P. 1
Gestiunea Financiara a Intreprinderii

Gestiunea Financiara a Intreprinderii

|Views: 5|Likes:
Published by valentin0210

More info:

Published by: valentin0210 on Feb 04, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/23/2011

pdf

text

original

Sections

Gestiunea financiar˘ a ˆ a ıntreprinderii

Diana Tagaduan 2 decembrie 2006

Cuprins
Capitolul 1.Gestiunea financiar˘ a ˆ a ıntreprinderii. Consideratii generale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ¸ 1.1. Definirea gestiunii financiare . . . . . . . . . . . . . . . 1.2. Evolutia gestiunii financiare. . . . . . . . . . . . . . . . ¸ 7 7 8

1.3. Continutul gestiunii financiare a ˆ ¸ ıntreprinderii . . . . 10 1.4. Importanta gestiunii financiare . . . . . . . . . . . . . . 12 ¸ 1.5. Obiectivele ¸i sarcinile gestiunii financiare . . . . . . . 14 s Capitolul 2.ˆ Intreprinderea ¸i fluxurile sale . . . . . . . . . . . . . 17 s 2.1. Abordarea sistemic˘ a ˆ a ıntreprinderii . . . . . . . . . . 17 2.1.1. Definirea sistemelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17 2.1.2. Clasificarea sistemelor . . . . . . . . . . . . . . . . . 18 2.2. Relatia ˆ ¸ ıntreprindere-mediu exprimat˘ prin fluxuri . 19 a Capitolul 3.Capitalul ˆ ıntreprinderii. Surse de finantare . . . 23 ¸ 3.1. Notiuni generale privind capitalul ˆ ¸ ıntreprinderii . . . 23 3.2. Modalit˘¸i de finantare a capitalului . . . . . . . . . . 24 at ¸ 3.2.1. Surse de procurare a capitalului . . . . . . . . . . 24 3.2.2. Sursele proprii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 3.2.3. Sursele externe (ˆ ımprumutate) . . . . . . . . . . . 30 3.2.4. Alegerea structurii financiare optime a capitalului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 3.3. Capacitatea ¸i efectul de ˆ s ındatorare . . . . . . . . . . . 35 Capitolul 4.Gestiunea capitalului imobilizat. . . . . . . . . . . . 37 4.1. Capitalul angajat ¸i imobilizat supus amortiz˘rii . . 37 s a 2

3

CUPRINS 4.2. Amortizarea imobiliz˘rilor corporale ¸i necorporale . 39 a s 4.3. Elementele de calcul ale amortiz˘rii . . . . . . . . . . . 42 a 4.4. Metode (regimuri) de amortizare . . . . . . . . . . . . 45 4.4.1. Amortizarea liniar˘ . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45 a 4.4.2. Metoda calculului degresiv . . . . . . . . . . . . . . 45 4.4.3. Metoda amortiz˘rii accelerate . . . . . . . . . . . . 47 a 4.4.4. Metoda sumei cifrei anilor (Metoda Softy) . . . . 48 4.5. Rolul amortiz˘rii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48 a

Capitolul 5.Analiza financiar˘ realizat˘ pe baza bilantului a a ¸ contabil . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50 5.1. Bilantul contabil, instrument al analizei financiare . 50 ¸ 5.2. Retratarea bilantului contabil . . . . . . . . . . . . . . 56 ¸ 5.2.1. Reclasific˘ri ˆ functie de perioad˘ . . . . . . . . . 57 a ın ¸ a 5.2.2. Eliminarea non-valorilor . . . . . . . . . . . . . . . 59 5.2.3. Reevalu˘rile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60 a 5.3. Analiza echilibrului financiar . . . . . . . . . . . . . . . 61 5.3.1. Situatia net˘ a ˆ ¸ a ıntreprinderii . . . . . . . . . . . . 61 5.3.2. Fondul de rulment . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62 5.3.3. Necesarul de fond de rulment . . . . . . . . . . . . 67 5.3.4. Trezoreria net˘ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68 a 5.3.5. Analiza indicatorilor echilibrului financiar . . . . 70 5.3.6. Fondul de rulment minim necesar . . . . . . . . . 71 5.4. Metoda ratelor folosit˘ ˆ studiul bilantului. . . . . . 73 a ın ¸ 5.4.1. Rate de structur˘ a bilantului. . . . . . . . . . . . 73 a ¸ 5.4.2. Ratele de rotatie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75 ¸ 5.4.3. Ratele de sintez˘ (ratele echilibrului financiar) . 77 a 5.4.4. Avantajele ¸i limitele metodei ratelor . . . . . . . 80 s Capitolul 6.Analiza rezultatelor ˆ ıntreprinderii . . . . . . . . . . 83 6.1. Contul de rezultate al ˆ ıntreprinderii. . . . . . . . . . . 83 6.2. Soldurile intermediare de gestiune . . . . . . . . . . . . 90

CUPRINS

4

6.3. Capacitatea de autofinantare a ˆ ¸ ıntreprinderii . . . . . 95 6.4. Analiza pragului de rentabilitate. . . . . . . . . . . . . 97 Capitolul 7.Tablourile de finantare . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100 ¸ 7.1. Necesitatea utiliz˘rii unui tablou de finantare . . . . 100 a ¸ 7.2. Tabloul de finantare utiliz˘ri ¸i resurse . . . . . . . . . 101 ¸ a s 7.2.1. Continutul tabloului de utiliz˘ri ¸i resurse . . . . 101 ¸ a s 7.2.2. Constructia tabloului de utiliz˘ri ¸i resurse . . . 102 ¸ a s 7.2.3. Interpretarea tabloului de utiliz˘ri ¸i resurse. . . 104 a s 7.2.4. Punctele nevralgice ale tabloului de utiliz˘ri ¸i a s de resurse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107 7.3. Tabloul de trezorerie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109 7.3.1. Utilitatea tabloului de trezorerie . . . . . . . . . . 109 7.3.2. ˆ Intocmirea situatiei (tabloului) fluxurilor de ¸ trezorerie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112 7.3.3. Limitele tabloului fluxurilor de trezorerie. . . . . 115 Capitolul 8.Analiza activit˘¸ii firmei . . . . . . . . . . . . . . . . . 117 at 8.1. Viteza de rotatie a capitalurilor prin cifra de afaceri 117 ¸ 8.2. Calculul ratelor de rotatie . . . . . . . . . . . . . . . . . 119 ¸ 8.3. Vitezele de rotatie prin elementele componente ale ¸ cifrei de afaceri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121 8.4. Utilitatea indicatorilor exprimati sub form˘ de ¸ a rate de rotatie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123 ¸ 8.4.1. Ratele de rotatie - instrument de analiz˘ al ¸ a managementului financiar . . . . . . . . . . . . . . . 123 8.4.2. Previzionarea structurii activului ¸i pasivului . . 123 s 8.4.3. Metoda normativ˘ de previziune a echilibrului a financiar. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124 8.4.4. Previziunea indicatorilor financiari prin simulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125 Capitolul 9.Decizii de repartizare a profitului . . . . . . . . . . 127 9.1. Politica de dividend . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127

5

CUPRINS 9.2. Neutralitatea politicii de dividend . . . . . . . . . . . . 129 9.3. Teoria rezidual˘ a dividendului. . . . . . . . . . . . . . 130 a 9.4. Teoria privind necesitatea distribuirii de dividende . 133 9.5. Dividendul - semnal al performantelor viitoare ale ¸ firmei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 134

Capitolul 10. Gestiunea ciclului de exploatare . . . . . . . . . . . 137 10.1. Necesit˘¸ile de finantare ale activit˘¸ii at ¸ at ˆ ıntreprinderii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137 10.2. Continutul gestiunii ciclului de exploatare . . . . . . 141 ¸ 10.3. Determinarea necesarului de finantare a ciclului ¸ de exploatare (NFCE) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 143 10.4. Surse de finantare a ciclului de exploatare . . . . . . 145 ¸ 10.4.1. Surse proprii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145 10.4.2. Datoriile de exploatare (surse atrase) . . . . . . 146 10.4.3. Surse ˆ ımprumutate . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149 Capitolul 11. Gestiunea stocurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150 11.1. Notiuni generale privind stocurile ˆ ¸ ıntreprinderii . . 150 11.1.1. Definirea stocurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150 11.1.2. Caracteristicile stocurilor . . . . . . . . . . . . . . 152 11.1.3. Principalele categorii de stocuri . . . . . . . . . . 155 11.2. Optimizarea m˘rimii stocurilor . . . . . . . . . . . . . 158 a 11.2.1. Obiectivele contradictorii ale gestiunii stocurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158 11.2.2. Modelarea stocurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . 160 11.2.3. Modelul m˘rimii lotului simplu (Wilson a Whitin) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163 11.2.4. Gestiunea stocurilor ˆ conditii de ın ¸ incertitudine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 169 11.2.5. Metoda ABC de gestiune a stocurilor . . . . . . 170 Capitolul 12. Gestiunea clientilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172 ¸ 12.1. Continutul gestiunii clientilor . . . . . . . . . . . . . . 172 ¸ ¸

CUPRINS

6

12.2. Componentele gestiunii clientilor . . . . . . . . . . . . 174 ¸ 12.3. Alegerea, urm˘rirea ¸i controlul clientilor . . . . . . 177 a s ¸ 12.3.1. Analiza clientilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 177 ¸ 12.3.2. Metoda scorului folosit˘ pentru alegerea a clientilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178 ¸ 12.3.3. Metoda celor 5 C-uri . . . . . . . . . . . . . . . . . 179 12.3.4. Urm˘rirea ¸i controlul clientilor . . . . . . . . . . 180 a s ¸ Capitolul 13. Optimizarea stocurilor la SC SYSMEC . . . . . . 182 13.1. Programul de gestiune Copal . . . . . . . . . . . . . . 182 13.1.1. Lansarea comenzii de executie . . . . . . . . . . . 182 ¸ 13.1.2. Crearea unui articol nou de aprovizionare . . . 185 13.1.3. Crearea unui nou articol de vˆnzare . . . . . . . 188 a 13.1.4. Crearea unei noi liste de piese . . . . . . . . . . . 189 13.1.5. Crearea unui nou plan de lucru . . . . . . . . . . 190 13.1.6. ˆ Inregistrare comenzi clienti . . . . . . . . . . . . . 190 ¸ 13.1.7. Procesul de gestionare a comenzilor ˆ ın COPAL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 191 13.1.8. ˆ Intocmirea / modificarea comenzilor de productie ˆ COPAL . . . . . . . . . . . . . . . . . . 192 ¸ ın 13.1.9. Aprovizionarea cu materiale (materia prim˘) . 194 a 13.1.10. Miscarile de magazii materiale si produse finite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 196 13.1.11. Operare Copal - gestionarea comenzilor de productie ¸i magazii . . . . . . . . . . . . . . . . . . 197 ¸ s

Capitolul 1 Gestiunea financiar˘ a a ˆ ıntreprinderii. Consideratii ¸ generale
1.1. Definirea gestiunii financiare
Notiunea de gestiune provine de la latinescul ”gestio” sau ¸ frantuzescul ”gestion” cu ˆ ¸eles de organizarea administr˘rii unui patri¸ ınt a moniu ˆ toat˘ complexitatea sa. Prin gestiune ˆ sens larg se ˆ ¸elege ın a ın ınt ansamblul normelor privitoare la conservarea, administrarea ¸i dreptul la s dispozitie asupra unui patrimoniu . Conform Dictionarului Explicativ al ¸ ¸ Limbii Romˆne, prin gestiune se ˆ ¸elege:”administrarea bunurilor unei a ınt ˆ ıntreprinderi, institutii sau persoane; r˘spunderea p˘str˘rii bunurilor ¸i a ¸ a a a s mˆnuirii fondurilor unei ˆntreprinderi, institutii sau persoane; ansamblul a ı ¸ de operatii privind primirea, p˘strarea ¸i eliberarea unor bunuri materiale ¸ a s apartinˆnd altcuiva”. ¸ a Pe lˆng˘ gestiunea de ansamblu putem discuta ¸i de gestiuni specifice, a a s ˘ tipuri, sectiuni ale gestiunii de ansamblu. GESTIUNEA FINANCIARA¸ ca parte a gestiunii de ansamblu- cuprinde activit˘¸i de constituire, dezat voltare, sporire sau reducere ale capitalului ¸i ale fondurilor ˆ s ıntreprinderii, utilizarea eficient˘ a acestora, obtinerea, repartizarea ¸i utilizarea rezula ¸ s tatelor financiare, a profitului. Gestiunea financiar˘ se refer˘ la: a a • fluxurile dimension˘rii ¸i asigur˘rii capitalului ¸i fondurilor necesare; a s a s • fluxurile atragerii de capital; 7

Capitolul 1. Gestiunea financiar˘ a ˆ a ıntreprinderii. Consideratii ¸ generale 8 • fluxurile folosirii fondurilor, obtinerii rezultatelor ¸i repartiz˘rii lor. ¸ s a Gestiunea financiar˘ curprinde, prin urmare, totalitatea operatiilor a ¸ prin care se asigur˘: a • capitalul ¸i fondurile necesare indiferent de sursa ¸i modalitatea de s s procurare; • obtinerea ¸i repartizarea rezultatelor financiare; ¸ s • modalitatea utiliz˘rii fondurilor ¸i a capitalului ˆ a s ıntreprinderii. Prin urmare gestiunea mai poate fi definit˘ ca un ansamblu de dea cizii, operatiuni ¸i modalit˘¸i de organizare a activit˘¸ii financiare ˆ ved¸ s at at ın erea procur˘rii ¸i utiliz˘rii capitalurilor ˆ scopul obtinerii, repartiz˘rii a s a ın ¸ a ¸i utiliz˘rii cˆt mai eficiente a profiturilor ˆ s a a ıntreprinderii. ˆ prezent ˆ In ın locul notiunii de gestiune financiar˘ se folose¸te tot mai mult notiunea ¸ a s ¸ de ”management financiar”, acest lucru datorˆndu-se faptului c˘ deciziile a a financiare se iau la nivelul conducerii firmelor.

1.2. Evolutia gestiunii financiare ¸
Atunci cˆnd gestiunea financiar˘ apare ca un domeniu separat de a a studiu, la ˆ ınceputul anilor 1900, accentul era pus pe aspectele legale privind operatiunile de fuziuni, form˘rii de noi societ˘¸i precum ¸i ¸ a at s diferitelor tipuri de finant˘ri la care poate s˘ recurg˘ o societate pen¸a a a tru a-¸i spori capitalul. ˆ perioade de criz˘ ˆ economie, accentul era s In a ın pus pe rezolvarea problemelor de lichiditate ale firmei, reorganiz˘ri ¸i a s falimente. ˆ continuare pˆn˘ prin anii ‘50, finantele continuau s˘ fie In a a ¸ a privite mai mult din punct de vedere al unui analist extern, decˆt din a punct de vedere al managementului firmei. O schimbare major˘ a bazelor a teoretice ale gestiunii financiare a avut loc la sfˆr¸itul anilor ‘50 ¸i a deas s terminat focalizarea acesteia c˘tre deciziile manageriale privind alegerea a modalit˘¸ilor de finantare sau de investitii ˆ strˆns˘ corelatie cu obiecat ¸ ¸ ın a a ¸ tivele firmei privind maximizarea valorii ei. Concentrarea gestiunii financiare pe evalu˘ri a continuat pˆn˘ prin anii ‘90, dar analiza a fost extins˘ a a a a pentru a include ¸i: s • inflatia ¸i efectele sale ˆ luarea deciziilor financiare; ¸ s ın

9

1.2. Evolutia gestiunii financiare ¸ • diversificarea institutiilor financiare ¸i a serviciilor pe care le ofer˘ ¸ s a diferitelor ˆ ıntreprinderi; • folosirea pe scar˘ larg˘ a tehnicilor computerizate ˆ analiza ¸i transa a ın s ferul electronic al datelor ¸i informatiilor; s ¸ • continua tendint˘ de globalizare a pietelor de afaceri. ¸a ¸

Dintre aceste tendinte cele mai importante sunt globalizarea ¸i com¸ s puterizarea. Globalizarea afacerilor. Patru factori au dus ˆ principal la acceın le-rarea globaliz˘rii afacerilor: a •ˆ ımbun˘t˘¸irea comunicatiilor ¸i a transporturilor care au dus la a at ¸ s u¸urarea desf˘¸ur˘rii tranzactiilor internationale; s as a ¸ ¸ •ˆ ınclinatia consumatorilor c˘tre produse ieftine ¸i de calitate, care au ¸ a s dus la ridicarea barierelor protectioniste din calea tranzactiilor, care ¸ ¸ protejau ineficienta ¸i produsele autohtone realizate la preturi mai ¸ s ¸ ridicate; • tehnologia a devenit tot mai avansat˘, costul dezvolt˘rii unor proa a duse noi a sporit astfel ˆ at trebuie s˘ sporeasc˘ num˘rul de unit˘¸i ıncˆ a a a at vˆndute, dac˘ firma vrea s˘ reu¸easc˘ s˘-¸i acopere costurile fixe ¸i s˘ a a a s a as s a realizeze profit. ˆ consecint˘ firmele trebuie s˘ ˆ In ¸a a ıncerce s˘-¸i vˆnd˘ as a a produsele ¸i pe pietele externe. s ¸ •ˆ ıntr-o lume unde exist˘ numeroase firme multinationale capabile s˘a ¸ a ¸i mute unit˘¸ile de exploatare acolo unde realizeaz˘ costurile cele s at a mai sc˘zute, o firm˘ care opereaz˘ restrictiv pe piata intern˘, s-ar a a a ¸ a putea s˘ nu realizeze acelea¸i costuri sc˘zute ¸i s˘ fie ˆ aturat˘ de a s a s a ınl˘ a pe piat˘. ¸a Ca rezultat al acestor patru factori, ¸ansele de supravietuire ¸i dezs ¸ s voltare ale unei firme depind ¸i de posibilitatea ei de a produce sau s vinde pe pietele externe. Companiile de servicii, incluzˆnd b˘ncile, ¸ a a agentiile de publicitate, firmele de contabilitate, sunt adesea fortate s˘ ¸ ¸ a se adapteze globaliz˘rii deoarece astfel pot s˘ serveasc˘ mai bine clientii a a a ¸ lor multinationali (dac˘ ¸i ele au activitatea extins˘ pe mai multe piete). ¸ as a ¸ Ele pot ˆ acela¸i timp s˘ fie companii nationale, dar nu trebuie s˘ uit˘m ın s a ¸ a a

Capitolul 1. Gestiunea financiar˘ a ˆ a ıntreprinderii. Consideratii ¸ generale 10 c˘ cele mai dinamice cre¸teri, cele mai mari oportunit˘¸i de afaceri sunt a s at oferite de companiile multinationale. ¸ Tehnologiile computerizate. Sfˆr¸itul anilor ‘90 se caracterizeaz˘ as a printr-o ”explozie” a computeriz˘rii ¸i comunicatiilor, ¸i aceste tehnologii a s ¸ s vor revolutiona modul ˆ care sunt adoptate deciziile financiare. Com¸ ın paniile trebuie s˘-¸i creeze retele de computere, utilizatorii s˘ fie conectati as ¸ a ¸ ˆ ıntre ei atˆt ˆ cadrul firmei precum ¸i ˆ exterior cu clientii sau furnia ın s ın ¸ zorii firmei, cu unit˘¸ile bancare, etc. Managerii financiari pot s˘ consulte at a datele de care au nevoie f˘r˘ s˘ se deplaseze la companiile respective, aa a sau s˘ realizeze teleconferinte prin intermediul internetului. Abilitatea a ¸ de a accesa ¸i a analiza date ˆ timp real ˆ s ın ınseamn˘ deasemenea c˘ anala a izele cantitative vor fi folosite ˆ ıntr-o modalitate de rutin˘ pentru a testa a diferitele cursuri alternative de actiune. Ca o rezultant˘, generatia vi¸ a ¸ itoare de manageri financiari vor avea nevoie de computere performante ¸i calificare superioar˘ ˆ folosirea lor fat˘ de cea cerut˘ ˆ trecut. s a ın ¸a a ın

1.3. Continutul ¸ gestiunii ˆ ıntreprinderii

financiare

a

Continutul problemelor financiare la care trebuie s˘ fac˘ fat˘ ¸ a a ¸a ˆ ıntreprinderea, precum ¸i solutiile care pot fi g˘site, sunt legate ˆ mod s ¸ a ın evident de caracteristicile mediului s˘u financiar, precum ¸i de propriile a s sale caracteristici. Gestiunea financiar˘ va trebui s˘ fie adaptat˘, sau cel a a a putin nuantat˘, ˆ functie de situatiile ˆ care se aplic˘. Astfel, problemele ¸ ¸ a ın ¸ ¸ ın a puse gestiunii financiare apar extrem de diferentiate, dup˘ cum e vorba, ¸ a de exemplu: • de tratarea problemelor unei microˆ ıntreprinderi dintr-o ¸ar˘ ˆ curs t a ın de dezvoltare, aproape lipsit˘ de orice suprastructur˘ financiar˘; a a a • de problemele de investitii ale unei ˆ ¸ ıntreprinderi industriale mijlocii aflat˘ pe o piata bogat˘ ˆ lichidit˘¸i ¸i ˆ institutii care o pot a ¸ a ın at s ın ¸ finanta; ¸ • de problemele de finantare a unei ˆ ¸ ıntreprinderi multinationale, care ¸ are acces la pietele internationale de capital. ¸ ¸

11

1.3. Continutul gestiunii financiare a ˆ ¸ ıntreprinderii

1) ˆ primul caz, acela al microˆ In ıntreprinderilor din ¸˘rile ˆ curs de ta ın dezvoltare, aspectele financiare ale activit˘¸ii ˆ at ıntreprinderii r˘mˆn embria a onare. Ele se limiteaz˘ la luarea deciziilor financiare privind: a • investitiile (ˆ cl˘diri, utilaje, instalatii, ma¸ini,etc.); ¸ ın a ¸ s • aprovizionarea cu materii prime, materiale; • vˆnzarea produselor sau prestarea serviciilor. a ˆ acest caz gestiunea financiar˘ se ocup˘ cu gestionarea pl˘¸ilor (ca o In a a at contraprestatie financiar˘ pentru aprovizion˘rile efectuate) ¸i a ˆ ¸ a a s ıncas˘rilor a monetare (contravaloarea m˘rfurilor sau produselor finite livrate ¸i a sera s viciilor prestate). Aceasta conceptie ”minimal˘” asupra gestiunii finan¸ a ciare se ˆ alne¸te ˆ multe ˆ ıntˆ s ın ıntreprinderi din ¸˘rile ˆ curs de dezvoltare. ta ın Ea se ˆ ınscrie ˆ contextul unui sistem financiar putin structurat ¸i putin ın ¸ s ¸ diferentiat. ¸ 2) ˆ cazul ˆ In ıntreprinderilor mijlocii aflate ˆ ıntr-o ¸ar˘ cu sistem fit a nanciar dezvoltat, mediul financiar ofer˘ o gam˘ larg˘ de instrumente a a a ˆ aceste cazuri gestiunii financiare ˆ revine rolul de a alege financiare. In ıi ˆ ıntre numeroasele modalit˘¸i de finantare pe care le are la dispozitie firma. at ¸ ¸ Dar, ˆ functie de m˘rimea ei, ˆ ın ¸ a ıntreprinderea poate s˘ nu fie interesat˘ sau a a s˘ nu aib˘ acces de/la anumite instrumente financiare, piete sau circuite a a ¸ financiare. Astfel, ˆ ıntreprinderile care nu sunt organizate sub form˘ de soa ciet˘¸i pe actiuni, nu pot lua ˆ considerare o finantare extern˘ proprie pe at ¸ ın ¸ a piata de capital (emiterea de actiuni sau obligatiuni) ¸i trebuie, ˆ cazul ˆ ¸ ¸ ¸ s ın ın care autofinantarea nu este suficient˘, s˘ se ˆ ¸ a a ındrepte ˆ mod necesar c˘tre ın a resursele ˆ ımprumutate (propuse de b˘nci sau alte institutii financiarea ¸ institutiile de leasing). ˆ plus, o ˆ ¸ In ıntreprindere de acest tip este adesea putin interesat˘ de problemele complexe ale finantelor internationale ¸i ¸ a ¸ ¸ s ale investitiilor financiare. ˆ schimb, ea se preocup˘ ˆ general de prob¸ In a ın leme de finantare legate de operatiunile sale industriale ¸i comerciale, de ¸ ¸ s relatiile cu furnizorii de la care ˆ ¸ ıncearc˘ s˘ obtin˘ conditii cˆt mai bune a a ¸ a ¸ a de plat˘ (un termen de plat˘ cˆt mai relaxant), precum ¸i de relatiile a a a s ¸ cu clientii, urm˘rind reducerea cˆt mai mult a termenelor de ˆ ¸ a a ıncasare a creantelor. ¸ 3) ˆ cazul marilor ˆ In ıntreprinderi cu activit˘¸i larg internationalizate, at ¸ domeniul gestiunii financiare se l˘rgeste pentru a ˆ a ıngloba ansamblul problemelor financiare ale ˆ ıntreprinderilor ¸i cuprinde: s

Capitolul 1. Gestiunea financiar˘ a ˆ a ıntreprinderii. Consideratii ¸ generale 12 •ˆ ıncas˘rile ¸i pl˘¸ile efectuate ˆ moneda national˘ sau ˆ valut˘; a s at ın ¸ a ın a • c˘utarea mijloacelor de finantare pe pietele de capital ¸i la b˘nci, ˆ a ¸ ¸ s a ın propria ¸ar˘ sau ˆ str˘in˘tate. t a ın a a • st˘pˆnirea riscurilor financiare legate de operatiunile efectuate pe o a a ¸ piat˘ str˘in˘. ¸a a a Aceste riscuri se refer˘ ˆ principal la: a ın • riscurile referitoare la evolutia cursului de schimb valutar (ˆ ¸ ın legatur˘ cu operatiunile efectuate ˆ moneda str˘in˘); a ¸ ın a a • riscurile referitoare la evolutia ratei dobˆnzilor (legate de ¸ a ˆ ımprumuturi, de plasamente sau participatii financiare); ¸ • riscurile de ¸ar˘ (administrative ¸i politice). t a s Cu toate aceste caracteristici specifice, exist˘ cˆteve elemente comune a a care ar putea constitui baz˘ universal˘ a teoriei ¸i practicii gestiunii finana a s ciare care sunt legate de caracteristicile tuturor economiilor care practic˘ a schimbul monetar ¸i sistemele de credit. Astfel, o ˆ s ıntreprindere de orice fel, trebuie s˘ abordeze probleme de gestiune financiar˘ de fiecare dat˘ cˆnd a a a a urmeaz˘ s˘ ia decizii financiare privind achizitionarea, detinerea sau cea a ¸ ¸ sionarea de bani sau de titluri financiare. ˆ consecint˘, orice ˆ In ¸a ıntreprindere care face parte dintr-o economie ˆ care exist˘ o circulatie a banilor sau ın a ¸ a altor creante, e confruntat˘ cu oportunit˘¸i ¸i constrˆngeri financiare ¸i ¸ a at s a s trebuie s˘-¸i pun˘ la punct proceduri adecvate de gestiune financiar˘. as a a ˆ consecint˘, abordarea gestiunii financiare face necesar˘ luarea ˆ In ¸a a ın consideratie a influentelor pe care aceasta le sufer˘, datorit˘ caracter¸ ¸ a a isticilor inerente sistemului financiar. Aceste influente privesc obiectul ¸ general ¸i scopurile recunoscute ale gestiunii financiare precum ¸i respons s sabilit˘¸ile operationale care-i sunt atribuite. at ¸

1.4. Importanta gestiunii financiare ¸
Pˆn˘ nu demult directorii de marketing se ocupau de programarea a a vˆnz˘rilor, inginerii ¸i directorii de productie se ocupau de realizarea acelor a a s ¸ produse cerute de piat˘ determinate pe baza studiilor de marketing, iar ¸a managerii financiari aveau simpla misiune de a asigura sumele de bani

13

1.4. Importanta gestiunii financiare ¸

necesare realiz˘rii activit˘¸ii de exploatare. Aceast˘ situatie nu mai exist˘. a at a ¸ a Deciziile trebuie luate ˆ ıntr-o manier˘ mult mai coordonat˘, iar managerul a a financiar este ˆ mod general direct responsabil de controlul proceselor de ın luare a deciziilor. Pentru a ilustra rolul ¸i importanta gestiunii financiare ¸i a efectelor s ¸ s deciziilor financiare, putem folosi exemplul celor dou˘ companiilor aeriene a americane Eastern Airlines ¸i Delta. ˆ anii 1960 actiunile companiei s In ¸ Eastern se vindeau cu 60 dolari/actiune iar cele ale companiei Delta cu 10 ¸ dolari/actiune. Pornind de la aceast˘ situatie care era evident ˆ favoarea ¸ a ¸ ın companiei Eastern, s-a ajuns ca ˆ anii ‘90 Delta s˘ devin˘ una din cele ın a a mai puternice companii aeriene din lume, ˆ timp ce Eastern a falimentat ın ¸i a fost scoas˘ de pe piat˘. Cu toate c˘ mai multi factori combinati au s a ¸a a ¸ ¸ produs aceste rezultate contradictorii, deciziile financiare luate au avut un rol hot˘rˆtor. Deoarece compania Eastern a avut o politic˘ conform aa a c˘reia ˆsi realiza ˆ mod traditional finantarea pe baza creditelor, a ajuns a ı¸ ın ¸ ¸ s˘ aib˘ datorii foarte mari, pe cˆnd Delta care se baza pe autofinantare a a a ¸ nu avea datorii. Costurile companiei Eastern au ˆ ınceput s˘ creasc˘ foarte a a mult, profiturile ˆ mod automat au ˆ ın ınceput s˘ scad˘ ¸i ele ˆ momentul a as ın ˆ care rata dobˆzii pe piat˘ a ˆ ın a ¸a ınceput s˘ creasc˘ foarte mult ˆ SUA ˆ a a ın ın perioada 1970-1980. Aceast˘ sporire a ratei dobˆnzii la credite a avut doar a a un efect minor asupra companiei Delta. Mai departe, atunci cˆnd pretul a ¸ combustibilului a crescut mult ¸i a devenit imperativ pentru companiile s aeriene s˘ achizitioneze noi avioane mai performante, Delta a reu¸it s˘ a ¸ s a fac˘ acest lucru, Eastern nu. ˆ final Delta a ajuns s˘-¸i dezvolte afacerea a In as ¸i s˘ se extind˘ ˆ timp ce Eastern a falimentat. s a a ın Exemplele ar putea continua. Important este ca ˆ ıntreprinderile s˘ a con¸tientizeze importanta deosebit˘ ¸i rolul esential al gestiunii financiare s ¸ as ¸ ˆ conducerea unei firme. De asemenea este tot mai important ca angajatii ın ¸ din alte servicii (marketig, contabilitate, productie, resurse umane, etc.) ¸ s˘ ˆ ¸eleag˘ importanta sectorului financiar. De exemplu personalul din a ınt a ¸ marketing trebuie s˘ ˆ ¸eleag˘ cum deciziile luate de ei afecteaz˘ ¸i sunt a ınt a as afectate de fondurile disponibile, de nivelul stocurilor depozitate, etc. ˆ mod similar, contabilii trebuie s˘ ˆ ¸eleag˘ cum datele oferite de ei In a ınt a sunt folosite ˆ analizele finaciare ¸i ˆ luarea deciziilor financiare ¸i s˘ la ın s ın s a adapteze acestor necesit˘¸i. De fapt ˆ orice decizie de afaceri exist˘ ˆ at ın a ın mod virtual o implicatie financiar˘ ¸i personalul ”nonfinanciar” trebuie s˘ ¸ as a aibe cel putin atˆtea cuno¸tiinte de finante pentru a ¸ine cont de aceste ¸ a s ¸ ¸ t implicatii ˆ analiza personal˘ pe care o realizeaz˘. ¸ ın a a

Capitolul 1. Gestiunea financiar˘ a ˆ a ıntreprinderii. Consideratii ¸ generale 14

1.5. Obiectivele ¸i sarcinile gestiunii finans ciare
Obiectivele gestiunii financiare sunt subordonate obiectivelor generale ale firmei. Deciziile financiare nu sunt luate pur ¸i simplu. Decizis ile sunt luate avˆnd ˆ vedere obiective specifice. Obiectivul esential al a ın ¸ oric˘rei companii ˆ reprezint˘ maximizarea averii proprietarilor, ceea ce a ıl a se poate traduce ˆ maximizarea pretului actiunilor firmei. Firmele au ın ¸ ¸ desigur ¸i obiective specifice ¸i deasemenea managerii care iau decizii sunt s s ¸i ei interesati ˆ satisfacerea propriilor nevoi, ˆ bun˘starea angajatiilor s ¸ ın ın a ¸ ¸i a societ˘¸ii ˆ general dar aceste obiective sunt ˆ general subordonate s at ın ın obiectivului privind maximizarea valorii firmei. Proprietarii firmei aleg consiliul director care va alc˘tui echipa de conducere. Ace¸tia ˆ schimb a s ın se presupune c˘ vor opera ˆ interesul actionarilor, m˘rind valoarea firmei a ın ¸ a lor. Urm˘toarea problem˘ care se pune ˆ fata gestiunii financiare a a a ın ¸ ˆ ıntreprinderii ar fi ”ce actiuni trebuie ˆ ¸ ıntreprinse pentru a determina maximizarea averii proprietarilor?”. ˆ primul rˆnd se pune ˆ In a ıntrebarea dac˘ a maximizarea profitului duce la cre¸terea valorii actiunilor firmei. Este evs ¸ ident c˘ o activitate rentabil˘ va duce la cre¸terea valorii actiunilor. Deci a a s ¸ ˆ primul rˆnd gestiunea financiar˘ a ˆ ın a a ıntreprinderii trebuie s˘ urm˘reasc˘ a a a maximizarea profitului (prin astfel de actiuni care s˘ duc˘ la maximizarea ¸ a a venitului sau minimizarea cheltuielilor). Maximizarea valorii necesit˘ mai a ˆ ai ca patrimoniul s˘ fie angajat ˆ proiecte de investitii care s˘-l valıntˆ a ın ¸ a orifice, gratie rentabilit˘¸ii lor viitoare. ˆ acest sens, gestiunea finan¸ at In ciar˘ trebuie s˘ asigure calitatea ¸i nivelul performantelor realizate de a a s ¸ ˆ ıntreprindere ˆ diversele sale proiecte ¸i activit˘¸i, deci s˘ coordoneze ın s at a politica de investitii a firmei. ¸ Maximizarea valorii implic˘ protejarea ¸i conservarea sa. De aceea a s gestiunea financiar˘ are ca scop s˘ evite risipirea patrimoniului cauzat˘ a a a de un faliment ¸i trebui deci s˘ vegheze la mentinerea solvabilit˘¸ii sau a s a ¸ at echilibrului financiar al ˆ ıntreprinderii. Dar riscul falimentului nu constituie decˆt o forma particular˘ a riscului financiar. ˆ a a Intreprinderea e supus˘ unor riscuri multiple legate de instabilitatea mediului s˘u financiar. a a Este deci sarcina gestiunii financiare s˘ pun˘ la punct instrumentele de a a acoperire adecvate, pentru a asigura st˘pˆnirea riscurilor financiare. a a Riscul precum ¸i rentabilitatea unei activit˘¸i sunt determinate ¸i de s at s

15

1.5. Obiectivele ¸i sarcinile gestiunii financiare s

modalitatea lor de finantare. Din acest punct de vedere gestiunii financiare ¸ ˆ revine sarcina de a alege modalitatea de finantare a investitiilor ıi ¸ ¸ (autofinantare, finantare proprie extern˘, credite, etc.), astfel ˆ at s˘ re¸ ¸ a ıncˆ a alizeze un echilibru ˆ ıntre rentabilitatea ¸i riscul oric˘rei surse de finantare. s a ¸ O alt˘ problem˘ a gestiunii financiare este, odat˘ ce rezultatul aca a a tivit˘¸ii este obtinut, s˘ aleag˘ o modalitate sau alta de repartiat ¸ a a zare a profitului. S˘ fie repartizat sub form˘ de dividende actionarilor, a a ¸ asociatilor, sau s˘ fie reinvestit pentru dezvoltare? Actionarii doresc s˘ ¸ a ¸ a primeasc˘ dividente ca remunerare pentru investitia lor de capital, dar ˆ a ¸ ın acela¸i timp s-ar putea s˘ renunte la o parte din acestea dac˘ au convins a ¸ a gerea c˘ banii lor vor fi ”sporiti” ˆ firm˘ pe baza rentabilit˘¸ii ei interne. a ¸ ın a at Managerii financiari trebuie s˘ decid˘ exact cˆt din profitul curent se a a a repartizeaz˘ pentru dividende ¸i cˆt se retine ˆ unitate, aceast˘ decizie a s a ¸ ın a purtˆnd denumirea de decizia de dividend. Politica optim˘ de dividend a a este cea care maximizeaz˘ valoarea actiunilor firmei ¸i prin urmare averea a ¸ s proprietarilor. Un alt aspect care trebuie luat ˆ considerare ˆ reprezint˘ reın ıl a sponsabilitatea social˘. Trebuie s˘ se actioneze strict ˆ interesul a a ¸ ın actionarilor, proprietarilor firmei, sau firma este deasemenea responsabil˘ ¸ a de bun˘starea angajatilor s˘i, a clientilor ¸i a comunit˘¸ii ˆ care opa ¸ a ¸ s at ın ereaz˘ ˆ general? Binenteles, firmele au ¸i responsabilit˘¸i de ordin etic, a ın ¸ s at promovˆnd securitatea locului de munc˘, evitˆnd poluarea mediului, proa a a ducˆnd produse ned˘un˘toare, etc. toate aceste actiuni de ordin etic a a a ¸ genereaz˘ costuri ceea ce determin˘ automat reducerea profitului ¸i se a a s pune ˆ ıntrebarea dac˘ firmele vor urm˘ri de bun˘voie aceste aspecte sau a a a nu. Dac˘ unele firme actioneaz˘ ˆ a ¸ a ıntr-o manier˘ responsabil˘ (din punct a a de vedere al obiectivelor etice), ˆ timp ce altele nu, ar p˘rea c˘ cele care ın a a urm˘resc doar profitul vor beneficia de un avantaj suplimentar (un profit a mai mare). Cu toate acestea de multe ori firmele care realizeaz˘ astfel de a actiuni s-ar putea s˘ beneficieze de pe urma renumelui bun pe care ¸i l-au ¸ a s cˆ¸tigat, ¸i prin aceasta s˘-¸i atrag˘ mai multi clienti decˆt companiile as s as a ¸ ¸ a care nu promoveaz˘ actiuni sociale. a ¸ Urm˘toarea ˆ a ıntrebare care se pune este: ”dac˘ o firm˘ urm˘re¸te a a a s s˘ ˆsi maximizeze valoarea firmei, este acesta un lucru bun pentru soa ı¸ cietate sau nu?”. ˆ general este un fapt pozitiv ¸inˆnd cont de faptul In t a c˘ maximizarea profitului necesit˘ o eficient˘ sporit˘ a afacerii, echipaa a ¸a a mente performante care s˘ produc˘ bunuri de un ˆ a a ınalt nivel calitativ la un pret cˆt mai sc˘zut, servicii de calitate de care beneficiaz˘ clientii ¸ a a a ¸

Capitolul 1. Gestiunea financiar˘ a ˆ a ıntreprinderii. Consideratii ¸ generale 16 firmei. ˆ al doilea rˆnd maximizarea valorii firmei presupune dezvoltarea In a acelor produse sau servicii de care consumatorul are nevoie, astfel ˆ at ıncˆ obiectivul privind maximizarea profitului va determina retehnologizarea unit˘¸ilor, reˆ at ınnoirea produselor ¸i crearea de noi locuri de munc˘. ˆ s a In concluzie de actiunile luate pentru a m˘ri profitul unei firme beneficiaz˘ ¸ a a ¸i societatea ˆ ˆ s ın ıntregul ei. Acesta este faptul pentru care o economie liber˘ de piata este mai prosper˘ decˆt sistemele economice socialiste sau a ¸˘ a a comuniste. Deoarece gestiunea financiar˘ joac˘ un rol crucial ˆ obtinerea a a ın ¸ prosperit˘¸ii unei firme, iar prosperitatea firmelor este absolut necesar˘ at a pentru a avea o economie s˘n˘toas˘, este foarte u¸or de observat rolul a a a s gestiunii financiare ¸i din punct de vedere social. s

Capitolul 2 ˆ Intreprinderea ¸i fluxurile sale s
2.1. Abordarea sistemic˘ a ˆ a ıntreprinderii
2.1.1. Definirea sistemelor
Teoria sistemelor a fost prima dat˘ aplicat˘ ˆ ¸tiint˘ ¸i inginerie. a a ın s ¸a s Aplicarea teoriei sistemelor ˆ economie a avut loc la sfˆr¸itul anilor 1950 ¸i ın as s a fost una din contributiile ¸colii cantitative. Abordarea sistemic˘ nu este ¸ s a o multime de linii de ghidare sau principii de conducere, ci o modalitate ¸ de gˆndire asupra ˆ a ıntreprinderii. Pentru a ˆ ¸elege mai bine cum ne ajut˘ ınt a abordarea sistemic˘ s˘ ˆ ¸elegem mai bine ˆ a a ınt ıntreprinderea trebuie prima dat˘ s˘ definim sistemul. a a Un sistem poate fi definit ca ¸i un ansamblu de elemente ˆ s ın interactiune ˆntre ele ˆnsele, dar egale ca dezvoltare ˆ mediu ¸i coordo¸ ı ı ın s nate ˆ functie de o finalitate. ˆ ın ¸ Intreprinderea privit˘ ca un sistem este a alc˘tuit˘ din: a a 1. variabile ˆ interactiune, ın ¸ 2. dintr-un proces de transformare, 3. dintr-un conduc˘tor a La nivelul variabilelor ˆ interactiune exist˘ patru categorii de ın ¸ a variabile: • variabile de intrare - acestea sunt date provenite din exteriorul sistemului necesare ¸i suficiente pentru ca acesta s˘ poat˘ functiona; s a a ¸ 17

Capitolul 2. ˆ Intreprinderea ¸i fluxurile sale s

18

• variabile de ie¸ire - sunt rezultate produse de functionarea sistemului s ¸ pentru exterior • variabile esentiale - sunt ie¸iri care constituie criterii de apreciere ¸ s a obiectivelor fixate.Ele reprezint˘ ratiunea de functionare a a ¸ ¸ ˆ ıntreprinderii. • variabile de actiune - ele corespund unor intr˘ri pe care se poate ¸ a lucra. Procesul de transformare contine capacit˘¸ile manageriale ¸i ¸ at s tehnologice ale ˆ ıntreprinderii care sunt puse ˆ functiune pentru a transın ¸ forma intr˘rile ˆ ie¸iri. a ın s Conduc˘torul are urm˘toarele atributii: a a ¸ • stabile¸te obiectivele ce trebuie realizate (variabilele de ie¸ire), s s • determin˘ ce intr˘ri (variabile de intrare ¸i de actiune) sunt necesare a a s ¸ pentru a obtine rezultatele, ¸ • fixeaz˘ actiunile ce trebuie ˆ a ¸ ıntreprinse pentru ca intr˘rile s˘ poat˘ a a a fi transformate ˆ ie¸irile programate, ın s • asigur˘ feedback-ul luˆnd m˘surile de corectie necesare atunci cˆnd a a a ¸ a ie¸irile nu corespund obiectivelor fixate initial. s ¸

2.1.2. Clasificarea sistemelor
Sistemele pot fi clasificate dup˘ mai multe criterii: complexitatea a lor, deschiderea sistemului spre exterior, adaptabilitatea ¸i determinarea s sistemului. Un sistem poate detine multiple st˘ri, fiecare stare putˆnd fi reperat˘ ¸ a a a de exemplu prin valorile de intrare ¸i valorile corespunz˘toare de ie¸ire. s a s ˆ plus num˘rul de st˘ri posibile poate fi mare, sistemul fiind complex, In a a dificil de cunoscut ¸i de controlat. Din acest punct de vedere sistemele s pot fi simple sau complexe. ˆ Intreprinderile sunt sisteme complexe. Sistemele pot fi ˆnchise sau deschise. Un sistem ˆ ı ınchis este un sistem care nu atrage nici un element din mediul extern. Un sistem este deschis dac˘ ˆ a ıntre el ¸i mediul ˆ s ınconjur˘tor exist˘ un schimb permanent de energie a a ˆ ¸i informatii. Intreprinderea este un sistem deschis - ˆ s ¸ ıntre ˆ ıntreprindere ¸i s mediul s˘u exterior exist˘ un permanent schimb de energie ¸i informatii. a a s ¸

19

2.2. Relatia ˆ ¸ ıntreprindere-mediu exprimat˘ prin fluxuri a

Adaptabilitatea sistemului este capacitatea unui sistem de a reactiona la schimb˘rile survenite ˆ mediul exterior. Din acest punct ¸ a ın de vedere sistemele pot fi adaptabile sau inadaptabile. ˆ Intreprinderea este un sistem adaptabil; ˆ conditiile actuale ale evolutiei mediului extern ın ¸ ¸ supravietuirea unei ˆ ¸ ıntreprinderi depinde de capacitatea ei de a se adapta schimb˘rilor survenite ˆ mediu. a ın Din punct de vedere al deciziei un sistem este determinat atunci cˆnd a poate repera toate st˘rile tuturor variabilelor.El este nedeterminat cˆnd a a nu poate fi cunoscut ˆ ˆ ın ıntregul s˘u. Un sistem determinat trebuie s˘ aib˘ a a a capacitatea de a cunoa¸te relatiile din interiorul s˘u dar ¸i de a prevedea s ¸ a s evolutia mediului cu certitudine ¸i de a controla ˆ totalitate rapoartele ¸ s ın de schimb. ˆ Intreprinderea este un sistem partial determinat. ¸

2.2. Relatia ˆ ¸ ıntreprindere-mediu exprimat˘ a prin fluxuri
Dup˘ cum am precizat anterior, ˆ a ıntreprinderea este un sistem deschis. Acest lucru ˆ ınseamn˘ c˘ ˆ a a ıntre ˆ ıntreprindere ¸i mediu exist˘ un permanent s a schimb de materiale, energie ¸i informatii. De fapt ˆ s ¸ ıntre ˆ ıntreprindere ¸i s mediul exterior, ca ¸i ˆ interiorul ˆ s ın ıntreprinderii au loc fluxuri. Aceste fluxuri pot fi de dou˘ feluri: a • reale, materiale; • financiare. Fluxurile reale, materiale sunt ˆ ¸ite ˆ sens invers de fluxuri finanınsot ın ciare ca o contraprestatie. Fluxurile se nasc ¸i se desf˘¸oar˘ ¸i ˆ interiorul ¸ s as a s ın ˆ ıntreprinderii. Fluxurile reale, materiale antreneaz˘ fluxuri monetare, dar a ¸i fluxuri financiare (fluxuri de creante-datorii). s ¸ La ˆ ınfiintare ˆ ¸ ıntreprinderea are nevoie de capital. ˆ acest moment In are loc primul flux material - de la asociati (actionari) c˘tre societatea ¸ ¸ a nou ˆ ınfiintat˘. Astfel se formeaz˘ capitalul social al ˆ ¸ a a ıntreprinderii. ˆ In contreprestatie, asociatii vor primii de la societate dividende, ca remuner¸ ¸ are a capitalului depus (acestea reprezint˘ fluxul financiar generat ˆ sens a ın invers). Dac˘ asociatii nu dispun de suficient capital pentru dezvoltarea a ¸ firmei, vor trebui s˘ apeleze la resurse ˆ a ımprumutate (credite bancare).

