You are on page 1of 19

SUBIECTE EXAMEN APSS

SUB 1 - APSS si epidemiologia: definitii, strategii
Apss = este o asistenta de baza a sanatatii, fundamentata pe metode practice, stiintific corecte si social
acceptabile, precum si pe o tehnologie facuta sa fie universal accesibila indivizilor si familiilor unor comunitati;
Apss este primul nivel de contact al indivizilor, familiei si comunitatii cu sistemul national de sanatate care
aduce asistenta sanatatii cat de aproape se poate de locul in care oamenii muncesc si traiesc si constituie primul
element al unui process continuu de asistenta a sanatatii;
Strategii APSS :
1.implicarea sociala prin:
-cresterea calitatii vietii si
-asigurarea la nivel maxim a ingrijirilor privind sanatatea copilului, sanatatea reproducerii,
aprovizionarea cu apa si alimente, controlul conditiilor de mediu;
2.controlul bolilor infectioase si neinfectioase:
-cunoasterea potentialului BT si BNT (proces epidemiologic),
-asigurarea masurilor de preventie (treptele preventiei),
-asigurarea monitorizarii starii de sanatate(dispensarizare),
-identificarea si neutralizarea riscurilor (studii epidemiologice,screening,supraveghere)
-planificarea şi evaluarea acţiunilor de sănătate comunitară (programe de sanatate : internaţionale,
naţionale, regionale);
Epidemiologia = stiinta de baza a medicinii preventive;
- se ocupa cu:
 identificarea si neutralizarea factorilor de agresiune pentru sanatate,
 elaborarea si aplicarea programelor de protectie globala a sanatatii
 - depistarea şi lichidarea factorilor constitutivi ai PE;
(epi=peste, demos=popor);
Epidemiologia – studiaza distributia bolilor in colectivitatea umana in vederea :
- elucidarii cauzelor;
- precizarii relatiilor dintre boala si anumiti factori
cu scopul
- prevenirii si combaterii imbolnavirilor sau
- asigurarii conditiilor mentinerii starii de sanatate;

SUB - Notiuni generale si definitii despre starea de sanatate
Starea de sanatate = notiune relativa, privind un fenomen biologic extrem de complex, dificil de identificat,
separate, definit si cuantificat.
Hipocrat: stare de echilibru intre corp, minte si mediu, la care astazi se adauga relatiile social economice.
Sanatatea induce implicatii deosebite : medicale, economice, sociale, psiho-emotionale.
Schopenhauer: sanatatea nu este totul , dar fara sanatate totul este nimic.
Sanatatea este un echilibru intre individ si mediul sau natural si social si este o conditie de autorealizare.

1

Metoda clinică include: .screening-ul populaţional (hematologic. fizice si chimice.Notiuni si definitii ale starii de boala.anamneza şi examenul clinic obiectiv. Metode de lucru în epidemiologie Epidemiologia a elaborat sau adaptat metode din cadrul a numeroase ştiinţe medicale şi nemedicale. populaţională).comparatia (istorică. eco-socio-epidemiologia.analiza epidemiologică a datelor/fenomenelor .analiza (factorilor procesului epidemiologic sau a factorilor de risc după lansarea unei ipotezei). speciala (BT/BNT).evaluarea epidemiologică a problemelor de sănătate/boala bine definite 1. Bolile pot fi considerate manifestari ale esecurilor adaptative ale organismului uman si a insucceselor rezultate din conflictul cu agresiunile biologice.interviul (anamneza epidemiologică). mortalităţii). spontan-asociativă sau organizată. riscuri. .investigaţia epidemiologică a unei probleme de sănătate (acută/cronică) . SUB 4 .SUB . caracterizata prin aparitia unui proces care tulbura unitatea partilor in organism si a organismului in mediul sau natural si social. moleculara si genetica. . 2 . calculul statistico-matematic sau informatizat (indicatori. exemple Boala = reprezinta o forma particulara de existent a materiei vii.ancheta epidemiologică în BT sau BNT -supravegherea epidemiologică . geografică. geografica.Compartimentele si metodele de lucru in epidemiologie Compartimente: generala.experimentul (natural sau provocat). planificată). 2. . .deducţia. epidemiologia clinica( descriptiva si analitica). serologic al factorilor de risc. costuri). al morbidităţii. . sero-epidemiologia.investigaţii de laborator şi paraclinice care completează raţionamentul epidemiologic. .descrierea (particularităţile procesului epidemiologic). . . Rationamentul epidemiologic foloseşte ca mijloace: . farmacoepidemiologia. prognoza.observaţia (accidentală. Metodele utilizate: raţionamentul epidemiologic şi metoda clinică sunt aplicate pentru a se realiza : .

