturi de coca, orz, porumb, grâu, orez, batate, viţă de vie, tutun. Creşt
erea animalelor: ovine, bovine, asini, lama şi al¬paca. Alte res.: lemn, cauciuc nat
ural. Ind. slab dez¬voltată; mai importantă este fabricarea cocainei pe care o exportă.
Transporturi şi comunicaţii: căi ferate, căi rutiere, au¬tovehicule. Aeroport la: La Paz,
Santa Cruz, Sucre. Oraşe: Santa Cruz de la Sierra, Cochabamba, Oruro, Potosi. Isto
ria: Înainte de sec. X, pe înaltele platouri boliviene a fost leagănul civilizaţiei ayma
ra sau colla, cultura Tiahuanaco, cea mai evoluată la epoca respectivă. În sec. X, inc
aşii din Peru cuceresc înălţimile platoului, care sunt integrate imperiului lor. Incaşii a
doptă unele elemente ale culturii colla (tehnică agricolă, organizare socială), dar le i
mpun limba lor, ciuechua, care va fi după aymara, limba cea mai vorbită în B. In 1535,
B. începe a fi cucerită de spanioli şi apoi inclusă în Vicerega¬tul Peru numind-o Peru Supe
rior, devenit Viceregatul Rio de la Plata (1776). Colonizarea se intensifică odată c
u des¬coperirea minelor de argint din Potosi, care 3 secole vor ali¬menta Spania cu
aceste resurse. Indienii sunt reduşi la sclavaj în mine. În 1780 se ridică Tupac Amaru, în
Peru, antrenând şi miile de colla din B. În 1825, B. îşi proclamă independenţa şi ia numele
oluţionarului Simon Bolivar. Sec. XIX şi XX înseamnă instabilitate politică pentru B. (pes
te 200 lovituri de stat), care duc ţara la dezastru econ. (a doua în ordinea sărăciei di
n America de Sud). În urma războiului Pacificului (1879-18Ş3) B. pierde în favoarea stat
ului Chile ieşirea la Pa¬cific (prov. Antofagasta); în urma războiului cu Paraguay, pier
de 60% din Chaco (zonă petroliferă); în 1903 este obligată să cedeze Braziliei o regiune b
ogată în arbori de cauciuc: reg. Acre. Între 1952-1964 sunt naţionalizate minele de cosi
tor şi se face o reformă agrară; cea mai radicală de pe continent; tensiuni sociale, puc
iuri militare (1964-1982) care dezorga¬nizează viaţa social-politică şi economică. B. devine
un furni¬zor de droguri (culturi ilegale de coca) ceea ce o parti¬cularizează negativ
. Statul: este republică prezidenţială, conform Consti¬tuţiei din 1946. Puterea legislativă
este exercitată de preşedinte şi de Congresul naţional; cea executivă de un cabinet numit şi
condus de preşedinte. Multip