You are on page 1of 4

Studii, articole

COMUNICAREA ORGANIZA}IONAL~
Comunicarea reprezint` una dintre cheile eficien]ei AVR~MESCU ANA RALUCA
organiza]iei militare, pentru c` ea influen]eaz` [i, la Centrul Militar Jude]ean Arge[
rândul ei, este influen]at` de toate fenomenele [i
procesele organiza]ionale.

O
rganiza]ia militar` a urm`rit Acest model are meritul de a defini factorii informal`. Direc]ia fluxului comunica]ional în
permanent perfec]ionarea eficien]ei comunic`rii organiza]ionale – organiza]ie diferen]iaz` comunicarea formal`
activit`]ilor pe care le p`strând elementele clasice ale comunic`rii în comunicare vertical` (ascendent` [i
desf`[oar` în vederea ob]inerii unei (participan]i [i procese) – [i de a scoate în descendent`)[i comunicare orizontal`.
competitivit`]i superioare. Având în vedere eviden]` rolul factorilor psihoorganiza]ionali, Institu]ia militar` acord` un loc important
c` r`zboiul s-a mutat de pe câmpul de experen]iali [i contextuali, ce reprezint` nu comunic`rii formale [i, de aceea, mesajele,
lupt` în câmpul informa]ional [i c` exist` o doar mediul de desf`[urare a comunic`rii, ci canalele, re]elele de comunicare interne
presiune în a r`spunde nevoilor societ`]ii îns`[i materia ei prim`. institu]iei sunt prestabilite [i riguros
de flexibilitate, profesionalism [i progres, Conform acestui model, factorii eficien]ei reglementate.
armata trebuie s` includ` în strategiile ei [i comunic`rii organiza]ionale sunt reprezenta]i ‰ Comunicarea descendent` se
aspecte legate de comunicarea de urm`toarele competen]e: ™ competen]a desf`[oar` de la e[aloanele superioare
organiza]ional`, care s`-i permit` s` ating` cunoa[terii (abilitatea de a în]elege mediul c`tre cele inferioare, având ca ini]iatori [efii
un nivel de eficien]` ridicat. comunica]ional organiza]ional); [i ca receptori subordona]ii lor. În organiza]ia
Din orice perspectiv` am analiza ™ competen]a senzitivit`]ii (abilitatea de a militar`, comunicarea descendent` se face
organiza]ia militar`, trebuie s` avem în intui corect sentimentele celorlal]i membri ai pe lan]ul ierarhiei structurilor militare [i
vedere c` aceasta este caracterizat` de organiza]iei); ™ competen]a deprinderilor presupune, de regul`, urm`toarele activit`]i:
normativizare, formalizare, rigurozitate, (abilitatea de a analiza corect situa]iile z transmiterea ordinelor, normelor,
ritualizare [i conformism, aspecte definitorii organiza]ionale [i a gestiona eficient instruc]iunilor de implementare a obiectivelor
care sunt [i tr`s`turi importante ale mesajele organiza]iei); ™ competen]a [i strategiilor organiza]ionale; z furnizarea
comunic`rii. valorilor (abilitatea asum`rii responsabilit`]ii informa]iilor cu privire la procedurile [i
Exigen]elor de ordin teoretic, dar [i pentru eficien]a comunic`rii). practicile folosite, mai ales în cazul celor care
practic, de analiz` a comunic`rii în Comunicarea organiza]ional` este atât necesit` îmbun`t`]iri; z realizarea
organiza]ii, le r`spunde cel mai bine formal`, cât [i feedbackului de evaluare a activit`]ilor [i
modelul elaborat de Pamela performan]elor ob]inute în urma
Schocklez-Zabak controalelor de
(2002) (în Zlate evaluare [i
M., p.500).

MIHALACHE
PETRIC~
Foto:

14 „ 2005 „
august „ SPIRIT MILITAR MODERN
Studii, articole Pagina 13

principal, prin intermediul rapoartelor privind


activit`]ile desf`[urate [i performan]ele

ÎN MEDIUL MILITAR
ob]inute. Aceste rapoarte, c`rora le este
acordat` o mare însemn`tate în fluxurile de
comunicare ale sistemului militar, sunt
solicitate periodic de c`tre e[aloanele
superioare [i ele presupun, printre altele:
Figura nr. 1 Modelul comunic`rii organiza]ionale z transmiterea problemelor [i aspectelor
critice care i-au pus în dificultate pe
subordona]i – aceasta este o practic`
frecvent` mai ales pe segmente mai mici ale
ierarhiei, de la subordonat la [eful nemijlocit;
z înaintarea propunerilor pentru
îmbun`t`]irea activit`]ii – care se reflect`
ulterior în productivitatea activit`]ilor
desf`surate; z comunicarea nemul]umirilor
[i conflictelor existente în rândul angaja]ilor,
în vederea solu]ion`rii lor – aspect ce poate
influen]a în mod pozitiv climatul
organiza]ional.
Acestor ultime dou` chestiuni le este
acordat` o aten]ie deosebit` de c`tre
organiza]ia militar`. Lunar se desf`[oar`
îndrumare, care au loc periodic pe diferite neconcordan]a dintre ceea ce cred adun`ri f`r` ordine de zi, pe categorii de
segmente de activitate; z difuzarea de mesaje managerii c` au comunicat [i ceea ce cred personal, în care se apeleaz` la sentimentul
referitoare la valorile organiza]iei militare prin subordona]ii c` li s-a comunicat. În timp ce apartenen]ei la o anumit` categorie
ceremoniale ca: participarea reprezentan]ilor managerii î[i percep mesajele ca fiind profesional`, ca facilitator al exprim`rii libere
institu]iei la diverse manifest`ri comemorative pozitive, subordona]ii tind s` le perceap` ca a problemelor [i al deschiderii psihologice
sau citirea de c`tre comandant, în cadrul indicatori ai insatisfac]iei conducerii în pentru identificarea celor mai bune solu]ii.
adun`rilor cu personalul, a mesajelor leg`tur` cu activitatea lor. De aceea, este Reac]ia organiza]iei militare la orice form`
ministrului ap`r`rii na]ionale, ale [efului Statului necesar, mai ales în cazul comunic`rilor de conflict este prompt`, ceea ce face ca cea
Major General sau ale altor personalit`]i cu scrise, elementele pozitive s` fie la fel de mai mare parte a poten]ialelor conflicte s` fie
ocazia zilei na]ionale a României, a Armatei bine scoase în eviden]` \n aceea[i m`sur` reprimate din „fa[`”, mai ales printr-o
Române, a diferitelor arme sau cu ocazia ca [i elementele negative. De asemenea, abordare de tipul „autoritate-supunere”.
s`rb`torilor religioase. din perspectiva reformei armatei, managerii În cadrul comunic`rii ascendente, poate
O comunicare descendent` eficient` militari trebuie s` acorde o importan]` ap`rea problema interpret`rii de c`tre
asigur` nu doar coordonarea [i controlul deosebit` feedback-ului în comunicarea superiori a informa]iilor transmise de c`tre
subordona]ilor, ci totodat` pune în rela]ie descendent`, nu doar pentru a-i asigura subordona]i. Percep]ia de c`tre subordona]i
diferite niveluri ierarhice în func]ie de eficien]a, ci [i pentru a implica subordona]ii a faptului c` p`strarea locului de munc` [i
necesit`]i. Concentrarea comunic`rii în procesul de schimbare a organiza]iei. ob]inerea unei promov`ri depinde de [ef
descendente pe transmiterea de directive [i ‰ Comunicarea ascendent` se distorsioneaz` comunicarea ascendent` prin
proceduri în detrimentul evalu`rii desf`[oar` de la nivelurile ierarhice manifestarea tendin]elor de minimalizare a
performan]elor [i a inform`rii asupra inferioare c`tre cele superioare, având ca e[ecurilor [i de supraevaluare a realiz`rilor.
necesit`]ii îndeplinirii unor sarcini poate avea ini]iator subordonatul [i ca receptor Un aspect aparte este acela de omisiune
un impact organiza]ional negativ important. managerul. Rolul principal al acestui tip de voit` a unor fapte care ar demonstra
Reforma armatei a adus schimb`ri în comunicare este de asigurare a incompeten]a subordonatului sau
procesul managerial, în sensul moderniz`rii feedbackului privind modul de îndeplinire a incapacitatea sa temporar` de a îndeplini
acestuia [i adapt`rii la cerin]ele structurilor sarcinilor [i activit`]ilor, care se face, în obiectivele propuse. Astfel de situa]ii pot fi
euroatlantice. Cu toate acestea, mai exist`
situa]ii în care subordona]ii nu au suficiente
informa]ii necesare realiz`rii anumitor COMUNICAREA
activit`]i, ceea ce pentru un executant poate COMUNICAREA
DESCENDENTĂ
ASCENDENTĂ
fi deosebit de frustrant. Lupt`torii
profesioni[ti execut` ordinele într-un mod
COMUNICAREA ORIZONTALĂ
aproape automat, în situa]ii-limit` de lupt`,
PROBLEME DE COORDONARE
acest lucru asigurându-le succesul
opera]iunii. În schimb, în procesul instructiv-
educativ [i în structurile cu caracter PROBLEME DE
PROBLEME DE
administrativ, reconsiderarea subordonatului INTERPRETARE
INFLUENŢARE
[i activit`]ii lui, din perspectiv` afectiv-
motiva]ional`, nu ar aduce decât beneficii.
În comunicarea descendent`, pot
ap`rea [i unele probleme legate de Figura nr. 2 Tipurile comunic`rii formale