. bacterii.Cauzalitatea in epidemiologie si Apss EPIDEMIOLOGIA = studiază distribuţia bolilor în colectivitatea umană în vederea : . strangulări …) Termice : şoc termic. Koch izoleaza bacilul tuberculozei de la bolnavii cu aceasta boala: bacilul – cauza a bolii.elucidării cauzelor. CHIMICE : Intoxicaţii acute : profesionale. Robert Koch ( 1843-1910). -1878 Pasteur : lucrarea “Teoria germenilor şi aplicaţiile sale în medicină“ * prin metode observaţionale şi experimentale = 1 fiecare boala are o cauza specifica 2 cauza este un anumit agent pathogen Deci o cauza este ‘suficienta’ si implicit ‘necesara’. voluntare. casnice).etapă crucială în fundamentarea ştiinţifică a conceptului de cauzalitate (microbiologie): Louis Pasteur (1822-1895). în comunitate prin accidente nucleare. asfixie mecanica (înecuri. micete… Parazitoze Agresiuni ale unor animale.un complex de factori cauzali se asociază mai multor boli : ex: fumatul – cauza a > 25 entităţi morbideiar bolile cardiovasculare sunt declanşate prin asocierea mai multor cauze (>200 factori de risc ) printre care şi fumatul. SUB . congelări. EVOLUŢIA CONCEPTULUI DE CAUZALITATE Sec. voluntare. înţepături PSIHO-SOCIALE Stări de excitaţie colectivă: violenţă. BIOLOGICE Infecţii determinate de diverşi agenţi patogeni : virusuri.1880 – R.asigurării condiţiilor menţinerii stării de sănătate CONCEPTUL DE CAUZALITATE . Teoria multicauzalitatii : un factor cauzal al unei anumite boli este orice factor care are un rol esenţial în producerea bolii : o singură cauză nu este suficientă pentru producerea maladiei .Cauze potentiale ale dezechilibrului dintre sanatate si boala in relatie cu ecosistemul uman FIZICE: Mecanice : traumatice (accidente de muncă. Iradieri : profesionale. . . Emile Roux (1853-1933) etc. XIX . iradieri.reflectă complexitatea conexiunii şi interacţiunii intre cauza si efect.precizării relaţiei dintre boală şi anumiţi factori cu scopul : -prevenirii şi combaterii îmbolnăvirilor sau . accidentale. Electrocuţii: profesionale. accidentale. circulaţie. psihoze colective sau individuale. insolaţii. 3 . tulburări de comportament CAUZA: fenomen care precede si genereaza EFECTUL/ REZULTATUL. Intoxicaţii cronice : profesionale.SUB 2 . casnice. păsări sau vectori : muşcături.

Postulatele lui Hill bazate pe cercetările epidemiologice ale lui Doll (modelul interrelaţiilor dintre tabagism şi cancerul pulmonar). . T. Rivers (1937 . 7. Limitele postulatelor lui Koch : .Variate microorganisme pot predomina î n diferite situaţii epidemiologice.Existenţa de purtători asimptomatici. 6.Mai multe microorganisme pot provoca aceeaşi boală.Relatiile de cauzalitate (rationamentul cauzal) in domeniul BT se bazeaza pe modelul simplu : agentul patogen produce boala la individ. acţionând concomitent cu manifestarea favorizanta a unor circumstanţe legate de mediu: POSTULATELE LUI KOCH. 11 Răspunsul variabil al gazdei în funcţie de situaţia epidemiologică.secventa temporal 2. Koch (1880 – infectii bacteriene) : 1.nu iau în considerare situaţia existenţei purtătorilor asimptomatici etc R.Evans): A. Evans : 8. Huebner (1957) .Hill 1965 (C.specificitate(exclusivitate) – componenta etiologica a riscului 4 . Johnson .S.SUB 3 .Reproducerea experimentala a bolii printr-o experienţă „controlată”(grup martor). H. 14. 3.infectii virale) : 5. paraziţi.Microorganism prezent la toate cazurile de boala.nu sunt aplicabile la virusuri.1959) : 1.infectii latente) 13.nu sunt aplicabile la toţi agenţii patogeni bacterieni.C.Liliefeld. Palmer. .A.Transmiterea agentului patogen prin utilizarea unui filtrat.Microorganism totdeauna patogen (nu este o apariţie circumstanţială). 10. 9.Afirmarea criteriilor de cauzalitate prin tehnologiile noi şi apariţia de noi agenţi patogeni. R.Gibbs (1974. 2. micete .B.Rezultate negative prin utilizarea ţesuturilor normale.Izolarea microorganismului în cultură pură din produsul recoltat de la cazul de boala.Relatii de cauzalitate in domeniul bolilor netransmisibile (BNT) In cazul bolilor netransmisibile (boli multifactoriale) se recomandă aplicarea criteriilor cuprinse în POSTULATELE LUI HILL.Consecinţele transmiterii microorganismului la animal.Formarea de anticorpi(dovada imunologica). 15. 4 Pastrarea patogenitatii chiar după replicări multiple (reproductibilitatea bolii).forta relatiei(risc relative) 3. SUB 4 . 12.S. E.Prepararea unui vaccin (element care dovedeşte relaţia cauzală). R. Criteriile cuprinse în postulatele lui Hill-completate prin extinderea studiilor epidemiologice (A.