Capitolul 2. ˆ Intreprinderea ¸i fluxurile sale s

20

ˆ acest caz va avea loc un flux dinspre unitatea bancar˘ c˘tre firm˘ ¸i un In a a as flux financiar invers, dobˆnda pl˘tit˘ de firm˘ b˘ncii ca o contraprestatie a a a a a ¸ ˆ cazul ˆ care firma dispune de pentru capitalul b˘nesc pus la dispozitie. In a ¸ ın lichidit˘¸i neutilizate, le va depune ˆ banc˘. ˆ acest caz fluxul material at ın a In are loc dinspre firm˘, c˘tre banc˘ (depunerea banilor) iar fluxul financiar a a a se manifest˘ ˆ sens invers, de la banc˘ c˘tre firm˘ (plata dobˆnzii). a ın a a a a ˆ desf˘¸urarea activit˘¸ii lor, firmele intr˘ ˆ relatie cu numeroase In as at a ın ¸ alte firme, fie ˆ calitate de furnizori fie ˆ calitate de clienti. Atunci ın ın ¸ cˆnd ne referim la relatia cu furnizorii, fluxul material ˆ reprezint˘ a ¸ ıl a aprovizion˘rile de materii prime, materiale, m˘rfuri, sau servicii. Fluxul a a financiar care se manifest˘ ca o contraprestatie poate fi unul monetar a ¸ (atunci cˆnd plata furnizorilor se face pe loc) sau un flux de datorii (atunci a cˆnd aprovizion˘rile se realizeaz˘ pe credit comercial, plata urmˆnd s˘ se a a a a a realizeze ulterior). Si ˆ cazul relatiei firmei cu clientii s˘i se manifest˘ cele ¸ ın ¸ ¸ a a dou˘ tipuri de fluxuri. Fluxul material ˆ reprezint˘ livrarea produselor, a ıl a m˘rfurilor sau prestarea serviciilor c˘tre clienti, iar fluxul financiar ˆ poate a a ¸ ıl reprezenta ˆ ıncasarea contravalorii acestora sau na¸terea unei creante (ce s ¸ se va ˆ ıncasa ulterior). Fluxuri materiale ¸i financiare au loc ¸i ˆ s s ıntre ˆ ıntreprindere ¸i stat, s precum ¸i ˆ s ıntre ˆ ıntreprindere ¸i angajati s˘i. Fluxurile reale determin˘ s ¸ a a fluxuri financiare ca o contraprestatie. Fluxurile financiare cuprind flux¸ uri monetare ¸i fluxurile de creante-datorii generate de decalajul ˆ s ¸ ıntre momentul livr˘rii sau prest˘rii serviciului ¸i momentul pl˘¸ii contravala a s at orii acesteia. Fluxurile financiare sunt cunoscute valoric ˆ mod direct ın din documentele justificative ale operatiilor respective (bilete de banc˘, ¸ a cecuri, facturi, bonuri de livrare, etc.). Fluxurile pot fi interne sau externe.Cele externe sunt cele mai importante ˆ ıntreprinderea participˆnd nu numai ca agent economic dar ¸i ca a s subiect de drept, fluxurile avˆnd ¸i un continut juridic. Fluxurile interne a s ¸ sunt legate de transform˘ri, de exploatare, dar ¸i de natur˘ financiar˘. a s a a Cele de natur˘ financiar˘ privesc rezultatele activit˘¸ii ˆ a a at ıntreprinderii. Fluxul fundamental este excedentul brut de exploatare care reprezint˘ a diferenta dintre valoarea ad˘ugat˘ ¸i celelelte cheltuieli pl˘tibile gener¸ a a s a ate de activitatea de exploatare a firmei, la care se adun˘ subventiile de a ¸ exploatare. E.B.E.=V.A.-chelt.pl˘tib.expl.+ subventii a ¸

21

2.2. Relatia ˆ ¸ ıntreprindere-mediu exprimat˘ prin fluxuri a

Valoarea ad˘ugat˘ m˘soar˘ partea pe care o realizeaz˘ societatea ˆ vala a a a a ın orificarea bunurilor create, transformate sau distribuite. Ea constituie un instrument de m˘sur˘ a efortului ˆ a a ıntreprinderii, un model de apreciere a utiliz˘rii averii, masa de resurse care va servi la remunerarea diver¸ilor a s factori de productie. Valoarea ad˘ugat˘ st˘ la baza calculului unei taxe ¸ a a a pentru care statul se comport˘ ca un detin˘tor al unei p˘rti din potentialul a ¸ a a¸ ¸ ˆ ıntreprinderii dup˘ care prelev˘ o retinere proportional˘ cu efortul de a a ¸ ¸ a productie. Valoarea ad˘ugat˘ se calculeaz˘ sc˘zˆnd din cifra de afaceri ¸ a a a a a (totalul vˆnz˘rilor) consumurile externe a a V.A. = CA − CE Unde CA= cifra de afaceri, CE= consumuri externe. TVA colectat˘ = CA · tva% a TVA deductibil˘ = CE · tva% a TVA de plat˘ = (CA − CE) · tva% = V A · tva% a Din valoarea ad˘ugat˘ urmeaz˘ s˘ fie remunerati toti factorii care au a a a a ¸ ¸ contribuit la realizarea ei (salariatii-prin salarii, mijloacele fixe-amortiz˘ri, ¸ a asociatii- dividende, societatea-autofinantare). O alt˘ m˘rime care ex¸ ¸ a a prim˘ relatia ˆ a ¸ ıntreprinderii cu mediul, este ¸i rata de eficacitate economic˘ s a (REE) definit˘ de raportul: a REE = venituri de repartizat nevoia de venit

Veniturile de repartizat reprezint˘ de fapt valoarea ad˘ugat˘ iar nevoia a a a de venituri este dat˘ de necesitatea remuner˘rii tuturor factorilor ce au a a contribit la realizarea ei. Interesul pentru aceast˘ definire rezid˘ din fapa a tul c˘ rata astfel calculat˘ este independent˘ de modul de repartizare a a a a veniturilor. Fiecare ˆ ıntreprindere poate, ˆ ıntre anumite limite, s˘ adopte a un mod de ˆ artire a excedentului de venituri create care, ˆ functie ımp˘ ¸ ın ¸ de strategia sa, s˘ avantajeze unul sau altul din factorii de productie. O a ¸ ˆ ıntreprindere poate fi judecat˘ ca fiind ”foarte productiv˘” dac˘ veniturile a a a de repartizat cresc mai rapid decˆt nevoia de venit a factorilor angajati, a ¸ dar ˆ acela¸i timp ”o fac rentabil˘” dac˘ acest venit este utilizat pentru ın s a a a favoriza investitiile sau salariatii. ¸ ¸

Capitolul 2. ˆ Intreprinderea ¸i fluxurile sale s

22

O exprimare suficient de bun˘ o d˘ indicele de acoperire (ia) care se a a calculeaz˘ prin raportarea variatiei relative a veniturilor de repartizat la a ¸ variatia relativ˘ a nevoii de venit. ¸ a Ia =
V R1 −V R0 V R0 N V1 −N V0 N V0

Indicele de acoperire este un indicator cu putere de exprimare a dinamicii echilibrului, m˘surˆnd r˘spunsul comportamentului unui element a a a dependent, unei variabile dependente fat˘ de variabila independent˘. ¸a a Prin multimea valorilor ce le poate lua, el devine un mijloc puternic de ¸ influentare a deciziilor de echilibrare cˆnd nevoile cresc: ¸ a • valori subunitare, cuprinse ˆ ıntre 0 ¸i 1 exprim˘ o stare s a subproportional˘, de nedorit, deoarece gradul de acoperire este sub¸ a unitar (nevoile de venit cresc mai repede decˆt veniturile de repara tizat); • valoarea 1 exprim˘ o evolutie progresiv˘ a veniturilor de repartizat a ¸ a ˆ raport cu nevoile, o subacoperire a necesit˘¸ilor de fonduri; ın at • valoarea 0 exprim˘ venituri de repartizat nevariabile la o variatie a a ¸ nevoilor de venit cu implicatii negative asupra echilibrului; ¸ • valori negative pot ap˘rea atunci cˆnd veniturile de repartizat scad a a ˆ timp ce nevoile cresc, aspect cu implicatii profunde asupra echiliın ¸ brului.

Capitolul 3 Capitalul ˆ ıntreprinderii. Surse de finantare ¸
3.1. Notiuni generale ¸ ˆ ıntreprinderii privind capitalul

Capitalul unei ˆ ıntreprinderi poate fi abordat ¸i tratat din mai multe s puncte de vedere. ˆ primul rˆnd capitalul poate fi definit ca fiind acea In a categorie economic˘ exprimat˘ sub form˘ de bani sau bunuri destinate a a a desf˘¸ur˘rii activit˘¸ilor economice, ˆ urma c˘rora se obtin alte bunuri as a at ın a ¸ ¸i servicii, cu scopul de a obtine profit. Conform definitiilor date ˆ mans ¸ ¸ ın ualele de contabilitate, capitalurile reprezint˘ componente ale Pasivului a destinate s˘ finanteze de o manier˘ durabil˘ Activul. a ¸ a a Mai ˆ alnim notiunile de capital social, capital propriu, capital ıntˆ ¸ ˆ ımprumutat, capital permanent ¸i capital de lucru (fond de rulment). s Capitalul social reprezint˘ totalitatea sumelor puse la dispozitia a ¸ firmei ˆ mod permanent ¸i definitiv, de c˘tre proprietarii ei (asociati ın s a ¸ sau actionari). Ca m˘rime acesta este format din sumele subscrise ¸i ¸ a s v˘rsate la ˆ a ınfiintarea firmei de c˘tre proprietari, precum ¸i din sumele ¸ a s reprezentˆnd major˘rile ulterioare de capital. El este neexigibil, nu se a a pune problema ramburs˘rii lui. Capitalul social este egal cu valoarea a nominal˘ a actiunilor sau p˘rtilor sociale, respectiv cu valoarea aportului, a ¸ a¸ ˆ numerar (ˆ bani) sau ˆ natur˘ (ˆ bunuri), a rezervelor ˆ ın ın ın a ın ıncorporate ¸i s a profitului repartizat pentru majorarea capitalului. M˘rimea lui minim˘ a a este reglementat˘ de lege. a 23

Capitolul 3. Capitalul ˆ ıntreprinderii. Surse de finantare ¸

24

Capitalul propriu reprezint˘ acea parte a capitalului care nu este a exigibil˘. El cuprinde pe lˆng˘ capitalul social ¸i rezervele constituite, a a a s provizioanele reglementate, precum ¸i rezultatul exercitiului. Capitalurile s ¸ proprii pot avea valoare negativ˘ atunci cˆnd societatea ˆ a a ınregistreaz˘ o a pierdere care nu este acoperit˘ pe baza capitalului social ¸i a rezervelor. a s Capitalurile proprii negative reprezint˘ un puternic factor de fragilitate a al ˆ ıntreprinderii, ¸i, ˆ situatia ˆ care nu sunt luate m˘suri pentru echilis ın ¸ ın a brarea lor, pot indica o situatie prefalimentar˘. ¸ a Capitalul ˆ ımprumutat reprezint˘ acele sume de bani provenite din a ˆmprumuturile pe termen lung (cu durata de rambursare de peste un an). ı Ele pot proveni din ˆ ımprumuturi din emisiunea de obligatiuni, credite pe ¸ termen mediu ¸i lung, leasinguri financiare, ¸i din alte surse de finantare s s ¸ stabile. Capitalul permanent reprezint˘ acele sume de bani aflate la a dispozitia societ˘¸ii pe termen de cel putin un an. El este alc˘tuit din ¸ at ¸ a capitalul propriu ¸i capitalul ˆ s ımprumutat. Capitalul de lucru reprezint˘ acea parte a capitalului permanent a care nu este imobilizat˘, care nu a fost folosit˘ pentru procurarea unor aca a tive stabile ¸i care va fi folosit˘, ”rulat˘”ˆ ciclul de exploatare. Acest caps a a ın ital este cunoscut sub denumirea de fond de rulment (working capital) ¸i reprezint˘ excedentul capitalului permanent peste activele imobilizate s a nete.

3.2. Modalit˘¸i de finantare a capitalului at ¸
3.2.1. Surse de procurare a capitalului
Atunci cˆnd o ˆ a ıntreprindere se ˆ ınfiinteaz˘ sau are loc expansiunea, ¸ a dezvoltarea unei ˆ ıntreprinderi existente, ea are nevoie de capital.Sursele de procurare a capitalului sunt interne ¸i externe. s Sursele interne - difer˘ dac˘ ne referim la ˆ a a ınfiintarea unei ¸ ˆ ıntreprinderi sau la dezvoltarea uneia existente. La ˆ ınfiintare de asemenea sursele difer˘ ˆ functie de: ¸ a ın ¸ 1. natura propriet˘¸ii: at • public˘ a • privat˘ a

25

3.2. Modalit˘¸i de finantare a capitalului at ¸ 2. forma de organizare a ˆ ıntreprinderii: • societate ˆ nume colectiv ın • societate ˆ comandit˘ simpl˘ ın a a • societate ˆ comandit˘ pe actiuni ın a ¸ • societate pe actiuni ¸ • societate cu r˘spundere limitat˘ a a 3. sursa: • intern˘, national˘ a ¸ a • extern˘ ¸˘rii a ta

La ˆ ınfiintare, o ˆ ¸ ıntreprindere se formeaz˘ prin aportul de capital sau capa ital subscris ˆ functie de forma sa juridic˘. O regie autonom˘ a statului ın ¸ a a (societate public˘), are capitalul statului. Una comercial˘ poate avea capa a ital mixt: de stat sau particular sau mixt ˆ sensul capitalului autohton ın ¸i cel str˘in. s a La ˆ ıntreprinderile ˆ functiune sursele pot fi: ın ¸ • proprii • externe Sursele proprii pot fi la rˆndul lor surse proprii interne ¸i surse proa s prii externe. Sursele proprii interne se refer˘ la acea parte din profitul a firmei care este l˘sat˘ la dispozitia ei pentru dezvoltare (autofinantarea) a a ¸ ¸ Dac˘ investitiile aduc un venit net superior costului atragerii capitalului a ¸ atunci actionarii au satisfactia oportunit˘¸ii renunt˘rii la o parte din div¸ ¸ at ¸a idend ˆ folosul dezvolt˘rii ˆ ın a ıntreprinderii. Orice cre¸tere a acumul˘rilor s a trebuie ˆ ¸it˘ de precizarea profitabilit˘¸ii pe care o ofer˘ investitia reınsot a at a ¸ spectiv˘ ¸i prin prisma recuper˘rii acesteia. Sursa intern˘ o reprezint˘ a s a a a volumul brut al numerarului generat de operatiile ˆ ¸ ıntreprinderii ¸i ˆ care s ın cash-flowul este de o important˘ foarte mare. Tot sursa intern˘ este ¸i ¸a a s vˆnzarea unor active fixe sau a unor stocuri peste valoarea lor contabil˘. a a Sursele proprii externe se refer˘ la asocieri, emiterea de noi a actiuni, sau alte forme de m˘rire a capitalului social. Caracterul ”pro¸ a priu” al sursei rezult˘ din faptul c˘ aceste sume nu trebuie rambursate. a a

Capitolul 3. Capitalul ˆ ıntreprinderii. Surse de finantare ¸

26

Ele sunt ”externe” deoarece reprezint˘ o intrare de numerar din exteriorul a societ˘¸ii. at Sursele externe se refer˘ la surse ˆ a ımprumutate. Acestea pot fi: • creditele bancare pe termen mediu ¸i lung; s •ˆ ımprumutul obligatar; • leasingul (credit-bail)

3.2.2. Sursele proprii
Sursele proprii interne. Autofinantarea ¸ Autofinantarea poate fi definit˘ ca fiind surplusul monetar dega¸ a jat de ˆ ıntreprindere din activitatea sa ¸i folosit pentru finantarea dezs ¸ volt˘rii sale ulterioare. Autofinantarea este cea mai r˘spˆndit˘ form˘ de a ¸ a a a a finantare. Toate firmele folosesc aceast˘ form˘ de finantare, ˆ ¸ a a ¸ ıntr-o m˘sur˘ a a mai mic˘ sau mai mare. Putem spune c˘ autofinantarea reprezint˘ pivotul a a ¸ a finant˘rii firmelor ¸i, pentru unele dintre ele, sursa exclusiv˘ a finant˘rii ˆ ¸a s a ¸a ın fazele decisive ale dezvolt˘rii. ˆ sustinerea acestor afirmatii pot fi aduse a In ¸ ¸ urm˘toarele argumente: a • constituie un mijloc sigur de finantare; ¸ • o surs˘ independent˘ ¸i stabil˘ de fonduri; a as a • reprezint˘ elementul ˆ baza c˘ruia finantarea extern˘ va putea fi a ın a ¸ a solicitat˘ ¸i obtinut˘ de c˘tre ˆ as ¸ a a ıntreprindere; • creeaz˘ capacitatea de rambursare a ˆ a ımprumuturilor firmei ¸i d˘ o s a m˘sur˘ a riscului pe care ¸i-l asum˘ institutiile financiare care au a a s a ¸ creditat firma. Faptul c˘ autofinantarea reprezint˘ o surs˘ independent˘ de fonduri a ¸ a a a conduce la stabilirea unei leg˘turi ˆ a ıntre autofinantare ¸i autonomia fi¸ s nanciar˘ a ˆ a ıntreprinderii. De fapt, autofinantarea fiind obtinut˘ ˆ ¸ ¸ a ın urma activit˘¸ii desf˘¸urate de ˆ at as ıntreprindere, apare ca singura garantie ¸ pentru autonomie ¸i stabilitate financiar˘. Si celelalte surse proprii s a ¸ (cre¸terile de capital social) asigur˘ autonomia societ˘¸ii, dar este foarte s a at putin probabil c˘ o ˆ ¸ a ıntreprindere care prezint˘ o autofinantare insuficient˘ a ¸ a

27

3.2. Modalit˘¸i de finantare a capitalului at ¸

va reu¸i s˘ obtin˘ capital suplimentar de la actionarii existenti sau s˘ s a ¸ a ¸ ¸ a atrag˘ alti actionari (asociati). Referindu-ne la leg˘tura care exist˘ ˆ a ¸ ¸ ¸ a a ıntre autofinantare ¸i posibilitatea de obtinere a unor finant˘ri externe (ˆ prin¸ s ¸ ¸a ın cipal credite bancare pe termen mediu ¸i lung), putem afirma c˘ indicas a torul fundamental luat ˆ considerare de institutiile de credit atunci cˆnd ın ¸ a analizeaz˘ capacitatea de rambursare a creditelor este raportul dintre daa toriile pe termen mediu ¸i lung ¸i m˘rimea autofinant˘rii. ˆ s s a ¸a Intreprinderile pentru care acest indicator este mai mic de 2 (aceasta ˆ ınsemnˆnd c˘ pe a a baza autofinant˘rii ˆsi pot rambursa integral datoriile pe termen mediu ¸i ¸a ı¸ s lung ˆ mai putin de doi ani) dispun de o capacitate bun˘ de rambursare ın ¸ a a creditelor ¸i sunt ˆ m˘sur˘ s˘ solicite (¸i s˘ primeasc˘) noi credite f˘r˘ s ın a a a s a a aa ˆ s˘-¸i pun˘ ˆ pericol autonomia ¸i solvabilitatea. Intreprinderile pentru as a ın s care acest indicator este peste 3, au o capacitate slab˘ de rambursare a a datoriilor, afectˆnd posibilitatea lor de a contracta noi credite. a Autofinantarea are dou˘ componente: autofinantarea de mentinere ¸ a ¸ ¸ ¸i autofinantarea net˘ (sau de cre¸tere). Autofinantarea de mentinere s ¸ a s ¸ ¸ corespunde resurselor necesare pentru reconstituirea capitalurilor angajate ˆ mod permanent ˆn activitatea firmei (respectiv pentru reˆ ın ı ınnoirea mijloacelor de productie ¸i acoperirea riscurilor de exploatare). Aceast˘ parte ¸ s a a autofinant˘rii se constituie ˆ principal din amortiz˘ri ¸i provizioane ¸a ın a s . Autofinantarea net˘ (de cre¸tere) reprezint˘ acea parte din ¸ a s a autofinantarea brut˘ din care se formeaz˘ sursele proprii ale ˆ ¸ a a ıntreprinderii peste necesarul cerut de refacerea capitalurilor investite, avˆnd ca efect o a cre¸tere a patrimoniului. Autofinantarea net˘ se constituie ˆ principal s ¸ a ın din profitul net repartizat pentru dezvoltare, adic˘ profitul care r˘mˆne a a a dup˘ distribuirea dividendelor. a ˆ ceea ce prive¸te costul autofinant˘rii, ar p˘rea la o prim˘ vedere In s ¸a a a c˘ autofinantarea este gratuit˘. Dar nu este a¸a. Autofinantarea este cona ¸ a s ¸ stituit˘ ˆ principal din profitul net reinvestit. Deci costul autofinant˘rii a ın ¸a este costul profitului reinvestit. Dac˘ profitul este reinvestit, ˆ a ınseamn˘ c˘ a a asociatii vor renunta la o parte din dividende. ˆ acest fel costul acestui ¸ ¸ In profit este de fapt suma pe care proprietarii o a¸teapt˘ ca plat˘ pentru s a a capitalul l˘sat la dispozitia firmei. Dac˘ actionarii, asociatii retrag profitul a ¸ a ¸ ¸ firmei sub form˘ de dividende, ei ar putea s˘ investeasc˘ banii respectivi a a a ˆ actiuni ale altor societ˘¸i, obligatiuni sau, pur ¸i simplu, s˘ ˆ depun˘ ın ¸ at ¸ s a ıi a la o banc˘. ˆ a Intreprinderea trebuie s˘ asigure pentru profitul reinvestit un a cˆ¸tig cel putin egal cu cˆ¸tigul pe care ˆ pot obtine actionarii folosind as ¸ as ıl ¸ ¸ ˆ alt mod banii (cel putin egal cu dobˆnda practicat˘ de b˘nci pentru ın ¸ a a a

Capitolul 3. Capitalul ˆ ıntreprinderii. Surse de finantare ¸ depozitele b˘ne¸ti). a s Sursele proprii externe

28

Principala surs˘ proprie extern˘ de finantare o reprezint˘ asocierile a a ¸ a la capitalul social. ˆ functie de natura ˆ In ¸ ıntreprinderii acestea pot fi: • participarea cu p˘rti sociale ˆ a¸ ıntr-o societate cu r˘spundere limitat˘, a a societate ˆ nume colectiv sau ˆ comandit˘ simpl˘; ın ın a a • participarea cu actiuni ˆ ¸ ıntr-o societate pe actiuni sau ˆ comandit˘ ¸ ın a pe actiuni. ¸ Cre¸terea de capital se realizeaz˘ la societ˘¸ile pe actiuni prin emis a at ¸ siunea de noi actiuni. Actiunea este un titlu reprezentˆnd cantitatea ¸ ¸ a de participare la capitalul unei societ˘¸i, conferind detin˘torului s˘u calat ¸ a a itatea de actionar ¸i avˆnd dreptul la o parte proportional˘ din benefi¸ s a ¸ a ciu ˆ functie de activele sociale. Veniturile cuvenite sunt variabile ˆ ın ¸ ın functie de beneficiul exercitiului. Acestea sunt dividendele. Emisiunea ¸ ¸ actiunilor se realizeaz˘ la un pret de emisiune cuprins ˆ ¸ a ¸ ıntre cursul bursier al actiunii ¸i valoarea nominal˘. Operatia produce o cre¸tere a disponi¸ s a ¸ s bilit˘¸ilor (a activului) concomitent cu o cre¸tere a capitalurilor (a paat s sivului). Plasarea pretului de emisiune ˆ ¸ ıntre valoarea nominal˘ ¸i cura s sul bursier al titlului este legat˘, pe de o parte, de necesitatea ˆ a ıncas˘rii a de c˘tre ˆ a ıntreprindere cel putin a sumelor care s˘ acopere drepturile de ¸ a proprietate conferite cump˘r˘torilor, iar pe de alt˘ parte, de a atrage aa a potentialii investitori, care vor putea cump˘ra actiunile sub pretul lor ¸ a ¸ ¸ bursier. Protectia vechilor actionari este asigurat˘ prin detinerea de c˘tre ¸ ¸ a ¸ a ace¸tia a drepturilor preferentiale de subscriere (DS) care se ata¸eaz˘ tis ¸ s a tlurilor. Drepturile de subscriere sunt valori negociabile ˆ burs˘. Subın a scriptorii noilor actiuni pot fi atˆt vechii actionari, care utilizeaz˘ drep¸ a ¸ a turile lor, cˆt ¸i noi actionari, cu conditia ca ace¸tia s˘ cumpere drepturile a s ¸ ¸ s a preferentiale de subscriere la nivelul parit˘¸ii necesare. Aceste actiuni ¸ at ¸ poart˘ denumirea de actiuni comune. a ¸ Finantarea obiectivelor de investitii printr-o nou˘ emisiune de actiuni ¸ ¸ a ¸ comune prezint˘ anumite avantaje cum ar fi: a • nu oblig˘ firma la pl˘¸i periodice fixe; a at

29

3.2. Modalit˘¸i de finantare a capitalului at ¸ • ofer˘ posibilitatea unei finant˘ri viitoare prin ˆ a ¸a ındatorare, f˘r˘ costuri aa foarte mari (avˆnd un capital majorat va putea obtine credite ˆ a ¸ ın conditii mai avantajoase); ¸ • protejeaz˘ trezoreria firmei prin faptul c˘, ˆ general, actiunile coa a ın ¸ mune nu au maturitate.

Totodat˘, finantarea prin emiterea de actiuni prezint˘ ¸i anumite a ¸ ¸ a s dezavantaje: • nou˘ emisiune de actiuni poate induce un efect de dilutie a controlua ¸ ¸ lui ˆ firm˘ detinut de fiecare actionar ˆ parte (ˆ cazul coopt˘rii ın a ¸ ¸ ın ın a unor noi actionari); ¸ • dividendele viitoare obtenabile dup˘ noua emisiune se vor ˆ artii a ımp˘ ¸ ˆ ıntre mai multi actionari; ¸ ¸ • noua emisiune de actiuni determin˘ o sc˘dere a cursului bursier; ¸ a a • pierderea economiilor fiscale determinate de deductibilitatea dobˆnzii din profitul impozabil (dividendele pl˘tite pentru actiunile a a ¸ detinute nu se scad din profitul impozabil, pe cˆnd dobˆnzile la ¸ a a credite da). ˆ categoria titlurilor financiare care pot fi emise pentru finantarea In ¸ proiectelor de investitii ale firmei se includ ¸i actiunile preferentiale. ¸ s ¸ ¸ Aceste actiuni reprezint˘ o form˘ de finantare ”hibrid˘”. Ele reprezint˘ ¸ a a ¸ a a un hibrid deoarece prezint˘ atˆt caracteristici specifice obligatiunilor, cˆt a a ¸ a ¸i caracteristici specifice actiunilor comune. La fel ca ¸i obligatiunile, s ¸ s ¸ actiunile preferentiale au o valoare nominal˘ ¸i o valoare fix˘ a remuner˘rii ¸ ¸ as a a lor, care va trebui s˘ fie realizat˘ ˆ a a ınainte de a fi pl˘tite dividendele pentru a actiunile comune. Similar cu actiunile comune au faptul c˘ remunerarea ¸ ¸ a lor este tot sub form˘ de dividende din profit, iar, dac˘ acesta nu este a a realizat, ele pot s˘ nu fie pl˘tite, f˘r˘ ca firma s˘ intre ˆ stare de faliment a a aa a ın (ca ˆ cazul ˆ care nu sunt pl˘tite dobˆnzile la obligatiuni). De asemenea ın ın a a ¸ actiunile preferentiale, la fel ca ¸i cele comune, nu prezint˘ maturitate. ¸ ¸ s a

Capitolul 3. Capitalul ˆ ıntreprinderii. Surse de finantare ¸

30

3.2.3. Sursele externe (ˆ ımprumutate)
Creditele bancare pe termen mediu ¸i lung s Cea mai r˘spˆndit˘ surs˘ extern˘ de finantare a ˆ a a a a a ¸ ıntreprinderilor o reprezint˘ creditele bancare pe termen mediu ¸i lung. Aceast˘ modalitate a s a de finantare este accesibil˘ tuturor ˆ ¸ a ıntreprinderilor, indiferent de forma de organizare ( societ˘¸i pe actiuni sau p˘rti sociale). at ¸ a¸ Creditul bancar poate fi definit ca fiind acea sum˘ de bani a avansat˘ de c˘tre o societate bancar˘ sau o institutie financiar˘ de credit a a a ¸ a unui agent economic persoan˘ fizic˘ sau juridic˘ ˆ schimbul promisiunii a a a ın de rambursare a acestei sume la scadent˘ ¸i pl˘¸ii unei dobˆnzi. Termenul ¸a s at a mediu sau lung presupune c˘ aceste credite nu vor trebui s˘ fie rambursate a a ˆ ıntr-o perioad˘ mai mic˘ de un an. Aceste credite pe termen mediu ¸i lung a a s sunt folosite pentru a finanta nevoi pe termen lung (active imobilizate), ¸ sau nevoi ce trebuie ˆ permanent˘ reˆ ın ¸a ınnoite. Creditele bancare prezint˘ cˆteva avantaje fat˘ de celelalte surse de a a ¸a finantare a ˆ ¸ ıntreprinderilor: • dobˆnda pl˘tit˘ pentru sumele de bani ˆ a a a ımprumutate este deductibil˘ a fiscal (ˆ anumite limite impuse de Codul Fiscal); ın • creditorii percep o plat˘ fix˘ pentru capitalul pus la dispozitia a a ¸ ˆ ıntreprinderii de c˘tre ei, astfel ˆ at asociatii sau actionarii nu sunt a ıncˆ ¸ ¸ nevoiti s˘-¸i ˆ ¸ a s ımpart˘ cˆ¸tigul lor (ˆ cazul ˆ care firma realizeaz˘ a as ın ın a profit); • nu se diminueaz˘ controlul detinut ˆ firm˘ de c˘tre asociati (este a ¸ ın a a ¸ un capital pasiv); • pot fi obtinute ¸i de alte societ˘¸i, nu doar de cele pe actiuni (cum ¸ s at ¸ este cazul finant˘rii prin emitere de actiuni sau ˆ ¸a ¸ ımprumuturilor obligatare). Dar creditele bancare au ¸i cˆteva dezavantaje: s a • trebuie rambursate la scadent˘, ¸i dobˆnda trebuie pl˘tit˘ indifer¸a s a a a ent de rezultatele firmei, astfel ˆ at, dac˘ firma nu are lichidit˘¸i ıncˆ a at va pierde bunurile cu care a garantat ˆ ımprumutul sau chiar va falimenta;

31

3.2. Modalit˘¸i de finantare a capitalului at ¸ • chiar dac˘ perspectivele unei firme sunt bune, s-ar putea ca b˘ncile a a s˘ nu accepte amˆnarea ramburs˘rii creditului pˆn˘ ˆ perioada ˆ a a a a a ın ın care firma va obtine profit; ¸ • procedura de obtinere a creditelor este de multe ori anevoioas˘ ¸i ¸ a s descurajant˘ pentru multe firme; a •ˆ ımprumuturile dau incertitudine asupra dreptului de proprietate privind bunurile firmei ˆ cazul unor e¸ecuri. ın s

Costul acestei surse de finantare o reprezint˘ dobˆnda pl˘tit˘ pen¸ a a a a tru sumele de bani ˆ ımprumutate. Acest cost depinde de nivelul dobˆnzii a practicate de finantator, de procentul de deductibilitate al cheltuielilor cu ¸ dobˆnda la calculul impozitului pe profit, precum ¸i de procentul impozia s tului pe profit. Costulcreditului = D − D%impoz.prof it Unde: D = dobˆnda Astfel de exemplu contractarea unui credit cu o a dobˆnd˘ de 10% reprezint˘ ˆ acest fel o cheltuial˘ de 8,4% pentru firm˘ a a a ın a a (10% - 1,6% = 8,4%). Acest calcul este aplicabil doar ˆ ıntreprinderilor care nu se ˆ ıncadreaz˘ ˆ categoria microˆ a ın ıntreprinderilor ¸i care realizeaz˘ s a profit. ˆ Imprumutul obligatar ˆ Imprumutul obligatar reprezint˘ o form˘ deosebit˘ a creditului pe a a a termen lung care const˘ ˆn emisiunea ¸i vˆnzarea public˘ a obligatiunilor. aı s a a ¸ Obligatiunea este un titlu de creant˘ reprezentat printr-o plat˘ pe ¸ ¸a a termen lung din partea ˆntreprinderii emitente. Obligatiunea este ramı ¸ bursabil˘. Obligatiunea confer˘ dreptul la un venit fix, independent de a ¸ a rezultatele firmei. Dobˆnd˘ este trecut˘ sub titlu. De obicei obligatiunile a a a ¸ sunt emise de societ˘¸ile cu actiuni putine. Obligatiunile nu confer˘ at ¸ ¸ ¸ a detin˘torilor nici o putere de decizie ˆ societatea respectiv˘ ¸i nu per¸ a ın a s mite acestora s˘ beneficieze de cre¸terea societ˘¸ii, a¸a cum se ˆ ampl˘ a s at s ıntˆ a ˆ cazul actiunilor. Pornind de la aceste caracteristici ale obligatiunilor ın ¸ ¸ putem s˘ deducem principalele avantaje ¸i dezavantaje ale lor. Dintre a s avantaje am putea remarca: • costul datoriilor este limitat ˆ principiu la plata dobˆnzilor, dac˘ ın a a se emit obligatiuni cu dobˆnd˘ fix˘; ¸ a a a

Capitolul 3. Capitalul ˆ ıntreprinderii. Surse de finantare ¸ • se evit˘ dilutia puterii ˆ firm˘; a ¸ ın a • se obtin avantaje fiscale din deductibilitatea dobˆnzii. ¸ a Dezavantajele sunt urm˘toarele: a

32

• pl˘¸ile la scadente fixe implicate de plata dobˆnzilor afecteaz˘ treat ¸ a a zoreria firmei; • dobˆnzile sunt cheltuieli fixe care pot afecta m˘rimea profitului; a a • emisiunea de obligatiuni majoreaz˘ costul datoriilor determinˆnd ¸ a a astfel sc˘derea autonomiei financiare ¸i inducˆnd astfel cre¸terea a s a s riscului de faliment. Pentru un investitor, detinerea de obligatiuni garanteaz˘ cˆ¸tiguri ¸ ¸ a as stabile ¸i putin riscante precum ¸i prioritate absolut˘ asupra activelor s ¸ s a firmei ˆ caz de lichidare. Ace¸tia ˆ a nu au drept de vot, pot ˆ ın s ıns˘ ınregistra cˆ¸tiguri mici ˆ cazul obligatiunilor cu dobˆnzi fixe. Costul acestei surse as ın ¸ a de finantare o reprezint˘ dobˆnda pl˘tit˘, a c˘rei m˘rime este legat˘ di¸ a a a a a a a rect de rata dobˆnzii ˆ a ımprumutului ¸i se pl˘te¸te ˆ fiecare an la o dat˘ s a s ın a stabilit˘, pe baza unui cupon deta¸abil din corpul obligatiunii. a s ¸ Leasingul (credit-bail-ul) Leasingul reprezint˘ o form˘ de finantare care are caracteristici coa a ¸ mune atˆt contractelor de ˆ a ınchiriere ¸i contractelor de creditare bancar˘ s a ˆ cazul leasingului, o cˆt ¸i contractelor de cump˘rare cu plata ˆ rate. In a s a ın institutie financiar˘ sau o banc˘ de credit pe termen lung achizitioneaz˘ ¸ a a ¸ a un bun ales de ˆ ıntreprinderea care dore¸te s˘ investeasc˘ ¸i ˆ ofer˘ acess a a s ıl a teia prin intermediul unui contract. Astfel investitorul nu obtine un ¸ credit propriu-zis, dar evit˘ s˘ avanseze suma necesitat˘ de achizitionarea a a a ¸ bunului. Leasingul poate fi ˆ alnit ˆ principal ˆ trei forme diferite: ıntˆ ın ın 1. Leasingul financiar 2. Leasingul operational ¸ 3. Leaseback-ul

33

3.2. Modalit˘¸i de finantare a capitalului at ¸

Leasingul financiar este operatia prin care o parte, denumit˘ loca¸ a tor, transmite celeilalte p˘rti denumite utilizator, contra unei pl˘¸i peria¸ at odice, denumit˘ rat˘ de leasing, dreptul de proprietate ¸i folosint˘ al unui a a s ¸a bun al c˘rui proprietar este. ˆ acest caz utilizatorul devine proprietarul a In bunului. El trebuie s˘ pl˘teasc˘ societ˘¸ii de leasing o redevent˘ lunar˘ a a a at ¸a a care cuprinde cota parte din valoarea de intrare a bunului ¸i dobˆnda de s a leasing. Cheltuiala cu dobˆnda este o cheltuial˘ deductibil˘ din punct de a a a vedere fiscal. Aceast˘ form˘ de leasing este cea care prezint˘ cele mai a a a multe similarit˘¸i cu contractul de credit. at Leasingul operational presupune cump˘rarea bunului de c˘tre so¸ a a cietatea de leasing ¸i ˆnchirierea lui societ˘¸ii beneficiare. Bunul r˘mˆne s ı at a a pˆn˘ la sfˆr¸itul contractului ˆ proprietatea societ˘¸ii de leasing. Utilizaa a as ın at torul pl˘te¸te o redevent˘ lunar˘ (care va acoperi cheltuielile cu amortia s ¸a a zarea bunului ¸i va asigura un beneficiu societ˘¸ii de leasing) ca o ”chirie” s at pentru dreptul de a folosi bunul. La sfˆr¸itul contractului de leasing, el as va putea opta pentru achizitionarea bunului la valoarea r˘mas˘. ¸ a a Leasback-ul este o form˘ mai special˘ de leasing. ˆ acest caz o a a In firm˘ care are ˆ proprietate active stabile (cl˘diri, ma¸ini, utilaje, sau a ın a s altele), le va vinde societ˘¸ii de leasing pentru a obtine lichidit˘¸i, ¸i ˆ at ¸ at s ın acela¸i timp ˆ s ıncheie un contract de leasing pentru a le achizitiona ˆ ¸ ınapoi. Leasback-ul reprezint˘ o alternativ˘ a creditului ipotecar. a a