SPIRIT MILITAR MODERN „ august „ 2005 15


Studii, articole

Comunicarea reprezint`
una dintre cheile organiza]iei militare

prevenite dac` managerul militar analizeaz` motiva]ia [i, nu în ultimul rând, ea este o organiza]ie sau în afara ei. În cadrul
modul de desf`[urare a comunic`rii cu surs` pre]ioas` de feedback pentru comunic`rii neoficiale, informa]iile circul` cu
fiecare subordonat în parte [i observ` felul comunicarea descendent`, furnizând o foarte mare rapiditate, liber, în toate
de manifestare a unor asemenea tendin]e numeroase idei de îmbun`t`]ire a acesteia. sensurile [i direc]iile, nerestric]ionate de
neproductive. ‰ Comunicarea orizontal` se organizarea ierarhic` a autorit`]ii. De cele
O alt` percep]ie care afecteaz` eficien]a desf`[oar` între membrii aceluia[i mai multe ori, informa]iile neoficiale se
comunic`rii ascendente este aceea departament sau între departamente diferite refer` la succesele sau e[ecurile
referitoare la inabordabilitatea aflate pe acela[i nivel ierarhic. La nivel organiza]iei, dificult`]ile cu care se confrunt`
comandantului. Subordona]ii tind s` intradepartamental, are ca scop principal [i eforturile depuse pentru dep`[irea lor,
aprecieze c`, [eful – în special comandantul rezolvarea sarcinilor curente, în timp ce la schimb`rile ce pot ap`rea în organiza]ie,
unit`]ii – nu poate fi abordat pentru nivel interdepartamental faciliteaz` aspectele legate de via]a personal` a
raportarea unor probleme minore, pentru c` coordonarea activit`]ilor în vederea managerilor sau a membrilor grupurilor de
este o persoan` foarte important`, ocupat` rezolv`rii sarcinilor comune. Acest tip de munc`.
[i care nu trebuie deranjat`. Acest lucru, – comunicare permite schimbul de informa]ii Dup` unele studii, se pare c` o bun`
valabil cu prec`dere pentru cei nou-veni]i în între membrii organiza]iei privind parte a informa]iilor transmise informal nu
organiza]ie, care nu sunt foarte familiariza]i în]elegerea unor fenomene, metode, sunt adev`rate. Greenberg [i Baron (1993)
cu regulile mediului organiza]ional respectiv probleme cu care se confrunt` [i le dezvolt` (M. Zlate, 2004, p. 505) sus]in c` este
– duce la întârzieri, acumul`ri de probleme satisfac]ia la locul de munc`. De asemenea, suficient doar un singur fapt inexact pentru a
sau la rezolvarea lor neconform` cu comunicarea orizontal` este cea care face s` sufere în]elesul global al mesajelor
standardele organiza]iei. mijloce[te solu]ionarea conflictelor care vehiculate între membrii organiza]iei.
A[a cum rezult` din cercet`rile lui apar, de exemplu, atunci când Corectitudinea par]ial` sau relativ` a
Torrington[i Hall (1991), comunicarea departamente diferite sau membrii aceluia[i informa]iilor [i dificultatea de a le verifica
ascendent` îl ajut` pe manager s` în]eleag` departament se afl` în concuren]` în raport baza real` au condus la crearea unei
problemele profesionale [i personale ale cu resursele organiza]iei. Dincolo de toate reputa]ii proaste a comunic`rii informale,
subordona]ilor, îl avertizeaz` în privin]a acestea, comunicarea orizontal` este mai ales în rândul managerilor.
problemelor poten]iale, îi asigur` informa]iile asem`n`toare comunic`rii informale, de[i Forma tipic` de comunicare informal`,
necesare pentru luarea deciziilor [i pentru nu se identific` total cu aceasta. caracteristic` inclusiv organiza]iei militare,
identificarea unor solu]ii func]ionale [i îl z Comunicarea informal` exist` în este grapevine (vi]` de vie), care se
conecteaz` la atitudinile [i valorile afara comunic`rii formale, putând fi chiar activeaz` atunci când apar situa]ii neclare,
subordona]ilor. De asemenea, comunicarea mai eficient` decât aceasta [i este dat` de nesigure, de schimbare, alegere sau
ascendent` este cea care îi ajut` pe nevoile psihologice ale oamenilor, frecven]a tensiune [i/sau sunt blocate c`ile oficiale de
subordona]i s` participe [i s` contribuie la contactelor dintre ei, similarit`]ile de vârst`, comunicare. Rolul comunic`rii de tip
rezolvarea problemelor, crescându-le sex, de timpul petrecut împreun` în grapevine este acela de a umple golurile de
16 august „ 2005 „ SPIRIT MILITAR MODERN
Studii, articole Pagina 13