corelatia intre incidenta . intensitatea expunerii( cf criteriului 4 stabilit de Hill) 10. a pune] = o presupunere. 2.transversale). Acuzatul este prezumat inocent atât timp cât nu s-a dovedit că este vinovat. Hypothesis care este pus dedesubt.gradientul biologic al efectului 5. Studiul trebuie sa aduca argumente (inclusiv statistice ) pentru a demonstra ca ipoteza (cel mai frecvent “ipoteza nulă”) este/ nu este adevarata. NU problema !). o singura ipoteză Tipuri de ipoteze : 1.constanta 6.spectrul etiologic asociabil factorului H. o teza provizorie formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat sau pe baza intuiţiei şi care urmează sa fie verificată. 5 .S. s. Evans (1978) 12. Ipoteza enunţată orientează alegerea tipului de studiu.Studiile epidemiologice descriptive si analitice : caracteristici generale ale ipotezei “În sistemul judiciar. Studiul urmeaza sa infirme sau să argumenteze afirmaţia (ipoteza) prin instrumentele raţionamentului logic. Corect metodologic : un studiu . Ipoteze “ipoteza nulă “ nu exista legătura între factorul studiat şi criteriul de raţionament “ ipoteza alternativă “ exista o asociere între factorul studiat şi criteriul de raţionament.dovada experimentala 8. ipoteza a priori absenta : studii descriptive : individuale (raportari de caz. de la hypo sub . ipoteza a priori prezenta : studii analitice.f / hypothese . serii de cazuri).plauzabilitatea biologica 7. thesis punere si tithenai-a plasa. SUB 5 . Aceasta situaţie ilustrează cele două moduri posibile de exprimare a ipotezei : ipoteza nulă – acuzatul nu este vinovat – şi ipoteza alternativă – acuzatul este vinovat” Ipoteza .schimbarea modurilor de manifestare şi răspândire ale bolii obligatorii după schimbările caracteristicilor organismului gazda. cohorta. nu acuzatul trebuie să aduca proba nevinovaţiei sale ci acuzarea trebuie să evidenţieze culpabilitatea.paralelism intre distributia bolii si factorul cauzal 11.durata. hypothesis [gr. coerenta cu cunostintele generale in domeniu A.4.Lilienfeld: 9. caz martor.ecologice /populationale(corelationale. Ipoteza este o afirmaţie/ propoziţie ( NU întrebare.

Caz-martor (de control) 2.Studii de prevalenta (studii transversale) Studii descriptive: Reprezentate mai ales prin studiile transversale sau studii de prevalenţă.Studii ecologice (de corelaţie) 4.Cazuri raportate 2.studii experimentale) METAANALIZA : verificarea ipotezelor STUDII DE ANALIZA DECIZIEI: aplicarea in practica SUB 7 . au ca scop raportarea unui fenomen de sănătate.Trialuri clinice (studii clinice randomizate.Studii epidemiologice descriptive : categorii.Studii de prevalenta (studii transversale) STUDII ANALITICE (observaţionale etiologice): demonstrarea ipotezelor 1. Ele aduc date cantitative asupra repartiţiei unei boli sau a unui factor de risc.SUB 6 .Cohorta retrospectiva/prospectiva (studiul de cohorta) STUDII ANALITICE (interventionale) 1. frecvenţa. distribuţia şi evoluţia sa în interiorul unui grup dat. ieftine * date uşor de cules * aprecierea amplitudinii unui fenomen (utile programelor de sănătate publică) * generatoare de ipoteze DEZAVANTAJE * nu stabilesc secvenţa temporală a evenimentelor ("oul sau găina?") * nu sunt studii predictive (≠RR) * riscul unor factori de confuzie * riscul erorilor sistematice ( bias-uri) * riscul interpretărilor abuzive 6 . Serii de cazuri 3.Studii ecologice (de corelaţie) 4. avantaje si dezavantaje STUDII DESCRIPTIVE ( observaţionale transversale ): lansarea ipotezelor 1. AVANTAJE * stabilesc în mod descriptiv prevalenţa / incidenţa * uşoare. Serii de cazuri 3. rapide.Cazuri raportate 2.Studiile epidemiologice : enumerarea categoriilor STUDII DESCRIPTIVE ( observaţionale transversale ): lansarea ipotezelor 1.