3.2.4. Alegerea structurii financiare optime a capitalului
Alegerea uneia sau alteia din modalit˘¸ile de finantare pe care o at ¸ ˆ ıntreprindere le are la dispozitie va avea influent˘ asupra structurii finan¸ ¸a ciare a capitalului acesteia. Structura financiar˘ reprezint˘ configuratia a a ¸ pasivului din bilant, combinarea diferitelor surse de finantare a activului. ¸ ¸ ˆ general problema structurii financiare este abordat˘ pe baza unei deIn a limit˘ri globale ˆ a ıntre ansanblul datoriilor (D) ¸i capitalurile proprii (S). s Rata D/S este un indicator sintetic care exprim˘ raportul dintre fondurile a ˆ ımprumutate ¸i fondurile proprii. ˆ aceste conditii problema structurii s In ¸ financiare se reduce la alegerea combinatiei datorii/capitaluri proprii cea ¸ mai avantajoas˘ pentru ˆntreprindere. a ı Teoriile clasice privind structura financiar˘ a firmei precizau faptul a c˘ structura financiar˘ optim˘ este aceea care corespunde unei combin˘ri a a a a a resurselor astfel ˆ at s˘ fie minimizat costul capitalului. Atunci cˆnd se ıncˆ a a

Capitolul 3. Capitalul ˆ ıntreprinderii. Surse de finantare ¸

34

discut˘ despre alegerea unei structuri financiare pentru o firm˘ ˆ ansama a ın blu sau pentru un proiect individual al acesteia, ˆ primul rˆnd se ”invenın a tariaz˘” potentialele surse de capital la care firma are acces, ajungˆndu-se a ¸ a apoi invariabil la problema costurilor implicate de fiecare surs˘ ˆ parte. a ın Scopul urm˘rit de managementul unei ˆ a ıntreprinderi ˆ general este identifiın carea acelor surse de finantare u¸or accesibile ¸i cˆt mai putin costisitoare, ¸ s s a ¸ astfel ˆ at s˘ se tind˘ c˘tre un cost mediu ponderat al capitalului cˆt mai ıncˆ a a a a mic, cu un impact favorabil asupra valorii firmei. Teoriile privind structura financiar˘ a capitalului au fost fundamena tal schimbate ˆ ıncepˆnd cu anul 1958, cˆnd profesorii Franco Modigliani ¸i a a s Merton Miller au publicat ceea ce a fost denumit ”cel mai important articol financiar scris vreodat˘” .Cei doi mari profesori au fost rencompensati a ¸ cu Premiul Nobel pentru activitatea lor. Teoria Modigliani-Miller demonstreaz˘, sub retinerea unui set restrictiv de presupozitii, c˘, cosa ¸ ¸ a tul capitalului ¸i valoarea ˆntreprinderii sunt independente de structura sa s ı financiar˘. Astfel ei afirm˘ c˘, costul capitalului ar r˘mˆne relativ cona a a a a stant, chiar dac˘ ˆ a ıntreprinderea beneficiind de o diminuare a ratei dobˆnzii a adopt˘ o politic˘ de ˆ a a ındatorare, ˆ ıntrucˆt ˆ contrapartid˘ costul capia ın a talurilor proprii va cre¸te datorit˘ riscului indus de noile ˆ s a ımprumuturi. Teoria porne¸te avˆnd la baz˘ cˆteva presupozitii: s a a a ¸ • nu exist˘ costuri de intermediere a ˆ a ımprumuturilor; • persoanele juridice pot lua ˆ ımprumuturi ˆ acelea¸i conditii ca ¸i ın s ¸ s persoanele fizice; • creditele sunt neriscante, indiferent de volumul lor; • m˘rimea profitului din exploatare nu influenteaz˘ capacitatea de a ¸ a ˆ ımprumut a firmelor. Deoarece cˆteva din aceste presupozitii sunt ˆ mod evident nereala ¸ ın iste, teoria Modigliani Miller, reprezint˘ doar ˆ a ınceputul cercet˘rii struca turii financiare a capitalului. Cercet˘rile ulterioare au extins bazele teoriei a folosind ni¸te presupozitii mai realiste. Alti cercet˘tori au ˆ s ¸ ¸ a ıncercat s˘ a testeze modelul teoretic folosind date empirice, pentru a vedea cum costul diferitelor surse de capital este afectat de structura financiar˘. Atˆt a a rezultatele teoretice, cˆt ¸i cele empirice au determinat mai buna ˆ ¸elegere a s ınt a structurii financiare a capitalului, dar nici un studiu nu a putut determina o structur˘ optim˘. Cu toate acestea cercet˘rile au determinat a a a urm˘toarele observatii: a ¸

35

3.3. Capacitatea ¸i efectul de ˆ s ındatorare • datorit˘ faptului c˘ dobˆnda este o cheltuial˘ deductibil˘ la calculul a a a a a impozitului pe profit, costul creditului este de obicei mai mic ˆ ın realitate; • presupunerile care stau la baza teoriei Modigliani-Miller, nu sunt ˆ alnite ˆ realitate. ˆ primul rˆnd rata dobˆnzii creditelor cre¸te ıntˆ ın In a a s ˆ al doilea rˆnd posibilitatea cu cˆt riscul afacerii este mai mare. In a a unei firme de a primi credite este conditionat˘ de profitul firmei. De ¸ a asemenea riscul de faliment al firmelor cre¸te pe m˘sur˘ ce scade s a a autonomia financiar˘. a

Din cele prezentate mai sus am putea concluziona faptul c˘ este a deosebit de important ca decizia ˆ ceea ce prive¸te optarea pentru o ın s anumit˘ surs˘ de finantare s˘ fie bine fundamentat˘. Un ˆ a a ¸ a a ımprumut are un cost specific mai mic decˆt cel implicat de actiuni ˆ ”echitate” sau a ¸ ın comune. Dobˆnzile pl˘tite se scad din beneficii sau din venituri, ˆ a a ınainte de impozitare (sunt deductibile la calcul impozitului pe profit), pe cˆnd a dividendele la actiuni nu. Dar ˆ ¸ ımprumuturile dau ¸i incertitudine asupra s dreptului de proprietate privind bunurile firmei ˆ cazul unor e¸ecuri. Deci ın s este necesar˘ o anumit˘ precautie ˆ stabilirea ponderii ˆ a a ¸ ın ımprumuturilor firmei. Prin urmare, un nivel optim al ˆ ımprumuturilor duce la situarea costurilor pentru obtinerea capitalului la un nivel sc˘zut, sau cel mai mic ¸ a posibil.

3.3. Capacitatea ¸i efectul de ˆ s ındatorare
Atunci cˆnd o societate comercial˘ hot˘re¸te s˘ apeleze la resurse a a a s a ˆ ımprumutate trebuie s˘ aib˘ ˆ vedere dou˘ aspecte principale ¸i anume: a a ın a s • dac˘ are capacitatea de a primi creditul; a • dac˘ creditul pe care urmeaz˘ s˘ ˆ primeasc˘ este rentabil. a a a ıl a Altfel spus ˆ ıntreprinderea va urm˘ri dac˘ are capacitate de a a ˆ ındatorare, ¸i dac˘ va obtine un efect pozitiv de ˆ s a ¸ ındatorare. Capacitatea de ˆ ındatorare reprezint˘ posibilitatea unei societ˘¸i comerciale a at de a primi credite care s˘ fie garantate ¸i a c˘ror rambursare, inclusiv a s a plata dobˆnzilor s˘ nu creeze greut˘¸i financiare de nesuportat. ˆ staa a at In bilirea acestui indicator sunt interesate atˆt societatea care dore¸te s˘ a s a

Capitolul 3. Capitalul ˆ ıntreprinderii. Surse de finantare ¸

36

contracteze creditul cˆt ¸i societatea finantatoare. Ca indicatori ai caa s ¸ pacit˘¸ii de ˆ at ındatorare se folosesc: • coeficientul ˆ ındator˘rii globale (CIG); a • coeficientul ˆ ındator˘rii la termen (CIT). a Cei doi indicatori se calculeaz˘ pe baza urm˘toarelor formule: a a CIG = CIG = Datoriitotale ≤2 Capitalpropriu

Datoriitotale 2 ≤ P asivtotal 3 Datoriilatermen ≤1 CIT = Capitalpropriu CIT = Datoriilatermen 1 ≤ Capitalpermanent 2

Dac˘ ˆ a ıntreprinderea atinge valorile maxime ale indicatorilor anteriori, ˆ ınseamn˘ c˘ are capacitatea de ˆ a a ındatorare saturat˘ ¸i nu mai poate primi as noi credite. ˆ acest sens, este suficient ca un singur indicator s˘ fie dep˘¸it In a as pentru ca societatea s˘ nu mai poat˘ obtine alte credite. a a ¸ Efectul de ˆ ındatorare reprezint˘ rezultatul financiar pozitiv sau a negativ pe care-l obtine un agent economic ca urmare a folosirii creditului ¸ ˆn calitate de capital. El se obtine comparˆnd rentabilitatea economic˘ a ı ¸ a a ˆ ıntreprinderii (Re) cu costul capitalului ˆ ımprumutat (D). Efectul de ˆ ındatorare = (Re − D) Datorii Capitalpropriu

Dac˘ Re > D vom avea un efect pozitiv de ˆ a ındatorare sau favorabil. Dac˘ Re < D vom avea un efect negativ de ˆ a ındatorare sau nefavorabil. Raportul Datorii/Capital propriu poart˘ denumirea de ”levier”, astfel c˘ a a efectul de ˆ ındatorare este un efect al levierului.

Capitolul 4 Gestiunea capitalului imobilizat ˆ active corporale ın ¸i necorporale s
Agentii economici care sunt persoane juridice romˆne, sucursalele ¸i ¸ a s alte subunit˘¸i cu sediul ˆ Romˆnia, apartinˆnd unor persoane juridice at ın a ¸ a str˘ine, precum ¸i persoanele juridice f˘r˘ scop lucrativ care au dreptul a s aa s˘ desfa¸oare activit˘¸i economice, angajeaz˘ ¸i imobilizeaz˘ capital ˆ a s at a s a ın active corporale ¸i necorporale supuse deprecierii, prin utilizare sau ˆ s ın timp. Corespunz˘tor acestor deprecieri, ei calculeaz˘ ¸i ˆ a a s ınregistreaz˘ ˆ a ın contabilitate uzura fizic˘ ¸i moral˘ a acestora, pentru refacerea capitalului as a angajat. Persoanele juridice f˘r˘ scop lucrativ, care desfa¸oar˘ activit˘¸i aa s a at economice, amortizeaz˘ capitalul imobilizat numai pentru acele activit˘¸i a at desf˘¸urate ˆ scopul obtinerii de profit ¸i pentru care au, potrivit legii as ın ¸ s obligatia de a calcula ¸i pl˘tii impozitul pe profit. Toate persoanele ju¸ s a ridice, mentionate mai ˆ ¸ ınainte, calculeaz˘, ˆ a ınregistreaz˘ ˆ contabilitate ¸i a ın s recupereaz˘ uzura fizic˘ ¸i moral˘ a imobiliz˘rilor corporale ¸i necorporale, a as a a s pentru refacerea capitalului imobilizat.

4.1. Capitalul angajat ¸i imobilizat supus s amortiz˘rii a
Capitalul angajat ¸i imobilizat supus amortiz˘rii este reflectat ˆ s a ın patrimoniul agentilor economici prin bunurile ¸i valorile destinate s˘ de¸ s a 37

Capitolul 4. Gestiunea capitalului imobilizat

38

serveasc˘ activitatea pe o perioad˘ de timp mai mare de un an, ¸i care a a s se consum˘ treptat. Capitalul angajat ¸i mobilizat supus amortiz˘rii se a s a grupeaz˘ ˆ dou˘ categorii distincte ¸i anume: a ın a s 1. Active corporale 2. Active necorporale Activele sau imobiliz˘rile corporale sunt activele care: a • sunt detinute de o persoan˘ juridic˘ pentru a fi utilizate ˆ productia ¸ a a ın ¸ proprie de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi ˆ ınchiriate tertilor sau pentru a fi folosite ˆn scopuri administrative; ¸ ı • sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an; • au o valoare mai mare decˆt limita prev˘zut˘ de reglement˘rile legale a a a a ˆ vigoare (ˆn prezent 1500RON). ın ı Active corporale sunt: 1. terenurile; 2. constructiile; ¸ 3. instalatii tehnice, mijloace de transport, animale ¸i plantatii; ¸ s ¸ 4. mobilier ¸i aparatur˘ birotic˘. s a a Pentru obiectele care sunt folosite ˆ loturi, seturi sau formeaz˘ un ın a singur corp, la ˆ ıncadrare se are ˆ vedere valoarea ˆ ın ıntregului lot sau set. Prin Hot˘rˆri ale Guvernului valoarea de 1500RON lei poate fi corectat˘ ˆ aa a ın functie de evolutia preturilor ˆ economie. Sunt de asemenea, considerate ¸ ¸ ¸ ın mijloace fixe supuse amortiz˘rii urm˘toarele: a a • investitiile efectuate la mijloacele fixe luate cu chirie de la agentii ¸ ¸ economici, acestea urmˆnd regimul de amortizare al mijloacelor fixe a la care s-au executat lucr˘rile respective; a • investitiile (capacit˘¸iile) puse ˆ functiune, total sau partial, c˘rora ¸ at ın ¸ ¸ a nu li s-au ˆ ıntocmit formele de ˆ ınregistrare ca mijloace fixe. Acestea se cuprind la grupa la care se vor ˆ ınregistra ca mijloace fixe, la valoarea rezultat˘ prin ˆ a ınsumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;

39

4.2. Amortizarea imobiliz˘rilor corporale ¸i necorporale a s • investitiile efectuate pentru descopert˘, ˆ vederea valorific˘rii de ¸ a ın a substante minerale utile. Acestea se asimileaz˘ mijloacelor fixe din ¸ a grupa ”Constructii”; ¸ • investitiile efectuate pentru amenajarea lacurilor, b˘ltilor, iazurilor, ¸ a¸ terenurilor care nu sunt rezultatul unei investitii. Durata de amor¸ tizare a investitiilor efectuate pentru amenajarea lacurilor, b˘ltilor, ¸ a¸ iazurilor, terenurilor ¸i alte lucr˘ri similare care nu se concretizeaz˘ s a a ˆ mijloace fixe este cel mult de 10 ani, iar regimul de amortizare ın folosit este cel liniar.

Un activ necorporal este un activ identificabil nemonetar, f˘r˘ a a suport material ¸i detinut pentru utilizare ˆ procesul de productie sau s ¸ ın ¸ furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi ˆ ınchiriat tertilor sau pentru ¸ scopuri administrative. Activele necorporale cuprind: • cheltuielile de constituire; • cheltuielile de dezvoltare; • concesiunile, brevetele, licentele, m˘rcile, drepturile ¸i ale valori sim¸ a s ilare; • fondul comercial; • programele informatice create de unitate sau achizitionate de la terti; ¸ ¸ • imobiliz˘rile necorporale ˆ curs. a ın Duratele normale de functionare, precum ¸i clasificatia imobiliz˘rilor ¸ s ¸ a sunt aprobate prin Hot˘rˆrea Guvernului. La determinarea lor s-a aa ¸inut seama de duratele tehnico-economice stabilite de proiectanti ¸i prot ¸ s duc˘tori prin c˘rtile sau documentatiile tehnice ale mijloacelor fixe respeca a¸ ¸ tive, precum ¸i de efectele uzurii morale. Aceste durate vor fi revizuite s periodic, dar nu mai tˆrziu de 5 ani. a

4.2. Amortizarea imobiliz˘rilor corporale ¸i a s necorporale
ˆ Intr-o abordare patrimonial˘, amortizarea reprezint˘ expresia vala a oric˘ a deprecierii unui activ ca urmare a utiliz˘rii lui, a progresului tehnic a a

Capitolul 4. Gestiunea capitalului imobilizat

40

sau a altor cauze ale c˘ror efecte sunt considerate ireversibile. ˆ contabila In itate, amortizarea apare, pe de o parte, ca o cheltuial˘ (costul produselor a trebuind s˘ includ˘ ¸i amortizarea), care afecteaz˘ obligatoriu contul de a as a profit ¸i pierdere al exercitiului, iar, pe de alt˘ parte, ca un element rectis ¸ a ficativ al valorii de intrare a bunului amortizabil. ˆ bilant imobiliz˘rile se In ¸ a cuprind la valoarea lor net˘ numit˘ ¸i valoare r˘mas˘ neamortizat˘ (vala as a a a ˆ abordarea oarea de intrare din care se scade amortizarea cumulat˘). In a financiar˘, amortizarea apare ca un proces financiar de recuperare treptat˘ a a a valorii imobilizate ˆ active corporale ¸i necorporale ¸i ca o component˘ ın s s a a capacit˘¸ii de autofinantare a ˆ at ¸ ıntreprinderii. Fondurile ie¸ite din ciclul s de exploatare ˆ momentul investitiei se reˆ ın ¸ ıntorc, prin intermediul amortiz˘rii, ˆ ciclul de exploatare, fiind disponibile pentru o nou˘ investitie. a ın a ¸ Amortizarea mijloacelor fixe se calculeaz˘ de la punerea ˆ functiune a ın ¸ ¸i pˆn˘ la recuperarea integral˘ a valorii de intrare, conform duratelor s a a a normate de functionare. Data punerii ˆ functiune ˆ vederea calcul˘rii ¸ ın ¸ ın a amortiz˘rii se stabile¸te astfel: a s • activele fixe independente care nu necesit˘ montaj ¸i nici probe a s tehnologice se consider˘ puse ˆ functiune la data achizition˘rii lor, a ın ¸ ¸ a pe baza procesului verbal de receptie; ¸ • utilajele care necesit˘ montaj, dar care nu necesit˘ probe tehnologa a ice, se consider˘ puse ˆ functiune la data termin˘rii montajului, a ın ¸ a respectiv de la data termin˘rii constructiei, pe baza procesului vera ¸ bal de receptie provizorie; ¸ • utilajele ¸i instalatiile care necesit˘ montaj ¸i probe tehnologice se s ¸ a s consider˘ puse ˆ functiune la terminarea probelor tehnologice, pe a ın ¸ baza procesului verbal de punere ˆ functiune; ın ¸ • sondele folosite la extractia ¸iteiului ¸i gazelor, sondele de injectie, ¸ t¸ s ¸ precum ¸i sondele provenite din lucr˘ri geologice care au dat rezuls a tate se consider˘ puse ˆ functiune la darea lor ˆ productie, pe baza a ın ¸ ın ¸ procesului verbal de constatare final. Amortizarea imobiliz˘rilor este obligatorie chiar ˆ cazul fie a a ın insuficientei, fie a lipsei profitului. Absenta amortismentelor constituie ¸ ¸ ”un element de delict” ˆ prezentarea conturilor anuale care conduce la ın prezentarea unei imagini nefidele a ˆ ıntreprinderii sau altfel formulat nu se respecta principiul imaginii fidele. ˆ economia ˆ In ıntreprinderilor franceze potrivit Planului Contabil General exista dou˘ categorii de amortismente: a

41

4.2. Amortizarea imobiliz˘rilor corporale ¸i necorporale a s • amortismentele pentru depreciere care reprezint˘ o diminuare de a activ (respectiv o cre¸tere de pasiv) ¸i o cre¸tere a cheltuielilor; s s s • amortismente derogatorii care reprezint˘ fractia de amortizare ce nu a ¸ corespunde obiectului normal al amortismentelor pentru depreciere (date de amortizarea economic˘ ), adic˘ m˘rimea cotei p˘rti din a a a a¸ amortismentele practicate pentru a beneficia de avantaje fiscale fiind considerate ca o cre¸tere de pasiv ¸i o cre¸tere a cheltuielilor de s s s exploatare nedeductibile fiscal.

Amortismentul pentru depreciere este privit ca un proces de corectare a evalu˘rii activelor, ca un proces de repartizare a costurilor. Amortizarea a activelor fixe concesionate, ˆ ınchiriate sau date ˆ locatie de gestiune se calın ¸ culeaz˘ de c˘tre agentul economic care le are ˆ proprietate. Amortizarea a a ın aferent˘ activelor fixe concesionate se reg˘se¸te ˆ redeventa anual˘ a cona a s ın ¸ a cesiunii, a activelor fixe ˆ ınchiriate ˆ contravaloarea chiriei, iar a celor date ın ˆ locatie de gestiune ˆ cheltuielile de locatie. ın ¸ ın ¸ Reglement˘rile referitoare la amortizare, ca element al redeventei se a ¸ aplic˘ ¸i ˆ cazul operatiunilor de leasing. ˆ cazul leasingului financiar a s ın ¸ In amortizarea este calculat˘ de c˘tre utilizator care, ˆ acest caz este ¸i a a ın s proprietarul bunului, iar ˆ cazul leasingului operational este calculat˘ de ın ¸ a c˘tre societatea finantatoare ¸i cuprins˘ ˆ rata de leasing. Amortizarea a ¸ s a ın activelor date ˆ folosint˘ ˆ cazul asocierilor ˆ participatie se calculeaz˘ ın ¸a ın ın ¸ a de asociatul care le are ˆ patrimoniu ¸i se transmite asociatului care ın s contabilizeaz˘ operatiunile asociatiei ˆ vederea ˆ a ¸ ¸ ın ınregistr˘rii pe cheltuieli. a Amortizarea cheltuielilor de investitii ¸i a moderniz˘rilor efectuate la ¸ s a activele fixe concesionate, ˆ ınchiriate sau date ˆ locatie de gestiune este ˆ ın ¸ ın sarcina agentului economic care a efectuat investitia. Recuperarea acestor ¸ cheltuieli se face prin includerea ˆ cheltuielile de exploatare pe perioada ın initial˘ a contractului de concesiune, ˆ ¸ a ınchiriere sau locatie de gestiune, sau ¸ conform clauzelor contractuale. La ˆ ıncetarea contractului de concesionare, ˆ ınchiriere sau locatie valoarea investitiilor, nediminuat˘ cu amorti¸ ¸ a zarea calculat˘ se cedeaz˘ proprietarului, pentru a majora corespunz˘tor a a a valoarea de intrare a activelor fixe. ˆ procesul verbal de predare-primire In a investitiei se va mentiona ¸i amortizarea calculat˘ de beneficiar, pentru ¸ ¸ s a ca proprietarul s˘ poata ˆ a ınregistra uzura corespunz˘toare noii valori de a intrare. Activele necorporale aferente capitalului imobilizat se amortizeaz˘ a astfel:

Capitolul 4. Gestiunea capitalului imobilizat

42

• cheltuielile de constituire precum ¸i cheltuielile de cercetares dezvoltare se vor amortiza ˆ ıntr-o perioada de cel mult cinci ani; • cheltuielile cu descoperirea rezervelor de substante minerale utile, ¸ neconcretizate ˆ active la z˘c˘mintele puse ˆ exploatare, se amorın a a ın tizeaz˘ ˆ maxim cinci ani; a ın • brevetele, licentele, know-how-ul, m˘rcile de fabric˘, de comert ¸i de a a ¸s serviciu ¸i celelalte drepturi de proprietate industrial˘ ¸i comercial˘ s as a similare, subscrise ca aport sau achizitionate pe alte c˘i, se amor¸ a tizeaz˘ pe durata prev˘zut˘ pentru utilizarea lor de c˘tre agentul a a a a economic care le detine; ¸ • programele informatice create de agentii economici sau achizitionate ¸ ¸ de la terti se amortizeaz˘ ˆ functie de durata probabil˘ de utilizare, ¸ a ın ¸ a care nu poate dep˘¸i o perioad˘ de cinci ani. as a Durata efectiv˘ de amortizare a activelor necorporale prevazute mai a sus se stabile¸te de c˘tre consiliul de administratie, respectiv de c˘tre s a ¸ a responsabilul cu gestiunea patrimoniului; imobiliz˘rile necorporale de a natura concesiunii ¸i a uzufructului se amortizeaz˘ pe durata contracs a tului. Amortizarea calculat˘ se include ˆ cheltuielile de exploatare ale a ın agentilor economici, ˆ direct˘ corelatie cu gradul de utilizare al activelor ¸ ın a ¸ fixe. Gradul de utilizare al activelor se determin˘ ˆ functie de activele a ın ¸ care definesc activitatea de baz˘ a agentilor economici. Aceasta se cala ¸ culeaz˘ ca raport ˆ a ıntre capacitatea de productie realizat˘ ¸i capacitatea ¸ as proiectat˘ ¸i se exprim˘ ˆ procente. Diferenta de amortizare rezultat˘ ca as a ın ¸ a urmare a aplic˘rii gradului de utilizare al activelor de baz˘ se va evidentia a a ¸ ca o cheltuial˘ nedeductibil˘ la calculul impozitului pe profit. a a Terenurile se ˆ ınregistreaz˘ ˆ contabilitate la intrarea ˆ patrimoniu, a ın ın la valoarea stabilit˘, ˆ functie de clasele de calitate, suprafat˘, amplasare a ın ¸ ¸a ¸i/sau alte criterii legale, la valoarea de achizitie sau la valoarea aportului s ¸ ˆ natur˘, dup˘ caz. Terenurile nu sunt supuse amortiz˘rii. ın a a a

4.3. Elementele de calcul ale amortiz˘rii a
Amortizarea este calculat˘ ˆ functie de: a ın ¸ • durata de serviciu normat˘; a

43

4.3. Elementele de calcul ale amortiz˘rii a • valoarea de amortizat; • norma (cota) de amortizare.

Durata normal˘ de functionare reprezint˘ durata de utilizare a ¸ a a activului respectiv ˆn care exploatare acestuia aduce profit, respecı tiv veniturile realizate sunt mai mari decˆt cheltuielile necesare pentru a ˆ consecint˘, durata normal˘ de utifunctionare, ˆntretinere ¸i reparare. In ¸ ı ¸ s ¸a a lizare este mai redus˘ decˆt durata de viat˘ fizic˘ a activului respectiv. a a ¸a a Ea este o variabil˘ dependent˘ de o multime de factori. Durata normal˘ a a ¸ a este calculat˘ ˆ functie de caracteristicile constructive, de conditiile de a ın ¸ ¸ exploatare ale mijlocului fix, de influenta uzurii morale ¸i se exprim˘ ˆ ¸ s a ın ani, iar pentru cl˘diri ¸i constructii speciale ale minelor saline s.a. dua s ¸ rata este limitat˘ de durata rezervelor. Duratele normale de functionare a ¸ a mijloacelor fixe se public˘ ˆ Catalogul privind clasificarea ¸i duratele a ın s normale de functionare a mijloacelor fixe aprobat prin hot˘rˆrea Guver¸ aa nului. La determinarea duratelor normale se ¸ine seama de duratele t tehnico-economice stabilite de proiectanti ¸i produc˘tori prin c˘rtile sau ¸ s a a¸ documentatiile tehnice ale mijloacelor fixe respective, precum ¸i de efectele ¸ s uzurii morale. Aceste durate vor fi revizuite periodic, dar nu mai tˆrziu a de 5 ani. Dac˘ pe parcursul vietii activului, agentul economic constat˘ a ¸ a c˘ durata de functionare normal˘ stabilit˘ conform catalogului nu este a ¸ a a adecvat˘, atunci aceasta se va putea corecta, la sfˆr¸it de an, pe baza a as unei analize pertinente, cu aprobarea consiliului de administratie. Astfel, ¸ durata de functionare normal˘ se poate prelungi cu pˆn˘ la 20% fat˘ de ¸ a a a ¸a durata prev˘zut˘ ˆ catalog, ca urmare a efectu˘rii unor cheltuieli ultea a ın a rioare privind activul, care au condus la ˆ ımbun˘t˘¸irea parametrilor de a at functionare fat˘ de valorile initiale, sau ca urmare a unei politici eficiente ¸ ¸a ¸ de ˆ ıntretinere ¸i de reparatii, adoptat˘ de agentul economic, care poate ¸ s ¸ a asigura o durat˘ mai mare de functionare rentabil˘, cu venituri mai mari a ¸ a decˆt cheltuielile de exploatare. De asemenea, durata de functionare nora ¸ mal˘ se poate reduce cu pˆn˘ la 20% fat˘ de durata prev˘zut˘ ˆ catalog, a a a ¸a a a ın dac˘ schimb˘rile tehnologice sau schimb˘rile ˆ structura pietei impun a a a ın ¸ acest lucru. Valoarea de amortizat poate fi definit˘ diferit dup˘ cum ne referim a a la amortizarea prestabilit˘ sau la amortizarea efectiv˘. In cazul amortiz˘rii a a ˆ a planificate valoarea de amortizat este valoarea medie anual˘, iar ˆ cazul a ın amortiz˘rii efective valoarea de amortizat este valoarea de ˆ a ınregistrare a

Capitolul 4. Gestiunea capitalului imobilizat

44

mijlocului fix existent ˆn functiune, respectiv valoarea de intrare. Valoarea ı ¸ de intrare este: • valoarea r˘mas˘ actualizat˘ aferent˘ fiec˘rui mijloc fix care a fost a a a a a reevaluat ˆ conformitate cu Hot˘rˆri ale Guvernului; ın aa • pretul de achizitie pentru mijloacele fixe procurate cu titlu oneros; ¸ ¸ • costul de productie pentru mijloacele fixe construite sau produse de ¸ unitatea patrimonial˘; a • valoarea actual˘ sau de piat˘ pentru activele dobˆndite cu titlu a ¸a a gratuit, estimat˘ la ˆ a ınscrierea lor ˆ activ pe baza propunerilor ın f˘cute de speciali¸ti ¸i cu aprobarea Adun˘rii Generale a Asociatilor a s s a ¸ sau Actionarilor, la societ˘¸ile comerciale, respectiv a Consiliului ¸ at de Administratie la regiile autonome sau institutii publice, tinˆnd ¸ ¸ a seama de valoarea activelor cu caracteristici identice sau similare, ¸i s de gradul de uzur˘ al mijloacelor fixe primite; a • valoarea de aport acceptat˘ de p˘rti pentru activele intrate ˆ patria a¸ ın moniu cu ocazia asocierii, fuziunii,etc., conform statutelor sau contractelor de asociere, determinat˘ prin expertiz˘; a a • ˆ cazul investitiilor puse ˆ functiune total sau partial, c˘rora nu ın ¸ ın ¸ ¸ a li s-au ˆ ıntocmit formele de ˆ ınregistrare ca active stabile, valoarea determinat˘ prin ˆ a ınsumarea cheltuielilor efective pentru realizarea lor, inclusiv cota-parte din cheltuielile comune efectuate ˆ limita ın sumelor prev˘zute ˆ devizul general. Aceast˘ valoare se stabile¸te a ın a s pe baza procesului-verbal de predare-primire ˆ ıncheiat ˆ ıntre constructor ¸i beneficiar. La terminarea investitiilor ¸i trecerea lor ˆ s ¸ s ın categoria imobiliz˘rilor corporale, valoarea de intrare se determin˘ a a prin ad˘ugarea eventualelor cheltuieli efectuate ˆ a ıntre data punerii ˆ ın functiune ¸i data ˆ ¸ s ıntocmirii procesului verbal de predare primire. • pentru imobiliz˘rile aflate ˆ administarea institutiilor publice la a ın ¸ data de 1 ianuarie 1994 ¸i transferate societ˘¸ilor comerciale cu caps at ital integral sau majoritar de stat precum ¸i regiile autonome, vals oarea reevaluat˘ de c˘tre agentii economici primitori ˆ conformitate a a ¸ ın cu prevederile Hot˘rˆrilor Guvernului. aa

45

4.4. Metode (regimuri) de amortizare

Norma de amortizare sau cota de amortizare se exprim˘ de a regul˘ procentual ¸i este ˆn functie de m˘rimea duratei de serviciu nora s ı ¸ a mat˘ exprimat˘ ˆn ani. Pentru unele ramuri ale industriei, ˆ special cele a aı ın extractive, norma de amortizare se calculeaz˘ ca o rat˘ ˆ a a ıntre valoarea de amortizat ¸i rezerva exploatabil˘. Revenind la norma procentual˘, aceasta s a a se determin˘ prin formula: a N a% = 100/DN Na= norma de amortizare DN=durata normal˘ de utilizare din catalog a

4.4. Metode (regimuri) de amortizare
4.4.1. Amortizarea liniar˘ a
Amortizarea liniar˘ const˘ ˆn includerea uniform˘ ˆ cheltuielile a aı a ın de exploatare a unor sume fixe, stabilite proportional cu num˘rul de ani ¸ a din durata normal˘ de utilizare a mijlocului fix. Amortizarea liniar˘ ana a ual˘ se calculeaz˘ prin aplicarea cotei medii anuale de amortizare la vala a oarea de intrare a mijlocului fix. Data ˆ ınceperii amortiz˘rii este data punerii ˆ functiune a bunului. a ın ¸ Dac˘ intrarea ˆ functiune difer˘ de 01.ianuarie, atunci prima anuitate a ın ¸ a va fi redus˘ cu decalajul de la ˆ a ınceputul exercitiului ¸i data punerii ˆ ¸ s ın functiune. Prorata temporis se calculeaz˘ ˆ zile dar poate fi calculat˘ ¸i ¸ a ın as ˆ luni cˆnd regula de amortizare o specific˘. ın a a Fiscal, amortizarea liniar˘ reprezint˘ normalitatea dac˘ nu sunt alte a a a reglementari specifice. Pentru activele de natura constructiilor, amorti¸ zarea anual˘ se calculeaz˘ numai ˆ regim liniar. a a ın

4.4.2. Metoda calculului degresiv
Metoda calculului degresiv const˘ ˆ aplicarea unei rate cona ın stante la o valoare degresiv˘, adic˘ la valoarea r˘mas˘ de amortizat a a a a (diferenta dintre valoarea precedent˘ ¸i anuitatea curent˘). ¸ as a Rata sau norma de amortizare se obtine prin multiplicarea cotelor ¸ de amortizare liniar˘ cu unul dintre urm˘torii coeficienti degresivi: a a ¸ • 1,5 pentru o durat˘ normal˘ de utilizare ˆ a a ıntre 2-5ani;

Capitolul 4. Gestiunea capitalului imobilizat • 2,0 pentru o durat˘ normal˘ de utilizare ˆ a a ıntre 5-10ani; • 2,5 pentru o durat˘ normal˘ de utilizare mai mare de 10ani. a a

46

Modificarea acestor coeficienti determin˘ o serie de efecte ˆ ¸ a ın economie. Majorarea lor favorizeaz˘ investitiile ¸i determin˘ relansarea a ¸ s a economic˘, iar mic¸orarea lor frˆneaz˘ inflatia ¸i investitiile ˆ economie. a s a a ¸ s ¸ ın Utilizarea regimului de amortizare degresiv˘ se aprob˘ de consiliul a a de administratie al agentului economic, respectiv de responsabilul cu ¸ gestiunea patrimoniului. Aceasta metod˘ de amortizare are dou˘ varia a ante: • f˘r˘ luarea ˆ calcul a uzurii morale (AD1); aa ın • cu luarea ˆ calcul a uzurii morale (AD2). ın A. Varianta f˘r˘ luarea ˆ calcul a uzurii morale a a ın Pentru calculul amortiz˘rii prin utilizarea regimului de amortizare a degresiv˘ varianta AD1, se procedeaz˘ astfel: ˆ primul an de functionare a a ın ¸ se aplic˘ cota de amortizare, multiplicat˘ cu unul dintre cei trei coeficienti, a a ¸ la valoarea de intrare a mijlocului fix, pentru anii urm˘tori se aplic˘ aceea¸i a a s cot˘, dar de fiecare dat˘ la valoarea r˘mas˘. Acest calcul se continu˘ pˆn˘ a a a a a a a ˆ anul de functionare ˆ care amortizarea anual˘ rezultat˘ este egal˘ sau ın ¸ ın a a a mai mic˘ cu/decˆt amortizarea anual˘ liniar˘, calculat˘ pentru perioada a a a a a de functionare r˘mas˘. Din acel an ¸i pˆn˘ la expirarea duratei normale ¸ a a s a a de functionare, se trece la amortizarea anual˘ liniar˘. ¸ a a B. Varianta cu luarea ˆ calcul a uzuri morale ın ˆ cazul metodei ˆ care se ia ˆ considerare influenta uzurii morale In ın ın ¸ ˆ calculul amortiz˘rii anuale, amortizarea valorii de intrare a activelor ın a fixe se realizeaz˘ ˆ a ıntr-o perioad˘ de timp mai mic˘ decˆt m˘rimea duratei a a a a normale de utilizare. Diferenta ˆ ani reprezint˘ influenta uzurii morale. ¸ ın a ¸ Agentii economici care utilizeaz˘ aceast˘ variant˘ a regimului de ¸ a a a amortizare degresiv˘ nu sunt obligati s˘ scoat˘ din functiune activele a ¸ a a ¸ amortizate ˆ ınainte de expirarea duratei normale de utilizare prevazut˘ a ˆ ”Catalogul duratelor normale” ˆ a nu vor mai calcula amortizarea anın ıns˘ ual˘ aferent˘ perioadei de timp care corespunde cu uzura moral˘. Pentru a a a activele care au o durat˘ normal˘ de utilizare de pˆn˘ la 5 ani inclusiv a a a a nu se mai calculeaz˘ influenta uzurii morale. Amortizarea medie anual˘ a ¸ a se determin˘ ˆ functie de num˘rul de ani de utilizare ˆ regim degresiv a ın ¸ a ın ¸i num˘rul de ani de utilizare ˆ regim liniar. s a ın

47

4.4. Metode (regimuri) de amortizare

ˆ cazul lu˘rii ˆ calcul a influentei uzurii morale, pentru calculul In a ın ¸ duratei de utilizare ˆ aceste conditii, se determin˘ mai ˆ ai durata de ın ¸ a ıntˆ utilizare ˆ cadrul c˘reia se realizeaz˘ amortizare integral˘, atˆt cea deın a a a a gresiv˘ cˆt ¸i cea liniar˘. Durata de utilizare se determin˘ ˆ functie de a a s a a ın ¸ utilizarea ˆ regim liniar recalculat˘ pe baza cotei medii anuale de amorın a tizare degresiv˘ prin sc˘derea acesteia din durata normal˘ de utilizare a a a Pentru duratele normale de utilizare cuprinse ˆ ıntre 2-5ani nu se calculeaz˘ uzura moral˘. Durata de utilizare ˆ cadrul c˘reia se realizeaz˘ a a ın a a amortizarea integral˘ pentru aceste durate, este egal˘ cu durata normal˘ a a a de utilizare. Efectul uzurii morale are influent˘ asupra m˘rimii duratelor ¸a a de utilizare cu regim de amortizare degresiv˘ ¸i regim de amortizare liniar˘ as a ˆ sensul reducerii primei durate ¸i major˘rii celei de-a doua ca num˘r de ın s a a ani. Durata de utilizare ˆ regim de amortizare degresiv˘ ˆ varianta lu˘rii ın a ın a ˆ calcul a uzurii morale va fi mai mic˘ decˆt ˆ varianta amortiz˘rii deın a a ın a gresive f˘r˘ luarea ˆ calcul a uzurii morale, iar durata de utilizare cu aa ın amortizare liniar˘ va fi mai mare ˆ varianta cu luarea ˆ calcul a uzurii a ın ın decˆt ˆ varianta f˘r˘ luarea ˆ calcul a uzurii morale. a ın aa ın Indiferent de varianta de calcul a amortiz˘rii, includerea ei ˆ cosa ın turile (cheltuielile) de exploatare deductibile se face ˆ corelatie cu gradul ın ¸ de utilizare al activelor. Diferentele de amortizare rezultate se evidentiaz˘ ¸ ¸ a ˆ cheltuielile de exploatare ale agentilor economici ¸i nu sunt deductibile ın ¸ s fiscal (nu se iau in calculul determin˘rii profitului impozabil). a

4.4.3. Metoda amortiz˘rii accelerate a
Amortizarea accelerat˘ const˘ ˆ includerea ˆ primul an de a a ın ın amortizare, ˆn cheltuielile de exploatare, a unei amortiz˘ri de 50% din valı a oarea mijlocului fix iar pentru exercitiile urm˘toare cota anual˘ se deter¸ a a min˘ dup˘ metoda liniar˘ ˆn functie de num˘rul de ani de utilizare r˘ma¸i. a a aı ¸ a a s Trebuie f˘cut˘ precizarea c˘ regimul de amortizare este strict reglemena a a tat. Amortizarea liniar˘ este cea de referint˘. Acest regim de amortizare, a ¸a ˆ ımpreun˘ cu amortizarea degresiv˘ sunt de competenta adun˘rii generale a a ¸ a a asociatilor sau a consiliului de administratie la regiile autonome. Amor¸ ¸ tizarea accelerat˘, conform Codului Fiscal al Romˆniei se poate folosi ˆ a a ın cazul echipamentelor tehnologice, ma¸inilor, uneltelor ¸i instalatiilor. s s ¸

Capitolul 4. Gestiunea capitalului imobilizat

48

4.4.4. Metoda sumei cifrei anilor (Metoda Softy)
Metoda Softy const˘ ˆn determinarea unei rate anuale fie dea ı scresc˘toare fie cresc˘toare care se aplic˘ la o valoarea de intrare dˆnd a a a a amortizarea anual˘. Aceast˘ metod˘ are dou˘ variante: varianta dea a a a scresc˘toare ¸i varianta cresc˘toare. Varianta descresc˘toare a ratelor se a s a a obtine din raportarea num˘rului de ordine ”n” al anului, pe scara duratei ¸ a de viat˘, la suma cifrei anilor. Ratele astfel obtinute se aplic˘ la val¸a ¸ a ˆ varianta crescatoare ratele se calculeaz˘ oarea de intrare a activului. In a identic ca ˆ prima metod˘ cu diferenta c˘ ˆ timp ce ˆ prima metod˘ ın a ¸ a ın ın a prima rat˘ se calculeaz˘ pornind de la ultimul an, ˆ aceast˘ metod˘ se a a ın a a ˆ ıncepe cu anul ˆ ai. Sistemul anuit˘¸ilor poate fi utilizat de contabilitate, ıntˆ at dar ˆ ıntreprinderea suport˘ consecintele fiscale generate de diferenta dintre a ¸ ¸ amortizarea admis˘ de reglement˘rile fiscale ¸i cea a anuit˘¸ilor regresive a a s at (descresc˘toare). a