Figura nr. 3 Tipuri de comunic`ri informale Optimizarea comunic`rii organiza]ionale,


unul dintre cei mai importan]i factori care
Linie unic` Bârf` Probabilitate Ciorchine influen]eaz` desf`[urarea eficient` a
activit`]ilor într-o organiza]ie, a fost [i
trebuie s` r`mân` printre priorit`]ile de
modernizare ale institu]iei militare aflat` în
fa]a unor provoc`ri de natur` social` [i
informa]ional` din ce în ce mai complexe. „

BIBLIOGRAFIE
informa]ie [i a clarifica deciziile conducerii. Rigurozitatea militar` a dus la
Dup` Keith Davis (1992), exist` patru tipuri restric]ionarea comunic`rii informale, prin Cracsner, Constantin-Edmond, Elemente de
de comunicare grapevine: z re]eaua „linie încercarea de o încadra între ni[te repere psihologie militar`, Bucure[ti, Editura Academiei de
Înalte Studii Militare, 2003.
unic`”, atunci când informa]ia trece de la o formalizate. Astfel, ritualurile de socializare a
Cracsner, Constantin-Edmond, Istoria
persoan` la alta; z re]eaua de tip „bârf`”, angaja]ilor – cum ar fi, de pild`, s`rb`torirea psihologiei militare române[ti, Bucure[ti, Editura
atunci când o persoan` transmite informa]ii zilelor onomastice, de na[tere, organizarea Psyche, 2005.
tuturor celorlalte; z re]eaua de tip petrecerilor de sfâr[it de an – se desf`[oar` D`nu], Maria, Rolul comunic`rii manageriale în
„probabilitate”, atunci când informa]ia circul` dup` reguli prestabilite. Încercarea de conducerea organiza]iei militare, în „Psihologia
conform legilor probabilit`]ii, la întâmplare; controlare a comunic`rii informale, mai mult în lupt`torului“, coordonatori Horia Pitariu, Filaret
Sîntion, Bucure[ti, Editura Militar`, 2003.
z re]eaua de tip „ciorchine”, atunci când sensul încadr`rii în ni[te repere [i cu scop de Dinu, Mihai, Comunicarea, Bucure[ti, Editura
sunt informa]i selectiv anumi]i membri ai supraveghere, dac` este realizat` rezonabil, {tiin]ific`, 1999.
grupului. într-o manier` discret`, poate s` poten]eze Iacob, Lumini]a, Cercetarea comunic`rii
Printre efectele pozitive ale comunic`rii efectele pozitive ale comunic`rii informale, ast`zi, în „Psihologie social`“, coordonator Adrian
de tip grapevine se pot num`ra: oferirea contribuie la cre[terea coeziunii grupului, la Neculau, Ia[i, Editura Polirom, 1996.
Vl`sceanu, Mihaela, Organiza]ii [i comportament
sentimentului de securitate [i apartenen]`, crearea unui climat organiza]ional stimulator, organiza]ional, Ia[i, Editura Polirom, 2003.
posibilitatea de desc`rcare emo]ional`, faciliteaz` contactul membrilor organiza]iei cu Zlate, Mielu, Tratat de psihologie
asigurarea unei importante surse de puterea formal` [i asigur` cre[terea influen]ei organiza]ional-managerial` , Ia[i, Editura Polirom,
feedback pentru manageri. liderilor informali în organiza]ie. 2004.

Foto: EUGEN MIHAI

SPIRIT MILITAR MODERN „ august „ 2005 17