COHORTA Avantaje * stabilesc secventa evenimentelor. in faza initiala. mai ales. * introduc erori legate de pierderea din urmarire a subiectilor expusi. * nu sunt potrivite pentru studiul bolilor rare. * dificil de precizat relatia cauza – efect si secventa temporala factor de risc – boala. tehnici de ingrijire) 7 .proceduri diagnostice ( teste de depistare si de precizare a diagnosticului).SUB 8 . * reprezinta forma cea mai riguroasa a studiilor epidemiologice neexperimentale. prin diagnostic incert). * utile. Limite * impun. * permit determinarea incidentei. * numar mic de subiecti anchetati. * permit cuantificarea riscului (calculul riscului relativ = cel mai fidel ). * nu sunt supuse erorilor sistematice care apar in studiile caz-martor.Studii epidemiologice analitice :categorii.interventii preventive/curative (tratamente medicamentoase / chirugicale . * durata scurta de timp (util in gasirea unor solutii urgente). includerea unui numar mare de subiecti . * nu sunt necesare repetarile. avantaje. * riscul pierderii din urmarire a unor cazuri ( ex. sau studii experimentale şi au ca scop determinarea rolului posibil al unuia sau a mai multor factori în stabilirea diagnosticului sau tratamentului unei boli. * repetabile * economice * analiza mai multor factori de risc. * sunt lungi si costisitoare. * nu poate fi determinata incidenta( deoarece loturile sunt constituite din bolnavi si nu din persoane la care se asteapta aparitia bolii – cazuri noi). TRIALURI CLINICE Avantaje * sunt longitudinale si permit observarea unei schimbari care survine pe termen mai lung sau mai scurt * aprecierea eficacitatii clinice a unor: . * potrivite pentru studiul bolilor rare sau a celor cu o perioada lunga de latenta.Cohorta retrospectiva/prospectiva (studiul de cohorta) Studiile analitice: Sunt studii de observaţie. CAZ MARTOR Avantaje * usor de efectuat. * sunt convenabile studierii bolilor mai frecvente. Limite * alegerea grupului caz/control = erori greu masurabile. Caz-martor (de control) 2. . * riscul relativ este determinat cu aproximatie. pentru studiul efectelor tardive/ cronice ale unor agenti cauzali. tehnici de reeducare. dezavantaje STUDII ANALITICE (observaţionale etiologice): demonstrarea ipotezelor 1.

PROCES INFECTIOS: totalitatea reacţiilor locale şi/ sau generale determinate de impactul dintre agentul patogen şi organismul receptiv. biologice (biochimice. organul unde se evidenţiază. Limite * reduc numarul celor care pot beneficia de interventia cea mai buna = probleme etice.Definirea notiunilor de focar epidemic. imunologice. 2.process infectios. * nu exista efectiv un nivel ideal de proba care sa afirme superioritatea unei interventii. fenomenelor. SUB 9 . extinderea şi evoluţia particulara a unei stări morbide (de boală) la nivelul populaţiei STRUCTURA GENERALA 1. FACTORI DINAMIZATORI FAVORIZANŢI: .interventii de tip educational (schimbarea comportamentului/modului de viata). .dovedite a fi cea mai buna. care concură la apariţia. prin anumite semne clinice. * costisitoare. * dificil de realizat. factori de agresiune. focar infectios FOCAR EPIDEMIC : zona.Procesul epidemiologic: definitie.. * pot perturba relatia medic – pacient ( administram interventia la unii si la altii nu). arealul în care se acumulează surse de agenţi patogeni.moduri şi căi de transmitere a agenţilor patogeni vs.receptivitatea. factori de agresiune. mecanismelor biologice.surse de agenţi patogeni vs. spaţiul. . cu potenţial de diseminare a acestora spre alte organisme care prezinta caracteristici receptive (de receptivitate).naturali . structura generala DEFINIŢIE : totalitatea factorilor.economico sociali SUB 10 . * economii importante in utilizarea unei interventii practice. naturale şi sociale. microbiologice) sau anatomopatologice “conflictul” dintre agentul patogen şi organismul gazdă. FACTORI DETERMINANŢI : . ţesutul. FOCAR DE INFECŢIE: locul. 8 .

implicatii practice. ex: HVB.purtători sănnătoşi:persoane cu rezistenţă generală bună şi un anumit nivel de imunitate.dar nu prezintă niciodată semne clinice de boala CATEGORII : . streptococ. alimente.boli cu transmitere sexuală: : contact direct 5. lepra ----------------------------. sol. totdeauna diseminarea agentului/agenţilor patogeni).Purtatorii de agenti patogeni: definitii.om  leptospiroza ----------------------------. apa.categorii. B. cabaline. contact fizic.boli congenitale : transplacentar 4. apa aerosolizata 2. supravieţuirea. indirect dispersie puternica spaţială şi temporală :întâlnită numai în cazul agenţilor patogeni cu rezistenţă mare în mediu mecanisme: complexe (aer.omul : bolnav(cu forme tipice/ atipice de boală).-totdeauna diseminarea agentului/ agenţilor patogeni şi care prezintă sau nu. porcine. Koch etc.-eventual multiplicarea.Moduri si cai de transmitere ale agentilor patogeni : definitii. SUB 13 . obiecte. mâini. luni) cronici : > 6 luni de la vindecare chiar ani sau toata viaţa ex: S. VHB. nucleosoli). dar mai ales prin instrumentar medical contaminat 9 . exemple DEFINIŢIE : organisme care asigură -găzduirea.SUB 11 . exemple DEFINIŢIE: transferul agenţilor patogeni de la surse la organismele receptive CATEGORII 1.bovine.păsările: idem (determină boli numite zooantroponoze) . mâini contaminate.bovine. semne clinice de boală CATEGORII :. sobolani.purtători preinfecţiosi:viitorul bolnav. purtător(determină boli numite antroponoze). în perioada de incubaţie a bolii . VHC. vectori 3.boli digestive : alimente. picături septice. transplacentar .eventual multiplicarea.boli nosocomiale : pe orice cale.vectorii : idem Maladia Sursa  sifils. transplant 2. dizenteric) -purtători foşti bolnavi : convalescenţi: în perioada de convalescenţă cu o durata variabila (zile.Surse de agenti patogeni si agenti de agresiune : definite. soareci  febre paratifoide -----------------------. artropode = contaminate) TIPURI DE BOLI DUPĂ CALEA DE TRANSMITERE PREDOMINANTA 1. caini.-supravieţuirea . Shigella (b. categorii. om SUB 12 .boli respiratorii : aer ( picături Flugge.typhi . categorii. sol. exemple DEFINIŢIE : identică cu cea a sursei (organisme care asigura găzduirea.animalele : idem . direct: limitare spaţiala şi temporală mecanisme: inhalare. .