4.5. Rolul amortiz˘rii a
Cu toate c˘ amortizarea reprezint˘ doar o cheltuial˘ calculat˘ de cona a a a tabilitate (f˘r˘ s˘ determine un flux financiar exterior), ea prezint˘ o mare aa a a ˆ analiza financiar˘, amorimportant˘ ¸i din punct de vedere financiar. In ¸a s a tizarea apare ca un element component al capacit˘¸ii de autofinantare at ¸ (CAF). Aceasta trebuie s˘ permit˘ ˆ a a ıntreprinderii, ˆ primul rˆnd, refacerea ın a capitalului consumat ¸i acoperirea riscului aparitiei unor pierderi probabile s ¸ sau cheltuieli, iar ˆ al doilea rˆnd, finantarea dezvolt˘rii societ˘¸ii. Apare, ın a ¸ a at astfel un conflict de interese ˆ ıntre ˆ ıntreprindere care tinde spre o asigurare a capacit˘¸ii de autofinantare pe seama amortiz˘rii (crescˆnd cheltuiala at ¸ a a cu amortizarea) ¸i fiscalitate, interesat˘ de dezvoltarea ˆ s a ıntreprinderii, de un profit mai mare ¸i implicit ¸i un impozit mai mare (sc˘zˆnd cheltuiala s s a a cu amortizarea deductibil˘ fiscal). a Este deosebit de important˘ decizia privind alegerea metodei de a amortizare folosit˘. Dac˘ se folose¸te o metod˘ de amortizare care ima a s a plic˘ ˆ arcarea pe costuri a unor sume mai mici, scad costurile, cre¸te a ınc˘ s profitul (¸i impozitul pe profit), cre¸te rata rentabilit˘¸ii estompˆnd evens s at a tualele pierderi, se fac distribuiri de dividende necuvenite, iar fondul de amortizare devine insuficient pentru ˆ ınlocuire. Dac˘ din contr˘, amora a tizarea este supraevaluat˘, cresc costurile, scad beneficiile, este afectat˘ a a repartitia dividendelor ¸i volumul impozitului pe profit, dar se formeaz˘ ¸ s a

49

4.5. Rolul amortiz˘rii a

un fond de amortizare suficient pentru dezvoltarea societ˘¸ii. Prin urat mare politica de amortizare promovat˘ de societate trebuie s˘ corespund˘ a a a strategiilor pe termen lung urm˘rite de ea, dar acest lucru trebuie realizat a ˆ limitele impuse de fiscalitate. ın

Capitolul 5 Analiza financiar˘ realizat˘ pe a a baza bilantului contabil ¸
5.1. Bilantul contabil, instrument al analizei ¸ financiare
ˆ ciuda caracteristicilor specifice, functia financiar˘ a ˆ In ¸ a ıntreprinderii a f˘cut ˆ mod semnificativ apel la tehnica contabil˘. Aceasta din a ın a urm˘ ˆ furnizeaz˘ informatii necesare cunoa¸terii situatiei financiare a a ıi a ¸ s ¸ ˆ ıntreprinderii, atˆt din punct de vedere al echilibrului financiar, cˆt ¸i al a a s rentabilit˘¸ii. Dintre documentele contabile de sintez˘, analiza financiar˘ at a a folose¸te cel mai des bilantul contabil. s ¸ Bilantul contabil este tabelul contabil care reflect˘ ˆ expresie ¸ a ın b˘neasc˘ starea la un moment dat a utilit˘¸ilor ¸i a resurselor patrimoa a at s niale, oferind utilizatorilor o imagine fidel˘ a situatiei economice ¸i fia ¸ s 1 nanciare ale ˆ ıntreprinderii. Dintre ace¸ti utilizatori fac parte ¸i anali¸tii s s s financiari care vor trebui s˘ foloseasc˘ datele oferite de bilantul contabil. a a ¸ Actuala societate romˆneasc˘ care se afl˘ ˆ a a a ıntr-o perioad˘ de tranzitie, a ¸ ˆ ıncearc˘ s˘ solutioneze problemele sale prin aderarea la solutiile propuse a a ¸ ¸ de normele contabile internationale, astfel Ministerul Finantelor Publice ¸ ¸ a elaborat reglement˘ri contabile de armonizare a sistemului contabil a romˆnesc cu prevederile Directivei a IV-a European˘ ¸i cu Standardele a a s ˆ cadrul acestor reglement˘ri a fost Internationale de Contabilitate. In ¸ a
1 D.Camenit˘, C.Nicolaescu, P.Belean, Bazele contabilit˘¸ii, Editura Multimedia, ¸a at Arad 1998

50

51

5.1. Bilantul contabil, instrument al analizei financiare ¸

aprobat ¸i noul model de bilant prin Ordin nr. 1752 din 17 noiembrie s ¸ 2005 pentru aprobarea reglement˘rilor contabile conforme cu directivele a europene. Potrivit acestor reglement˘ri formatul bilantului contabil este a ¸ urm˘torul: a A. Active imobilizate I.Imobiliz˘ri necorporale a 1. Cheltuieli de constituire 2. Cheltuieli de dezvoltare 3. Concesiuni, brevete, licente, m˘rci comerciale, drepturi ¸i active sima s ilare, dac˘ acestea au fost achizitionate cu titlu oneros a ¸ 4. Fondul comercial, ˆ m˘sura ˆ care acesta a fost achizitionat cu ın a ın ¸ titlu oneros 5. Avansuri ¸i imobiliz˘ri necorporale ˆ curs de executie s a ın ¸ II. Imobiliz˘ri corporale a 1. Terenuri ¸i constructii s ¸ 2. Instalatii tehnice ¸i ma¸ini ¸ s s 3. Alte instalatii, utilaje ¸i mobilier ¸ s 4. Avansuri ¸i imobiliz˘ri corporale ˆ curs de executie s a ın ¸ III. Imobiliz˘ri financiare a 1. Actiuni detinute la entit˘¸ile afiliate ¸ ¸ at 2. ˆ Imprumuturi acordate entit˘¸ilor afiliate at 3. Interese de participare 4. ˆ Imprumuturi acordate entit˘¸ilor de care compania este legat˘ ˆ at a ın virtutea intereselor de participare 5. Investitii detinute ca imobiliz˘ri ¸ ¸ a 6. Alte ˆ ımprumuturi

Capitolul 5. Analiza financiar˘ realizat˘ pe baza bilantului a a ¸ contabil B. Active circulante I. Stocuri 1. Materii prime ¸i materiale consumabile s 2. Productia ˆ curs de executie ¸ ın ¸ 3. Produse finite ¸i m˘rfuri s a 4. Avansuri pentru cump˘rari de stocuri a

52

II. Creante (Sumele care urmeaz˘ s˘ fie ˆ ¸ a a ıncasate dup˘ o perioad˘ mai a a mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element) 1. Creante comerciale ¸ 2. Sume de ˆ ıncasat de la entit˘¸ile afiliate at 3. Sume de ˆ ıncasat de la entit˘¸ile de care compania este legat˘ ˆ at a ın virtutea intereselor de participare 4. Alte creante ¸ 5. Capital subscris ¸i nev˘rsat s a III. Investitii pe termen scurt ¸ 1. Actiuni detinute la entit˘¸ile afiliate ¸ ¸ at 2. Alte investitii pe termen scurt ¸ IV. Casa ¸i conturi la b˘nci s a C. Cheltuieli ˆ avans ın D. Datorii: sumele care trebuie pl˘tite ˆ a ıntr-o perioad˘ de a pˆn˘ la un an a a 1. ˆ Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni, prezentˆndu-se separat ¸ a ˆ ımprumuturile din emisiunea de obligatiuni convertibile ¸ 2. Sume datorate institutiilor de credit ¸ 3. Avansuri ˆ ıncasate ˆ contul comenzilor ın 4. Datorii comerciale - furnizori

53

5.1. Bilantul contabil, instrument al analizei financiare ¸ 5. Efecte de comert de pl˘tit a 6. Sume datorate entit˘¸ilor afiliate at 7. Sume datorate entit˘¸ilor de care compania este legat˘ ˆ virtutea at a ın intereselor de participare 8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale ¸i datoriile privind asigur˘rile s a sociale

E. Active circulante nete/datorii curente nete F. Total active minus datorii curente G. Datorii: sumele care trebuie pl˘tite ˆ a ıntr-o perioad˘ mai a mare de un an 1. ˆ Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni, prezentˆndu-se separat ¸ a ˆ ımprumuturile din emisiunea de obligatiuni convertibile ¸ 2. Sume datorate institutiilor de credit ¸ 3. Avansuri ˆ ıncasate ˆ contul comenzilor ın 4. Datorii comerciale - furnizori 5. Efecte de comert de pl˘tit a 6. Sume datorate entit˘¸ilor afiliate at 7. Sume datorate entit˘¸ilor de care compania este legat˘ ˆ virtutea at a ın intereselor de participare 8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale ¸i datoriile privind asigur˘rile s a sociale H. Provizioane 1. Provizioane pentru pensii ¸i obligatii similare s ¸ 2. Provizioane pentru impozite 3. Alte provizioane

Capitolul 5. Analiza financiar˘ realizat˘ pe baza bilantului a a ¸ contabil I. Venituri ˆ avans ın J. Capital ¸i rezerve s I. Capital subscris 1. Capital subscris v˘rsat a 2. Capital subscris nev˘rsat a II. Prime de capital III. Rezerve din reevaluare IV. Rezerve 1. Rezerve legale 2. Rezerve statutare sau contractuale 3. Alte rezerve

54

V. Profitul sau pierderea reportat(a) VI. Profitul sau pierderea exercitiului financiar ¸ Formatul bilantului prescurtat este urm˘torul: ¸ a A. Active imobilizate I. Imobiliz˘ri necorporale a II. Imobiliz˘ri corporale a III. Imobiliz˘ri financiare a B. Active circulante I. Stocuri II. Creante (Sumele care urmeaz˘ s˘ fie ˆ a a ıncasate dup˘ o perioad˘ mai mare de a a un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element) III. Investitii pe termen scurt ¸ IV. Casa ¸i conturi la b˘nci s a C. Cheltuieli ˆ avans ın D. Datorii: sumele care trebuie pl˘tite ˆ a ıntr-o perioad˘ de a pˆn˘ la un an a a E. Active circulante nete/datorii curente nete F. Total active minus datorii curente G. Datorii: sumele care trebuie pl˘tite ˆ a ıntr-o perioada mai mare de un an H. Provizioane I. Venituri ˆ avans ın

55

5.1. Bilantul contabil, instrument al analizei financiare ¸

J. Capital ¸i rezerve s I. Capital subscris (prezentˆnd-se separat capitalul v˘rsat ¸i capitalul a a s nev˘rsat) a II. Prime de capital III. Rezerve din reevaluare IV. Rezerve V. Profitul sau pierderea reportat(˘) a VI. Profitul sau pierderea exercitiului financiar ¸ ˆ prima etap˘ a reformei contabilit˘¸ii romˆne¸ti, normalizatorii In a at a s romˆni au optat pentru un model de bilant inspirat din mediul contabil a ¸ francez, iar ˆ cea de-a doua etap˘ a reformei, din dorinta de aliniere ın a ¸ la Standardele Internationale de Contabilitate, pentru un nou model de ¸ bilant, apropiindu-se mai mult de modul de structurare ¸i prezentare tipic ¸ s modelelor contabile anglo- saxone. Indiferent de modelele de elaborare, bilanturile sunt ˆ ¸ ıntotdeauna construite pe baza unor reguli comune de prezentare ¸i anume drepturile pats rimoniale (de proprietate sau de creant˘) care alc˘tuiesc activul bilantier, ¸a a ¸ apar separat de angajamentele patrimoniale (pasivul bilantier). Aceast˘ ¸ a separare se face cel mai adesea printr-o prezentare a bilantului sub form˘ ¸ a ˆ de tablou cu dou˘ coloane reprezentˆnd activul ¸i pasivul. Intr-o alt˘ a a s a variant˘, activul ¸i pasivul sunt prezentate sub form˘ de list˘. a s a a Deasemenea structura intern˘ a activului ¸i pasivului este ˆ gena s ın eral prezentat˘ pe baza criteriului duratei activelor ¸i pasivelor. Posturile a s bilantiere sunt ordonate dup˘ lichiditatea activelor ¸i exigibilitatea pa¸ a s sivelor. Prin aceast˘ ordonare se ajunge la obtinerea unui bilant financiar. a ¸ ¸ a. Ordonarea activelor dup˘ lichiditate. a Lichiditatea unui activ exprim˘ capacitatea sa de a fi transformat a ˆ bani. Lichiditatea este o proprietate comun˘ tuturor activelor. Din ın a punct de vedere al lichidit˘¸ii, activele cuprinse ˆ bilantul unei societ˘¸i at ın ¸ at comerciale se ˆ ımpart ˆ active imobilizate ¸i active circulante. ın s Activele imobilizate (stabile) reprezint˘ acele active ce sunt a folosite o perioad˘ mai mare de un an, participˆnd la mai multe cicluri de a a exploatare. Valoarea imobilizat˘ ˆ ele se recupereaz˘ de asemenea pe para ın a cursul mai multor ani (prin intermediul amortiz˘rii). Activele imobilizate a sunt: • Imobiliz˘ri necorporale a • Imobiliz˘ri corporale a

Capitolul 5. Analiza financiar˘ realizat˘ pe baza bilantului a a ¸ contabil • Imobiliz˘ri financiare a

56

Activele circulante sunt acele categorii de active care vor fi transformate ˆ bani ˆntr-o perioad˘ mai mic˘ de un an, sau sunt sub form˘ ın ı a a a de bani (banii ˆn cas˘ sau banc˘). Activele circulante sunt: ı a a • Stocurile (materii prime, materiale, obiecte de inventar, produse ˆ ın curs de fabricatie, produse finite ¸i m˘rfuri). Stocurile sunt cele ¸ s a mai putin lichide din categoria activelor circulante, deoarece pˆn˘ ¸ a a la transformarea lor ˆ bani mai trebuie s˘ sufere modific˘ri ¸i s˘ fie ın a a s a vˆndute. a • Creantele reprezint˘ sume de bani ce trebuie ˆ ¸ a ıncasate de la terti. ¸ Ele sunt mai lichide decˆt stocurile deoarece trebuie doar ˆ a ıncasate. • Disponibilit˘¸ile b˘ne¸ti sunt cele mai lichide, de fapt ele se afl˘ sub at a s a form˘ de bani. a b. Ordonarea pasivelor dup˘ exigibilitate. a Exigibilitatea unui pasiv reprezint˘ necesitatea de a fi rambursat a la o anumit˘ scadent˘. Pornind de la aceast˘ caracteristic˘ a pasivelor, a ¸a a a ˆ cadrul bilantului financiar se delimiteaz˘: ın ¸ a • Capitalul permanent (stabil), care cuprinde capitalul propriu (capital social v˘rsat, rezerve, rezultatul reportat, rezultatul a exercitiului, repartizarea profitului) ¸i datoriile pe termen mediu ¸i ¸ s s lung (cu exigibilitate mai mare de un an) • Datoriile ciclului de exploatare (DEX) care cuprind datoriile pe termen scurt, care au o exigibilitate mai mic˘ de un an. a

5.2. Retratarea bilantului contabil ¸
Functia financiar˘ nu dispune de un dispozitiv independent al ¸ a ˆ ınregistr˘rilor datelor financiare. Acest dispozitiv este format din docua mente contabile de sintez˘, ˆ particular, bilantul contabil care este cel mai a ın ¸ adesea utilizat de gestiunea financiar˘. Astfel, analiza este desf˘¸urat˘ ˆ a as a ın termeni de stocuri, de¸i problema financiar˘ fundamental˘ este ajustarea s a a fluxurilor financiare. Este foarte important s˘ nu se uite c˘ informatiile a a ¸ care servesc ca baz˘ de analiz˘ financiar˘ sunt prezentate de cele mai multe a a a

57

5.2. Retratarea bilantului contabil ¸

ori prin conventii care rezult˘ din fundamentele tehnicii contabile. Totu¸i ¸ a s gestiunea financiar˘ nu este o simpl˘ contabilitate ˆ termeni monetari. a a ın Este necesar ca informatiile contabile s˘ fie ˆ ¸elese pentru a le putea uti¸ a ınt liza ¸i interpreta, ceea ce nu trebuie s˘ genereze confuzia ˆ s a ıntre analiza contabil˘ ¸i analiza financiar˘. Contabilitatea este o tehnic˘ de ˆ as a a ınregistrare, o codificare bazat˘ pe constatarea faptelor, ˆ timp ce gestiunea financiar˘ a ın a este o actiune. Sistemul de codificare contabil˘ ¸i forma documentelor ¸ a s contabile nu pot r˘spunde adecvat preocup˘rilor financiare ¸i prin urmare a a s bilantul contabil va trebui retratat ˆ ¸ ınainte de a fi folosit ˆ analiza finanın ciar˘. a Ceea ce intereseaz˘ cel mai mult ˆ gestiunea financiar˘ este ca pe a ın a baza bilantului contabil s˘ poat˘ fi apreciat˘ ˆ ¸ a a a ıntreprinderea din punct de vedere al lichidit˘¸ii ¸i al solvabilit˘¸ii. Bilantul prezentat ˆ forma at s at ¸ ın cerut˘ de lege nu realizeaz˘ ˆ a a ıntotdeauna o structurare perfect˘ din punct a de vedere al lichidit˘¸ii, respectiv al exigibilit˘¸ii. Pentru aceasta el trebuie at at retratat pentru a permite analiza lichidit˘¸ii ¸i solvabilit˘¸ii ˆ at s at ıntreprinderii. Prin ordonare riguroas˘ dup˘ gradul de lichiditate ¸i exigibilitate se ajunge a a s la bilantul financiar. Actualul model de bilant contabil adoptat ¸i de ref¸ ¸ s orma din ¸ara noastr˘ ¸i aprobat prin OMF nr. 1752 din 17 noiembrie t a s 2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, se orienteaz˘ cu preponderent˘ spre analizele de tip ”lichiditatea ¸a solvabilitate”, fiind ˆ concordant˘ cu prevederile Directivei a IV-a a Coın ¸a munit˘¸ii Economice Europene. El este foarte apropiat de structura unui at bilant financiar ¸i astfel retrat˘rile ce trebuie f˘cute sunt mult mai putine ¸ s a a ¸ decˆt ˆ vechiul model de bilant. a ın ¸ Principalele retrat˘ri ce trebuie s˘ le suporte bilantul contabil pentru a a ¸ a corespunde necesit˘¸ilor analizei financiare se refer˘ la: at a • Reclasific˘ri ˆ functie de perioad˘; a ın ¸ a • Eliminarea non-valorilor; • Reevalu˘rile. a

5.2.1. Reclasific˘ri ˆ functie de perioad˘ a ın ¸ a
A.Reclasific˘ri ˆ cadrul activului a ın ˆ cadrul bilantului contabil se prevede ˆ artirea activelor ˆ active In ¸ ımp˘ ¸ ın imobilizate ¸i active circulante. De multe ori ˆ a ˆ categoria activelor s ıns˘ ın

Capitolul 5. Analiza financiar˘ realizat˘ pe baza bilantului a a ¸ contabil

58

imobilizate se vor reg˘si active cu o lichiditate mai mic˘ de un an. Acest a a lucru apare deseori ˆ categoria imobiliz˘rilor financiare, unde unii conın a tabili includ ¸i creante pe mai putin de un an (de exemplu depozitele s ¸ ¸ b˘ne¸ti constituite pentru plata drepturilor vamale ˆ cazul importurilor. a s ın De¸i aceste depozite b˘ne¸ti se constituie pe perioada a cˆteva zile, a ins a s a trat ˆ rutina mai multor contabili s˘ le includ˘ ˆ contul de imobiliz˘ri ın a a ın a financiare). ˆ cadrul activului imobilizat nu trebuie s˘ se cuprind˘ decˆt In a a a creantele pentru mai mult de un an. Astfel imobiliz˘rile financiare sub un ¸ a an vor trebui deduse din activul imobilizat ¸i reclasificate ˆ activul circus ın lant. La fel, creantele pentru mai mult de un an, contabilizate ˆ activul ¸ ın circulant vor trebui s˘ fie reintegrate ˆ activul imobilizat din bilantul a ın ¸ financiar. ˆ cadrul postului privind disponibilit˘¸ile b˘ne¸ti ale ˆ In at a s ıntreprinderii sunt cuprinse ¸i avansurile spre decontare. Acestea reprezint˘ sume de s a bani scoase din caserie, urmˆnd s˘ fie decontate ulterior. Din cauz˘ c˘ a a a a legea ˆ vigoare nu precizeaz˘ pentru societ˘¸ile comerciale termene preın a at cise pentru decontarea acestor sume, ele ar trebui retratate ˆ functie de ın ¸ perioada ˆ care vor trebui decontate. ˆ functie de perioada ˆ care se ın In ¸ ın prevede decontarea lor, aceste avansuri ar putea fi reclasificate astfel: • dac˘ se prevede decontarea lor imediat˘, ele vor putea r˘mˆne la a a a a postul de disponibil; • dac˘ se prevede decontarea sumelor ulterior, dar ˆ a ıntr-o perioad˘ mai a mic˘ de un an, ele ar trebui s˘ fie asimilate creantelor pe termen a a ¸ scurt; • dac˘ ele se vor deconta ˆ a ıntr-o perioad˘ de peste un an, ele se vor a include ˆ categoria imobiliz˘rilor financiare. ın a ˆ activul circulant figureaz˘ contrapartea capitalului subscris ¸i In a s nev˘rsat. Acest post se analizeaz˘ ca o creant˘ asupra actionarilor care a a ¸a ¸ va trebui s˘ fie reclasificat˘: a a • ˆ imobiliz˘ri financiare, pentru suma care va trebui s˘ fie v˘rsat˘ ın a a a a ˆ ıntr-o perioad˘ de peste un an; a • ˆ activul circulant, va r˘mˆne doar suma care va trebui s˘ fie ın a a a v˘rsat˘ ˆ a a ıntr-o perioad˘ care nu va dep˘¸i un an. a as

59

5.2. Retratarea bilantului contabil ¸

O alt˘ solutie, referitoare la aceast˘ categorie de capital, const˘ ˆ a ¸ a a ın eliminarea din activ a sumei nev˘rsate ¸i diminuarea corespunz˘toare a a s a capitalului din pasiv. B. Reclasificarea pasivului ˆ analiza financiar˘, trebuie s˘ se delimiteze: In a a • capitalurile proprii, adic˘ resursele ce r˘mˆn la dispozitia a a a ¸ ˆ ıntreprinderii pe toat˘ durata de viat˘; a ¸a • datoriile pe termen lung sau mediu, adic˘ resursele rambursabile a ˆ ıntr-o perioad˘ de peste un an; a • datoriile pe termen scurt, adic˘ resursele rambursabile ˆ a ıntr-o perioad˘ de sub un an. a Problema care apare cel mai des ˆ ceea ce prive¸te pasivul bilantier ın s ¸ este c˘, completarea lui se face de cele mai multe doar transpunˆnd sola a durile din balant˘ ˆ rubricile de bilant ¸inˆnd cont doar de simbolul con¸a ın ¸t a turilor. Astfel conturile din clasa ”1” de conturi vor fi cuprinse ˆ cadrul ın capitalului permanent, iar cele din clasa ”4” cu sold creditor ˆ datoriile ın pe termen scurt. Sunt totu¸i de multe ori datorii cuprinse ˆ clasa ”1” ce s ın vor trebui reclasificate ˆ datorii pe termen scurt ¸i datorii din clasa ”4” de ın s conturi ce se vor rambursa ˆ ıntr-o perioad˘ mai mare de un an. Un astfel a de exemplu (cel mai des ˆ alnit) ˆ reprezint˘ sumele provenite din credıntˆ ıl a itarea firmei de c˘tre asociati, (cuprinse ˆ contul 455 ”Asociati-conturi a ¸ ın ¸ curente”). Cele care nu sunt susceptibile s˘ fie rambursate ˆ a ınainte de un an, trebuie s˘ fie corect repartizate de c˘tre ˆ a a ıntreprindere ˆ datorii de ın peste un an. Aceea¸i este situatia cu sumele primite de c˘tre o societate, s ¸ a ˆ cadrul operatiilor de finantare intern˘ a grupului c˘reia ˆ apartine. ın ¸ ¸ a a ıi ¸

5.2.2. Eliminarea non-valorilor
Imobiliz˘rile necorporale cuprind active fictive sau ”non-valori”. a Cheltuielile de constituire ¸i cheltuielile de cercetare sunt ˆ s ınscrise ˆ acın tiv, dar numai cu scopul de a putea repartiza aceste cheltuieli pe mai multe exercitii cu ajutorul amortismentelor (maximum 5 ani). Aceste ¸ non-valori vor trebui excluse cˆnd se elaboreaz˘ bilantul financiar, ceea ce a a ¸ duce la: deduceri din activ ¸i deduceri din capitalurile proprii, deoarece s ele reprezint˘ cheltuieli ”amˆnate” care diminueaz˘ rezultatele viitoare. a a a

Capitolul 5. Analiza financiar˘ realizat˘ pe baza bilantului a a ¸ contabil

60

De asemenea cˆnd se face analiza financiar˘ a unei societ˘¸i trebuie a a at verificate inventarele pentru ca stocurile care apar ˆ bilant s˘ existe ˆ ın ¸ a ın realitate ¸i s˘ fie valorificabile. Bunurile care apar ˆ inventar dar nu s a ın mai pot fi valorificate trebuie elimitate, atunci cˆnd se realizeaz˘ analiza a a firmei. Acela¸i lucru trebuie realizat cu creantele. Este obligatoriu de s ¸ realizat o confruntare cu clientii ¸i ceilalti debitori ai firmei, s˘ se verifice ¸ s ¸ a dac˘ sumele cuprinse ˆ bilant sunt posibil de ˆ a ın ¸ ıncasat.

5.2.3. Reevalu˘rile a
Pentru stocuri ¸i creante, deprecierile ˆ s ¸ ınregistrate (ˆ principiu sub ın forma provizioanelor) nu corespund ˆ mod obligatoriu realit˘¸ii ecoın at nomice, fie c˘ ele au fost diminuate, chiar total omise, fie mai rar, c˘ a a ele au fost supraevaluate. Aceste variatii ale activului, datorate acestor ¸ minusvalori (sau plusvalori) sunt compensate ˆ pasiv prin ˆ ın ınscrierea unei sume egale, diminuˆnd (sau majornd capitalurile proprii). Deasemenea ¸i a s datoriile trebuie reevaluate. Astfel trebuie ¸inut cont de datoriile fiscale t latente. Prin datorie fiscal˘ latent˘ se ˆ a a ıntelege: • impozitul amˆnat asupra provizioanelor reglementate, al c˘rui regim a a fiscal poate prevede reˆ ıntregirea beneficiilor; • impozitul amˆnat asupra subventiilor pentru investitii, neintegrate a ¸ ¸ ˆ a ˆ contul de rezultate. ınc˘ ın ˆ anex˘ se poate prevedea indicatia, pentru ˆ In a ¸ ıntreprindere, dator˘rii a impozitului amˆnat care provine din decalajele ˆ timp ˆ a ın ıntre regimul fiscal ¸i prelucrarea contabil˘ a venitului ¸i cheltuielilor. O alt˘ probs a s a lem˘ care se pune retrat˘rii bilantului o reprezint˘ operatiunea de leasa a ¸ a ¸ ing operational. Operatiunea de credit-bail(leasing) operational este o ¸ ¸ ¸ operatie de finantare, care permite ˆ ¸ ¸ ıntreprinderii s˘ dispun˘ de un bun a a f˘r˘ a avea capitalurile necesare pentru achizitionarea acestuia, cu ajuaa torul achit˘rii unei chirii. Fiind diferit de operatia de ˆ a ¸ ımprumut, contractul de leasing prezint˘ anumite analogii cu operatiunea de locatie. Chiria a ¸ ¸ pl˘tit˘ de ˆ a a ıntreprindere cuprinde cheltuielile de amortizare, costul capitalurilor imobilizate, pretul serviciilor furnizate de institutia financiar˘ ¸i o ¸ ¸ as prim˘ de risc. Contractul nu este ˆ ¸it de garantii financiare. ˆ activul a ınsot ¸ In din bilantul contabil nu figureaz˘ decˆt bunuri care apartin, din punct de ¸ a a ¸ vedere juridic, ˆ ıntreprinderii. De aceea bunurile detinute ˆ virtutea unui ¸ ın

61

5.3. Analiza echilibrului financiar

contract de leasing operational nu apar ˆ bilant. Acest mod de finantare ¸ ın ¸ ¸ conduce la ocultarea unei p˘rti din imobiliz˘ri ¸i cu aceea¸i valoare, a unei a¸ a s s p˘rti a ˆ a ¸ ındator˘rii. Acest inconvenient este evitat procedˆnd la o retratare a a prin care operatia de leasing este divizat˘ ˆ a ıntr-o operatie de achizitionare ¸ ¸ (pentru suma deja achitat˘) ¸i o operatie de credit (pentru suma r˘mas˘ a s ¸ a a de plat˘). a O alt˘ problem˘ o reprezint˘ preluarea ˆ cont a efectelor scona a a ın tate ¸i nescadente. Pe plan contabil, scontarea efectelor este tratat˘ s a ca o cesiune a unui element de activ contra numerar. Dar ˆ practic˘, ın a ˆ ıntreprinderea poate r˘mˆne, fat˘ de banc˘, responsabil˘ pentru plata a a ¸a a a efectelor scontate ˆ caz de gol de trezorerie a debitorului la scadent˘. ın ¸a Rezult˘ ca pe plan financiar, scontul se analizeaz˘ ca un credit bancar. a a La ˆ ınchiderea exercitiului, bilantul trebuie s˘ fie corectat reportˆnd suma ¸ ¸ a a efectelor remise pentru scontare ¸i nescadente ˆ a: s ınc˘ • la activ, ˆ activul circulant la postul ”clienti ¸i conturi asimilate” ın ¸ s • la pasiv, ˆ datoriile financiare sub un an, ˆ contul ”alte ın ın ˆ ımprumuturi ¸i datorii asimilate”. s Ca ¸i ˆ cazul angajamentelor de credit-bail suma efectelor ajunse la s ın scontare ¸i ˆ a nescadente va figura ˆ anex˘. s ınc˘ ın a

5.3. Analiza echilibrului financiar al ˆ ıntreprinderii realizat˘ a pe baza bilantului ¸
5.3.1. Situatia net˘ a ˆ ¸ a ıntreprinderii
Analiza bilantului financiar permite identificarea st˘rii de echilibru la ¸ a nivelul firmei analizate. Acest echilibru financiar este evidentiat de rapor¸ ˆ bilantul financiar tul dintre activele ¸i pasivele pe termen lung ¸i scurt. In s s ¸ activele sunt ordonate dup˘ lichiditatea crescˆnd˘ a lor, iar pasivele dup˘ a a a a ˆ exigibilitatea lor. Inseamn˘ c˘ echilibrul financiar va fi evidentiat prin a a ¸ compararea realizat˘ ˆ a ıntre lichiditatea activelor ¸i exigibilitatea pasivelor. s ˆ principiu activele pe termen lung ar trebui s˘ fie finantate din In a ¸ pasive pe termen lung, ca o exprimare a echilibrului pe termen lung al ˆ ıntreprinderii, iar activele pe termen scurt ar trebui finantate din pasive ¸

Capitolul 5. Analiza financiar˘ realizat˘ pe baza bilantului a a ¸ contabil

62

pe termen scurt evidentiind echilibrul pe termen scurt al ˆ ¸ ıntreprinderii. Analiza pe baza bilantului financiar este o analiz˘ lichiditate-exigibilitate, ¸ a numit˘ ¸i analiz˘ patrimonial˘. as a a O prim˘ ¸i principal˘ evaluare a echilibrului ˆ as a ıntreprinderii, la data ˆ ınchiderii exercitiului, o d˘ situatia net˘ care reprezint˘ diferenta din¸ a ¸ a a ¸ tre activul total ¸i datoriile totale contractate de ˆ s ıntreprindere. Aceast˘ a ecuatie fundamental˘ a bilantului, red˘ averea net˘ a actionarilor (ac¸ a ¸ a a ¸ tivul neangajat ˆ datorii). Situatia net˘ este cel mai adesea pozitiv˘ ¸i ın ¸ a as cresc˘toare ca efect al unei gestiuni economice s˘n˘toase. Acest˘ situatie a a a a ¸ marcheaz˘, de fapt, atingerea obiectivului major al gestiunii financiare, ¸i a s anume maximizarea valorii capitalurilor proprii, a activului net finantat ¸ din aceste capitaluri. Cre¸terea situatiei nete este consecinta reinvestirii s ¸ ¸ unei p˘rti din profitul net ¸i a altor elemente de acumul˘ri: provizioane a¸ s a reglementate, report˘ri din exercitiul precedent, subventii, etc. a ¸ ¸ Situatia net˘ poate avea, ˆ cazuri prefalimentare, valoare negativ˘. ¸ a ın a Aceasta semnific˘ o dep˘¸ire a activului real, de c˘tre datoriile contractate a as a de ˆ ıntreprindere. O astfel de situatie este consecinta ˆ ¸ ¸ ıncheierii cu pierderi a exercitiilor anterioare. Suma acestor pierderi a consumat integral cap¸ italurile proprii, iar partea neacoperit˘ r˘mˆne ˆ sarcina creditorilor, ca a a a ın rezultat al asum˘rii riscului de insolvabilitate al ˆ a ıntreprinderii. Deci putem spune c˘ valoarea negativ˘ a situatiei nete reprezint˘, de fapt, m˘rimea a a ¸ a a riscului de insolvabilitate. Situatia net˘ poate indica, deci, o ˆ ¸ a ımbog˘¸ire at (o cre¸tere a capitalurilor proprii), ˆ cazul realiz˘rii ¸i reinvestirii de bens ın a s eficii sau dimpotriv˘ o s˘r˘cire (o mic¸orare a capitalurilor proprii), ˆ a aa s ın cazul ˆ ıncheierii exercitiului financiar cu pierderi. ¸

5.3.2. Fondul de rulment
Analiza financiar˘ recurge la dou˘ tipuri de agregate: primele sunt a a derivate din bilantul financiar ¸i constituie relatia fundamental˘ a tre¸ s ¸ a zoreriei, secundele provin din contul de profit ¸i pierdere ¸i formeaz˘ sols s a durile intermediare ale gestiunii. Relatia fundamental˘ a trezoreriei ofer˘ ¸ a a indicatii asupra structurii financiare a ˆ ¸ ıntreprinderii, ˆ timp ce soldurile ın intermediare de gestiune informeaz˘ asupra gestiunii sale, dup˘ cum suga a ereaz˘ ˆ a¸i denumirea lor. Pentru a determina relatia fundamental˘ a a ıns˘s ¸ a trezoreriei trebuie determinati pe baza datelor din bilant trei indicatori, ¸ ¸ denumiti indicatori ai echilibrului financiar: ¸ • fondul de rulment(FR);

63

5.3. Analiza echilibrului financiar • nevoia de fond de rulment(NFR); • trezoreria net˘(TN). a

Pentru a fi calculati ace¸ti indicatori, se poate reprezenta bilantul ¸ s ¸ financiar ˆ mod simplificat prin gruparea activelor dup˘ lichiditatea lor ın a ˆ active imobilizate (lichiditate peste un an) ¸i active circulante (cu o ın s lichiditate sub un an) ¸i a pasivelor dup˘ exigibilitatea lor ˆ capitaluri s a ın permanente ¸i capitaluri circulante (datorii ale ciclului de exploatare), s rezultˆnd urm˘toarea schem˘ de bilant: a a a ¸

ACTIV
Active imobilizate nete (AIN) Active circulante ( AC )

PASIV
Capitaluri permanente ( CP ) Fond de rulment net Datoriile ciclului de exploatare (DEX )

Figura 5.1: Bilant simplificat ¸ Aceste posturi din bilant sunt folosite la calculul fondului de rulment. ¸ Fondul de rulment este un element fundamental pentru aprecierea structurii financiare a unei ˆ ıntreprinderi. El serve¸te la m˘surarea conditiilor s a ¸ echilibrului financiar care rezult˘ din confruntarea ˆ a ıntre lichiditatea activelor ¸i exigibilitatea resurselor pe termen lung. Pentru ˆ s ınceput sunt definite urm˘toarele dou˘ notiuni: a a ¸ capitalurile permanente (C.P.) regrupeaz˘ resursele a c˘ror durat˘ a a a de detinere de c˘tre ˆ ¸ a ıntreprindere este superioar˘ unui an. Acestea a sunt egale cu suma capitalurilor proprii ¸i datoriilor pe cel putin un s ¸ an. C.P. = Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung pasivul exigibil (P.E.) corespunde resurselor externe ale ˆ ıntreprinderii opus capitalului propriu, fiind egal cu datoriile pe cel putin un an ¸i ¸ s datoriile pe cel mult un an. P.E. = Datorii pe termen lung+ Datorii pe termen scurt

Capitolul 5. Analiza financiar˘ realizat˘ pe baza bilantului a a ¸ contabil

64

Fondul de rulment reprezint˘, preluˆnd elementele din partea de a a sus a bilantului, excedentul capitalurilor permanente fat˘ de activul imo¸ ¸a bilizat net, altfel spus, partea capitalurilor permanente afectat˘ finant˘rii a ¸a activului circulant.

F.R. = Capitaluripermanente − Activeimobilizatenete Acest fond de rulment mai poart˘ denumirea ¸i de fond de rulment a s net ¸i poate fi reprezentat schematic ca ˆ figura urm˘toare: s ın a

ACTIV
Active imobilizate nete (AIN) Active circulante ( AC )

PASIV
Capitaluri permanente ( CP ) (capital propriu + datorii pe termen lung) Datoriile ciclului de exploatare (DEX )

Figura 5.2: Fondul de rulment

Fondul de rulment net mai poate fi calculat ¸i pe baza elementelor s din partea de jos a bilantului, reprezentˆnd astfel excedentul activului cir¸ a culant fat˘ de datoriile pe termen scurt: ¸a F.R. = ActiveCirculante − Datoriipetermenscurt Fondul de rulment net ofer˘ dou˘ categorii de informatii: a a ¸ • analizat prin partea de sus a bilantului, arat˘ modalit˘¸ile de ¸ a at finantare a investitiilor ¸i realizarea echilibrului financiar pe termen ¸ ¸ s lung; • analizat prin partea de jos a bilantului, permite aprecierea ¸ conditiilor echilibrului financiar pe termen scurt. ¸ Prin compararea capitalurilor permanente cu activele imobilizate pot rezulta trei situatii: ¸

65 1.