relativă (dependentă de factori genetici sau ecologici) . fagocitoza. . Rezistenta antiinfecţioasă a) nespecifică este : . febra tifoida …). properdina.transplacentară(pasivă prin anticorpi materni)  dobândită (câştigată în cursul vieţii) : naturală (trecerea prin boală indiferent de forma clinică şi evoluţie).naturală(de specie). poarta de intrare neprotejată.Receptivitatea. opsonime. lizine …) b) specifică este :  moştenită(înnăscută): . NERECEPTIVITATEA = starea opusă care demonstrează rezistenţa organismului la boală. Receptivitatea naturală -faţă de infecţia cu agenţi patogeni este generală şi reprezintă un atribut de specie -faţă de boala infecţioasă este particulară fiecărui organism şi reprezintă răspunsul la agresiunea infecţioasă a) boli cu receptivitate naturală generală sau absolută = primoinfecţia se soldează întotdeauna cu boala (ex: rujeola.SUB 14 . c) boli cu receptivitate naturală scăzută sau redusă = primoinfecţia se soldează cu boală la o mică parte din persoane. . HV acută). restul evoluând subclinic (scarlatina. CATEGORII : 1. infecţioasă ) vs.: agent patogen) 10 . majoritatea dezvoltând forme inaparente. rezistenţa naturală compromisă ). b) boli cu receptivitate naturală parţială sau incompletă = primoinfectia se soldează cu boală numai la o parte din cei contaminaţi. artificială (prin imunizare cu ajutorul vaccinurilor = activă / seruri. imunoglobuline = pasivă) IMUNIZARE = producerea de anticorpi ca reacţie de răspuns imun la apariţia unui antigen ( ex. 2.reacţia biologică generală faţă de un element străin organismului (“non-self” )  bariera cutaneo-mucoasă  bariera cito-tisulară(reacţia: inflamatorie/ febrilă. d) boli cu receptivitate naturală condiţionată sau potenţială = boli produse de microorganisme oportuniste ca urmare a intervenţiei unor factori de patogenitate (doza infectantă crescută. interferon …)  bariera umoral-sanguină(sistem complement. seminificatii pentru procesul epidemiologic DEFINIŢIE : particularitatea organismului de a fi susceptibil de a face o anumita boală(ex. clasificare. nereceptivitatea: definitii.

naturali : cosmici.tulburări neuro-endocrine . erupţii vulcanice…) . meteorologici (temperatura. digestiv). categorii. mărimea familiei.rezistenţă scăzută la poarta de intrare (ap respirator) .suprasolicitări metabolice . altitudine). presiune …fenomenul El Nino). inundaţii.microclimat deficitar . epidemic.dezechilibre nutriţionale . epidemic.lipsa ventilaţiei . implicatii in aparitia si evolutia procesului epidemiologic DEFINIŢIE : sunt factori naturali sau economico sociali care intervin asociativ în crearea unor “momente critice” şi evoluţia particulară a procesului epidemiologic (sporadic.sezonul rece: . ocupaţionali .sezonul cald : . lichide în exces. pandemic).aglomeraţie . inundaţii … 11 .pH gastric modificat . telurici ( cutremure. geografici ( relief. endemic. riscuri).igienizare insuficientă . secetă). . PARTICULARITATI: influenţează anumite caracteristici ale procesului epidemiologic de: sezonalitate patologie geografica meteoropatologie exces de morbiditate sau mortalitate tipul de manifestare (sporadic.migraţii ale animalelor şi păsărilor . CATEGORII . endemic.climatic (latitudine. pandemic ) EXEMPLE : . .perturbarea barierelor de apărare (ap.averse de ploaie.…. nivel de asistenţă medicala/ socială …). contaminare. locuinţa.SUB 15 .vasoconstricţie – perturbarea factorilor protectori .eforturi fizice .Factori dinamizatori – favorizanti ai procesului epidemiologic in bolile transmisibile: definitie.socio economici : familiali (venituri. noxe.brasaj uman .nutriţie: celuloza. (specificul muncii. structuri geochimice.

Exemple de boli cu manifestare pandemică : istorice : variola. comparatii temporale ale pandemiilor MANIFESTAREA PANDEMICA cumulare temporală şi spaţială de epidemii. tifosul exantematic.numărul şi dispersia temporală şi spaţială a cazurilor de boală. epidemica. C. evoluţii diferite pentru formele epidemice: explozive. fatalitate. gripa. pesta. legătura între cazul iniţial şi cele apărute ulterior. prezenţa în “exces” a factorilor procesului epidemiologic. Exemple de boli cu manifestare epidemică: HV. mărimea medie a focarului … SUB 17 . categorii DEFINIŢIE :forma de prezentare a procesului epidemiologic care exprima . salmoneloze SUB 18 . clasificari MANIFESTAREA EPIDEMICA număr mare sau relativ mare de îmbolnăviri. clasificare. CARACTERISTICI : numeroase forme atipice .Formele de manifestare ale procesului epidemiologic: definitie. sporadica. viroze respiratorii.Pandemia : definite. extindere spaţială deosebită.SUB 16 . gripa. extensivitate şi severitate diferite. mortalitate specifică. angine cu : SBHA. CATEGORII : endemica. prevalenţa. INDICATORI DE APRECIERE A TIPULUI DE MANIFESTARE . holera. puternică “concentrare” temporală şi spaţială a cazurilor.Epidemia : definitie.cât şi extensivitatea sau severitatea acestora . pandemica. actuale (“moderne”): infecţiile cu virusurile hepatitelor virale B. . infectia cu HIV/SIDA - 12 . durata variabilă.incidenţa.

prin screening (triaj) .Preventia in APSS: definitii. trepte(enumerare). fără evidenţe clinice = stări de preboală. gravide. cât şi promovarea factorilor sanogeni . TREPTELE PREVENTIEI in raport de obiective •primară •secundară •terţiară SUB 20 .depistarea factorilor de agresiune pentru sănatate -> supravegherea epidemiologică comunitară active. . moduri de realizare Prevenţia secundară = urmăreşte depistarea dezechilibrelor şi diagnosticarea precoce a stărilor de preboală.preocupare majoră a MOS (MP. Obiective principale: . armată. . evitării constituirii proceselor epidemiologice şi identificării cât mai precoce a stărilor de preboală şi boală. în condiţii de şcolarizare. multidisciplinară. aplicarea şi evaluarea eficieni eficienţei medicale şi social-economice a unor metode şi mijloace de neutralizare a factorilor de agresiune la nivelul comunităăţii (ex: imunizări) SUB 21 .inclusă în preocupările MOS. .elaborarea.se execută concomitent cu acţiuni de prevenţie primară Obiective principale: .SUB 19 . MC) . înaintea apariţiei semnelor clinice de debut sau de evolutivitate.în absenta stărilor de preboală / boala ex: acţiuni aplicate prenupţial. . copii. depistării grupurilor populaţionale cu risc crescut. ocupaţional. categorii Prevenţia (profilaxia) = totalitatea metodelor şi mijloacelor folosite în scopul cunoaşterii riscurilor pentru sănătate. refacere a sănătăţii → ambulator.depistarea indivizilor sau a grupurilor din populaţie care au suferit anumite agresiuni →dezechilibre homeostatice în stadii reversibile. 13 . a neutralizării acţiunii acestora. cataclisme etc. moduri de realizare Prevenţia primară = totalitatea masurilor care urmăresc prevenirea unei boli sau a unor fenomene epidemice.Preventia primara: definitii. dispensarizare.Preventia secundara: definitie.instituirea de programe de reechilibrare.depistarea indivizilor/ grupurilor cu risc major faţă de acţţiunea posibilă a unor factori de agresiune.

recuperatorii. • în relaţie cu treptele prevenţiei→treptele dispensarizării: de protecţie. mame in perioada lehuziei/alaptarii) ocupational(noxe) indivizi sau grupuri cu risc crescut la actiunea unor factori de agresiune pentru sanatate depistati cu ocazia actiunilor de preventie primara  asigura conditii optime de dezvoltare psiho-somatica. • are funcţii: preventive.SUB 22 . trepte (enumerare) Dispensarizarea– metoda de supraveghere activă.1-4 ani. recuperare. ignorată (acţiuni dependente de entitatea nosologicăşi nivelul educaţional al individului/ comunităţii). . varstnici) criteriul starii fiziologice (gravid.Dispensarizarea de protectie: definitie. metode de realizare Prevenţia terţiară = urmăreşte limitarea progresiei bolii manifeste. complexă de protecţie sau refacere a sănătăţii → realizată multidisciplinar prin acţiuni medicale şi nemedicale: • asigură inserţia şi reinserţia socială a unor indivizi sau grupuri populaţionale. parţial → MOS. tineri. Obiective principale: . SUB 24 . semnificatie practica caracter preventional operatiuni medicale -> nemedicale durata variabila selectia persoanelor sanatoase incluse in actiuni: criteriul varsta(0-1 an. definitie. reechilibrare.Dispensarizarea: definitie. terapeutice.urmărirea ameliorării indicatorilor de calitate a vieţii.ocupationale. în diferite stadii de evoluţie: compensată.Preventia tertiara.folosirea concomitentă a acţiunilor de prevenţie primară şi secundară pentrudepistarea “activă” a stării de boală. evitarea recăderilor sau recidivelor şi întârzierea instalării incapacităţii sau decesului. de mediu  insertia sociala pastrata  efectuata exclusiv de medical de familie         14 . .spitalizare (MOB) pentru terapie reparatorie –recuperatorie. SUB 23 . atipică.adolescent.