5.3. Analiza echilibrului financiar

Capitaluri permanente > Active imobilizate ⇒ F R > 0 Dac˘ fondul de rulment este pozitiv, capitalurile permanente a finanteaz˘ ˆ totalitate activele stabile. Atentia acordat˘ secu¸ a ın ¸ a rit˘¸ii ¸i prudentei financiare conduce la enuntarea regulei conform at s ¸ ¸ c˘reia utiliz˘rile durabile vor trebui s˘ fie finantate prin resurse duraa a a ¸ bile, adic˘ prin capitaluri permanente. Aceasta reprezint˘ de fapt a a regula de baz˘ a echilibrului financiar. Fondul de rulment pozia tiv corespunde m˘rimii capitalurilor permanente care permite s˘ se a a finanteze activele circulante, dup˘ finantarea ˆ totalitate a imobi¸ a ¸ ın liz˘rilor. Un fond de rulment pozitiv trebuie ˆ ¸eles ca un fond de a ınt rezerv˘ din care se pot finanta deficitele ce pot ap˘rea ˆ a ¸ a ıntre aloc˘rile a ¸i resursele de finantat pe termen scurt. Pentru a nu ne ˆ s ¸ ındep˘rta a de o gestiune performant˘, dimensiunile fondului de rulment pozia tiv nu trebuie exagerate ˆ ıntrucˆt costurile capitalurilor procurate pe a termen lung sunt superioare celor pe termen scurt. 2. Capitaluri permanente < Active imobilizate ⇒ F R < 0 Un FRN negativ exprim˘ faptul c˘ o parte din activul imobilizat a a este finantat prin resurse pe termen scurt.O asemenea situatie este ¸ ¸ considerat˘ ca fiind un factor important de fragilitate. a 3. Capitaluri permanente = Active imobilizate ⇒ F R = 0 Aceast˘ situatie, care este foarte putin probabil s˘ fie ˆ alnit˘, exa ¸ ¸ a ıntˆ a prim˘ o armonizare total˘ a structurii resurselor cu utilizarea lor. a a Aceasta reprezint˘ o stare de echilibru perfect, ˆ care activele ¸i a ın s pasivele sunt perfect corelate din punct de vedere al termenelor. O astfel de gestiune ar presupune ca toate scadentele pl˘¸ilor ¸i ale ¸ at s ˆ ıncas˘rilor s˘ fie corelate, respectiv s˘ se poat˘ asigura zilnic un a a a a echilibru perfect ˆ ıntre ˆ ıncas˘ri ¸i pl˘¸i. a s at Tot pentru asigurarea securit˘¸ii financiare, o a doua problem˘ care at a se pune este a ¸ti dac˘ FRN trebuie s˘ finanteze ciclul de exploatare ¸i, s a a ¸ s ˆ general se poate considera ca un indicator al dac˘ da, ˆ ce m˘sur˘. In a ın a a unei bune s˘n˘t˘¸i financiare un FRN: a a at

Capitolul 5. Analiza financiar˘ realizat˘ pe baza bilantului a a ¸ contabil • egal cu jum˘tate din stocuri; a

66

• ¸i cuprins ˆ s ıntre 1 ¸i 3 luni din cifra de afaceri medie, f˘r˘ impozite. s aa Astfel FRN permite s˘ se enunte urm˘toarele concluzii: a ¸ a • un FRN pozitiv este un semnal favorabil ˆ ceea ce prive¸te solvabilın s itatea; • un FRN nul exprim˘ o tensiune asupra lichidit˘¸ii ¸i corespunde unei a at s anumite fragilit˘¸i, referitor la solvabilitate; at • un FRN negativ semnaleaz˘ dificult˘¸i mari ˆ ceea ce prive¸te solva at ın s abilitatea, ˆ lipsa interventiei de corectare printr-o ameliorare a ın ¸ stabilit˘¸ii finant˘rii. at ¸a Fondul de rulment poate fi analizat, ˆ continuare, ˆ functie de strucın ın ¸ tura capitalurilor permanente: • capitaluri proprii; • capitaluri financiare (datorii pe termen lung). Aceast˘ analiz˘ ar pune ˆ evident˘ m˘sura ˆ care echilibrul finana a ın ¸a a ın ciar se asigur˘ prin capitalurile proprii, respectiv gradul de autonomie a al ˆ ıntreprinderii. Indicatorul care relev˘ gradul de autonomie, de libera tate ˆ luarea unor decizii de investitii privind dezvoltarea ˆ ın ¸ ıntreprinderii, este fondul de rulment propriu, adic˘ excedentul de capitaluri proprii a fat˘ de imobiliz˘rile nete, excedent determinat dup˘ repartitia profitului, ¸a a a ¸ rezultat la ˆ ınchiderea exercitiului financiar. El se determina deci dup˘ a relatia: ¸ F RP = CP R − IM O Se ˆ ¸elege c˘ rezultatul acestei relatii de calcul poate lua ¸i valori negative ınt a ¸ s ¸i ˆ acest caz, se evidentiaz˘ m˘sura ˆ s ın ¸ a a ındator˘rii pe termen lung, pentru a nevoi de finantare pe termen scurt, gradul de dependent˘ a activit˘¸ii ¸ ¸a at de exploatare fat˘ de piata de capitaluri. De aceea, numim rezultatul ¸a ¸ negativ de mai sus fond de rulment ˆ ımprumutat. Fondul de rulment ˆ ımprumutat reprezint˘ diferenta dintre fondul de rulment ¸i fondul de a ¸ s rulment propriu. El este egal cu datoriile pe termen lung. FRˆ = F R − F RP I

67

5.3. Analiza echilibrului financiar

Nu ˆ ıntotdeauna existenta unui fond de rulment pozitiv reprezint˘ un ¸ a ˆ fapt fondul echilibru financiar, ˆ conditii de autonomie financiar˘. In ın ¸ a de rulment s-ar putea s˘ fie un fond de rulment ˆ a ımprumutat, iar marja de sigurant˘ pe care acest fond o asigur˘ pentru finantarea activit˘¸ii de ¸a a ¸ at exploatare, pune la ad˘post ˆ a ıntreprinderea numai ˆ privinta scadentei ın ¸ ¸ acestei datorii (care este mai ˆ ındep˘rtat˘ ) dar nu o acoper˘, ˆ perspeca a a ın tiv˘, de riscul de insolvabilitate. a

5.3.3. Necesarul de fond de rulment
Necesarul de fond de rulment net evidentiaz˘ nevoia de finantare gen¸ a ¸ erat˘ de ciclul de exploatare. Necesarul (nevoia) de fond de rulment a (NFR) este dat de diferenta ˆntre necesit˘¸ile de finantare ale ciclului de ¸ ı at ¸ exploatare ¸i datoriile ciclului de exploatare. s N F R = AC(f˘r˘ disponibil) − DEX aa Dac˘ aceast˘ diferent˘ este pozitiv˘, atunci ea semnific˘ un surplus a a ¸a a a de nevoi temporare (ciclice), ˆ raport cu sursele temporare posibile de ın mobilizat. O atare situatie poate fi judecat˘ ca fiind normal˘ dac˘ este ¸ a a a rezultatul unei politici de investire privind cre¸terea nevoii de finantare a s ¸ ciclului de exploatare. Altfel nevoia de fond de rulment poate evidentia un ¸ decalaj nefavorabil ˆ ıntre lichiditatea stocurilor ¸i exigibilitatea datoriilor s de exploatare (s-au ˆ ıncetinit ˆ ıncas˘rile ¸i s-au urgentat pl˘¸ile). a s at Dac˘ NFR este negativ˘ atunci ea semnific˘ un surplus de surse tema a a porare (ciclice) ˆ raport cu nevoile corespunz˘toare de capitaluri circuın a lante. Ea poate fi apreciat˘ pozitiv dac˘ este rezultatul acceler˘rii rotatiei a a a ¸ activelor circulante ¸i a angaj˘rii de datorii cu scadente mai relaxante. ˆ s a ¸ In caz contrar, aceasta poate fi consecinta unor ˆ ¸ ıntreruperi temporare ˆ ın aprovizionarea ¸i reˆ s ınnoirea stocurilor. ˆ general ˆ In ıntreprinderile trebuie s˘ fac˘ unei nevoi de fond de rulment net. Numai ˆ anumite circumstante a a ın ¸ exceptionale ele se pot g˘si ˆ situatia unui excedent net de resurse finan¸ a ın ¸ ciare. Aceast˘ situatie se poate ˆ alni ˆ a ¸ ıntˆ ındeosebi ˆ marile magazine de ın vˆnzare cu amˆnuntul care ˆ a a ıncaseaz˘ marfa pe loc (nu au creante), ˆ a ¸ ın schimb pl˘tesc furnizorii dup˘ un anumit termen de plat˘. Prin comparaa a a rea nevoii de fond de rulment cu fondul de rulment degajat ˆ partea de ın sus a bilantului se poate aprecia echilibrul financiar ˆ partea de jos a ¸ ın bilantului. ¸ • Dac˘ F R < N F R - dezechilibru pe termen scurt; a

Capitolul 5. Analiza financiar˘ realizat˘ pe baza bilantului a a ¸ contabil • Dac˘ F R > N F R - echilibru pe termen scurt. a

68

5.3.4. Trezoreria net˘ a
Dac˘ fondul de rulment, la un moment dat, de obicei (al ˆ a ıncheierii exercitiului financiar), este superior nevoii de fond de rulment, atunci ¸ excedentul de finantare se reg˘se¸te sub forma unei trezorerii nete, con¸ a s cretizat˘ ˆ disponibilit˘¸i b˘ne¸ti, ˆ conturi bancare ¸i ˆ cas˘. Deci a ın at a s ın s ın a putem spune c˘ trezoreria net˘ (TN) reprezint˘ diferenta ˆ a a a ¸ ıntre fondul de rulment ¸i nevoia de fond de rulment: s Trezoreria net˘ = F R − N F R a Trezoreria net˘ este expresia cea mai concludent˘ a desf˘¸ur˘rii unei a a as a ˆ activit˘¸i eficiente. Inregistrarea unei trezorerii nete pozitive ˆ cadrul mai at ın multor exercitii succesive, demonstreaz˘ succesul ˆ ¸ a ıntreprinderii ˆ viata ın ¸ economic˘ ¸i posibilitatea plas˘rii rentabile a disponibilit˘¸ilor b˘ne¸ti a s a at a s pentru ˆ arirea pozitiei ei pe piat˘. Trezoreria net˘ pozitiv˘ este rezulınt˘ ¸ ¸a a a tatul ˆ ıntregului echilibru financiar al ˆ ıntreprinderii. Exercitiul financiar ¸ s-a ˆ ıncheiat cu un surplus monetar, expresie concret˘ a profitului net din a pasivul bilantului. Acest excedent de trezorerie urmeaz˘ s˘ fie plasat efi¸ a a cient ¸i ˆ deplin˘ sigurant˘ pe piata financiar˘. Plasamentul financiar s ın a ¸a ¸ a sau monetar urm˘re¸te trei obiective: a s • lichiditatea valorilor mobiliare de plasament cump˘rate; a • rentabilitatea; • securitatea lor. Obiectivul gestiunii financiare nu trebuie s˘ fie asigurarea unei trea zorerii nete cˆt mai mari, aceasta demonstrˆnd incapacitatea managerilor a a de a identifica solutii viabile de valorificare a capitalurilor disponibile. De ¸ aceea se recomand˘ cump˘rarea unor valori mobiliare de plasament u¸or a a s negociabile ¸i cu o bun˘ reputatie pe piata de capital. s a ¸ ¸ Trezoreria net˘ negativ˘ evidentiaz˘ un dezechilibru financiar la a a ¸ a ˆ ıncheierea exercitiului. Deficitul monetar, astfel constatat, a fost acoperit ¸ prin angajarea de noi credite de trezorerie. ˆ aceast˘ situatie se urm˘re¸te In a ¸ a s obtinerea celui mai mic cost al noilor credite, prin negocierea mai multor ¸ surse de astfel de capital.

69

5.3. Analiza echilibrului financiar

Cre¸terea trezoreriei nete, pe perioada exercitiului financiar, s ¸ reprezint˘ ”cash-flow”-ul perioadei, respectiv fluxul monetar net al a exercitiului: ¸ CF = T N1 − T N0 ˆ conditiile constantei nevoii de fond de rulment, cash-flow-ul ar fi In ¸ ¸ egal cu profiturile nete ¸i amortiz˘rile acumulate ¸i ar exprima disponibilis a s tatea monetar˘ efectiv˘ pentru dezvoltarea ¸i prosperitatea ˆ a a s ıntreprinderii. Un cash-flow pozitiv se interpreteaz˘ ca o cre¸tere a capacit˘¸ii reale de a s at finantare a investitiilor. Aceasta reprezint˘ o ˆ ¸ ¸ a ımbog˘¸ire a activului real, at o confirmare a major˘rii averii proprietarilor. Un cash-flow negativ suga ereaz˘ o diminuare a capacit˘¸ii reale de finantare a investitiilor. ˆ a at ¸ ¸ In consecint˘ aceasta semnific˘ o s˘r˘cire a activului net real, o reducere ¸a a aa a valorii propriet˘¸ii. ˆ acest moment al analizei financiare, se poate at In concluziona c˘ trezoreria este determinat˘ de rentabilitatea economic˘. a a a Totodat˘ se remarc˘ dependenta trezoreriei ¸i fat˘ de variatia nevoii a a ¸ s ¸a ¸ de fond de rulment, respectiv a decalajelor ˆ ıntre ˆ ıncas˘rile creantelor ¸i a ¸ s ˆ aceste conditii, o ˆ pl˘¸ile datoriilor scadente. In at ¸ ıntreprindere rentabil˘, a care ˆ ıncheie exercitiul cu profit, nu are, ˆ mod automat, ¸i o trezorerie ¸ ın s net˘ pozitiv˘ (disponibilit˘¸i ˆ banc˘ ¸i ˆ cas˘). Aceasta se datoreaz˘ ˆ a a at ın a s ın a a ın primul rˆnd decalajului dintre ˆ a ınregistrarea ˆ contabilitate a veniturilor ¸i ın s cheltuielilor ¸i ˆ s ıncasarea sau plata lor efectiv˘, decalaj ce poate fi hot˘rˆtor a aa pentru soarta financiar˘ a ˆ a ıntreprinderii. Statistic s-a dovedit c˘ majoria tatea ˆ ıntreprinderilor intr˘ ˆ stare de faliment datorit˘ sl˘biciunilor ˆ a ın a a ın gestiunea financiar˘ a firmei. Trezoreria net˘ corespunde confrunt˘rii dina a a tre utiliz˘ri ¸i resurse legate de operatiunile financiare pe termen scurt. a s ¸ Dac˘ trezoreria net˘ este pozitiv˘, NFR este ˆ ˆ a a a ın ıntregime finantat˘ ¸ a din capitaluri permanente(pe baza fondului de rulment). Aceast˘ situatie a ¸ este un indiciu al unei bune solidit˘¸i financiare, ˆ afara cazului cˆnd at ın a ea rezult˘ dintr-un exces de capitaluri permanente. Aceasta este situatia a ¸ cˆnd, de exemplu, contrapartea trezoreriei nete pozitive este reprezentat˘ a a de disponibilit˘¸ile inutilizate sau plasamente a c˘ror rentabilitate este at a inferioar˘ aceleia oferite de activitatea ˆ a ıntreprinderii. Dac˘ trezoreria net˘ este negativ˘, vor trebui c˘utate modalit˘¸i a a a a at de finantare a trezoreriei, ¸tiind c˘ ea corespunde fractiunii din NFR ¸ s a ¸ neacoperit˘ de capitalurile permanente. Utilizarea creditelor pentru a operatiuni de productie este un mijloc bun de finantare a NFR. Cu privire ¸ ¸ ¸ la creditele de trezorerie utilizarea lor conjunctural˘ este motivat˘ pentru a a a face fat˘ unei cre¸teri temporare a NFR. Altfel, recursul la aceste credite ¸a s

Capitolul 5. Analiza financiar˘ realizat˘ pe baza bilantului a a ¸ contabil

70

ˆ mod permanent poate fi considerat un factor de fragilitate. ın Majoritatea ˆ ıntreprinderilor prezint˘ situatii de trezorerie negativ˘, a ¸ a aceasta ˆ a nu pune ˆ pericol solvabilitatea ˆ ıns˘ ın ıntreprinderii dac˘ aceasta a poate justifica reˆ ınnoirea ˆ ımprumuturilor bancare. Adevarata problem˘ a se pune ˆ termenii dependentei fat˘ de b˘nci, care furnizeaz˘ marea parte ın ¸ ¸a a a a resurselor de trezorerie.

5.3.5. Analiza indicatorilor echilibrului financiar
ˆ principiu ca regul˘ general˘ a echilibrului financiar al In a a ˆ ıntreprinderii, o parte din capitalurile permanente este destinat˘ acoperirii a nevoilor ciclice temporare, reˆ ınnoibile permanent ˆ cadrul ciclurilor de ın exploatare succesive ale ˆ ıntreprinderii. A¸a cum am mai amintit ˆ s ınainte, stocurile ¸i creantele, care se reconstituie permanent, pot fi considerate s ¸ nevoi stabile (permanente ca ¸i activele fixe) ¸i care, prin urmare, necesit˘ s s a surse stabile de finantare. Aceast˘ regul˘ specific˘ de finantare a ac¸ a a a ¸ tivelor circulante este realizat˘ prin existenta fondului de rulment, parte a ¸ din capitalurile permanente degajate de partea de sus a bilantului, pentru ¸ a acoperii nevoi de finantare din partea de jos a bilantului. Acest˘ pozitie ¸ ¸ a ¸ strategic˘ a fondului de rulment, de a face leg˘tura ˆ a a ıntre partea de sus ¸i s partea de jos a bilantului, ˆ confer˘ o valoare informativ˘ deosebit˘, con¸ ıi a a a ducˆnd la aprecierea, aproape unanim˘ a anali¸tilor financiari, c˘ fondul a a s a de rulment reprezint˘ cel mai important indicator al echilibrului finana ciar al ˆ ıntreprinderii. ˆ cele din urm˘ el este rezultatul arbitrajului ˆ In a ıntre finantarea pe termen lung ¸i finantarea pe termen scurt. ¸ s ¸ Sunt anali¸ti financiari care aprecieaz˘ c˘, dimpotriv˘, nevoia de s a a a fond de rulment este indicatorul cel mai relevant al echilibrului financiar, ˆ ıntrucˆt evidentiaz˘ acele nevoi temporare reˆ a ¸ a ınnoibile permanent ˆ ın cadrul ciclurilor de exploatare succesive ale ˆ ıntreprinderii. Aceste nevoi au r˘mas neacoperite din surse temporare ¸i reˆ a s ınnoibile ˆ cadrul acelora¸i ın s cicluri de exploatare. Aceast˘ apreciere porne¸te de la analiza calitativ˘ a a s a ciclului de exploatare, privind capacitatea acestuia de a-¸i echilibra nevoile s ciclice din surse ciclice de capital. Partea r˘mas˘ neacoperit˘ financiar a a a trebuie s˘ fie egal˘ sau inferioar˘ fondului de rulment, altfel calitatea a a a necorespunzatoare a activit˘¸ii de exploatare conduce la un dezechilibru at financiar care va afecta exercitiile financiare viitoare sau care pune ˆ ¸ ın pericol integritatea capitalurilor proprii. Desigur dac˘ vorbim despre importanta indicatorilor financiari nu a ¸

71

5.3. Analiza echilibrului financiar

trebuie s˘ omitem trezoreria net˘, care este elementul esential ¸i toa a ¸ s ˆ ea se concretizeaz˘ todat˘ principala restrictie a gestiunii financiare. In a ¸ a rezultatele modului de realizare a activit˘¸ii ¸i de respectare a cerintelor at s ¸ echilibrului financiar. Teoretic, trezoreria este definit˘ ca fiind surplusul a de surse de finantare ce se degaj˘ din ˆ ¸ a ıntreaga activitate economic˘, rea spectiv diferenta dintre fondul de rulment ¸i nevoia de fond de rulment, ¸ s ce st˘ la baza teoriei echilibrului financiar al ˆ a ıntreprinderii. ˆ starea de echilibru financiar fondul de rulment ar trebui s˘ fie In a egal cu nevoia de fond de rulment ¸i s˘ degaje o trezorerie net˘ pozitiv˘, s a a a respectiv s˘ echilibreze partea de jos a bilantului: a ¸ F R = (AC − DP B) − (DEX − CRT ) unde AC- active circulante, DPB- disponibil, DEX- datoriile ciclului de exploatare, CRT- credite de trezorerie. Din relatia de mai sus rezult˘ prin comutativitate, c˘ fondul de rul¸ a a ment este egal cu nevoia de fond de rulment plus trezoreria net˘, oricare a ar fi situatia acesteia (pozitiv˘ sau negativ˘): ¸ a a F R = (AC − DEX) + (DP B − CRT ) Din ultima relatie se desprinde ideea c˘ principala component˘ a ¸ a a echilibrului financiar este nevoia de fond de rulment, indicator a c˘rui a m˘rime este dependent˘, ˆ mod direct proportional, de cifra de afaca a ın ¸ eri ¸i poate fi previzionat˘ ˆ functie de politica viitoare a conducerii s a ın ¸ ˆ ıntreprinderii privind vˆnz˘rile. Dac˘ nu intervin modific˘ri importante a a a a ˆ partea de sus a bilantului, aceast˘ corespondent˘ a nevoii de fond de ın ¸ a ¸a rulment cu cifra de afaceri are o anumit˘ stabilitate, ceea ce permite o a bun˘ previziune a echilibrului financiar al ˆ a ıntreprinderii.

5.3.6. Fondul de rulment minim necesar
Fondul de rulment poate varia foarte mult de la o perioad˘ la alta ˆ a ın cadrul aceleia¸i ˆ s ıntreprinderi. Astfel se pot ˆ alni urm˘toarele cazuri: ıntˆ a • ˆ perioade de expansiune ale ˆ ın ıntreprinderii, valoarea activelor stabile cre¸te. Dac˘ nu cre¸te ˆ aceia¸i m˘sur˘ ¸i capitalul permanent, s a s ın s a as se va observa o sc˘dere a fondului de rulment; a • o dezvoltare echilibrat˘ a ˆ a ıntreprinderii va determina un fond de rulment relativ stabil;

Capitolul 5. Analiza financiar˘ realizat˘ pe baza bilantului a a ¸ contabil

72

• dac˘ nu au loc investitii importante ¸i nici operatiuni financiare pe a ¸ s ¸ termen lung, putem asista la o cre¸tere progresiv˘ a fondului de s a rulment, ca urmare a acumul˘rilor de profituri nete nerepartizate ¸i a s a sc˘derii valorii nete a imobiliz˘rilor pe baza amortiz˘rii. a a a ˆ cazul cre¸terii progresive a fondului de rulment, dac˘ nevoia de In s a fond de rulment nu ˆ ınregistreaz˘ aceea¸i evolutie progresiv˘, putem asista a s ¸ a la o cre¸tere, de asemenea, progresiv˘ a trezoreriei nete care, ˆ lipsa s a ın unui plasament rentabil, se poate reg˘si sub forma unor disponibilit˘¸i a at lene¸e (trˆndave). De¸i este o situatie de echilibru financiar, cu sufis a s ¸ cient˘ marj˘ de sigurant˘ fat˘ de riscurile activit˘¸ii economice, totu¸i a a ¸a ¸a at s fondul de rulment excedentar are un cost de oportunitate ridicat, respectiv o diferenta semnificativ˘ ˆ ¸˘ a ıntre rentabilitatea activit˘¸ii economice a at ˆ ıntreprinderii ¸i rentabilitatea plas˘rii, pe termen scurt, a trezoreriei nete s a pozitive. Aceast˘ situatie este rezultatul unei politici generale de prudent˘ a ¸ ¸a ¸i de ˆ arire a autonomiei. s ınt˘ Dimpotriv˘, ˆ cazul unei politici ofensive de cre¸tere a capacit˘¸ilor a ın s at de productie sau de diversificare a activit˘¸ii, prin cump˘rarea de ¸ at a participatii la alte societ˘¸i, capitalurile permanente, absorbite ˆ aceste ¸ at ın active fizice sau financiare, degaj˘ un fond de rulment inferior nevoii a de fond de rulment. Acoperirea deficitului de fond de rulment necesit˘ a apelarea la credite pe termen scurt, al c˘ror cost este ridicat atˆt ˆ ceea a a ın ce prive¸te rata mai ridicat˘ a dobˆnzii cˆt ¸i exigibilitatea ridicat˘ a acess a a a s a tora. Aceste credite pun ˆ permanent˘ problema renegocierii conditiilor ın ¸a ¸ de creditare. O asemenea situatie de deficit a fondului de rulment apare ¸ ¸i ˆ cazul unor activit˘¸i economice cu rentabilitate insuficient˘, pens ın at a tru acoperirea costurilor capitalurilor proprii (dividendele) ¸i ale celor s ˆ ımprumutate (dobˆnzi, comisioane). a ˆ general este recomandat˘ acea politic˘ de echilibru care s˘ mentin˘ In a a a ¸ a fondul de rulment la nivelul mediei fluctuatiilor nevoii de fond de rulment, ¸ aceasta fiind m˘rimea minim necesar˘ a fondului de rulment. Fondul de a a rulment optimal este cel care mentine echilibrul financiar al ˆ ¸ ıntreprinderii la cel mai sc˘zut cost al procur˘rii capitalurilor. Aceast˘ ultim˘ politic˘ a a a a a de echilibru, ˆ ıntre fondul de rulment ¸i nevoia de fond de rulment, este ¸i s s cea care asigur˘ cel mai bine realizarea obiectivelor financiare de rentabila itate ¸i lichiditate: diminuarea disponibilit˘¸ilor ”lene¸e” va determina s at s cre¸terea rentabilit˘¸ii, iar reducerea solicit˘rii la credite pe termen scurt s at a va determina cre¸terea capacit˘¸ii de plat˘, respectiv cre¸terea autonomiei s at a s financiare a ˆ ıntreprinderii.

73

5.4. Metoda ratelor folosit˘ ˆ studiul bilantului a ın ¸

5.4. Metoda ratelor bilantului ¸

folosit˘ ˆ a ın

studiul

Analiza bilantului mai poate fi f˘cut˘ ¸i pe baza metodei ratelor ¸ a as care const˘ ˆn calcularea pe baza bilantului a ratelor de structur˘ ¸i expriaı ¸ as marea lui ˆ acest fel pe baza unor m˘rimi relative, calcularea unor rate de ın a rotatie a diferitelor elemente de activ sau de pasiv ¸i a ratelor de sintez˘ ¸ s a (ratele echilibrului financiar).

5.4.1. Rate de structur˘ a bilantului a ¸
Ratele de structur˘ a bilantului se obtin prin raportarea fiec˘rui a ¸ ¸ a post de activ sau pasiv la totalul activului, respectiv pasivului. Astfel se poate proceda la exprimarea ˆ ıntregului bilant sub form˘ de rate, ˆ ¸ a ınlocuind m˘rimile absolute ale elementelor de activ ¸i de pasiv cu m˘rimile lor a s a relative, exprimˆnd ponderea elementelor respective ˆ totalul activului, a ın respectiv pasivului. Interesul pentru o asemenea prezentare a bilantului const˘ ˆ primul ¸ a ın rˆnd ˆ faptul c˘ ˆ acest mod pot fi identificate principalele caracteristici a ın a ın ale structurii bilantului. ˆ al doilea rˆnd, ˆ cazul ˆ care se urm˘resc ˆ ¸ In a ın ın a ın dinamic˘ aceste rate, se poate aprecia mai bine evolutia diferitelor posturi, a ¸ decˆt dac˘ ar fi fost comparate m˘rimile absolute. a a a ˆ afara prezent˘rii posturilor din bilant ˆ m˘rimi relative, se poate In a ¸ ın a trece la reprezentarea indicatorilor echilibrului financiar ˆ m˘rimi relaın a tive. Astfel se poate calcula ponderea fondului de rulment, a necesarului de fond de rulment ¸i a trezorerie nete ˆ totalul bilantului prin raportarea s ın ¸ m˘rimii lor absolute la totalul bilantului. Prin metoda ratelor se pot cala ¸ cula rate de structur˘ ale activului ¸i rate de structur˘ ale pasivului. a s a Rate de structur˘ ale activului a Dintre ratele de structur˘ ale activului, cinci prezint˘ o mai mare a a importanta ¸i semnificatie pentru analiza financiar˘, ¸i anume: rata imo¸˘ s ¸ a s biliz˘rilor corporale, rata imobiliz˘rilor financiare, rata stocurilor, rata a a activelor de trezorerie ¸i rata clientilor. s ¸ 1.Rata imobiliz˘rilor corporale =Imobiliz˘ri corporale/Activ toa a tal.

Capitolul 5. Analiza financiar˘ realizat˘ pe baza bilantului a a ¸ contabil

74

Aceast˘ rat˘ reflect˘ ponderea imobiliz˘rilor ˆ totalul patrimoa a a a ın niului ˆ ıntreprinderii. Ea este dependent˘ de caracteristicile activit˘¸ii a at ˆ ıntreprinderii (va fi mai mare, de exemplu, la o societate cu activitate de productie fat˘ de una cu activitate de comert). ¸ ¸a ¸ 2.Rata imobiliz˘rilor financiare = Imobiliz˘ri financiare/ Activ a a total. Aceast˘ rat˘ exprim˘ m˘rimea imobiliz˘rilor financiare ˆ cadrul a a a a a ın patrimoniului ˆ ıntreprinderii. Dac˘ ea reprezint˘ un procent important ˆ a a ın totalul activului ˆ ıntreprinderii, ˆ ınseamn˘ c˘ acea ˆ a a ıntreprindere are puternice leg˘turi cu alte ˆ a ıntreprinderi ˆ care detine participatii. ın ¸ ¸ 3.Rata stocurilor = Stocuri/Activ total.Aceast˘ rat˘ exprim˘ pona a a derea stocurilor ˆ totalul activului, fiind deasemenea dependent˘ de ın a natura activit˘¸ii desf˘¸urate de ˆ at as ıntreprindere. Ea mai depinde ¸i de polits ica de stocare adoptat˘ de firm˘. O politic˘ prudent˘, de aversiune fat˘ de a a a a ¸a risc va determina stocarea unor cantit˘¸i mai mari de materiale, m˘rind at a ponderea stocurilor ˆ totalul activelor, ˆ timp ce o politic˘ agresiv˘ va ın ın a a determina un volum mic al acestora ¸i ˆ consecint˘ ¸i o rat˘ mai mic˘ s ın ¸a s a a a stocurilor. Pentru aprofundarea analizei se poate urm˘ri ¸i ponderea a s diferitelor categorii de stocuri ˆ totalul acestora. ın 4.Rata activelor de trezorerie = Disponibil/Activ total. O m˘rime mic˘ a acestei rate denot˘ o lichiditate redus˘ a ˆ a a a a ıntreprinderii, iar o m˘rime prea mare poate fi interpretat˘ ca o incapacitate a mana a agerilor de a identifica solutii viabile de investire a sumelor disponibile. ¸ Aceast˘ rat˘ certific˘ o stare de echilibru financiar, dar numai ˆ m˘sura a a a ın a ˆ care se situeaz˘ la niveluri rezonabile. ın a 5.Rata clientilor = Clienti/Activ total. Aceast˘ rat˘ reflect˘ polit¸ ¸ a a a ica ˆ ıntreprinderii ˆ relatia cu clientii s˘i ˆ ceea ce prive¸te atˆt volumul ın ¸ ¸ a ın s a creditelor comerciale acordate, cˆt ¸i termenele de ˆ a s ıncasare negociate cu ace¸tia. s Rate de structur˘ ale pasivului a Ratele referitoare la structura pasivului reflect˘ ˆ principal structura a ın financiar˘ a capitalului, compozitia resurselor ˆ a ¸ ıntreprinderii. Ele exprim˘ a politica de finantare adoptat˘ de ˆ ¸ a ıntreprindere, prin combinarea diverselor surse aflate la dispozitia ei. Calculul ratelor de structur˘ ale pasivului ¸ a ofer˘ ˆ principal dou˘ mari categorii de informatii referitoare la finantarea a ın a ¸ ¸ societ˘¸ilor: at • Stabilitatea resurselor;

75

5.4. Metoda ratelor folosit˘ ˆ studiul bilantului a ın ¸ • Autonomia financiar˘ a ˆ a ıntreprinderii.

Stabilitatea resurselor se apreciaz˘ pe baza ratei capitalurilor pera manente, iar autonomia financiar˘ este reflectat˘ prin rata capitalurilor a a proprii ¸i rata datoriilor. s 1.Rata capitalurilor permanente = Capitaluri permanente/Pasiv total Aceast˘ rat˘ exprim˘ ponderea capitalurilor cu o exigibilitate supea a a rioar˘ unui an (capitaluri proprii ¸i datorii pe termen lung), ˆ ansamblul a s ın resurselor. Ea mai poart˘ denumirea ¸i de rata stabilit˘¸ii financiare, ¸i a s at s se apreciaz˘ ca fiind optim˘ dac˘ este cuprins˘ ˆ a a a a ıntre 1/3 ¸i 2/3. s 2.Rata capitalurilor proprii = Capitaluri proprii/Pasiv total. Aceast˘ rat˘ exprim˘ ponderea capitalurilor proprii ˆ totalul fona a a ın durilor ˆ ıntreprinderii. Ea reflect˘ autonomia financiar˘ a firmei purtˆnd a a a ¸i denumirea de rat˘ a autonomiei financiare globale. Tot legat de caps a italurile proprii se poate calcula ¸i rata autonomiei financiare la termen s pornind de la urm˘toarea relatie de calcul: a ¸ Rata autonomiei financiare = Capitaluri proprii/Datorii 3.Rata datoriilor =Datorii/ Pasiv total Aceast˘ rat˘ este complementar˘ ratei capitalurilor proprii, exa a a primˆnd gradul de dependent˘ financiar˘ a ˆ a ¸a a ıntreprinderii, ponderea datoriilor indiferent de originea sau durata lor. Ea mai poart˘ denumirea de a rat˘ a ˆ a ındator˘rii globale. ˆ general, pentru ca o firm˘ s˘ fie considerat˘ a In a a a sigur˘, acest indicator trebuie s˘ ˆ a a ınregistreze un nivel sub 50%. De asemenea mai pot fi calculate rata ˆ ındator˘rii la termen ¸i rata independentei a s ¸ financiare. Rata ˆ ındator˘rii la termen = Datorii / Capital propriu a Rata independentei financiare = Capital propriu / Capital per¸ manent. Rata de ˆ ındatorare mai poart˘ numele de ”levier”. a

5.4.2. Ratele de rotatie ¸
Ratele de rotatie furnizeaz˘ informatiile calitative cele mai bogate ˆ ¸ a ¸ ın semnificatii pentru analiza bilantului. Aceste rate exprim˘ ritmul ˆ care ¸ ¸ a ın diferite elemente ale bilantului sunt reˆ ¸ ınnoite, ˆ cadrul activit˘¸ii curente ın at aˆ ıntreprinderii. Aceste rate se refer˘ ˆ principal la rotatia stocurilor, a a ın ¸ crentelor ¸i a datoriilor ciclului de exploatare. Conform noilor reglement˘ri ¸ s a

Capitolul 5. Analiza financiar˘ realizat˘ pe baza bilantului a a ¸ contabil

76

contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunit˘¸ilor Economice Euat ropene ¸i cu Standardele Internationale de Contabilitate, situatiile finans ¸ ¸ ciare anuale ˆ ıntocmite de ˆ ıntreprinderi ˆ ıncepˆnd cu anul 2003 (pentru cea a mai mare parte a ˆ ıntreprinderilor romˆne¸ti) trebuie s˘ cuprind˘ ¸i cala s a as culul acestor rate. Pentru a calcula aceste rate este nevoie s˘ fie folosite a atˆt date din bilantul contabil, cˆt ¸i date din contul de profit ¸i pierdere. a ¸ a s s Ratele de rotatie a stocurilor ¸ Ritmul de reˆ ınnoire, de rotatie al stocurilor poate fi determi¸ nat pornind de la stocul mediu existent ˆ ˆ ın ıntreprindere ¸i valoarea s aprovizion˘rilor. Stocul mediu se calculeaz˘ f˘cˆnd media aritmetic˘ a a a a a a stocului existent la ˆ ınceputul exercitiului ¸i a stocului de la sfˆr¸itul ¸ s as exercitiului. Ratele de rotatie a stocurilor sunt: ¸ ¸ • viteza de rotatie a stocurilor; ¸ • durata de rotatie a stocurilor. ¸ Viteza de rotatie a stocurilor = Aprovizion˘ri/ Stoc mediu. ¸ a Aceast˘ rat˘ stabile¸te viteza de rotatie a stocului, adic˘ num˘rul de a a s ¸ a a reaprovizion˘ri dintr-un an, de cˆte ori a fost reˆ a a ınnoit stocul ˆ ıntr-un an. Durata medie de rotatie a stocului =Stoc mediu x 356 zile ¸ /Aprovizion˘ri. Aceast˘ rat˘ exprim˘ ˆ zile durata medie de rotatie a a a a ın ¸ a stocurilor, arat˘ ˆ medie la cˆte zile a fost reˆ a ın a ınnoit stocul. Ratele de rotatie a creantelor ¸ ¸ Creantele comerciale reprezint˘ drepturi pe care le are ˆ ¸ a ıntreprinderea fat˘ de clientii s˘i ca urmare a acord˘rii creditelor comerciale. De cˆte ¸a ¸ a a a ori ˆ ıntreprinderea acord˘ termene de plat˘ clientilor s˘i, apar creantele a a ¸ a ¸ comerciale. M˘rimea soldului creantelor depinde atˆt de volumul lor cˆt a ¸ a a ¸i de durata termenelor de plat˘ acordate, de fapt de politica de clienti s a ¸ adoptat˘ de societate. Ca ¸i ˆ cazul stocurilor se pot calcula cele dou˘ a s ın a rate: • viteza de rotatie a creantelor; ¸ ¸ • durata rotatiei creantelor (durata de ˆ ¸ ¸ ıncasare a creantelor). ¸

77

5.4. Metoda ratelor folosit˘ ˆ studiul bilantului a ın ¸

Viteza de rotatie a creantelor = Vˆnz˘ri (cifra de ¸ ¸ a a afaceri)/Creante. ¸ La fel ca ¸i ˆ cazul stocurilor, la numitor se va folosi soldul mediu s ın bilantier. Aceast˘ rat˘ arat˘ de cˆte ori ˆ ¸ a a a a ıntr-un an sunt pot fi reˆ ınnoite creantele. ¸ Durata rotatiei creantelor = Creante x 356 zile/ Vˆnz˘ri(cifra ¸ ¸ ¸ a a de afaceri). Aceast˘ rat˘ arat˘ la cˆte zile se ˆ a a a a ıncaseaz˘ ˆ medie creantele. Ea a ın ¸ trebuie neap˘rat comparat˘ cu durata de acordare a creditelor comerciale a a stipulat˘ ˆ contractele cu clientii pentru a analiza modul de respectare a ın ¸ din partea clientilor a termenelor contractuale, eficacitatea ˆ ¸ ıntreprinderii ˆ colectarea creantelor sale. De asemenea este bine ca aceast˘ rat˘ s˘ fie ın ¸ a a a comparat˘ cu durata de achitare a furnizorilor. a Ratele de rotatie a datoriilor fat˘ de furnizori ¸ ¸a Datoriile fat˘ de furnizori reprezint˘ cea mai mare parte a datoriilor ¸a a ciclului de exploatare. Ele corespund resurselor atrase temporar de societate atunci cˆnd beneficiaz˘ de termene de plat˘ la cump˘r˘ri de bunuri a a a aa sau prest˘ri de servicii de la furnizori. a Viteza de rotatie a furnizorilor = Aprovizion˘ri/Furnizori (sold ¸ a mediu bilantier). ¸ Aceast˘ rat˘ corespunde num˘rului de reˆ a a a ınnoiri a m˘rimii datoriilor a fat˘ de furnizori pe parcursul unui an, arat˘ de cˆte ori ˆ ¸a a a ıntr-un an se reˆ ınnoiesc datoriile la furnizori. Durata de plat˘ a furnizorilor = Furnizori x 365 zile/ a Aprovizion˘ri. a Durata de plat˘ a datoriilor la furnizori arat˘ la cˆte zile se achit˘ ˆ a a a a ın medie furnizorii. Ea m˘soar˘ exigibilitatea acestor datorii, adic˘ termenul a a a acordat de c˘tre furnizori ˆ a ıntreprinderii pentru a efectua plata lor. Dac˘ a acest termen este mare, va indica o bun˘ reputatie a ˆ a ¸ ıntreprinderii, cu conditia s˘ nu se datoreze unor ˆ arzieri repetate ˆ achitarea datoriilor. ¸ a ıntˆ ın

5.4.3. Ratele de sintez˘ (ratele echilibrului financiar) a
Ratele de sintez˘ se calculeaz˘ de asemenea pornind de la elemente a a ale bilantului, comparˆnd ˆ principal anumite elemente ale activului cu ¸ a ın componente de pasiv. Se grupeaz˘ ˆ principal ˆ dou˘ mari categorii: a ın ın a

Capitolul 5. Analiza financiar˘ realizat˘ pe baza bilantului a a ¸ contabil • rate de lichiditate; • rate de finantare. ¸ Ratele de lichiditate

78

Ratele de lichiditate caracterizeaz˘ situatia financiar˘ a ˆ a ¸ a ıntreprinderii pornind de la elemente din partea de jos a bilantului ¸i au ˆ general rolul ¸ s ın de a m˘sura capacitatea de plat˘ a ˆ a a ıntreprinderii, solvabilitatea sa pe termen scurt. Cele mai des folosite rate de lichiditate sunt: • lichiditatea curent˘ (general˘); a a • lichiditatea imediat˘ (rapid˘); a a • lichiditatea la vedere; • solvabilitatea general˘. a Lichiditatea curent˘ (general˘) este definit˘ de raportul dintre aca a a tivele circulante ¸i datoriile curente. s Lichiditatea curent˘ = Active circulante / Datorii curente. a Acest indicator este unul dintre cei doi indicatori de lichiditate specificati de OMF nr.1752/2005, ce trebuie calculati ˆ anexa situatiilor ¸ ¸ ın ¸ financiare anuale, al˘turi de lichiditatea imediat˘. Acest indicator trebuie a a s˘ aib˘ valori supraunitare care s˘ conduc˘ la ideia c˘, dac˘ toate datoriile a a a a a a pe termen scurt ar trebui rambursate, ele s-ar putea rambursa prin valorificarea activelor pe termen scurt. Pentru a se asigura o certitudine cu privire la aceast˘ posibilitate, acest indicator trebuie s˘ ˆ a a ınregistreze valori mai ridicate (de pˆn˘ la 2-2,5), deoarece de multe ori ˆ cadrul activului a a ın circulant al unei societ˘¸i se reg˘sesc numeroase produse greu vandabile, at a sau chiar nevalorificabile. Pentru a putea identifica rapid starea de lichiditate la nivelul unei ˆ ıntreprinderi se calculeaz˘ cel de-al doilea indicator de lichiditate ¸i anume, a s lichiditatea imediat˘ (rapid˘). a a Lichiditatea imediat˘ se determin˘ ca raport ˆ a a ıntre suma dintre creante ¸i disponibil de trezorerie ¸i datorii curente. ¸ s s Lichiditatea imediat˘= (Creante + Active de trezorerie) / Datorii a ¸ curente Diferenta dintre acest indicator ¸i cel de lichiditate curent˘ se poate ¸ s a observa c˘ o reprezint˘ lipsa stocurilor de la num˘r˘tor. Stocurile, de¸i a a aa s

79

5.4. Metoda ratelor folosit˘ ˆ studiul bilantului a ın ¸

constituie active circulante, sunt caraterizate printr-o lichiditate mai redus˘ ¸i ˆ a s ıntr-o oarecare m˘sur˘, incert˘. Firma trebuie s˘ se asigure c˘ a a a a a poate face fat˘ pl˘¸ilor scadente pe termen scurt numai pe seama ac¸a at tivelor u¸or transformabile ˆ lichidit˘¸i (f˘cˆnd abstractie de stocuri). s ın at a a ¸ Nivelul recomandat pentru acest indicator este de cel putin 0,8. Cu toate ¸ c˘, creantele sunt mai lichide decˆt stocurile, s-a demonstrat c˘ de foarte a ¸ a a multe ori ele nu pot fi transformate ˆ moned˘ (ˆ ın a ıncasate). Aceast˘ situatie, a ¸ fie a ˆ arzierilor ˆ ˆ ıntˆ ın ıncasarea clientilor, fie a neˆ ¸ ıncas˘rii lor, a determinat a necesitatea exprim˘rii unui alt indicator de lichiditate ¸i mai restrictiv, ¸i a s s anume lichiditatea la vedere. Lichiditatea la vedere reprezint˘ raportul ˆ a ıntre activele de trezorerie ¸i datorile curente. s Lichiditatea la vedere = Active de trezorerie / Datorii curente. Calculul acestui indicator poart˘, ˆ literatura de specialitate, denua ın mirea de ”testul acid” sau ”proba focului”. Ca m˘rime a acestui indicaa tor se poate considera c˘ o lichiditate le vedere de 0,2 este satisf˘c˘toare, a a a situarea lui la un nivel inferior indicˆnd un risc ridicat ˆ ceea ce prive¸te a ın s posibilitatea acoperirii datoriilor imediate. Solvabilitatea general˘ exprim˘ gradul acoperirii datoriilor totale a a c˘tre terti, ˆ cazul falimentului, pe baza activelor totale. Ea cuantific˘ a ¸ ın a riscul de incapacitate de plat˘ a datoriilor. a Solvabilitatea general˘ = Active totale / Datorii curente a Ratele de finantare ¸ Ratele de finantare pun ˆ evident˘ modalitatea de finantare a ¸ ın ¸a ¸ investitiilor. Cele mai des utilizate ˆ analiza financiar˘ sunt rata de ¸ ın a finantare a imobiliz˘rilor ¸i rata fondului de rulment propriu. Rata ¸ a s de finantare a imobiliz˘rilor sau rata fondului de rulment, evidentiaz˘ ¸ a ¸ a conditiile de finantare a imobiliz˘rilor ¸i se exprim˘ ca raport ˆ ¸ ¸ a s a ıntre capitalul permanent ¸i activele imobilizate nete s Rata de finantare a imobiliz˘rilor= Capital permanent / Active ¸ a imobilizate nete O valoare supraunitar˘ a acestui indicator semnific˘ faptul c˘ este a a a respectat˘ regula fundamental˘ a echilibrului financiar, activele pe termen a a lung sunt finantate din resurse pe termen lung. ¸ Rata fondului de rulment propriu exprim˘ autonomia ˆ a ıntreprinderii ˆ ceea ce prive¸te finantarea investitiilor ¸i se determin˘ ca raport ˆ ın s ¸ ¸ s a ıntre

Capitolul 5. Analiza financiar˘ realizat˘ pe baza bilantului a a ¸ contabil

80

capitalurile proprii ¸i activele imobilizate nete. s Rata fondului de rulment propriu = Capitaluri proprii / Active imobilizate nete. O m˘rime supraunitar˘ a acestei rate semnific˘ existenta a a a ¸ unui fond de rulment propriu, ar˘tˆnd faptul c˘ activele stabile au fost ˆ aa a ın ˆ ıntregime finantate pe baza fondurilor proprii. ¸