educaţie pentru comportamente sanogene intervenţii medicale în ambulator asociate cu eventuale modificări ocupaţionale efectuată în colaborare de medicul de familie şi de alte specialităţi SUB 26 . urmărirea instalării unor schimbări de tipul rezistenţei microorganismelor la antibiotice sau a scăderii imunităţii organismelor gazdă.Dispensarizarea de reechilibrare: definitie. verificarea unor ipoteze 4. unor măsuri de prevenire şi/sau control. Terminologie : supravegherea epidemiologică (sănătatea publică) ≠ supravegherea medicală supravegherea epidemiologică ≠ cercetarea epidemiologică supravegherea epidemiologică ≠ sistemele de informare medicală Scopuri : 1. evaluarea unor noi strategii.biochimice. categorii Definitie: process continuu si sistematic de colectare.parţial →MOS: depistare precoce a bolii . analiza.Supravegherea epidemiologica : definitii.implicaţii familiale: medicale şi socio-economice SUB 27 .realizată în timpul prestaţiilor de prevenţie primară şi secundara . arhivarea datelor privind manifestarea bolii la nivel populaţional 15 . preboala) depistati prin screening ambulator. semnificatie practica .beneficii pentru MOB . schimbări în practica asistenţei de sănătate) 2. interpretare a datelor si diseminare a informatiilor pentru initierea actiunilor prin masuri de prevenire si control. urmărirea unor probleme de sănătate (descrierea istoriei naturale a bolii.spitalizare →MOB (relaţii: MOS-MOB) . programe: examen clinic.Dispensarizarea de recuperare :definitie. semnificatie practica       caracter prevenţional dependentă de rezultatul prevenţiei primare şi secundare selecţia persoanelor aparent sănătoase incluse în acţiuni: • indivizi sau grupuri cunoscute a fi suportat unele agresiuni asupra sănătăţii • indivizi cu dezechilibre reversibile (funcţionale. laborator. a modului de manifestare în populaţie a procesului epidemiologic. prognozarea tendinţelor de evoluţie a unor boli în populaţie) 3.SUB 25 . realizarea legăturii cu intervenţia de sănătate publică (stabilirea unor priorităţi bugetare.prelucrare .

Supraveghere epidemiologică specială:  S. deci nici a agentului etiologic.  S.  imunizări. Supraveghere epidemiologică generală.  S. 16 . Unica boala infecţioasă eradicată până acum pe glob este variola (1980).  prevenţia şi controlul bolilor cu transmitere sexuală.E. prevenţională.E.Caracteristicile sistemului de supraveghere: Simplu Sensibil Flexibil Acceptabil Oportun Reprezentativ Valoare predictivă pozitivă (dacă sistemul de supraveghere relevă starea de sănătate a populaţie/persoanei reprezintă că la momentul respectiv probabilitatea ca această stare să fie adevarată este foarte mare) Etapele supravegherii : Culegerea datelor Prelucrarea Interpretarea Difuzarea concluziilor - finalitatea supravegherii este aplicarea datelor în prevenirea şi controlul îmbolnăvirilor majoritatea ţărilor lumii au programe naţionale de supraveghere a unor boli.O boală este adusă în faza de eradicare dacă agentul cauzal (sălbatic sau vaccinal) a dispărut din natură. 2.  prevenţia şi controlul în patologia oncologică.  supravegherea şi controlul infecţiei HIV/SIDA. care persistă în populaţie. Observaţii:.  S. . CLASIFICARE – după natura investigaţiilor utilizate: 1.  supraveghere seroepidemiologică. în stadiul de eradicare a unor maladii.E. de combatere în focar. urmează poliomielita în 2008. a “import-exportului” de boli transmisibile.Faza de eliminare semnalează dispariţia cazurilor de boală clinic manifestă.E. dar nu şi a infecţiilor subclinice.  prevenţia şi combaterea bolilor cardiovasculare.  supravegherea şi controlul tuberculozei. la noi în ţară:  supravegherea şi controlul bolilor infecţioase. a unor boli netransmisibile.

înaltă.prezentarea finală a datelor . principii de realizare.analiza matematica Difuzarea informatiei: caracter de urgent SUB 29 . categorii. prin efectuarea unui test. în scopul identificării de prezumţie a unei boli.sistem activ.” Conf. indicatori ai bolii (date demografice. . accesibil.sistem pasiv – raportări. Dana Mincă 17 . implicatii practice Definiţie: “Acţiune de profilaxie secundară care vizează identificarea prezumtivă a persoanelor afectate de o problemă de sănătate latentă. simplu.operativ.Culegerea. de mediu. consum de medicamente. Dr.SUB 28 . grafice. fertilitate. harti. din zone prestabilite … Calitatea datelor : . confidenţialitate) . consemnări în registre . Organizaţia Mondială a Sănătăţii Definiţie: “Examinare de masă care constă în aplicarea unui ansamblu de procedee şi tehnici de investigaţie asupra unui grup populaţional.Screening-ul: definitii. anomalii sau factor de risc. sensibil . înregistrări. interpretarea si difuzarea datelor in cadrul actiunilor de supraveghere epidemiologica (exemple) Etapele supravegherii : Culegerea datelor Prelucrarea Interpretarea Difuzarea concluziilor Tipul de date: mortalitate.arhivarea datelor Interpretarea Raportarea: tabele.sistem santinelă – supravegherea pe eşantioane omogene. prelucrarea.administrarea corectă a documentelor cu înregistrarea datelor (corectitudine. din studii speciale . de alte produse sau prestaţii …) Culegerea datelor : . morbiditate. absenteism. bine precizate. care pot fi aplicate rapid. în masă”. necunoscută până în acel moment. a unei examinări sau a unor altor tehnici de investigaţie.

Depistarea precoce a bolilor. examenele medicale pentru şcoala de şoferi) → poate identifica mai multe stări patologice. Tratamentele efectuate în stadiile precoce ale bolii sunt mai ieftine şi mai eficace – boala nu se agravează. Determinarea prevalenţei unei boli sau factori de risc – instrument de planificare şi programare sanitară.paraclinic. Evaluarea rezultatelor unui program de sănătate. măsurarea TA). 2. 2) multiplu ~ folosirea mai multor teste de S. examenul să vizeze mai multe boli. 4.ANCHETE MEDICALE – examen clinic.). probele simple şi ieftine. 5. a G). 18 . apar erori datorită memoriei celor chestionaţi. interviu. în mai multe etape pentru acelaşi scop (exemplu: ELISA şi Western Blot pentru infecţia cu HIV) → pentru identificarea unei singure afecţiuni. se previn decesele premature. limitată la persoanele ce solicită consult medical pentru diferite alte motive (măsurarea TA. 3.ANCHETE PRIN INTERVIU SAU CHESTIONAR – completat de către persoana investigată. 3) multifazic ~ folosirea mai multor metode de S. 2. plumb etc. Diagnosticul stării de sănătate a unei colectivităţi. Determinarea prezenţei unei asociaţii. 2.ANCHETE COMBINATE – examen clinic . 3. 3. MODALITĂŢI DE REALIZARE A UNUI SCREENING 1. paraclinic. 6) repetat şi continuu ~ în cadrul programelor de supraveghere a sănătăţii unei populaţii (exemplu: examenul citologic pt. examenul trebuie să fie standardizat. SCOPURILE SCREENINGULUI: 1. Identificarea bolii în perioada de latenţă face ca eficacitatea intervenţiilor să fie mai mare. Într-o populaţie există boli şi bolnavi necunoscuţi. 5) selectiv sau ţintit ~ efectuat în grupurile de persoane cu risc (exemplu: în patologia profesională → expunerea la azbest. 4) ocazional ~ formă de S. cu aceeaşi ocazie şi în acelaşi scop (exemplu: examenele premaritale.Ipotezele care stau la baza efectuării unui screening: 1. folosite pentru screening-ul factorilor de risc comportamentali. depistarea precoce a cancerului de col uterin). Menţinerea sănătăţii şi prevenirea bolii în cazul în care screening-ul vizează depistarea factorilor de risc – prevenţie primară. Categorii de screening:  tipurile de screening diferă după obiectivele propuse: 1) simplu sau de masă ~ se realizează la nivelul unei întregi populaţii cu ajutorul unui singur test pentru depistarea unei singure stări patologice (exemplu: intradermoreacţia la tuberculină.

Să existe posibilitatea de tratament pentru cei depistaţi că au boala. coerent şi integrat de activităţi şi servicii realizate simultan. pentru a atinge un anumit scop”. Istoria naturală a bolii să fie cunoscută şi înţeleasă. invaliditate.Programe de sanatate: etape de desfasurare Definiţii: Program =“Ansamblu organizat. 5. Tratamentul să fie acceptat de bolnavi. a proteja. în funcţie de şi în limitele riscului de sănătate publică şi să evite interferenţe inutile cu traficul şi comerţul internaţional" (Articolul 2) 19 . în scopul îndeplinirii obiectivelor stabilite în raport cu probleme precise de sănătate. absenteism. 6. 4. 7. a controla şi a acţiona printr-un răspuns de sănătate publică împotriva răspândirii internaţionale a bolii. adunate într-o organizaţie temporară. gravitate mare prin consecinţe medicale şi sociale: evoluţie fatală. sau succesiv. Să existe o strategienaţională de tratament şi supraveghere. 2. Testul să fie acceptabil din punctul de vedere al populaţiei. materiale şi de timp.CRITERII DE ALEGERE A BOLILOR PENTRU SCREENING: 1. Să constituie o problemă de sănătate publică –prevalenţă mare. • Reprezintă debutul unui lung proces de supraveghere medicala SUB 30 . Scop “… de a preveni. Boala să fie decelabilă în perioada de latenţă sau în formele sale asimptomatice. 3. Costul să nu fie foarte mare. 8. Proiect = “Combinaţie de resurse umane. 9. Să existe teste capabile să deceleze boala. pentru o populaţie definită”. cu resursele necesare.