5.4.4. Avantajele ¸i limitele metodei ratelor s
Analiza pe baza ratelor este folosit˘ ˆ principal de trei mari grupuri a ın de utilizatori: • managerii care folosesc ratele ˆ activitatea lor de analiz˘ ¸i control, ın as pentru a ˆ ımbun˘t˘¸i performantele ˆ a at ¸ ıntreprinderii; • anali¸tii de credit care analizeaz˘ ratele pentru a avea certitudinea s a c˘ firma are capacitatea de a-¸i rambursa creditele; a s • potentialii investitori care sunt interesati ˆ a cunoa¸te situatia ¸ ¸ ın s ¸ firmei ˆ care urm˘resc s˘ investeasc˘. ın a a a Analiza pe baza ratelor poate oferi informatii utile ˆ ceea ce prive¸te ¸ ın s operatiile firmei ¸i situatia sa financiar˘, dar ˆ mod inerent se ˆ alnesc ¸ s ¸ a ın ıntˆ ¸i probleme ¸i limit˘ri care necesit˘ mult˘ atentie ˆ interpretarea lor. s s a a a ¸ ın Cˆteva potentiale probleme pot ap˘rea: a ¸ a 1.Corporatiile mari cuprind mai multe firme care opereaz˘ ˆ ¸ a ın diferite ramuri de activitate, iar ˆ astfel de cazuri este foarte dificil s˘ ın a fie dezvoltat un set semnificativ de rate pentru a le compara cu valorile optime, deoarece acestea sunt stabilite de obicei ˆ functie de domeniul ın ¸ de activitate. Metoda ratelor poate fi astfel folosit˘ cu rezultate mai bune a de c˘tre ˆ a ıntreprinderile mici cu activitate redus˘ la un domeniu decˆt de a a ˆ ıntreprinderile mari care opereaz˘ ˆ mai multe ramuri de activitate. a ın 2.Multe firme vor s˘ aib˘ rezultate mai bune decˆt media a a a pe ramur˘, astfel ˆ at doar atingerea performantelor medii nu este sufia ıncˆ ¸ cient˘. Ca un obiectiv al unui nivel de performant˘, firmele se pot concena ¸a tra asupra ratelor ˆ ınregistrate de ”leaderii” ramurii respective. Tehnicile de ”banchmarking” ajut˘ mult ˆ aceast˘ directie. a ın a ¸ 3.Inflatia induce puternice distorsiuni ˆ cadrul soldurilor bilantiere ¸ ın ¸ ale firmei - valorile ˆ ınregistrate ˆ contabilitate sunt deseori substantial ın ¸ diferite fat˘ de valorile reale. Deoarece inflatia afecteaz˘ ¸i costul ma¸a ¸ a s teriilor prime ¸i al materialelor, profiturile sunt de asemenea afectate. O s

81

5.4. Metoda ratelor folosit˘ ˆ studiul bilantului a ın ¸

analiz˘ comparativ˘ a ratelor ˆ a a ınregistrate la aceia¸i firm˘ pe o anumit˘ s a a perioad˘ de timp, sau comparatiile realizate ˆ a ¸ ıntre firme ˆ perioade diferite ın de timp trebuie interpretat˘ corect,tinˆnd cont ¸i de efectele inflatiei. a ¸ a s ¸ 4.Anumiti factori sezonieri induc de asemenea distorsiuni ˆ anal¸ ın iza ratelor. De exemplu, rata de rotatie a stocurilor pentru o ˆ ¸ ıntreprindere cu activitate sezonier˘, va avea m˘rimi diferite dac˘ se calculeaz˘ imediat a a a a ˆ ınainte de deschiderea sezonului (cˆnd valoarea stocurilor este foarte mare) a fat˘ de m˘rimea ei calculat˘ dup˘ incheierea sezonului (cˆnd stocurile se ¸a a a a a apropie de zero). Pentru a contracara aceste distorsiuni, se vor folosi soldurile medii bilantiere ˆ calculul ratelor. ¸ ın 5.Firmele pot apela de multe ori la tehnica ”aranj˘rii bilantului” a ¸ (”window dressing”) pentru a face ca situatiile financiare s˘ arate ”mai ¸ a bine” decˆt ˆ realitate. De exemplu o firm˘ care contracteaz˘ un credit a ın a a pe 18 luni la sfˆr¸itul anului (luna decembrie), poate s˘ p˘streze ace¸ti as a a s bani sub form˘ de lichidit˘¸i pˆn˘ la ˆ a at a a ınceputul anului urm˘tor. Astfel a lichiditatea imediat˘ calculat˘ pe baza bilantului de la sfˆr¸itul anului va a a ¸ as ar˘ta o situatie mai bun˘ a firmei decˆt ˆ realitate. Aceast˘ ˆ a ¸ a a ın a ımbun˘t˘¸ire a at este doar temporar˘ deoarece ˆ a ıntr-o lun˘ va trebui ˆ a ınceput˘ rambursarea a creditului, iar suma de bani ˆ ımprumutat˘ va trebui cheltuit˘ conform a a destinatiei pentru care a fost atras˘. ¸ a 6. Diferitele metode de evaluare contabil˘ folosite pot de a asemenea distorsiona comparatiile. Metodele de evaluare a stocurilor ¸i ¸ s metodele de contabilizare a deprecierilor, pot afecta soldurile bilantiere ¸ ¸i distorsiona comparatiile efectuate ˆ s ¸ ıntre ratele unor firme asem˘n˘toare a a din punct de vedere al obiectului de activitate, dar cu diferente mari ˆ ¸ ın ceea ce privesc metodele de evaluare folosite. 7.Este foarte dificil de a generaliza ¸i a cataloga o rat˘ ca fiind s a ”rea” sau ”bun˘”. De exemplu o rat˘ de lichiditate ridicat˘ poate indica a a a o foarte bun˘ solvabilitate, ceea ce este un lucru pozitiv pentru firm˘, dar a a ˆ acela¸i timp poate indica o ”trezorerie lene¸˘”, excesiv˘, ceea ce este ın s sa a un lucru negativ. ˆ mod similar, o durat˘ de rotatie sc˘zut˘ a stocurilor, In a ¸ a a poate indica faptul c˘ stocurile sunt utilizate cu eficacitate, sau faptul c˘ a a firma nu are stocuri suficiente pentru a-¸i desf˘¸ura activitatea. s as 8.O firm˘ poate avea rate care ”arat˘ bine” ¸i rate care ”arat˘ r˘u”, a a s a a astfel c˘ este dificil de apreciat firma ca fiind performant˘, putera a nic˘ sau slab˘. Pe baza unor procedee statistice pot fi folosite ˆ analiz˘ a a ın a ”efectele nete” combinate ale tuturor ratelor. Multe institutii financiare ¸ (b˘nci) folosesc aceste proceduri pentru a interpreta ratele de rotatie sau a ¸

Capitolul 5. Analiza financiar˘ realizat˘ pe baza bilantului a a ¸ contabil

82

de structur˘ ¸i, pe baza acestor analize, clasific˘ firmele ˆ functie de a s a ın ¸ probabilitatea lor de a ˆ ampina greut˘¸i financiare. ıntˆ at Analiza ratelor este util˘, dar anali¸tii trebuie s˘ ¸in˘ cont de proba s at a lemele care pot ap˘rea ¸i s˘ fac˘ ajust˘rile necesare. Metoda ratelor aplia s a a a cat˘ ˆ a ıntr-o manier˘ mecanic˘, f˘r˘ un rationament corect, este periculoas˘, a a aa ¸ a dar folosit˘ inteligent, poate aduce ˆ a ımbun˘t˘¸iri importante ˆ operarea a at ın firmelor.

Capitolul 6 Analiza rezultatelor ˆ ıntreprinderii
6.1. Contul de rezultate al ˆ ıntreprinderii
Fiecare ˆ ıntreprindere are obligatia s˘ ˆ ¸ a ıntocmeasc˘ situatii financiare a ¸ anuale, din care face parte ¸i contul de profit ¸i pierdere, care trebuie s˘ s s a ofere o imagine fidel˘ a pozitiei financiare ¸i a performantei ˆ a ¸ s ¸ ıntreprinderii pentru respectivul exercitiu financiar. Dac˘ bilantul exprim˘ starea pat¸ a ¸ a rimonial˘ la care s-a ajuns la ˆ a ınchiderea exercitiului, atunci contul de ¸ rezultate exprim˘ cum s-a ajuns la respectiva stare patrimonial˘ final˘, a a a care au fost fluxurile de venituri ¸i cheltuieli care au marcat traiectoria s evolutiei ˆ ¸ ıntreprinderii de la ˆnceputul pˆn˘ la sfˆr¸itul exercitiului. Conı a a a s ¸ tul de rezultate simbolizeaz˘ fluxurile economice, respectiv cheltuielile ¸i a s veniturile perioadei de gestiune, rezultate din activitatea de exploatare, financiar˘ ¸i extraordinar˘. as a Cheltuielile reprezint˘ ansamblul elementelor de costuri, supora tate de ˆ ıntreprindere ˆn cursul exercitiului: consumuri de materii prime ı ¸ (cump˘r˘ri plus stoc initial minus stoc final), cheltuieli de personal, amoraa ¸ tiz˘ri ¸i provizioane calculate ˆ cursul exercitiului, servicii executate de a s ın terti, valoarea contabil˘ a elementelor de activ cedate, distruse sau lips˘ ¸ a a la inventar, etc. Veniturile cuprind valoarea tuturor actelor de ˆ ımbog˘¸ire (legal˘) at a a ˆ ıntreprinderii legate sau nu de activitatea sa normal˘ ¸i curent˘. a s a Partea preponderent˘ a veniturilor o reprezint˘ cifra de afaceri reala a izat˘ de ˆ a ıntreprindere cu tertii, ˆ cursul exercitiului activit˘¸ii sale nor¸ ın ¸ at 83

Capitolul 6. Analiza rezultatelor ˆ ıntreprinderii

84

male ¸i curente. La venituri se cuprind vˆnz˘rile, cre¸terea stocurilor de s a a s productie neterminat˘, ¸i a stocurilor de produse finite, relu˘ri asupra ¸ a s a provizioanelor, dobˆnzi, subventii repartizate, etc. a ¸ Rezultatul exercitiului reprezint˘ diferenta dintre veniturile ¸i ¸ a ¸ s cheltuielile aferente unui exercitiu financiar. Acest rezultat poate fi profit ¸ sau pierdere. Dac˘ veniturile sunt mai mari decˆt cheltuielile, rezultatul a a va reprezenta un profit, iar dac˘ cheltuielile sunt mai mari decˆt veniturile a a firma va ˆ ınregistra pierdere. Avˆnd libertatea de a desf˘¸ura orice activitate economic˘ legal˘ a as a a care s˘ conduc˘ la o rentabilitate scontat˘, ˆ a a a ıntreprinderea concentreaz˘ o a complexitate de actiuni economice ¸i financiare. Drept urmare, veniturile ¸ s ¸i cheltuielile sunt generate ˆ principal de trei domenii de activitate: s ın 1. de exploatare - activitatea de baz˘, privind sectoarele industrial, a investitional, comercial; ¸ 2. financiar˘ - privind participatiile la capitalurile altor societ˘¸i ¸i a ¸ at s alte actiuni de plasament. Ambele formeaz˘ activitatea curent˘ a ¸ a a ˆ ıntreprinderii; 3. extraordinar˘ - privind calamit˘¸ile ¸i alte evenimente de aceia¸i a at s s natur˘. a Contul de profit ¸i pierdere adoptat de reforma din ¸ara noastr˘ s t a ˆ ımparte toate cheltuielile ¸i veniturile ˆ s ıntreprinderii pe aceste trei domenii de activitate. Astfel din categoria cheltuielilor vom avea cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare ¸i cheltuieli extraordinare, iar veniturile la s rˆndul lor sunt grupate ˆ venituri de exploatare, venituri financiare ¸i a ın s venituri extraordinare. Cont de profit ¸i pierdere, a¸a cum este el regles s mentat de OMF 1752/2005, se prezint˘ ˆ urm˘toarea form˘: a ın a a 1. Cifra de afaceri net˘ a 2. Variatia stocurilor de produse finite ¸i a productiei ˆ curs de ¸ s ¸ ın executie ¸ 3. Productia realizat˘ de entitate pentru scopurile sale proprii ¸i ¸ a s capitalizat˘ a 4. Alte venituri din exploatare 5. a) Cheltuieli cu materiile prime ¸i materialele consumabile s b) Alte cheltuieli externe 6. Cheltuieli cu personalul: a) Salarii ¸i indemnizatii s

85

6.1. Contul de rezultate al ˆ ıntreprinderii

b) Cheltuieli cu asigur˘rile sociale, cu indicarea distinct˘ a celor refera a itoare la pensii 7. a) Ajust˘ri de valoare privind imobiliz˘rile corporale ¸i imobia a s liz˘rile necorporale a b) Ajust˘ri de valoare privind activele circulante, ˆ cazul care acesa ın tea dep˘¸esc suma ajust˘rilor de valoare care sunt normale ˆ entitatea ˆ as a ın ın cauz˘ a 8. Alte cheltuieli de exploatare 9. Venituri din interese de participare, cu indicarea distinct˘ a celor a obtinute de la entit˘¸ile afiliate ¸ at 10. Venituri din alte investitii ¸i ˆ ¸ s ımprumuturi care fac parte din activele imobilizate, cu indicarea distinct˘ a celor obtinute de la entit˘¸ile a ¸ at afiliate 11. Alte dobˆnzi de ˆ a ıncasat ¸i venituri similare, cu indicarea distinct˘ s a a celor obtinute de la entit˘¸ile afiliate ¸ at 12. Ajust˘ri de valoare privind imobiliz˘rile financiare ¸i investitiile a a s ¸ detinute ca active circulante ¸ 13. Dobˆnzi de pl˘tit ¸i cheltuieli similare, cu indicarea distinct˘ a a a s a celor privind entit˘¸ile afiliate at 14. Profitul sau pierderea din activitatea curent˘ a 15. Venituri extraordinare 16. Cheltuieli extraordinare 17. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinar˘ a 18. Impozitul pe profit 19. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus 20. Profitul sau pierderea exercitiului financiar ¸ Veniturile ¸i cheltuielile de exploatare s Veniturile din vˆnzarea m˘rfurilor : sunt ˆ alnite la ˆ a a ıntˆ ıntreprinderile comerciale, dar ¸i la ˆ s ıntreprinderile cu activitate de productie care dispun ¸ de magazine proprii de desfacere. Ele constituie pentru ˆ ıntreprinderile comerciale, principala surs˘ de venituri. Vˆnz˘rile de m˘rfuri sunt evalua a a a ate la pret de vˆnzare, exclusiv taxa pe valoarea ad˘ugat˘. ¸ a a a Veniturile din productia vˆndut˘ : includ veniturile din vˆnzarea ¸ a a a de produse finite, semifabricate, produse reziduale, executarea de lucr˘ri, a prest˘rile de servicii, venituri din studii ¸i cercet˘ri, venituri din redevente, a s a ¸ locatii de gestiune ¸i chirii, venituri din activit˘¸i anexe. Vˆnz˘rile de ¸ s at a a m˘rfuri ¸i productia vˆndut˘, evaluate la pret de vˆnzare, exclusiv rea s ¸ a a ¸ a ducerile de pret acordate clientilor direct pe factur˘ ¸i TVA, duce la ¸ ¸ a s

Capitolul 6. Analiza rezultatelor ˆ ıntreprinderii

86

obtinerea indicatorului cifra de afaceri, utilizat ˆ caracterizarea m˘rimii ¸ ın a ˆ ıntreprinderii ¸i ˆ analiza situatiei economico-financiare a acesteia. s ın ¸ Variatia stocurilor (veniturile din productia stocat˘) reprezint˘ ¸ ¸ a a variatia ˆ plus (cazul stocajului, cˆnd stocul final> stocul initial) sau ¸ ın a ¸ ˆ minus (cazul destocajului, cˆnd stocul final < stocul initial), ˆ ın a ¸ ıntre valoarea la cost de productie a stocurilor de produse ¸i productie ˆ curs de ¸ s ¸ ın fabricatie, de la finele perioadei ¸i valoarea initial a acestor stocuri, f˘r˘ ¸ s ¸ aa a lua ˆ considerare provizioanele constituite pentru depreciere. Variatiile ın ¸ de productie stocat˘ se determin˘ pentru fiecare form˘ de produse stocate ¸ a a a (produse finite, semifabricate, produse reziduale) cˆt ¸i pentru productia a s ¸ ˆ curs de executie. ın ¸ Productia realizat˘ de entitatereprezint˘ costul lucr˘rilor ¸i cheltu¸ a a a s ielilor efectuate de unitatea patrimonial˘, pentru ea ˆ a¸i, ¸i ˆ a ıns˘s s ınregistrate ca active imobilizate corporale ¸i necorporale. Productia stocat˘ ¸i s ¸ a s productia imobilizat˘ sunt venituri care nu genereaz˘ ˆ ¸ a a ıncas˘ri monetare a ˆ ıntr-o perioad˘ imediat urm˘toare. Deoarece ele reprezint˘ surse de a a a ˆ ımbog˘¸ire virtual˘ pentru ˆ at a ıntreprindere, ele sunt evaluate, din ratiuni ¸ de prudent˘, la nivelul costurilor de productie. ¸a ¸ Alte venituri de exploatare se refer˘ la veniturile din creante reactia ¸ vate ¸i alte venituri din exploatare, altele decˆt cele prezentate anterior s a (cuprind ¸i veniturile care ˆ vechiul plan de conturi erau cuprinse ca venis ın turi exceptionale, cu exceptia veniturilor din subventii pentru evenimente ¸ ¸ ¸ extraordinare care sunt trecute separat) Dup˘ descrierea veniturilor din exploatare, ˆ contul de rezultate sunt a ın prezentate cheltuielile de exploatare. Cheltuielile cu materiile prime ¸i materialele consumabile se refer˘ s a la consumurile din aceste materiale. Ele se pot determina ¸i pornind de la s m˘rimea aprovizion˘rilor realizate de ˆ a a ıntreprindere ˆ decursul exercitiului ın ¸ financiar ¸i variatia stocurilor. s ¸ Aprovizionarea reprezint˘ totalitatea bunurilor pe care a ˆ ıntreprinderea le cump˘r˘ ˆ cursul exercitiului: materii prime, fura a ın ¸ nituri consumabile (combustibil, produse de ˆ ıntretinere, furnituri de ¸ atelier, accesorii de birou), ambalaje, materiale ¸i furnituri nestocabile s (materiale de ˆ ıntretinere, furnituri administrative), ˆ ¸ ınscrise la valoarea lor net˘ (valoarea r˘mas˘ dup˘ deducerea remizelor ¸i reducerilor obtinute a a a a s ¸ de la furnizori). Aceste ”reduceri” se justific˘ prin importanta comenzii, a ¸ prin calitatea neadecvat˘ a produselor sau prin ˆ arzierea pl˘¸ii. a ıntˆ at Variatiile stocurilor: dintre bunurile cump˘rate, unele vor fi sto¸ a

87

6.1. Contul de rezultate al ˆ ıntreprinderii

cate ˆ ınainte de a fi utilizate (materii prime) sau ˆ ınainte de a fi vˆndute a (m˘rfurile). a Contul de rezultate respect˘ principiul independentei a ¸ exercitiului potrivit c˘ruia nu va ˆ ¸ a ınregistra decˆt cheltuielile care sunt a efectiv consumate sau executate ˆ cursul anului. ın Cheltuielile cu energia ¸i apa reprezint˘ costul de achizitie al energiei s a ¸ ¸i apei consumate. Cheltuielile privind m˘rfurile (sau costul m˘rfurilor s a a vˆndute) sunt constituite din pretul de cump˘rare, taxele nerecuperabile, a ¸ a cheltuielile de transport- aprovizionare ¸i alte cheltuieli accesorii legate de s achizitia m˘rfurilor. ¸ a Alte cheltuieli materiale includ costul de achizitie al obiectelor de ¸ inventar consumate sau uzura acestora, cheltuieli privind baracamentele ¸i s amenaj˘rile provizorii, costul de achizitie al materialelor nestocate, trecute a ¸ direct asupra cheltuielilor, ¸i costul de achizitie al animalelor ¸i p˘s˘rilor. s ¸ s aa Cheltuielile privind prestatiile externe reprezint˘ cheltuielile cu ser¸ a viciile prestate de c˘tre terti cum ar fi: ˆ a ¸ ıntretinerea ¸i reparatiile, ¸ s ¸ redevente, chirii, locatii de gestiune, studii ¸i cercet˘ri, cheltuieli cu ¸ ¸ s a primele de asigurare, cu colaboratorii, comisioane pl˘tite, cheltuieli de proa tocol, reclam˘, publicitate, transportul de bunuri ¸i personal, deplas˘ri, a s a deta¸˘ri, cheltuieli po¸tale ¸i taxe de telecomunicatii, servicii bancare, etc. sa s s ¸ Cheltuieli cu impozite, taxe ¸i v˘rs˘minte asimilate: toate impozitele s a a ¸i taxele ˆ s ınregistrate ˆ anul curent ¸i care nu depind de rezultatul ın s exercitiului, cu exceptia taxei pe valoarea ad˘ugat˘, care nu constituie ¸ ¸ a a o ”greutate” pentru ˆ ıntreprindere. Datorit˘ faptului c˘ ˆ a a ıntreprinderea joac˘ rolul de intermediar, taxa pe valoarea ad˘ugat˘ nu o afecteaz˘ deci a a a a nu poate fi ˆ ınregistrat˘ ca fiind o cheltuial˘. Dintre acestea amintim ima a pozitul pe cl˘diri, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa de firm˘, a a etc. Cheltuielile cu personalul : toate salariile anuale brute pe care le pl˘te¸te ˆ a s ıntreprinderea, la care se adaug˘ cheltuielile privind asigur˘rile a a ¸i protectia social˘ legate de personal. Salariile brute cuprind salariile s ¸ a nete (ceea ce obtine salariatul) ¸i cheltuielile sociale. Acestea reprezint˘ ¸ s a retinerile sociale prelevate din salariile brute care asigur˘ salariatului ¸ a ajutor ˆ conditii de ¸omaj, boal˘, pensie etc. Deoarece cheltuielile ın ¸ s a sociale salariale nu sunt suficiente pentru a acoperi asigur˘rile sociale a ale salariatilor ˆ ansamblu, firmele sunt obligate s˘ verse la bugetul ¸ ın a asigur˘rilor sociale sume calculate pe baza salariului brut, denumite chela tuieli privind asigur˘rile ¸i protectia social˘ (cheltuieli sociale achitate de a s ¸ a patronat). Cheltuielile de personal reprezint˘ ansamblul tuturor cheltua

Capitolul 6. Analiza rezultatelor ˆ ıntreprinderii

88

ielilor anuale ˆ ceea ce prive¸te salariile, fie c˘ sunt pl˘tite sau nu. ın s a a Compararea veniturilor din exploatare cu cheltuielile de exploatare permite obtinerea rezultatului din exploatare care poate fi profit sau ¸ pierdere. Venituri ¸i cheltuieli financiare s Operatiunile financiare desf˘¸urate de o unitate patrimonial˘ ¸ as a genereaz˘ venituri ¸i cheltuieli financiare, structurate ˆ contul de rezula s ın ˆ primul rˆnd sunt descrise veniturile financiare. tate. In a Veniturile din interese de participare: dividendele pe care ˆ ıntreprinderea le prime¸te de la societ˘¸ile ˆ cadrul c˘rora detine s at ın a ¸ participatii la capitalul social. ¸ Venituri din alte investitii financiare ¸i creante care fac parte din ¸ s ¸ activele imobilizate, reprezint˘ veniturile nete rezultate din vˆnzarea tia a tlurilor de plasament, atunci cˆnd pretul de vˆnzare al acestor titluri este a ¸ a superior valorii lor de achizitie. ¸ Veniturile din dobˆnzi includ dobˆnzile primite pentru disponia a bilit˘¸ile din conturile bancare ¸i pentru ˆ at s ımprumuturile acordate. ˆ categoria alte venituri financiare se cuprind veniturile din: In • diferentele de curs valutar rezultate ˆ ¸ ın urma lichid˘rii a ˆ ımprumuturilor ¸i datoriilor ˆ valut˘ ale unit˘¸ii sau aferente s ın a at disponibilit˘¸ilor ˆ devize existente ˆ caserie, precum ¸i existentuat ın ın s lui ˆ conturile de acreditare ˆ devize; ın ın • sconturi obtinute de la furnizori ˆ cazul achit˘rii datoriilor la ¸ ın a scadenta sau ˆ ¸˘ ınainte de termenul prev˘zut, sau ˆ cazul cump˘r˘rii a ın aa unor cantit˘¸i mai mari; at • venituri din provizioane financiare care reprezint˘ veniturile din relua area provizioanelor constituite ˆ leg˘tur˘ cu activitatea financiar˘ ın a a a aˆ ıntreprinderii cum sunt provizioanele pentru deprecierea imobiliz˘rilor financiare ¸i pentru deprecierea titlurilor de plasament; a s • veniturile nete din cedarea valorilor mobiliare de plasament: ele corespund plusvalorilor realizate prin cedarea valorilor mobiliare de plasament (curs de vˆnzare superior cursului de cump˘rare). a a Cheltuielile financiare sunt formate din: Dobˆnzi ¸i cheltuieli asimilate: reprezint˘ dobˆnzile pl˘tite b˘ncilor a s a a a a formate din: dobˆnzile aferente ˆ a ımprumuturilor, dobˆnzile operatiunilor a ¸

89

6.1. Contul de rezultate al ˆ ıntreprinderii

de refinantare (sconturile) ¸i dobˆnzile aferente creditelor bancare. Scon¸ s a tul reprezint˘ o reducere financiar˘ pe care ˆ a a ıntreprinderea o acord˘ unui a client ˆ schimbul pl˘¸ii imediate sau anticipate. ın at Pierderile de curs de schimb valutar : atunci cˆnd o ˆ a ıntreprindere lucreaz˘ cu str˘in˘tatea, ˆ cazul unei evolutii dramatice a cursului de a a a ın ¸ schimb valutar, ˆ ıntreprinderea poate ˆ ınregistra pierderi de schimb valutar care sunt diferentele de schimb valutar negative ˆ ¸ ıntre data contractului ˆ schimb diferentele de conversie ¸i data regulariz˘rii (pierdere real˘). In s a a ¸ reprezint˘ diferentele de schimb ˆ a ¸ ıntre data din contract ¸i data ˆ s ıntocmirii bilantului, fiind riscuri de variatie a cursului de schimb valutar. ¸ ¸ Cheltuielile nete din cedarea valorilor mobiliare de plasament: atunci cˆnd cursul actiunilor cedate este inferior cursului de cump˘rare, a ¸ a ˆ ıntreprinderea ˆ ınregistreaz˘ o plusvaloare de cedare contabilizat˘ la chela a tuieli. Diferenta dintre veniturile ¸i cheltuielile financiare o reprezint˘ ¸ s a rezultatul financiar (profit sau pierdere). Rezultatul din exploatare ˆ ımpreun˘ cu rezultatul financiar alc˘tuiesc rezultatul curent al a a exercitiului. ¸ Venituri ¸i cheltuieli extraordinare s Cheltuielile extraordinare sunt formate din cheltuieli privind calamit˘¸ile naturale ¸i alte evenimente extraordinare. at s Veniturile extraordinare sunt formate din venituri din subventii ¸ pentru evenimente extraordinare ¸i altele similare. Diferenta dintre venis ¸ turile ¸i cheltuielile extraordinare o reprezint˘ rezultatul extraordinar. s a Prin adunarea la rezultatul curent a rezultatului extraordinar se obtine ¸ rezultatul brut din care sc˘zˆnd impozitul pe profit (venit ) se obtine a a ¸ ˆ continuare rezultatul net al execitiului. Datele prezentate de contul ın ¸ de profit ¸i pierdere trebuie s˘ fie: s a • relevante pentru nevoile utilizatorilor ˆ vederea lu˘rii deciziilor; ın a • credibile ˆ sensul c˘: reprezint˘ fidel rezultatele ¸i pozitia finanın a a s ¸ ciar˘ a ˆ a ıntreprinderii, reflect˘ substanta economic˘ a evenimentelor a ¸ a ¸i tranzactiilor ¸i nu doar forma juridic˘; s ¸ s a • sunt neutre adic˘ nep˘rtinitoare, sunt prudente ¸i sunt complete sub a a s toate aspectele semnificative.

Capitolul 6. Analiza rezultatelor ˆ ıntreprinderii

90

6.2. Soldurile intermediare de gestiune
Pe baza contului de rezultate se pot determina o serie de indicatori valorici privind volumul ¸i rentabilitatea activit˘¸ii ˆ s at ıntreprinderii. Se impun cˆteva preciz˘ri ˆ a a ıntre interpretarea contabil˘ ¸i cea financiar˘ a a s a veniturilor ¸i cheltuielilor: s • o vˆnzare de produs finit reprezint˘ din punct de vedere al cona a tabilit˘¸ii un venit chiar dac˘ acest˘ creant˘ va fi ˆ at a a ¸a ıncasat˘ mai tˆrziu a a sau ˆ exercitiul urm˘tor. ˆ schimb, ˆ ın ¸ a In ıncasarea unei creante, consti¸ tuit˘ ˆ exercitiul anterior nu va crea un nou venit (contabil): se va a ın ¸ ˆ ınregistra ˆ ıncasarea ¸i se va stinge creanta; s ¸ • un consum de energie este o cheltuial˘ pentru ˆ a ıntreprindere, chiar dac˘ furnizorul nu va fi pl˘tit pˆn˘ la sfˆr¸itul exercitiului. Plata a a a a as ¸ furnizorului, ˆ exercitiul urm˘tor, nu va genera o nou˘ cheltuial˘ ın ¸ a a a (contabil˘) pentru acest exercitiu, ci va reprezenta doar stingerea a ¸ unei datorii; • amortizarea anual˘ a imobiliz˘rilor se ˆ a a ınregistreaz˘ la cheltuieli de a exploatare, dar nu are nici o incident˘ asupra trezoreriei, decˆt dac˘ ¸a a a ˆ ıntr-o zi se impune, de exemplu ˆ ınlocuirea unei ma¸ini complet amors tizat˘, iar pentru aceasta se va efectua o plat˘; a a • ajust˘rile de valoare (provizioanele)realizate pentru acoperirea ˆ via ın itor a deprecierii unor active sau pentru acoperirea unor riscuri, se vor contabiliza la cheltuieli ¸i vor diminua rezultatele exercitiului, s ¸ f˘r˘ consecinte asupra trezoreriei. Dac˘ ˆ viitor riscurile au deaa ¸ a ın venit efective, atunci va avea loc o plat˘. Dac˘ ˆ a riscul este total a a ıns˘ acoperit provizionul r˘mˆne f˘r˘ obiect ¸i atunci el se va ˆ a a aa s ınregistra ˆ ıntr-un cont de venituri. El va majora rezultatul exercitiului, dar nu ¸ va influenta trezoreria (decˆt sub incidenta unor aspecte fiscale). ¸ a ¸ Din cele precizate mai sus se poate observa c˘ veniturile ¸i cheltuielile a s ce apar ˆ contul de rezultate al unei ˆ ın ıntreprinderi pot fi ˆ artite ˆ ımp˘ ¸ ın: 1. venituri ¸i cheltuieli financiare (ˆ s ıncasabile, respectiv pl˘tibile, adic˘ a a acele venituri ¸i cheltuieli care au determinat, sau vor determina un s flux financiar de ˆ ıncas˘ri sau pl˘¸i); a at

91

6.2. Soldurile intermediare de gestiune 2. venituri ¸i cheltuieli calculate (acele venituri sau cheltuieli calculate s prin tehnici contabile, care nu au determinat ¸i nici nu vor determina s fluxuri financiare).

Constructia ˆ trepte a indicatorilor, pornind de la cel mai ¸ ın cuprinz˘tor ¸i ˆ a s ıncheind cu cel mai sintetic a sugerat denumirea seriei lor de cascad˘ a soldurilor intermediare de gestiune. Fiecare sold intermea diar reflect˘ rezultatul gestiunii financiare, la treapta respectiv˘ de acua a mulare ¸i se calculeaz˘ ca diferent˘ ˆ s a ¸a ıntre dou˘ valori.Prin sc˘deri succesive a a se obtin indicatori de caracterizare a rentabilit˘¸ii ¸i gestiunii firmei(unii ¸ at s se reg˘sesc ca atare ˆ Contul de Profit ¸i Pierdere, iar altii se determin˘ a ın s ¸ a ˆ situatia soldurilor intermediare de gestiune - SIG ). ın ¸ Soldurile intermediare de gestiune au ca obiectiv s˘ explice formarea a rezultatului ˆ ıntreprinderii ˆ scopul aprofund˘rii analizei evolutiei gestiunii ın a ¸ sale. Soldurile intermediare de gestiune constituie o prezentare economic˘ a a contului de rezultate. De fapt, aceste solduri sunt indicatori denumiti ¸ ¸i marje de acumulare, care pun ˆ evident˘ etapele form˘rii rezultatului s ın ¸a a exercitiului. ¸ Utilizarea soldurilor intermediare de gestiune este, ˆ practica conın tabil˘ european˘, impus˘ de dou˘ cerinte majore: analiza economicoa a a a ¸ financiar˘ a ˆ a ıntreprinderii ¸i functionarea contabilit˘¸ii nationale. Din s ¸ at ¸ perspectiva contabilit˘¸ii nationale, aceste solduri sunt considerate un inat ¸ strument esential al uniformiz˘rii continutului informatiei la nivel micro¸ a ¸ ¸ contabil ¸i puntea de leg˘tur˘ ˆ s a a ıntre acest nivel ¸i conturile nationale. s ¸ Principalele solduri intermediare de gestiune utilizate ˆ analın iza financiar˘ sunt: marja comercial˘, productia exercitiului,valoarea a a ¸ ¸ ad˘ugat˘, excedentul brut de exploatare, rezultatul exploat˘rii, rezultatul a a a curent, rezultatul extraordinar, rezultatul net. Marja comercial˘ (MC) a Acest sold nu exist˘ decˆt ˆ ˆ a a ın ıntreprinderile comerciale sau la ˆ ıntreprinderile produc˘toare ¸i se refer˘ la partea de activitate pur coma s a ercial˘ efectuat˘ de acestea. Ea exprim˘ rezultatul operatiunilor de a a a ¸ vˆnzare/cump˘rare de m˘rfuri ¸i se poate determina ca diferant˘ ˆ a a a s ¸a ıntre vˆnz˘rile de m˘rfuri ¸i costul m˘rfurilor vˆndute. a a a s a a ˆ determinarea acestui sold de gestiune remarc˘m urm˘toarele asIn a a pecte: exist˘ posibilitatea ca o parte din cheltuielile accesorii generate a de achizitia stocurilor de m˘rfuri s˘ nu fie ˆ ¸ a a ınregistrate ca o component˘ a a costului de achizitie. Este cazul cheltuielilor interne cu transportul, ¸

Capitolul 6. Analiza rezultatelor ˆ ıntreprinderii

92

cheltuielilor de personal etc., aferente achizitiilor de m˘rfuri, dar contabi¸ a lizate drept cheltuieli dup˘ natura lor. De asemenea, marja comercial˘ nu a a include subventiile de exploatare iar aceste subventii constituie, ˆ anu¸ ¸ ın mite cazuri, un adev˘rat complement al pretului de vˆnzare al m˘rfurilor a ¸ a a (este cazul subventiilor acordate de stat pentru unele produse de strict˘ ¸ a necesitate, ˆ vederea mentinerii unor preturi ). ın ¸ ¸ Marja comercial˘ raportat˘ la veniturile din vˆnzarea m˘rfurilor a a a a reprezint˘ practic adaosul practicat de firm˘, ¸i ea trebuie apreciat˘ a a s a ˆ functie de tipul retelei de distributie ales de ˆ ın ¸ ¸ ¸ ıntreprindere. Astfel, marja comercial˘ ridicat˘ corespunde ˆ a a ıntreprinderilor specializate ˆ ın comertul produselor de lux sau ˆ cel traditional care asigur˘ un ”ser¸ ın ¸ a vice” dup˘ vˆnzare, iar cea mai putin ridicat˘ se ˆ alne¸te de exemplu ˆ a a ¸ a ıntˆ s ın ˆ ıntreprinderile care au metode de distributie bazate pe mari suprafete ¸i ¸ ¸ s autoservire din partea clientilor. Ea permite de asemenea s˘ se identifice ¸ a politica practicat˘ de firm˘: - preturi mari - rulaj mic; - preturi mici a a ¸ ¸ rulaj mare. Este evident faptul c˘ marja comercial˘ trebuie s˘ fie a a a ˆ ıntotdeauna pozitiv˘ pentru a exprima faptul c˘ din operatiunile a a ¸ de vˆnzare/cump˘rare de m˘rfuri se obtine un rezultat favorabil pentru a a a ¸ societate. Pentru o societate este important nu doar ca marja comercial˘ s˘ fie a a pozitiv˘, ci ¸i ca evolutia ei ˆ timp s˘ fie favorabil˘. De aceea este bine s˘ a s ¸ ın a a a se calculeze marja comercial˘ pe mai multi ani. Ea este cu atˆt mai semnia ¸ a ficativ˘ ca informatie cu cˆt este determinat˘ mai detaliat, pe produse sau a ¸ a a grupe de produse. Este interesant, de asemenea, s˘ compar˘m marja coma a ercial˘ a societ˘¸ii cu media marjelor comerciale ale ˆ a at ıntreprinderilor din acela¸i sector de activitate pentru a verifica ce pozitie detine ˆ s ¸ ¸ ıntreprinderea ˆ raport cu concurenta. ın ¸ Productia exercitiului (PE) ¸ ¸ Acest sold se refer˘ strict la ˆ a ıntreprinderile industriale ¸i caracs terizeaz˘ activitatea global˘ a acestora. Calculat anual, el permite o a a comparatie pe o perioad˘ lung˘ sau cu alte ˆ ¸ a a ıntreprinderi. El reflect˘ a ansamblul bunurilor pe care le-a realizat ˆ ıntreprinderea, ¸i anume: produse s finite vˆndute, produse finite aflate ˆ depozitele ˆ a ın ıntreprinderii, produse ˆ ın curs de realizare ¸i produse finite ”conservate” pentru activitatea proprie s aˆ ıntreprinderii. El se calculeaz˘ adunˆnd productia vˆndut˘ cu variatia a a ¸ a a ¸ stocurilor ¸i cu veniturile din productia de imobiliz˘ri. s ¸ a Valoarea ad˘ugat˘ (VA) a a

93

6.2. Soldurile intermediare de gestiune

Valoarea ad˘ugat˘ este un sold de gestiune introdus ˆ practica cona a ın tabilit˘¸ii de ˆ at ıntreprindere ca urmare a ”presiunii” contabilit˘¸ii nationale. at ¸ Ea se calculeaz˘ adunˆnd la marja comercial˘ productia exercitiului ¸i a a a ¸ ¸ s sc˘zˆnd alte cheltuieli externe. a a ˆ Intr-o prim˘ abordare, valoarea ad˘ugat˘ exprim˘ valoarea creat˘ a a a a a de ˆ ıntreprindere. Termenul ”creat˘ (ad˘ugat˘)” permite r˘spunsul la a a a a ˆ ıntrebarea ”Prin ce aduce ˆ ıntreprinderea un plus la ceea ce ea deja a investit?” Termenul de ”bog˘¸ie (valoare)” reprezint˘ o bog˘¸ie adus˘ at a at a ˆ interiorul ˆ ın ıntreprinderii prin fabricarea produselor finite, vˆnzarea a m˘rfurilor sau prestarea serviciilor. Aceast˘ bog˘¸ie este produs˘ de: a a at a • salariati (factorul munc˘), ¸ a • ma¸ini ¸i utilaje (factorul capital), s s • statul (guvernul este cel care asigur˘ toat˘ infrastructura), a a • b˘ncile (care permit expansiunea economic˘ a ˆ a a ıntreprinderii prin ˆ ımprumuturi), • asociatii sau actionarii (care sunt la originea creerii ˆ ¸ ¸ ıntreprinderii), •ˆ ıntreprinderea ˆ a¸i. ıns˘s Toti ace¸ti factori contribuie la ad˘ugarea de valoare ¸i, prin inter¸ s a s mediul valorii ad˘ugate, se permite (sau cel putin ar trebui s˘ permit˘) a ¸ a a remunerarea lor. Deci ˆ ıntr-o a doua abordare (modelul destinatiei) val¸ oarea ad˘ugat˘ reprezinta acea sum˘ din care vor fi remunerati cei care a a ¸ a ¸ au concurat la realizarea ei: • personalul ¸i organismele de asigur˘ri ¸i protectie social˘, sub forma s a s ¸ a cheltuielilor de personal (salarii ¸i contributii patronale la asigur˘rile s ¸ a sociale ¸i fondul de ¸omaj); s s • aportorii de capitaluri, sub forma cheltuielilor financiare (pentru capitalurilor ˆ ımprumutate) ¸i dividendelor (pentru capitalurile pros prii); • statul, sub forma impozitelor, taxelor ¸i v˘rs˘mintelor asimilate, s a a legate de productie, importuri ¸i impozitul pe profit; ¸ s

Capitolul 6. Analiza rezultatelor ˆ ıntreprinderii

94

• intreprinderea, sub forma autofinant˘rii (provizioane ¸i profituri ¸a s capitalizate); • capitalul fix prin amortiz˘ri. a Utilizarea VA ca instrument de gestiune trebuie s˘ se realizeze cu o a anumit˘ precautie deoarece: o cre¸tere a ei nu demonstreaz˘ un progres a ¸ s a ˆ gestiune decˆt dac˘ structura ˆ ın a a ıntreprinderii r˘mˆne neschimbat˘ ¸i o a a as cre¸tere a ei nu trebuie s˘ fie ˆ ¸it˘ de o sc˘dere a rentabilit˘¸ii. s a ınsot a a at Excedentul brut din exploatare (EBE) Se calculeaz˘ adunˆnd la valoarea ad˘ugat˘ subventiile de exploatare a a a a ¸ ¸i sc˘zˆnd cheltuielile cu impozitele, taxele ¸i v˘rs˘mintele asimilate (f˘r˘ s a a s a a aa impozitul pe profit) ¸i cheltuielile cu personalul. s Acest indicator m˘soar˘ eficacitatea capitalului economic (reprezint˘ a a a VA de capitalul economic). Acest indicator nu este influentat de politica ¸ prudential˘ a firmei (amortiz˘ri ¸i provizioane) ¸i de politica financiar˘ ¸ a a s s a (venituri ¸i cheltuieli financiare). s EBE este ceea ce r˘mˆne ˆ a a ıntreprinderii pentru a-¸i asigura finantarea s ¸ investitiilor (cheltuieli cu amortismentele), finantarea activit˘¸ilor sale ¸ ¸ at (cheltuieli financiare) ¸i, dac˘ r˘mˆn bani, remunerarea ˆ s a a a ıntreprinderii, actionarii ¸i asociatii. Acest sold reprezint˘ un excelent indicator de ¸ s ¸ a rentabilitate economic˘ pentru c˘ el nu include politicile de finantare ¸i a a ¸ s de investitii ¸i permite s˘ se vad˘ dac˘ activitatea proprie a ˆ ¸ s a a a ıntreprinderii este sau nu rentabil˘. a Rentabilitatea economic˘ a ˆ a ıntreprinderilor constituie un criteriu semnificativ de comparatie ˆ ¸ ıntre ˆ ıntreprinderi. Acest sold reprezint˘ a finantarea generat˘ de exploatare deoarece toate veniturile ¸i cheltuielile ¸ a s de exploatare ˆ amonte de acest sold sunt ˆ ın ıncasabile sau pl˘tibile, pe cˆnd a a amortiz˘rile ¸i provizioanele precum ¸i relu˘rile asupra provizioanelor, ˆ a s s a ın aval, nu vor fi pl˘tibile sau ˆ a ıncasabile (sunt numai calculate). Atunci cˆnd EBE este negativ, vorbim de insuficienta brut˘ de exa ¸ a ploatare (IBE), caz ˆ care o astfel de ˆ ın ıntreprindere se g˘se¸te ˆ a s ıntr-o situatie oarecum delicat˘ deoarece trebuie s˘ fac˘ fat˘ unor cheltuieli de¸ a a a ¸a loc neglijabile, generate de investitii ¸i de finantarea activit˘¸ii iar aceste ¸ s ¸ at cheltuieli se fac ˆ detrimentul rentabilit˘¸ii ¸i al trezoreriei. IBE provine ın at s din: • Pierderi din vˆnz˘ri: ˆ a a ıncas˘rile nu permit acoperirea cheltuielilor a fixe, iar aceste pierderi sunt datorate unei proaste politici comerciale,

95

6.3. Capacitatea de autofinantare a ˆ ¸ ıntreprinderii unui produs ˆ faza de declin fat˘ de un alt produs ˆ ın ¸a ınlocuitor sau unei insuficiente de calitate a produsului vndut. ¸ • Cheltuieli cu personalul mari: caz ˆ care trebuie comparat˘ ın a situatia ˆ ¸ ıntreprinderii cu cea a sectorului iar ca solutii de ameliorare ¸ a situatiei avem: concedierea, substituirea capitalului cu factorul de ¸ munc˘, diminuarea sau cre¸terea salariilor (pentru m˘rirea randaa s a mentului) ¸i reorganizarea muncii. s • Valoarea ad˘ugat˘ mic˘ presupune: consumurile tertilor prost a a a ¸ gestionate, preturi de vˆnzare inadecvate ¸i proasta strategie com¸ a s ercial˘. a

Rezultatul exploat˘rii (RE) a Rezultatul exploat˘rii reprezint˘ diferenta dintre totalul veniturilor a a ¸ din exploatare (ˆ ıncasabile sau calculate) ¸i cheltuielilor din exploatare s (pl˘tibile sau calculate). El se poate calcula pornind de la excedentul a brut de exploatare la care se adaug˘ veniturile calculate din activitatea a de exploatare ¸i alte venituri din exploatare, ¸i se scad cheltuielile calculate s s din exploatare ¸i alte cheltuieli din exploatare. s Rezultatul exploat˘rii este calculat ¸i raportat de c˘tre ˆ a s a ıntreprindere ˆ cadrul situatiilor sale financiare ¸i reprezint˘ diferenta existent˘ ˆ ın ¸ s a ¸ a ıntre veniturile ¸i cheltuielile totale implicate de activitatea de exploatare a s firmei. Rezultatul exploat˘rii este un excelent criteriu de comparatie ˆ a ¸ ıntre ˆ ıntreprinderi deoarece el m˘soar˘ performantele ˆ a a ¸ ıntreprinderilor privind activitatea lor proprie (f˘r˘ a lua ˆ calcul operatiile financiare ¸i extraaa ın ¸ s ordinare). Celelalte solduri intermediare de gestiune, rezultatul curent, rezultatul extraordinar, rezultatul brut ¸i rezultatul net, sunt calculate ¸i ˆ s s ın cadrul contului de rezultate al ˆ ıntreprinderii, nefiind indicatori specifici gestiunii financiare.

6.3. Capacitatea ˆ ıntreprinderii

de

autofinantare ¸

a

Pornind de la informatiile oferite de contul de rezultate se poate ¸ determina, capacitatea de autofinantare (CAF). Aceasta reflect˘ a potentialul financiar de cre¸tere economic˘ a ˆ ¸ s a ıntreprinderii, respectiv sursa

Capitolul 6. Analiza rezultatelor ˆ ıntreprinderii

96

financiar˘, generat˘ de activitatea industrial˘ ¸i comercial˘ a firmei, dup˘ a a as a a sc˘derea tuturor cheltuielilor pl˘tibile la o anumit˘ scadent˘. a a a ¸a Capacitatea de autofinantare exprim˘ practic diferenta ˆ ¸ a ¸ ıntre veniturile ˆ ıncasabile ale ˆntreprinderii ¸i cheltuielile pl˘tibile ale acesteia. Ea ı s a nu poate evidentia situatia ˆ ¸ ¸ ıncas˘rilor ¸i pl˘¸ilor efective cu aceea¸i claria s at s tate ca ¸i o situatie a trezoreriei, dar, ˆ absenta altor surse de informare, s ¸ ın ¸ se poate constitui ca o posibil˘ aproximare a situatiei acestora. Avˆnd a ¸ a ˆ vedere faptul c˘ acest indicator m˘soar˘ numerarul potential creat de ın a a a ¸ ˆ ıntreprindere prin intermediul activit˘¸ii sale, ˆ determinarea sa nu se at ın iau ˆ calcul elementele de venituri ¸i cheltuieli care nu presupun intr˘ri ın s a ˆ aceast˘ categorie intr˘ sau ie¸iri de numerar din trezoreria firmei. In s a a toate veniturile ¸i cheltuielile calculate de ˆ s ıntreprindere ca amortizarea ¸i s provizioanele pentru evidentierea uzurii sau a deprecierii valorii activelor ¸ din proprietatea sa. Capacitatea de autofinantare se poate determina prin metoda direct˘ ¸ a sc˘zˆnd din veniturile ˆ a a ıncasabile din contul de rezultate suma cheltielilor pl˘tibile sau prin cele dou˘ metode indirecte (aditional˘ ¸i deductiv˘). a a ¸ as a Tinˆn cont de faptul c˘ rezultatul net al exercitiului se calculeaz˘ ¸ a a ¸ a ca diferent˘ ˆ ¸a ıntre toate veniturile ¸i toate cheltuielile ˆ s ıntreprinderii (atˆt a cele ˆ ıncasabile/pl˘tibile, cˆt ¸i cele calculate de contabilitate), ˆ a a s ınseamn˘ a c˘ diferenta dintre acesta ¸i capacitatea de autofinantare o reprezint˘ a ¸ s ¸ a veniturile ¸i cheltuielile calculate. Astfel se poate calcula capacitatea de s autofinantare pornind de la rezultatul net. Aceasta este o metod˘ indi¸ a rect˘ de calcul care poart˘ numele de metoda sau procedeul aditional. a a ¸ In procedeul aditional se porne¸te de la rezultatul net al exercitiului la ¸ s ¸ care se adun˘ (ˆ a ınapoi) cheltuielile calculate (amortiz˘ri, provizioane, etc), a nepl˘tibile la o anumit˘ scadent˘ (care au fost initial sc˘zute atunci cˆnd a a ¸a ¸ a a s-a calculat rezultatul net), dup˘ ce s-au sc˘zut din acestea veniturile a a calculate ( relu˘ri asupra provizioanelor). a Pornind de la faptul c˘ ˆ capacitatea de autofinantare sunt cuprinse a ın ¸ ¸i veniturile de ˆ s ıncasat (care nu au fost ˆ a ˆ ınc˘ ıncasate) ¸i cheltuielile de s pl˘tit (care nu au fost ˆ a pl˘tite), ea exprim˘ un surplus financiar degaa ınc˘ a a jat de activitatea rentabil˘ a ˆ a ıntreprinderii, care nu are decˆt un caracter a potential dac˘ nu este sustinut de mijloace financiare efective. ¸ a ¸ CAF permite: finantarea unor nevoi ale gestiunii curente, cre¸terea ¸ s fondului de rulment, finantarea total˘ sau partial˘ a noilor investitii, ram¸ a ¸ a ¸ bursarea ˆ ımprumuturilor ¸i remunerarea capitalurilor investite. s Deoarece CAF nu reprezint˘ decˆt o autofinantare potential˘, nu a a ¸ ¸ a

97

6.4. Analiza pragului de rentabilitate

se poate pune semnul ” = ” ˆ ıntre CAF ¸i autofinantare deoarece s ¸ autofinantarea nu reprezint˘ decˆt o parte din CAF: ¸ a a Autofinantarea = CAF − Dividende ¸

6.4. Analiza pragului de rentabilitate
Calculul rezultatului net ¸i a capacit˘¸ii de autofinantare nu este s at ¸ singura modalitate de analiz˘ a rezultatelor ˆ a ıntreprinderii. Astfel mai pot fi ˆ alnite: ıntˆ • analiza functional˘ a contului de rezultate; ¸ a • analiza prin cheltuieli directe pe produs; • analiza prin cheltuieli variabile ˆ raport cu cifra de afaceri (analiza ın pragului de rentabilitate). Analiza functional˘ evidentiaz˘ rezultatele pe functiuni ale ¸ a ¸ a ¸ ˆ ıntreprinderii: de productie, comercial˘, cercetare-dezvoltare, de tre¸ a zorerie, etc. O functiune reune¸te un ansamblu de actiuni care conduc ¸ s ¸ spre acela¸i scop, dar care se intercoreleaz˘ cu celelalte functiuni, pentru s a ¸ realizarea obiectivului general al ˆ ıntreprinderii. Analiza prin cheltuielile directe, porne¸te de la identificarea cheltus ielilor legate direct de fabricarea unui produs ¸i a celor indirecte, comune s mai multor produse, care sunt repartizate fiec˘rui obiect al calculatiei a ¸ proportional cu cheltuielile directe. ¸ Analiza pragului de rentabilitate porne¸te de la separarea cheltuielilor s ˆ variabile ˆ raport cu cifra de afaceri ¸i fixe, independente de cifra de ın ın s afaceri. Pragul de rentabilitate reprezint˘ cantitatea de produse ce trea buie realizat˘ de ˆntreprindere astfel ˆncˆt ˆ a ı ı a ıncas˘rile obtinute din vˆnzarea a ¸ a lor s˘ acopere cheltuielile variabile ¸i fixe, iar profitul s˘ fie nul. Cu cˆt a s a a cheltuielile fixe ale ˆ ıntreprinderii sunt mai mari, cu atˆt nivelul pragului a de rentabilitate este mai ridicat, ceea ce implic˘ pentru firma respectiv˘ a a majorarea volumului de produse sau m˘rfuri ce trebuie vˆndute pentru a a ca aceasta s˘ devin˘ profitabil˘. Pragul de rentabilitate se calculeaz˘ pe a a a a baza urm˘toarei formule: a CApr = CF 1 − CV CA

Capitolul 6. Analiza rezultatelor ˆ ıntreprinderii

98

unde: CApr = cifra de afaceri corespunz˘toare pragului de rentabilitate; a CF = cheltuieli fixe; CV = cheltuieli variabile; CA = cifra de afaceri. Analiza pragului de rentabilitate poate fi completat˘ cu studiul a variabilit˘¸ii nivelului profitului ˆ at ıntreprinderii determinat de evolutia ¸ productiei sau cifrei de afaceri realizate. Aceast˘ analiz˘ poart˘ denu¸ a a a mirea de analiza efectului de levier al exploat˘rii. Aceast˘ analiz˘ a a a determin˘ levierul operational ¸i levierul financiar. a ¸ s Levierul operational m˘soar˘ variabilitatea rezultatului de ex¸ a a ploatare ˆ raport cu cifra de afaceri. El are urm˘toarea formul˘ de calcul: ın a a lo =
∆RE RE0 ∆CA CA0

=

CA0 CA0 − CApr

unde: CA0 = cifra de afaceri initial˘; ¸ a RE0 = rezultatul din exploatare corespunz˘tor nivelului initial al a ¸ CA; ∆CA= variatia cifrei de afaceri; ¸ ∆RE= variatia rezultatului din exploatare ca urmare a modific˘rii ¸ a cifrei de afaceri; CApr = cifra de afaceri pentru care rezultatul din exploatare este nul. M˘rimea levierului operational este dat˘ de nivelul costurilor fixe. a ¸ a Dac˘ costurile fixe reprezint˘ un procent ridicat ˆ totalul costurilor a a ın ˆ ıntreprinderii, spunem c˘ ˆ a ıntreprinderea are un grad ridicat al levierului operational. ˆ alte cuvinte, ¸i o sc˘dere mic˘ a cifrei de afaceri poate de¸ In s a a termina o sc˘dere considerabil˘ a rezultatului din exploatare. De fapt, ˆ a a ın general, riscul unei afaceri depinde ˆ ıntr-o m˘sur˘ considerabil˘ de m˘rimea a a a a costurilor fixe ale ˆ ıntreprinderii. Levierul financiar m˘soar˘ variabilitate rezultatului curent al a a exercitiului ˆ raport cu cifra de afaceri. ˆ rezultatul curent este inclus ¸ ın In ¸i rezultatul financiar, deci levierul financiar va fi influentat de politica s ¸ de finantare a firmei. Levierul financiar se calculeaz˘ pe baza urm˘toarei ¸ a a formule: ∆RC CA0 RC0 lf = ∆CA = CA0 − CA‘pr CA0

99

6.4. Analiza pragului de rentabilitate

unde: CA0 = cifra de afaceri initial˘; ¸ a RC0 = rezultatul din exploatare corespunz˘tor cifrei de afaceri a initiale; ¸ ∆CA= variatia absolut˘ a m˘rimii cifrei de afaceri; ¸ a a ∆RC= variatia absolut˘ a rezultatului curent ca efect al modific˘rii ¸ a a cifrei de afaceri; CA‘pr = cifra de afaceri pentru care rezultatul curent este nul. Analiza pragului de rentabilitate permite obtinerea unor informatii ¸ ¸ de gestiune utile pentru previziunea bugetului ˆ ıntreprinderii, referitoare la: • cifra de afaceri, pentru care rezultatul ˆ ıntreprinderii este nul (vˆnz˘rile sunt egale cu cheltuielile variabile ¸i fixe); a a s • cifra de afaceri pentru a obtine un beneficiu dorit; ¸ • beneficiul previzional la o variatie dat˘ a cifrei de afaceri; ¸ a • m˘rimea necesar˘ a cifrei de afaceri pentru a mentine un beneficiu a a ¸ dorit, ˆ conditiile ˆ care cresc cheltuielile fixe. ın ¸ ın Analiza pe baza pragului de rentabilitate, ofer˘ posibilitatea detera min˘rii unor informatii de gestiune interesante din punct de vedere al cala ¸ culului economic, dar mai putin pertinente din punct de vedere al realit˘¸ii ¸ at economice. Separatia ˆ cheltuieli variabile ¸i cheltuieli fixe, nu r˘mˆne ¸ ın s a a constant˘ ˆ timp ¸i nici pentru variatii mai mari ale cifrei de afaceri. De a ın s ¸ aceea metoda d˘ bune rezultate numai la ˆ a ıntreprinderile de m˘rime mic˘, a a la nivel de atelier ¸i la ˆ s ıntreprinderile comerciale la care aceast˘ separatie a ¸ nu suport˘ modific˘ri sensibile. De asemenea este folosit˘ la ˆ a a a ıntocmirea unui plan de afaceri.

Capitolul 7 Tablourile de finantare ¸
7.1. Necesitatea utiliz˘rii unui tablou de a finantare ¸
Din cˆte s-a putut constata, bilantul confer˘ o viziune static˘ asupra a ¸ a a structurii financiare, iar contul de profit ¸i pierdere, o viziune dinamic˘ s a asupra activit˘¸ii. Bilantul descrie situatia ˆ at ¸ ¸ ıntreprinderii la un moment dat, ca rezultat al fluxurilor fizice ¸i financiare, iar contul de rezultate s ˆ ınregistreaz˘ cheltuielile ¸i veniturile ocazionate de aceste fluxuri. Dar a s nici bilantul, nici contul de profit ¸i pierdere nu permit obtinerea unei viz¸ s ¸ iuni dinamice asupra structurii financiare, adic˘ asupra evolutiei acestei a ¸ structuri. O atare viziune cade sub incidenta interesului atˆt al analis¸ a tului financiar extern ˆ ıntreprinderii, cˆt ¸i al managerilor acesteia. Un a s conduc˘tor de ˆ a ıntreprindere este adesea determinat s˘ se ˆ a ıntrebe ¸i s˘ s a g˘seasc˘ r˘spuns asupra localiz˘rii beneficiului ˆ structurile patrimonia a a a ın ale (trezorerie, stocuri, imobiliz˘ri etc.) ¸i s˘ acorde un interes deosebit a s a posibilit˘¸ilor de investire ¸i mijloacelor pe care le poate pune ˆ practic˘. at s ın a Separˆnd cheltuielile pl˘tibile ˆ cursul exercitiului financiar, de cele a a ın ¸ a c˘ror plat˘ este scadent˘ ˆ exercitiile urm˘toare ¸i veniturile ˆ a a a ın ¸ a s ıncasabile ˆ cursul exercitiului de cele ˆ ın ¸ ıncasabile ˆ viitor, se poate determina ın situatia trezoreriei, respectiv fluxul monetar net al exercitiului (cash-flow¸ ¸ ul). Pentru a surprinde fluxurile nete de trezorerie practica financiar˘ a a elaborat tabloul de finantare pe baza bilantului ¸i a contului de rezultate. ¸ ¸ s El a ˆ ımbr˘cat de-a lungul timpului mai multe forme, dar dou˘ par s˘ fi a a a cˆ¸tigat aderenta normalizatorilor ¸i practicienilor: tabloul de utiliz˘ri ¸i as ¸ s a s 100

101

7.2. Tabloul de finantare utiliz˘ri ¸i resurse ¸ a s

resurse ¸i tabloul fluxurilor de trezorerie. s De¸i sistemul contabil romˆnesc este mai degrab˘ preg˘tit pentru s a a a adoptarea unui tablou de utiliz˘ri ¸i de resurse, totu¸i OMFP 94/2001 a s s pentru aprobarea Reglement˘rilor contabile armonizate cu Directive a IVa a a Comunit˘¸ilor Economice Europene ¸i cu Standardele Internationale at s ¸ de Contabilitate ¸i OMF 1752/2005 a stabilit c˘ societ˘¸ile comerciale s a at romˆne¸ti au obligatia s˘ ˆ a s ¸ a ıntocmeasc˘ situatii financiare anuale care vor a ¸ trebui s˘ cuprind˘ ¸i tabloul fluxurilor de trezorerie. ˆ a as Incepˆnd cu exercitiul a ¸ financiar al anului 2005 aceast˘ situatie va fi obligatorie pentru aproape a ¸ toate societ˘¸ile romˆne¸ti. at a s

7.2. Tabloul de finantare utiliz˘ri ¸i resurse ¸ a s
7.2.1. Continutul tabloului de utiliz˘ri ¸i resurse ¸ a s
Scopul elabor˘rii acestui al treilea document informational important a ¸ este de a explica formarea fondului de rulment ¸i relatia acestuia cu soldul s ¸ de trezorerie, prin intermediul fluxurilor monetare de ˆ ıncas˘ri ¸i pl˘¸i ale a s at exercitiului ˆ ¸ ıncheiat. Se stabile¸te ˆ principal pe baza a dou˘ bilanturi s ın a ¸ succesive ¸i explic˘ leg˘tura ˆ s a a ıntre partea de sus ¸i partea de jos a bilantului, s ¸ prin intermediul variatiei fondului de rulment. Prima parte a tabloului de ¸ finantare analizeaz˘ modul cum s-a realizat ˆ dinamic˘ echilibrul struc¸ a ın a tural ˆ ıntre elementele stabile ale bilantului (utiliz˘ri ¸i resurse stabile), iar ¸ a s a doua parte analizeaz˘ modul cum s-a utilizat fondul de rulment ˆ asigua ın rarea echilibrului functional ˆ ¸ ıntre elementele ciclice ale bilantului (utiliz˘ri ¸ a ¸i resurse ciclice) ¸i al echilibrului monetar dintre ˆ s s ıncas˘ri ¸i pl˘¸i. Ecuatia a s at ¸ fundamental˘ pe care o explic˘ tabloul de finantare este urm˘toarea: a a ¸ a ∆F R = ∆N F R + ∆T N respectiv variatia fondului de rulment rezultat˘ ˆ partea de sus a ¸ a ın bilantului este reconstruibil˘ prin cumularea variatiei nevoii de fond de ¸ a ¸ rulment cu variatia trezoreriei nete. Modificarea nevoii de fond de rul¸ ment determin˘ ameliorarea sau degradarea fondului de rulment. Pentru a elaborarea tabloului de finantare se parcurg dou˘ etape: ¸ a 1. determinarea variatiei fondului de rulment, ca urmare a modific˘rii ¸ a structurii capitalurilor ¸i a activelor stabile (ˆ partea superioara a s ın bilantului); ¸

Capitolul 7. Tablourile de finantare ¸

102

2. determinarea variatiei trezoreriei nete, ca urmare a modific˘rii nevoii ¸ a de fond de rulment (partea de jos a bilantului), articulat˘ cu variatia ¸ a ¸ fondului de rulment. Prin intermediul tabloului de finantare se evidentiaz˘ fluxurile de ¸ ¸ a resurse financiare mobilizate de ˆ ıntreprindere din autofinantare, din aport ¸ de capital ¸i din ˆ s ımprumuturi ¸i utilizarea acestor resurse pentru investitii, s ¸ plata dividendelor, rambursarea ˆ ımprumuturilor. Analiza acestor fluxuri financiare porne¸te de la constatarea, ˆ bilanturi succesive a unui flux s ın ¸ de resurse. Atunci cre¸te un post de pasiv (spre exemplu ca urmare a s unui aport nou de capital) sau scade un post de activ (de exemplu amortizarea mijloacelor fixe). ˆ cazul unui flux de alocare a capitalurilor In b˘ne¸ti, cre¸te un post de activ (de ex.cump˘rarea de materii prime) sau a s s a scade un post de pasiv (de ex. achitarea unei datorii). Se retine astfel ¸ c˘ trezoreria se modific˘ nu numai ca efect al cheltuielilor ¸i veniturilor a a s exercitiului, ci ¸i ca urmare a variatiei stocurilor de active ¸i a soldurilor ¸ s ¸ s de datorii, la sfˆr¸itul perioadei fat˘ de ˆ as ¸a ınceputul perioadei de gestiune. ˆ cursul exercitiului devin pl˘tibile cheltuieli efectuate ˆ exercitiul anteIn ¸ a ın ¸ rior. Tot astfel devin ˆ ıncasabile ˆ cursul exercitiului venituri ˆ ın ¸ ınregistrate ˆ exercitiul anterior. De asemenea venituri ¸i cheltuieli ale exercitiului ın ¸ s ¸ vor putea deveni realizabile ˆ exercitiul urm˘tor. ın ¸ a ˆ plus trezoreria ˆ In ıntreprinderii fiind unic˘ variaz˘ ¸i ˆ raport de a a s ın cheltuielile pl˘tibile pentru investitii ¸i ca urmare a fluxurilor de capia ¸ s tal ¸i de dobˆnzi rezultate din operatiile financiare ¸i extraordinare ale s a ¸ s ˆ sintez˘ tabloul de finantare reˆ ıntreprinderii, ˆ cursul exercitiului. In ın ¸ a ¸ flect˘ fluxurile de resurse financiare stabile ¸i cele pe termen scurt, fiind a s astfel un instrument principal al gestiunii financiare pentru analiza ¸i pres viziunea variatiei fondului de rulment ¸i a variatiei trezoreriei nete. ¸ s ¸

7.2.2. Constructia tabloului de utiliz˘ri ¸i resurse ¸ a s
ˆ elaborarea unui tablou de utiliz˘ri ¸i resurse trebuie s˘ se fac˘ In a s a a distinctie ˆ ¸ ıntre fluxurile patrimoniale, financiare ¸i monetare. Fluxurile s patrimoniale nu au ˆ mod obligatoriu un impact asupra disponibilit˘¸ilor ın at ˆ ıntreprinderii. Este motivul pentru care se procedeaz˘ la clasificarea acesa tora ˆ trei categorii: ın 1. fluxurile patrimoniale care au un impact imediat asupra disponibilit˘¸ilor. Exemple: toate cump˘r˘rile (de imobiliz˘ri, de m˘rfuri, at aa a a

103

7.2. Tabloul de finantare utiliz˘ri ¸i resurse ¸ a s etc.) pl˘tite imediat, toate vˆnz˘rile ˆ a a a ıncasate imediat. ˆ continIn uare le vom numi fluxuri monetare. Dac˘ ne referim la venituri, a acestea vor fi venituri ˆ ıncasate, iar dac˘ reprezint˘ cheltuieli, chela a tuieli pl˘tite. a

2. fluxurile patrimoniale care nu au un impact imediat asupra disponibilit˘¸ilor, dar vor avea ˆ viitor. Exemple:cump˘r˘rile ¸i vˆnz˘rile at ın aa s a a pe credit. Ele reprezint˘ fluxuri financiare (venituri ˆ a ıncasabile sau cheltuieli pl˘tibile) a 3. fluxurile care nu au, nici imediat, nici ulterior, un impact asupra disponibilit˘¸ilor, cum ar fi amortiz˘rile sau provizioanele (calculate at a sau reluate). Acestea pot fi denumite fluxuri contabile (venituri ¸i s cheltuieli calculate). Binenteles fluxurile monetare sunt la rˆndul ¸ a lor ¸i fluxuri financiare. s Tabloul de utiliz˘ri ¸i resurse are ca obiect prezentarea fluxurilor a s financiare, ˆ timp ce fluxurile monetare, luate separat, fac obiectul ın tabloului fluxurilor de trezorerie. Constructia tabloului de utiliz˘ri ¸i ¸ a s resurse se face pornind de la dou˘ bilanturi succesive ¸i contul de profit ¸i a ¸ s s pierdere. Preluarea datelor din bilanturile contabile ¸ Prin comparare a dou˘ bilanturi succesive, se pot determina variatiile a ¸ ¸ pozitive ¸i negative suportate de diferitele rubrici sau posturi. Prin grus parea acestor variatii se poate ˆ ¸ ıntocmi o situatie care permite identificarea ¸ a patru tipuri de modific˘ri: a Unele posturi de pasiv au suportat o cre¸tere (↑ P ): angajas mentele suplimentare pe care o ˆ ıntreprindere le contracteaz˘ apar ca a o contrapartid˘ a aporturilor primite, deci ca o expresie a cre¸terii a s fondurilor puse la dispozitia sa. Aceste cre¸teri, care afecteaz˘ anu¸ s a mite posturi de pasiv, sunt considerate resurse. Unele posturi de activ au suportat o cre¸tere (↑ A): variatia lor s ¸ este rezultatul intr˘rii anumitor bunuri sau constat˘rii (angaj˘rii) a a a de drepturi. Achizitionarea de bunuri ¸i angajarea de creante noi ¸ s ¸ se realizeaz˘ ˆ contrapartida unei decont˘ri, deci a unei utiliz˘ri de a ın a a fonduri. ˆ mod simetric, alte posturi de pasiv au suportat diminu˘ri (↓ P ), In a ca urmare a stingerii anumitor angajamente pe care ˆ ıntreprinderea

Capitolul 7. Tablourile de finantare ¸

104

le contractase anterior. Dar aceast˘ stingere de angajamente este a consecinta unei decont˘ri, se deduce c˘ diminu˘rile unor posturi de ¸ a a a pasiv solicit˘, de obicei, utiliz˘ri de fonduri. a a Alte posturi de activ au suportat diminu˘ri (↓ A): cu exceptia a ¸ unor evenimente exceptionale (incendii, inundatii etc.), aceste ¸ ¸ variatii sunt consecinta realiz˘rii (ˆ ¸ ¸ a ıncas˘rii) contravalorii anumitor a bunuri (imobiliz˘ri corporale, titluri, stocuri) detinute anterior de a ¸ ˆ ıntreprindere. Ele degaj˘ fonduri suplimentare, altfel spus, resurse. a Preluarea datelor din contul de rezultate Din contul de rezultate, ˆ constructia tabloului de utiliz˘ri ¸i resurse ın ¸ a s se folose¸te capacitatea de autofinantare. Ea corespunde surplusului finans ¸ ciar degajat de activitatea rentabil˘ a societ˘¸ii. Calculul ei se poate face a at prin una din cele dou˘ metode cunoscute (metoda direct˘ sau metoda india a rect˘). Se poate deduce c˘ relatia ˆ a a ¸ ıntre contul de rezultate ¸i tabloul de utis liz˘ri ¸i resurse este realizat˘ prin intermediul capacit˘¸ii de autofinantare. a s a at ¸ Dac˘ se are ˆ vedere criteriul ” maturit˘¸ii”, atˆt ˆ clasificare fluxa ın at a ın urilor de utiliz˘ri ¸i resurse identificate pe baza bilanturilor, cˆt ¸i a caa s ¸ a s pacit˘¸ii de autofinantare, reprezentˆnd resursa financiar˘ identificat˘ pe at ¸ a a a baza contului de profit ¸i pierdere, se permite disocierea mi¸c˘rilor care s s a afecteaz˘ ”partea de sus a bilantului”, de cele care influenteaz˘ ”partea de a ¸ ¸ a jos a bilantului”. Primele definesc utiliz˘rile ¸i resursele pe termen lung ¸ a s ¸i mediu, celelalte, utiliz˘rile ¸i resursele pe termen scurt. Astfel tabloul s a s de finantare s-ar putea prezenta ˆ urm˘toarea structur˘: 7.1 ¸ ın a a Dac˘ se detaliaz˘ structura acestui tablou pe principalele fluxuri de a a utiliz˘ri ¸i resurse, vom obtine urm˘toarea form˘ a tabloului de utiliz˘ri a s ¸ a a a ¸i resurse 7.2 s

7.2.3. Interpretarea tabloului de utiliz˘ri ¸i resurse a s
Excedentul brut al exploat˘rii evidentiat ˆ contul de rezula ¸ ın tate reprezint˘ sursa potential˘ pentru capacitatea de autofinantare a ¸ a a ˆ ıntreprinderii. Capacitatea de autofinantare apare, la rˆndul s˘u ¸ a a ca o surs˘ stabil˘ care permite finantarea investitiilor, rambursarea a a ¸ ¸ ˆ ımprumuturilor financiare contractate ˆ anii anteriori ¸i plata dividendeın s lor c˘tre proprietarii ˆ a ıntreprinderii. Plata dividendelor reprezint˘ deci o a alocare definitiv˘ de fonduri ˆ partea de sus a bilantului, iar cele nepl˘tite a ın ¸ a se reg˘sesc ˆ fondul de rulment, pentru finantarea ciclului de exploatare. a ın ¸

105

7.2. Tabloul de finantare utiliz˘ri ¸i resurse ¸ a s

UTILIZARI
Utilizari pe termen lung si mediu (UTLM)

RESURSE
Resurse pe termen lung si mediu (RTLM) Capitaluri permanente Active imobilizate Resurse pe termen scurt (RTS) Datorii pe termen scurt Active circulante

Active imobilizate Capitaluri permanente FR Utilizari pe termen scurt (UTS) Active circulante Datorii pe termen scurt NFR TN

Figura 7.1: Structura tabloului de finantare ¸

INTREBUINTARI (NEVOI)
Dividente datorate in exercitiul precedent (platite) Achizitionarea elementelor de activ Reducerea capitalurilor proprii Rambursarea datoriilor financiare Cresterea fondului de rulment ( FR )

RESURSE (DEGAJARI)
Capacitatea de autofinantare Cesiunea sau reducerea elementelor de activ Cresterea capitalurilor proprii Cresterea datoriilor financiare

I VARIATIA FONDULUI DE RULMENT
Cresterea stocurilor si creantelor de exploatare Reducerea datoriilor de exploatare Reducerea datoriilor catre alti creditori Reduceri de stocuri si creante de exploatare Cresterea datoriilor de exploatare Cresterea datoriilor in afara exploatarii Cresterea NFR ( NFR )

II VARIATIA NEVOII DE FOND DE RULMENT III VARIATIA TREZORERIEI NETE ( FRNFR )

Figura 7.2: Tablou de finantare ¸

Dac˘ autofinantarea nu este suficient˘ pentru nevoile de finantare stabile a ¸ a ¸ mentionate mai sus, atunci ˆ ¸ ıntreprinderea va solicita noi surse externe stabile: aport nou de capital, ˆ ımprumuturi financiare noi, cesiuni de active

Capitolul 7. Tablourile de finantare ¸

106

fixe, etc. ˆ Intreaga politic˘ financiar˘, privind partea de sus a bilantului, se va a a ¸ reflecta ˆ variatia fondului de rulment, respectiv, ˆ conditiile de finantare ın ¸ ın ¸ ¸ a activit˘¸ii de exploatare ¸i mai departe se va reflecta ˆ variatia treat s ın ¸ zoreriei nete. ˆ fond variatia fondului de rulment nu reprezint˘ decˆt o In ¸ a a influent˘ potential˘ asupra trezoreriei nete. Aceasta din urma este depen¸a ¸ a dent˘, ˆ egal˘ m˘sura de variatia stocurilor ¸i creantelor pe termen scurt a ın a a ¸ s ¸ ale ˆ ıntreprinderii ¸i de variatia creditelor de trezorerie. s ¸ Cre¸terea fondului de rulment este dovada ˆ s ımbun˘t˘¸irii structurii a at financiare a ˆ ıntreprinderii, respectiv cre¸terea resurselor stabile, ˆ ras ın port cu nevoile permanente. Aceia¸i cre¸tere demonstreaz˘ capacitatea s s a ˆ ıntreprinderii de a degaja lichidit˘¸i atˆt ˆ partea de sus a bilantului cˆt at a ın ¸ a ¸i ˆ cea de jos ¸i de a-¸i ˆ s ın s s ımbun˘t˘¸ii sensibil situatia trezoreriei. a at ¸ Dimpotriv˘, sc˘derea fondului de rulment este dovada unui dezechilia a bru financiar: nevoi permanente sunt finantate cu resurse pe termen scurt. ¸ Aceast˘ situatie, corelat˘ cu cre¸terea nevoii de fond de rulment, conduce a ¸ a s la un dezechilibru cronic al trezoreriei, la cre¸terea riscului de faliment al s ˆ ıntreprinderii. ˆ concluzie pentru a judeca situatia financiar˘ a ˆ In ¸ a ıntreprinderii, se analizeaz˘ bilanturile succesive care permit aprecierea st˘rii ¸i evolutiei a ¸ a s ¸ echilibrului financiar ¸i a ˆ s ındator˘rii acesteia. Pentru a cerceta cauzele a acestei situatii financiare, pentru a ˆ ¸elege evolutia sa ¸i pentru a face ¸ ınt ¸ s previziuni, se studiaz˘: a • fluxurile de venituri ¸i cheltuieli din contul de rezultate (studiul s rentabilit˘¸ii economice); at • fluxurile de investitii, ˆ active fixe ¸i circulante, ¸i de finantare a ¸ ın s s ¸ acestora din tabloul de finantare; ¸ • decalajele ˆ ıntre fluxurile financiare ¸i realizarea lor efectiv˘ ˆ cadrul s a ın trezoreriei, evidentiate, de asemenea, ˆ tabloul de finantare. ¸ ın ¸ Situatia financiar˘ din bilantul de la ˆ ¸ a ¸ ınchiderea exercitiului, este, ¸ deci, consecinta situatiei financiare de la ˆ ¸ ¸ ınceputul exercitiului ¸i a ¸ s fluxurilor financiare realizate de ˆ ıntreprindere ˆ cadrul exercitiului ¸i ın ¸ s evidentiate ˆ contul de rezultate ¸i ˆ tabloul de finantare. ¸ ın s ın ¸

107

7.2. Tabloul de finantare utiliz˘ri ¸i resurse ¸ a s

7.2.4. Punctele nevralgice ale tabloului de utiliz˘ri ¸i a s de resurse
Am v˘zut anterior c˘ tabloul de utiliz˘ri ¸i de resurse (modelul plana a a s ului contabil general francez, adaptabil ¸i ˆ contabilitatea romˆneasc˘) s ın a a presupune relevarea unui echilibru financiar, apreciat pe baza relatiei de ¸ trezorerie. Acest echilibru este respectat atunci cˆnd ˆ a ıntreprinderea este capabil˘ s˘-¸i finanteze cre¸terea f˘r˘ s˘-¸i degradeze trezoreria net˘, fapt a as ¸ s aa as a care presupune ca m˘rirea fondul de rulment s˘ acopere partea structural˘ a a a (permanent˘) a cre¸terii necesarului de fond de rulment. Spre deosebire a s de ”partea permanent˘” a activit˘¸ii, care se finanteaz˘ din fondul de rula at ¸ a ment, variatiile sezoniere sau conjuncturale pot fi acoperite din creditele ¸ de trezorerie. Dac˘ resursele stabile sunt mai mari decˆt utiliz˘rile stabile, a a a ˆ ıntreprinderea dispune, ˆ principiu, de o trezorerie pozitiv˘, deoarece ın a variatia fondului este mai mare decˆt variatia necesarului ˆ fond de rul¸ a ¸ ın ment privind exploatarea. ˆ caz contrar, va trebui s˘ se recurg˘ la credIn a a ite de trezorerie, ceea ce conduce la o trezorerie net˘ negativ˘. Utilizarea a a creditelor de trezorerie pentru finantarea p˘rtii structurale (permanente) ¸ a¸ a necesarului ˆ fond de rulment privind exploatarea conduce la o stare de ın vulnerabilitate a ˆ ıntreprinderii. Pentru mentinerea echilibrului financiar, ¸ ea va trebui s˘ ˆsi reˆ a ı¸ ınnoiasc˘ aceste credite, asumˆndu-¸i astfel riscuri a a s suplimentare. Sub influenta inflatiei, care a cuprins economiile occidentale ˆ anii ¸ ¸ ın ‘70, abordarea financiar- functional˘ a ˆ ¸ a ınceput s˘ fie pus˘ sub semnul a a ˆ ıntreb˘rii. Norma privind finantarea totalit˘¸ii necesarului ˆ fond de rula ¸ at ın ment structural din fondul de rulment s-a dovedit inadecvat˘. Practicile a bancare au contribuit la o nou˘ imagine a finant˘rii necesarului ˆ fond de a ¸a ın rulment structural: partial din fondul de rulment ¸i partial din creditele ¸ s ¸ bancare pe termen scurt. Mai mult, ele au probat c˘, de fapt, creditele de a trezorerie nu constituie o resurs˘ exceptional˘, a¸a cum prevedea regula de a ¸ a s echilibru financiar, ci o resurs˘ permanent˘. Criteriul de stabilitate care a a a stat la baza clasific˘rii fluxurilor ˆ tabloul de utiliz˘ri ¸i de resurse a a ın a s fost criticat pentru ambiguitatea ¸i imprecizia sa, deoarece, ˆ lipsa unor s ın definitii riguroase, a confundat notiunile de maturitate ¸i permanent˘. ¸ ¸ s ¸a Fondul de rulment net, calculat ca diferent˘ ˆ ¸a ıntre resursele durabile ¸i utis liz˘rile stabile, este un concept ¸i o m˘rime afectat˘ de conventii imprecise a s a a ¸ ¸i influentate de politicile contabile alese. s ¸

Capitolul 7. Tablourile de finantare ¸

108

ˆ sfˆr¸it, limitele tabloului de utiliz˘ri ¸i de resurse sunt date ¸i In a s a s s de utilizarea capacit˘¸ii de autofinantare. Acestui indicator i se pot at ¸ aduce cˆteva critici: CAF nu este decˆt un surplus monetar potential, a a ¸ deoarece nu ia ˆ consideratie decalajele de plat˘. Ea nu devine un flux ın ¸ a disponibil de trezorerie decˆt dup˘ ˆ a a ıncasarea veniturilor ¸i plata cheltus ielilor. Caracterul potential al CAF este ¸i mai mult ˆ arit de integrarea ¸ s ınt˘ ajust˘rilor(provizioanelor) ˆ continutul acestei resurse. Integrarea lor ˆ a ın ¸ ın ”zona exploat˘rii” pune sub semnul ˆ a ıntrebarii caracterul de stabilitate al CAF, cu exceptia situatiei ipotetice a reˆ ¸ ¸ ınnoirii cu regularitate ¸i cu s aceea¸i m˘rime a acestor provizioane. s a

De asemenea, trebuie relevat c˘ o parte a beneficiului este distribuit˘ a a sub form˘ de dividende actionarilor. Un argument ˆ plus pentru a afirma a ¸ ın c˘ aceast˘ resurs˘ (CAF) nu este integral disponibil˘ pentru finantarea a a a a ¸ ˆ ıntreprinderii. CAF este influentat˘ de politicile contabile ¸i fiscale ale ¸ a s ˆ ıntreprinderii. Dac˘, de exemplu o ˆ a ıntreprindere, prin ”optiunile” sale con¸ tabile sau fiscale, procedeaz˘ la ”netezirea” profiturilor, o astfel de praca tic˘ de ”ˆ a ımpodobire a bilantului” gole¸te de continut informational CAF. ¸ s ¸ ¸ Fiind determinat˘ dup˘ impozitarea profitului, CAF este influentat˘ de a a ¸ a implicatiile fiscale ale politicilor de amortizare ¸i de provizioane. ˆ acela¸i ¸ s In s sens sunt apreciate ¸i implicatiile alegerilor privind evaluarea stocurilor, s ¸ evaluarea lucr˘rilor executate de ˆ a ıntreprindere pentru sine ¸i capitalizarea s unor cheltuieli ˆ activul bilantului. Multitudinea de puncte nevralgice ın ¸ redate mai sus a condus la ˆ ınceputul anilor ‘80 la aparitia de noi abord˘ri ¸ a ale analizei solvabilit˘¸ii ¸i riscului de faliment ¸i explic˘ interesul acorat s s a dat ast˘zi tablourilor de flux de trezorerie care, ˆ mod just, pun accena ın tul pe variatia de trezorerie ¸i originile sale. Tabloul de utiliz˘ri ¸i de ¸ s a s resurse, ˆ vog˘ pˆn˘ spre sfˆr¸itul anilor ‘70, de¸i a sedus prin eleganta ın a a a as s ¸ rationamentelor sale, s-a dovedit vulnerabil ˆ confruntarea cu fenomenele ¸ ın inflationiste din deceniul al optulea ¸i cu manifestarea tot mai pregnant˘ ¸ s a a economiilor de credit. U¸or- u¸or, el a trebuit s˘ cedeze locul celeilalte s s a forme, tabloul de trezorerie, ¸inˆnd cont de avantajele ei incontestabile. t a

109

7.3. Tabloul de trezorerie

7.3. Tabloul de trezorerie
7.3.1. Utilitatea tabloului de trezorerie
Principala critic˘ adus˘ tabloului de utiliz˘ri ¸i de resurse este dat˘ a a a s a de disimularea fluxurilor monetare. El nu permite relevarea influentei ¸ fenomenelor de stocaj ¸i a decalajelor temporare care pot exista ˆ s ıntre contabilitatea unui flux financiar ¸i a consecintelor sale monetare, dup˘ caz, s ¸ a ˆ ıncasare sau plat˘, asupra disponibilit˘¸ilor. Analiza financiar˘ devine a at a mai pertinent˘ dac˘ se separ˘ fluxurile financiare pe tipuri de activit˘¸i a a a at (de exploatare, de investitii) ¸i pe modalit˘¸i de finantare (autofinantare ¸ s at ¸ ¸ sau ˆ ındatorare). Indicatorul central al analizei financiare devine, astfel excedentul de trezorerie al exploat˘rii (ETE). Excedentul de trezorerie al exa ploat˘rii reprezint˘ surplusul efectiv de trezorerie degajat de activitatea de a a exploatare ¸i m˘soar˘ capacitatea ˆntreprinderii de a face fat˘ nevoilor de s a a ı ¸a autofinantare a investitiilor, privind cre¸terea ˆ ¸ ¸ s ıntreprinderii ¸i a nevoilor s de rambursare a datoriilor financiare, inclusiv a pl˘¸ilor pentru impozite ¸i at s pentru dividende. Din aceast˘ perspectiv˘, analiza fianciar˘ porne¸te de la a a a s rezultatul brut din activitatea de exploatare, care are o influent˘ direct˘ ¸a a asupra trezoreriei, respectiv de la veniturile de exploatare ˆ ıncasabile ¸i de s la cheltuielile pl˘tibile. Veniturile ˆ a ıncasabile cuprind veniturile ˆ ıncasate ˆ cursul exercitiului ¸i veniturile ˆ ın ¸ s ıncasabile ˆ exercitiul urm˘tor. Drept ın ¸ a urmare, excedentul brut de exploatare se determin˘ ca diferent˘ ˆ a ¸a ıntre venituri ¸i cheltuieli astfel: s EBE = Venituri ˆ ıncasabile din exploatare-

-Cheltuieli pl˘tibile din exploatare a Dar veniturile ¸i cheltuielile realizabile ˆ exercitiul urm˘tor sunt s ın ¸ a expresia resurselor temporare pentru exploatare, respectiv a necesarului de active circulante care, articulate cu situatia soldului lor la ˆ ¸ ınceputul exercitiului, conduc la determinarea variatiei nevoii de fond de rulment. ¸ ¸ A¸adar, excedentul brut de exploatare exprim˘ fluxul real de trezorerie al s a exploat˘rii rezultat dup˘ acoperirea variatiei nevoii de fond de rulment: a a ¸ EBE = ET E + ∆N F R

Capitolul 7. Tablourile de finantare ¸ ET E = EBE − ∆N F R

110

ˆ continuare excedentul de trezorerie al exploat˘rii este destiIn a nat acoperirii cheltuielilor financiare, ramburs˘rii ˆ a ımprumuturilor financiare, pl˘¸ii impozitului pe profit ¸i a dividendelor. Fluxul de trezorerie at s r˘mas disponibil dup˘ aceste prelev˘ri obligatorii va reprezenta sursa de a a a autofinantare a investitiilor. Dac˘ ETE este mai mare decˆt cheltu¸ ¸ a a ielile financiare, reprezentˆnd costul capitalurilor ˆ a ımprumutate, atunci el indic˘ o situatie de echilibru financiar ˆ sensul ca ˆ a ¸ ın ıntreprinderea este ˆ ın m˘sur˘ s˘ fac˘ fat˘ ˆ a a a a ¸a ındator˘rii sale actuale. Dac˘ ETE este mai mic a a decˆt cheltuielile financiare, ˆ a ıntreprinderea este nevoit˘ s˘ se ˆ a a ımprumute pentru a putea pl˘ti costul capitalului ˆ a ımprumutat. Acest dezechilibru indic˘ ˆ a ınceputul unei st˘ri falimentare. Dac˘ ETE este acoperitor pena a tru toate datoriile financiare scadente ale exercitiului atunci el indic˘ ap¸ a titudinea ˆ ıntreprinderii de autofinantare a investitiilor. ¸ Exist˘ un prag al cre¸terii interne autofinantat˘ prin excedentul a s ¸ a de trezorerie al exploat˘rii. Obiectivul politicii de cre¸tere intern˘ este a s a cre¸terea cifrei de afaceri ˆ conditiile constantei cheltuielilor fixe. ˆ s ın ¸ ¸ In aceste conditii nevoia de fond de rulment, dependent˘ de cifra de afac¸ a eri, cre¸te mai repede decˆt EBE dependent de marja asupra cheltuielilor s a variabile (M CV = CA − CF − EBE). Peste o anumit˘ limit˘ de cre¸tere a a s a cifrei de afaceri EBE este insuficient pentru acoperirea cre¸terii nevoii s de fond de rulment ¸i, ˆ consecint˘, ETE devine negativ. Este ceea ce se s ın ¸a cheam˘ efect de foarfece al cre¸terii nevoii de fond de rulment ˆ raport cu a s ın cre¸terea EBE. Dac˘ accept˘m constanta cheltuielilor fixe ¸i dependenta s a a ¸ s ¸ direct proportional˘ a cheltuielilor variabile ¸i a nevoii de fond de rulment ¸ a s ˆ raport cu cifra de afaceri, atunci ETE poate fi determinat ˆ functie de ın ın ¸ cifra de afaceri initial˘ ¸i de ratele de cre¸tere a variabilelor de mai sus. ¸ as s Pe baza tabloului fluxurilor de trezorerie se poate determina al˘turi a de excedentul de trezorerie al exploat˘rii ¸i fluxul de trezorerie din activa s itatea de investitii ¸i fluxul de numerar din activitatea de finantare. Prin ¸ s ¸ ˆ ınsumarea celor trei fluxuri vom obtine m˘rimea fluxului net de trezorerie ¸ a (cash-flow - ul). Un tablou al fluxurilor de trezorerie permite utilizatorilor: • s˘ evalueze capacitatea ˆ a ıntreprinderii de a degaja lichidit˘¸i; at • s˘ determine necesit˘¸ile de lichidit˘¸i; a at at • s˘ prevad˘ scadentele ¸i riscul ˆ a a ¸ s ıncas˘rilor viitoare; a

111

7.3. Tabloul de trezorerie

• s˘ compare rezultatele ˆ a ıntreprinderii, prin eliminarea efectelor utiliz˘rii diferitelor metode contabile pentru acelea¸i operatii ¸i evenia s ¸ s mente. Tinˆnd cont c˘ tabloul fluxurilor de trezorerie se construie¸te ¸ a a s separˆnd activit˘¸ile ˆ a at ıntreprinderii ˆ activit˘¸i de exploatare, de investitii ın at ¸ ¸i de finantare, informatiile furnizate de acesta pot s˘ serveasc˘, de asemes ¸ ¸ a a nea, la evaluarea relatiilor ˆ ¸ ıntre cele trei genuri de activit˘¸i. Una ¸i aceia¸i at s s operatie (mai complex˘) poate s˘ presupun˘ mi¸c˘ri de trezorerie incluse ¸ a a a s a ˆ categorii diferite. Astfel, atunci cˆnd rambursarea unui ˆ ın a ımprumut se refer˘ atˆt la dobˆnzi cˆt ¸i la capital, partea corespunz˘toare dobˆnzilor a a a a s a a poate s˘ fie clasificat˘ ˆ categoria fluxurilor aferente activit˘¸ilor de exa a ın at ploatare, ˆ timp ce partea aferent˘ capitalului corespunde fluxurilor acın a tivit˘¸ii de finantare. Suma tuturor celor trei fluxuri de numerar se va at ¸ reg˘si ˆ trezoreria ˆ a ın ıntreprinderii; variatia m˘rimii sale ˆ sensul cre¸terii ¸ a ın s (soldul final ¿ decˆt soldul initial) va indica intr˘ri de numerar mai mari a ¸ a decˆt ie¸iri. a s Din analiza structurii fluxurilor de numerar se pot identifica factorii care au dus la aceast˘ situatie. Astfel, majorarea numerarului din trea ¸ zoreria ˆ ıntreprinderii poate fi rezultatul: • unei activit˘¸i de exploatare eficiente, cu costuri mici, respectiv o at rentabilitate ridicat˘ a resurselor investite; a • unei gestiuni mai bune a creantelor comerciale ¸i a stocurilor ¸ s ˆ ıntreprinderii; • vˆnz˘rii unei imobiliz˘ri corporale, necorporale sau financiare din a a a proprietatea ˆ ıntreprinderii; • atragerii de resurse financiare de la actionari sau creditori. ¸ Primele dou˘ situatii constituie premiza unei evolutii pozitive pe a ¸ ¸ termen lung, ultimele dou˘ avˆnd efect benefic doar pe termen scurt, a a mentinerea trezoreriei la un nivel ridicat depinzˆnd de deciziile manage¸ a mentului privind investirea surplusului de numerar.

Capitolul 7. Tablourile de finantare ¸

112

7.3.2. ˆ Intocmirea situatiei (tabloului) fluxurilor de ¸ trezorerie
Conform OMF 1752/2005, persoanele juridice care la data bilantului ¸ dep˘¸esc limitele a dou˘ dintre urm˘toarele 3 criterii, denumite ˆ continas a a ın uare criterii de m˘rime: a • total active: 3.650.000 euro; • cifra de afaceri net˘: 7.300.000 euro; a • num˘r mediu de salariati ˆ cursul exercitiului financiar: 50 a ¸ ın ¸ ˆ ıntocmesc situatii financiare anuale care cuprind: ¸ • bilant; • cont de profit si pierdere; • situatia modificarilor capitalului propriu; • situatia fluxurilor de trezorerie; • note explicative la situatiile financiare anuale. Se observ˘ c˘ situatia fluxurilor de trezorerie reprezint˘ un document a a ¸ a obligatoriu de ˆ ıntocmit pentru o anumit˘ categorie de societ˘¸i comerciale. a at Pentru societ˘¸ile comerciale care nu ˆ at ıntrunesc cel putin dou˘ din cele ¸ a trei criterii de m˘rime, ˆ a ıntocmirea situatiei fluxurilor de trezorerie este ¸ optional˘. ¸ a Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr: 1752/2005 consacr˘ ¸ a dou˘ metode de ˆ a ıntocmire a acestei situatii financiare: metoda direct˘, ¸ a respectiv metoda indirect˘. Diferenta dintre acestea const˘ ˆ modul de a ¸ a ın reflectare a fluxurilor de numerar implicate de activitatea de exploatare a ˆ ıntreprinderii. Metoda direct˘ de ˆ a ıntocmire a situatiei fluxurilor de trezorerie de¸ taliaz˘ intr˘rile ¸i ie¸irile de numerar aferente activit˘¸ii ˆ a a s s at ıntreprinderii. ˆ Intocmirea acesteia presupune reunirea informatiilor ce se reg˘sesc ˆ ¸ a ın situatiile financiare anuale ale ˆ ¸ ıntreprinderii (Bilantul ¸i Contul de profit ¸ s ¸i pierdere), uneori fiind necesar˘ chiar o detaliere a rubricilor cu ajutorul s a balantei de verificare. ¸ ˆ primul rˆnd ˆ situatie sunt cuprinse fluxurile de trezorerie din In a ın ¸ activit˘¸i de exploatare, cuprinzˆnd: at a

113 • ˆ Incas˘ri de la clienti; a ¸ • Pl˘¸i c˘tre furnizori ¸i angajati; at a s ¸ • Dobˆnzi pl˘tite; a a • Impozit pe profit pl˘tit; a

7.3. Tabloul de trezorerie

• ˆ Incas˘ri din asigurarea ˆ a ımpotriva cutremurelor. Activit˘¸ile de exploatare sunt principalele activit˘¸i generatoare de at at venituri ¸i orice alte activit˘¸i cu exceptia celor definite ca fiind activit˘¸i s at ¸ at de investitii sau de finantare. M˘rimea mi¸c˘rilor de trezorerie legate de ¸ ¸ a s a exploatare este un indicator cheie al m˘surii ˆ care ˆ a ın ıntreprinderea a degajat, prin exploatarea sa, suficiente fluxuri de trezorerie, pentru a rambursa ˆ ımprumuturile sale, a mentine capacitatea sa de exploatare, a v˘rsa div¸ a idende ¸i a realiza noi investitii, f˘r˘ s˘ recurg˘ la alte surse externe de s ¸ aa a a finantare. Fluxurile de trezorerie ale activit˘¸ilor de exploatare sunt, ˆ ¸ at ın mod esential, consecinta principalelor activit˘¸i generatoare de venituri ¸ ¸ at ale ˆ ıntreprinderii. Ca urmare, putem spune c˘ ele sunt, ˆ general, rezula ın tatul operatiilor ¸i evenimentelor care concur˘ la formarea rezultatului ¸ s a net. ˆ continuare sunt cuprinse fluxurile de numerar din activitatea In de investitii: ¸ • Pl˘¸i pentru achizitionarea de actiuni at ¸ ¸ • Pl˘¸i pentru achizitionarea de imobiliz˘ri corporale at a • ˆ Incas˘ri din vˆnzarea de imobiliz˘ri corporale a a a • Dobˆnzi ˆ a ıncasate • Dividende ˆ ıncasate Fluxurile care rezult˘ din activit˘¸i de investitii indic˘ ˆ ce m˘sur˘ a at ¸ a ın a a pl˘¸ile au fost efectuate pentru achizitionarea de active destinate s˘ at ¸ a genereze venituri ¸i fluxuri de trezorerie viitoare. Fluxurile de trezorerie s ale activit˘¸ilor de investitii ofer˘ informatii privind maniera ˆ care at ¸ a ¸ ın ˆ ıntreprinderea ˆsi asigur˘ perenitatea ¸i cre¸terea. ı¸ a s s Fluxurile de numerar din activitatea de finantarecuprind: ¸

Capitolul 7. Tablourile de finantare ¸ • ˆ Incas˘ri din emisiunea de actiuni; a ¸ • ˆ Incas˘ri din ˆ a ımprumuturi pe termen lung; • Plata datoriilor aferente leasing-ului financiar; • Dividende pl˘tite. a

114

Activit˘¸ile de finantare sunt acele activit˘¸i care antreneaz˘ at ¸ at a schimb˘ri ˆ m˘rimea ¸i structura capitalurilor proprii ¸i a capitalurilor a ın a s s ˆ ımprumutate ale ˆ ıntreprinderii. Prezentarea separat˘ a acestor fluxuri a ˆ tabloul de trezorerie este dat˘ de posibilitatea utiliz˘rii lor ˆ previzın a a ın iunea sumelor pe care aportorii de capitaluri le vor retrage din fondurile (capitalurile) viitoare. Prin aplicarea metodei indirecte rezultatul este acela¸i, ceea ce difer˘ s a este modalitatea de analiz˘ ¸i determinare a fluxurilor de trezorerie din as activitatea de exploatare. Astfel, ˆ loc s˘ se adune toate intr˘rile de ın a a numerar din activitatea de exploatare, din care s˘ se scad˘ toate pl˘¸ile a a at din exploatare, se porne¸te de la rezultatul net la care se adun˘ ajust˘rile s a a pentru elementele nemonetare ¸i alte elemente incluse la activit˘¸ile de s at investitii sau de finantare, ¸i se scad modific˘rile pe parcursul perioadei ¸ ¸ s a ale capitalului circulant. Practicarea unei contabilit˘¸i de angajamente, precum ¸i luarea ˆ at s ın calculul profitului ˆ ıntreprinderii a unor elemente de venituri ¸i cheltuieli s nemonetare (care nu presupun intr˘ri sau ie¸iri de numerar din trezoreria a s ˆ ıntreprinderii) adˆncesc diferenta dintre m˘rimea rezultatului realizat ¸i a ¸ a s cea a numerarului din trezoreria societ˘¸ii comerciale. Astfel, principalele at ajust˘ri sunt: a • eliminarea efectelor contabilit˘¸ii de angajamente prin luarea ˆ calat ın ˆ acest sens, din rezultatul cul a variatiei capitalului de lucru net. In ¸ exercitiului vor fi sc˘zute variatia elementelor de stoc (sold final-sold ¸ a ¸ initial) respectiv variatia creantelor (sold final-sold initial) ¸i se va ¸ ¸ ¸ ¸ s ad˘uga variatia datoriilor (sold final-sold initial); a ¸ ¸ • eliminarea elementelor de venituri ¸i cheltuieli nemonetare (amors tiz˘rile ¸i provizioanele constituite sau reluate pe venituri) prin a s adunarea cheltuielilor calculate cu amortizarea ¸i provizioanele s constituite ¸i sc˘derea veniturilor din reluarea provizioanelor s a ceea ce este echivalent cu adunarea valorii tuturor rubricilor de

115

7.3. Tabloul de trezorerie ajust˘ri (este vorba despre ”Ajustarea valorii imobiliz˘rilor cora a porale ¸i necorporale”,”Ajustarea activelor circulante”, ”Ajust˘ri s a privind provizioanele pentru riscuri ¸i cheltuieli”, ”Ajustarea vals orii imobiliz˘rilor financiare ¸i a investitiilor financiare detinute ca a s ¸ ¸ active circulante”) din cadrul noului format al Contului de profit ¸i s pierdere;

• eliminarea elementelor de venituri ¸i cheltuieli care nu sunt legate s de activitatea de exploatare a intreprinderii. De¸i pare mai dificil de s aplicat, metoda indirect˘ cˆ¸tig˘ teren ˆ fata celei directe, poate ¸i a as a ın ¸ s datorit˘ faptului c˘ are o logic˘ de calcul mai apropiat˘ de forma a a a a raport˘rilor contabile. a De¸i pare mai dificil de aplicat, metoda indirect˘ cˆ¸tig˘ teren ˆ s a as a ın fata celei directe, poate ¸i datorit˘ faptului c˘ are o logic˘ de calcul mai ¸ s a a a ˆ acest sens au fost dezvoltate apropiat˘ de forma raport˘rilor contabile. In a a formule mai simplificate de calcul, ce pot fi aplicate mai ales atunci cˆnd a structura Bilantului ¸i Contului de profit ¸i pierdere nu este foarte dez¸ s s voltat˘. a

7.3.3. Limitele tabloului fluxurilor de trezorerie
De¸i considerat net superior tabloului de utiliz˘ri ¸i resurse, tabloul s a s fluxurilor de trezorerie nu a sc˘pat criticilor. Limitele sale vizeaz˘, cu a a predilectie urm˘toarele aspecte: ¸ a • definirea ¸i rolul trezoreriei; s • continutul functiei de exploatare ¸i modul de calcul al fluxurilor care ¸ ¸ s ˆ sunt asociate; ıi • evaluarea performantelor, prin fluxurile de trezorerie; ¸ • insuficienta sa ˆ aprecierea evolutiei situatiei financiare a unei ¸ ın ¸ ¸ ˆ ıntreprinderi; ˆ modelul prezentat al tabloului de trezorerie definitia ¸i rolul treIn ¸ s zoreriei au fost criticate, deoarece aceasta este considerat˘ un sold rezida ual, o variabil˘ dependent˘ de operatiile de exploatare, investitii ¸i de a a ¸ ¸ s finantare. Nu exist˘ o definitie precis˘ a functiei de exploatare. Clasi¸ a ¸ a ¸ ficarea fluxurilor care o compun este influentat˘ de o logic˘ contabil˘, ¸ a a a

Capitolul 7. Tablourile de finantare ¸

116

ˆ conformitate cu care fluxul net de trezorerie din exploatare trebuie s˘ ın a reflecte efectele operatilor care particip˘ la formarea rezultatului, asupra ¸ a trezoreriei. De aici ¸i limita c˘, ˆ functia de exploatare, sunt incluse, ¸i s a ın ¸ s cheltuielile financiare a c˘ror m˘rime ¸i evolutie depind de politica finana a s ¸ ciar˘ a ˆ a ıntreprinderii. Acest fapt limiteaz˘ utilitatea fluxului de trezorerie a din exploatare ˆ diagnosticul financiar. ın Includerea dobˆnzilor pl˘tite de ˆ a a ıntreprinderi ˆ functia de exploatare ın ¸ d˘ na¸tere, la numeroase polemici. Este cunoscut c˘, pe plan financiar a s a dobˆnzile constituie remunerarea creditorilor, a¸a dup˘ cum dividendele a s a reprezint˘ remunerarea actionarilor. De aici rezult˘ c˘ att dobˆnzile cˆt a ¸ a a a a ¸i dividendele v˘rsate ar trebui s˘ fie incluse ˆ functia de finantare. Un s a a ın ¸ ¸ astfel de tratament unic ar permite s˘ se evite disocierea dobˆnzilor de a a variatia capitalurilor ˆ ¸ ımprumutate, fapt ce ar permite s˘ se aprecieze ˆ a ın mod direct adev˘ratul rol al creditorilor ˆ finantarea cre¸terii. Se ¸tie a ın ¸ s s c˘ nu pot fi identificate toate fluxurile de trezorerie care stau la originea a exploat˘rii. Cu atˆt mai mult, recursul la metoda indirect˘, ˆ a a a ımpiedic˘ a orice clasificare a fluxurilor pe baza naturii activit˘¸ii. Ori, se ¸tie c˘ at s a aceast˘ metod˘ este cel mai des utilizat˘ de ˆ a a a ıntreprinderi, din motive legate de organizarea sistemului de informare contabil˘. a Cˆt prive¸te aprecierea performantelor ˆ a s ¸ ıntreprinderii, cu ajutorul tabloului fluxurilor de trezorerie din exploatare, aceasta nu poate s˘ aib˘ a a o valoare operational˘ decˆt pe perioadele medii ¸i lungi. Volatilitatea ¸ a a s fluxurilor de trezorerie interzice utilizarea lor ca indicator al performantei ¸ pe perioade scurte. Limitele tabloului fluxurilor de trezorerie sunt date ¸i s de m˘sura ˆ care acesta permite aprecierea evolutiei situatiei financiare a ın ¸ ¸ a unei ˆ ıntreprinderi. Ori este cunoscut c˘, prin acest tablou nu sunt luate a ˆ consideratie o serie de operatii care nu au o incident˘ asupra strucın ¸ ¸ ¸a turii capitalurilor ¸i angajamentelor ˆ s ıntreprinderii, dar care au o influent˘ ¸a direct˘ asupra trezoreriei. Astfel de operatii, ˆ special cele care sunt ina ¸ ın cluse ˆ categoria angajamentelor financiare ˆ afara bilantului tind s˘ se ın ın ¸ a prolifereze sub influenta dezvolt˘rii tehnicilor de inginerie financiar˘. ¸ a a

Capitolul 8 Analiza activit˘¸ii firmei at
8.1. Viteza de rotatie a capitalurilor prin ¸ cifra de afaceri
ˆ permanent˘ ˆ In ¸a ıntreprinderea este str˘b˘tut˘ de numeroase fluxuri a a a financiare care determin˘ modificarea structurilor ei patrimoniale. Astfel a trecerea ˆ ıntreprinderii de la o stare patrimonial˘ initial˘ la o alt˘ stare a ¸ a a patrimonial˘ se face prin procese financiare succesive. a Pe de o parte : • se aloc˘ fonduri b˘ne¸ti ˆ procese productive (achizitii de active, a a s ın ¸ de materii prime, materiale, combustibil, m˘rfuri, etc.) a • se achit˘ obligatii b˘ne¸ti (achit˘ri de furnizori, salarii, impozite, a ¸ a s a taxe, ramburs˘ri de credite) a Pe de alt˘ parte: a • se recupereaz˘ aceste fonduri din ˆ a ıncasarea vˆnz˘rilor sau din surse a a ˆ ımprumutate. Aceste procese sincrone de mobilizare ¸i alocare de fonduri, de s ˆ ıncasare a creantelor ¸i de plat˘ a datoriilor exprim˘ manifestarea di¸ s a a namic˘ a echilibrului financiar al ˆ a ıntreprinderii. Cel mai sigur echilibru financiar este cel care se realizeaz˘ pe seama ˆ a ıncas˘rilor din vˆnz˘rile proa a a prii. ˆ aceste ˆ In ıncas˘ri se reg˘sesc toate posibilit˘¸ile de acoperire a chela a at tuielilor de fabricatie, de reˆ ¸ ınnoire a ma¸inilor ¸i utilajelor, de rambursare s s a creditelor ¸i de acoperire a altor nevoi de dezvoltare ¸i stimulare. s s 117

Capitolul 8. Analiza activit˘¸ii firmei at

118

Cifra de afaceri ˆ ıncorporeaz˘ componentele valorice necesare pentru a acoperirea tuturor destinatiilor mentionate, ceea ce conduce spre o nou˘ ¸ ¸ a stare patrimonial˘ a ˆ a ıntreprinderii. Drept urmare, fiecare element de activ este reˆ ınnoit ˆntr-un anumit timp prin cifra de afaceri.Totodat˘ fiecare ı a datorie este achitabil˘ ˆntr-un interval de timp specific prin componenta a ı valoric˘ corespunz˘toare din cifra de afaceri. Ace¸ti timpi necesari pena a s tru reˆ ınnoirea activelor ¸i pentru plata datoriilor sunt numiti durate de s ¸ rotatie ale capitalurilor pe seama cifrei de afaceri (lunar˘, semes¸ a trial˘ sau anual˘). a a Starea patrimoniala final˘ este deci o rezultant˘ a aloc˘rii succesive a a a a unor p˘rti corespunz˘toare din cifra de afaceri pentru plata datoriilor a¸ a ¸i pentru reˆ s ınnoirea activelor. Aceast˘ constatare este foarte important˘ a a pentru previziunea financiar˘ pe termen scurt ¸i mediu. Prin urmare, dac˘ a s a nu au loc modific˘ri sensibile ˆ conditiile de exploatare ale ˆ a ın ¸ ıntreprinderii, se poate estima c˘ o cre¸tere a cifrei de afaceri se traduce sau se va traduce a s ˆ ıntr-o stare patrimonial˘ nou˘ cu o cre¸tere, ˆ aceea¸i proportie, a imoa a s ın s ¸ biliz˘rilor, a stocurilor, a creantelor ¸i a datoriilor ˆ a ¸ s ıntreprinderii. Acest raport de proportionalitate presupune constanta urm˘toarelor corelatii: ¸ ¸ a ¸ ACT IV E = CON ST AN T CA DAT ORII = CON ST AN T CA Exprimarea acestor raporturi s-ar face deci sub forma unor coeficienti abstracti. Dar ele se pot prezenta ¸i sub forma duratei (ˆ zile) de rotatie ¸ s ın ¸ a capitalurilor prin cifra de afaceri: ACT IV E(DAT ORII) · 360zile CA Acest raport arat˘ num˘rul de zile ˆ care cifra de afaceri reˆ a a ın ınnoie¸te s activele sau achit˘ datoriile. Se porne¸te de la urm˘toarea regul˘ de trei a s a a simpl˘: dac˘ cifra de afaceri este realizat˘ ˆ 360 de zile, atunci reˆ a a a ın ınnoirea activelor sau plata datoriilor se va face ˆ ıntr-un num˘r X zile, de unde X a este dat de urm˘toarea formul˘: a a ACT IV E(DAT ORII) · 360zile CA ˆ acest fel se pot calcula durate de rotatie pentru fiecare element In ¸ de activ sau pasiv din bilantul unei ˆ ¸ ıntreprinderi. Mai putem spune c˘ a X=

119

8.2. Calculul ratelor de rotatie ¸

aceste rapoarte arat˘ durata ˆ zile ˆ care postul analizat de activ sau a ın ın de pasiv se transform˘ ˆ lichidit˘¸i. Rata de rotatie a capitalurilor prin a ın at ¸ cifra de afaceri mai poate fi exprimat˘ ¸i ca num˘r de rotatii prin cifra as a ¸ de afaceri. Num˘rul de rotatii prin cifra de afaceri se calculeaz˘ conform a ¸ a relatiei urm˘toare: ¸ a CA ACT IV E(DAT ORII) Acest indicator exprim˘ de cˆte ori un element de activ sau de pasiv a a se transform˘ ˆ lichidit˘¸i pe parcursul perioadei de gestiune analizate. a ın at Indicatorii au preponderent un caracter teoretic, ˆ ıntrucˆt pornesc de la a presupunerea c˘ ˆ a ıntreaga cifr˘ de afaceri va fi folosit˘ pentru reˆ a a ınnoirea unui element de activ sau rambursarea unei datorii. Folosirea lor este util˘ mai ales ˆ comparatie cu indicatorii medii din sectorul de activitate a ın ¸ respectiv sau cu cei caracteristici firmelor concurente. Nr.rotatii = ¸

8.2. Calculul ratelor de rotatie ¸
Ratele de rotatie (exprimate fie sub form˘ de durate de rotatie, fie ¸ a ¸ ca num˘r de rotatii ) pot fi calculate pentru toate elementele de activ a ¸ sau pasiv ale firmei, dar se poate constata c˘, pentru anumite posturi de a bilant, calculul lor nu are continut economic: ¸ ¸ • pentru disponibilit˘¸ile ˆ cas˘ ¸i banc˘, indicatorii ar ar˘ta ˆ ce at ın a s a a ın perioad˘ de timp se transform˘ ˆ lichidit˘¸i, respectiv de cˆte ori a a ın at a ˆ ıntr-un an. Ori ele aflˆndu-se sub form˘ de bani nu se pun probleme a a reˆ ınnoirii lor, lichidit˘¸ii lor. at • pentru capitalul propriu, ratele ar indica ˆ cˆt timp ar putea fi el ın a rambursat, respectiv de cˆte ori ˆ a ıntr-un an ar putea fi rambursat pe baza cifrei de afaceri. Dup˘ cum se ¸tie capitalul propriu nu este a s exigibil, deci nu se pune problema ramburs˘rii lui decˆt ˆ cazul a a ın lichid˘rii firmei. a Valorile elementelor de activ sau pasiv folosite la calculul ratelor sunt prezentate la nivelul valoric ˆ ınregistrat la momentul raport˘rilor contabile. a Din acest motiv, dimensiunea ˆ ınregistrat˘ ˆ bilant nu reflect˘ situatia a ın ¸ a ¸ ˆ aceste conditii este recaracteristic˘ firmei pentru ˆ a ıntreaga perioad˘. In a ¸ comandat˘ utilizarea unei valori medii ponderate ˆ functie de perioada a ın ¸

Capitolul 8. Analiza activit˘¸ii firmei at

120

ˆ care dimensiunea unui anumit indicator s-a situat la un anumit nivel. ın Principalele rate de rotatie utilizate ˆ analiza financiar˘ sunt cele referi¸ ın a toare la activele imobilizate, la stocuri, creante ¸i furnizori. ¸ s 1.Rata de rotatie a activelor imobilizate se poate calcula con¸ form urm˘toarelor formule: a Durata de rot.a activelor imobil. = Active imobilizate · 360 Cifra de afaceri

Cifra de afaceri · 360 Active imobilizate Aceste rate evidentiaz˘ eficienta utiliz˘rii activelor imobilizate. O ¸ a ¸ a valoare ridicat˘ a num˘rului de rotatii, respectiv o durat˘ redus˘ de rotatie a a ¸ a a ¸ a activelor imobilizate, exprim˘ capacitatea firmei de a genera o cifr˘ de a a afaceri de dimensiune corespunz˘toare, ˆ conditiile utiliz˘rii unui nivel a ın ¸ a al activelor imobilizate dimensionate la nivelul minim necesar. Ratele de rotatie a activelor imobilizate evalueaz˘ eficacitatea managementului ¸ a activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumit˘ cantitate de active imobilizate. a 2.Rata de rotatie a stocurilor constituie unul din cei mai relevanti ¸ ¸ indicatori ce caracterizeaz˘ activitatea ˆ a ıntreprinderii ¸i se calculeaz˘ pe s a baza urm˘toarelor formule: a Nr.de rotatii = ¸ Durata de rot.a stocurilor = Stocuri · 360 Cifra de afaceri

Nr.de rotatii = ¸

Cifra de afaceri · 360 Stocuri

ˆ conditiile desf˘¸ur˘rii unei activit˘¸i eficiente, este recomandabil In ¸ as a at ca durata de rotatie a stocurilor s˘ fie limitat˘ la nivelul duratei normale ¸ a a de rotatiei a ciclului de exploatare. Aceasta reprezint˘ o durat˘ normal˘ ¸ a a a cumulat˘ a perioadelor de stocare a materiilor prime ¸i materialelor necea s sare, a perioadei ciclului de productie ¸i a perioadei de formare a loturilor ¸ s de produse finite ce trebuie livrate clientilor. Pentru a detalia analiza se ¸ poate trece la calculul ratelor pentru fiecare categorie de stocuri ˆ parte. ın 3. Rata de rotatie a soldului-clienti constituie un indicator rele¸ ¸ vant pentru firmele ce realizeaz˘ vˆnz˘ri pe credit comercial. Se vor folosi a a a urm˘toarele formule de calcul: a

8.3. Vitezele de rotatie prin elementele componente ale cifrei ¸ 121 de afaceri Clienti ¸ · 360 Cifra de afaceri

Durata de rot.a clientilor = ¸ Nr.de rotatii = ¸

Cifra de afaceri · 360 Clienti ¸ Cu ajutorul acestui indicator se poate aprecia durata medie de ˆ ıncasare a creantelor, ¸i astfel se poate aprecia eficienta serviciului de ¸ s ¸ colectare a creantelor. ¸ 4. Rata de rotatie a soldului - furnizori se calculeaz˘ dup˘ formulele: ¸ a a Durata de rot.a furnizorilor = Nr.de rotatii = ¸ Furnizori · 360 Cifra de afaceri

Cifra de afaceri · 360 Furnizori Durata de rotatie a soldului furnizori exprim˘ durata medie de ¸ a achitare a acestora. Spre deosebire de ratele calculate pentru elementele de activ, ˆ acest caz o durat˘ de rotatie mai ˆ ın a ¸ ındelungat˘ este mai avana tajoas˘ pentru firm˘, semnificˆnd obtinerea unor termene de plat˘ avana a a ¸ a tajoase (cu conditia s˘ nu rezulte din nerespectarea termenelor de plat˘). ¸ a a O mai bun˘ interpretare a ratelor se obtine din compararea lor. Astfel a ¸ trebuie urm˘rite urm˘toarele corelatii: a a ¸ • durata de rotatie a furnizorilor > durata de rotatie a stocurilor. ¸ ¸ Dac˘ aceast˘ corelatie este respectat˘, ˆ a a ¸ a ınseamn˘ c˘ ˆ a a ıntregul ciclu de exploatare este finantat pe seama resurselor atrase temporar de la ¸ furnizori; • durata de rotatie a furnizorilor > durata de rotatie a creantelor ¸ ¸ ¸ fat˘ de clienti. Termenele de plat˘ negociate cu furnizorii reprezint˘ ¸a ¸ a a diferente favorabile de pl˘¸i, ˆ timp ce creditele acordate clientilor ¸ at ın ¸ reprezint˘ diferente nefavorabile de pl˘¸i. Dac˘ inegalitatea este a ¸ at a respectat˘, ˆ a ıntreprinderea va beneficia de un excedent financiar.

8.3. Vitezele de rotatie prin elementele com¸ ponente ale cifrei de afaceri
Ratele de rotatie prin intermediul cifrei de afaceri sunt u¸or de cal¸ s culat ¸i interpretat. Dezavantajul folosirii lor provine din faptul c˘ ele s a

Capitolul 8. Analiza activit˘¸ii firmei at

122

pornesc de la ni¸te premize superficiale. Astfel ele pornesc de la consids erentul c˘ ˆ a ıntreaga cifr˘ de afaceri a unei ˆ a ıntreprinderi este folosit˘ pena tru reˆ ınnoirea unui activ sau achitarea unei datorii. Orice ˆ ıntreprindere folose¸te cifra de afaceri pentru acoperirea unui num˘r semnificativ de s a destinatii. Astfel numai o anumit˘ component˘ a cifrei de afaceri este ¸ a a folosit˘ pentru reˆ a ınnoirea fiec˘rui element de active sau pentru achitarea a unui element de datorie. Pornind de la aceast˘ logic˘, se pot calcula rate a a specifice pentru fiecare element de activ sau datorie. Ratele de rotatie ¸ vor putea fi astfel descompuse ˆ rate de rotatie prin elementele speciın ¸ fice componente ale activelor, respectiv ale datoriilor ¸i ˆ componentele s ın valorice ale cifrei de afaceri. Se obtin astfel durate de rotatie specifice ¸ pentru fiecare element de activ, respectiv de datorie, ˆ raport cu partea ın corespunz˘toare din cifra de afaceri: a

R=

Elementul de activ(datorie) Componenta valoric˘ ˆ cifra de afaceri a ın · 360 · Elementul de activ(datorie) Cifra de afaceri

Prima rat˘ raporteaz˘ fiecare element de activ sau datorie la coma a ponenta lui specific˘ din cifra de afaceri: imobiliz˘rile corporale la amora a tiz˘ri, stocurile de materii prime la consumurile de la terti, soldul clientilor a ¸ ¸ la cifra vˆnz˘rilor etc. Aceast˘ rat˘, ponderat˘ cu 360, conduce la detera a a a a minarea duratei de rotatie a posturilor din bilant ˆ raport cu cifra de ¸ ¸ ın afaceri. Se poate calcula astfel: durata de amortizare a imobiliz˘rilor, dua rata de rotatie a stocurilor materiale, durata de achitare a furnizorilor,etc. ¸ A doua rat˘ exprim˘ ponderea fiecarui element din cifra de afaceri a a asociat˘ posturilor din bilant fat˘ de cifra de afaceri total˘. Ea se nume¸te, a ¸ ¸a a s de aceea, rat˘ de structur˘ sau coeficient de pondere c˘ci aceasta indic˘ a a a a structura costurilor ˆ ıntreprinderii. Pentru identificarea elementelor componente ale cifrei de afaceri corespunz˘toare fiec˘rui element bilantier este a a ¸ util de urm˘rit structura costurilor de achizitionare, de prelucrare sau de a ¸ livrare a elementelor de activ, a ciclurilor de productie la care elemen¸ tul respectiv de activ particip˘, iar pentru cele de pasiv - modalitatea de a recuperare a fondurilor investite.

8.4. Utilitatea indicatorilor exprimati sub form˘ de rate de ¸ a 123 rotatie ¸

8.4. Utilitatea indicatorilor exprimati sub ¸ form˘ de rate de rotatie a ¸
8.4.1. Ratele de rotatie - instrument de analiz˘ al ¸ a managementului financiar
Sistemul de indicatori exprimati ˆ num˘r de zile (pe care ˆ denumim ¸ ın a ıl sistem de rate cinetice) prezint˘ numeroase avantaje fat˘ de indicatorii a ¸a exprimati ˆ m˘rimi absolute sau ˆ m˘rimi relative. ¸ ın a ın a ˆ primul rˆnd pentru c˘ indicatorii financiari ˆ m˘rimi absolute In a a ın a au o putere informativ˘ redus˘ ca urmare a comparabilit˘¸ii reduse cu a a at nivelurile realizate de alte ˆ ıntreprinderii. Comparatia dintre activele, da¸ toriile sau cifra de afaceri ale unei ˆ ıntreprinderi alimentare cu cele ale uneia constructoare de ma¸ini nu serve¸te unei analize pertinente. s s ˆ al doilea rˆnd, indicatorii financiari ˆ m˘rimi relative au o putIn a ın a ere informativ˘ mai mare prin cre¸terea gradului de comparabilitate, dar a s ˆ continut r˘mˆn totu¸i ni¸te m˘rimi abstracte care nu pot fi redate ˆ ın ¸ a a s s a ın termeni concreti ai realit˘¸ii economice. Ratele cinetice au o putere infor¸ at mativ˘ superioar˘ atˆt prin gradul ridicat de comparabilitate cˆt ¸i prin a a a a s exprimarea lor sub forma de m˘rimi concrete: durata amortiz˘rii, durata a a de ˆ ıncasare a clientilor, durata pl˘¸ii furnizorilor,etc. Aceast˘ exprimare ¸ at a a lor (ˆ m˘rimi concrete) fac ca ele s˘ fie relevante ¸i pentru utilizatorii ın a a s f˘r˘ preg˘tire financiar˘. Astfel ¸i managerilor ”non-financiari”, le vor fi aa a a s utile ˆ vederea aprecierii activit˘¸ii ˆ ın at ıntreprinderii. Ratele cinetice constituie un instrument util pentru aprecierea nivelului de performant˘ al ¸a managementului firmei. Dup˘ ce se apreciaz˘ nivelul de performant˘, tot a a ¸a pe baza ratelor de rotatie se pot oferi ¸i solutii pentru ˆ ¸ s ¸ ımbun˘t˘¸irea acesa at tuia. Foarte u¸or pot fi identificate ratele necorespunz˘toare ¸i se poate s a s trece la ˆ ımbun˘t˘¸irea acestora. a at

8.4.2. Previzionarea structurii activului ¸i pasivului s
Ratele cinetice se obtin prin ˆ ¸ ınmultirea duratei rotatiei fiec˘rui post ¸ ¸ a de bilant cu coeficientul de pondere corespunz˘tor. Ansamblul corelat al ¸ a tuturor ratelor cinetice formeaz˘ un sistem de indicatori financiari dinama ici prin care se surprinde foarte bine echilibrul financiar al ˆ ıntreprinderii. Relevanta acestor indicatori ˆ recomand˘ pentru calculele de previziune fi¸ ıi a

Capitolul 8. Analiza activit˘¸ii firmei at

124

nanciar˘ ˆ conditii de stabilitate economic˘ a ˆ a ın ¸ a ıntreprinderii. Practic, prin intermediul acestor indicatori se poate realiza previzionarea necesit˘¸ilor at de finantare a ciclului de exploatare pentru perioada viitoare, precum ¸i ¸ s a unei p˘rti a resurselor de finantare a acestora. a¸ ¸ Pe baza unor studii de marketing, se poate previziona cifra de afaceri aˆ ıntreprinderii. ˆ conditiile ˆ care duratele de rotatie ale elementelor In ¸ ın ¸ de activ sau de pasiv se mentin la nivelul ˆ ¸ ınregistrat ˆ exercitiul anterior ın ¸ (nu se prevede modificarea termenelor de plat˘ obtinute de la furnizori, a ¸ nici a celor acordate clientilor, nu se accelereaz˘ rotatia stocurilor, nu vor ¸ a ¸ trebui pl˘tite mai repede creditele, etc.) fiecare post bilantier se poate a ¸ dimensiona conform urm˘toarei relatii de calcul: a ¸ Elementul de activ(pasiv) = Durata de rotatie · Cifra de afaceri ¸ 360

Durata de rotatie cuprins˘ la num˘r˘tor, va fi durata de rotatie din ¸ a aa ¸ perioada precedent˘ pentru fiecare element de activ sau pasiv, iar cifra de a afaceri va fi cea prognozat˘ pentru perioada viitoare. a ˆ cazul ˆ care ˆ exercitiul precedent s-a constatat c˘ sunt neceIn ın ın ¸ a sare ˆ ımbun˘t˘¸iri ale rotatiei diferitelor elemente, care pot fi realizate ˆ a at ¸ ın exercitiul viitor (accelerarea ˆ ¸ ıncas˘rii clientilor, ˆ a ¸ ıncetinirea pl˘¸i furnizoat rilor, accelerarea duratei de rotatie a stocurilor, etc.), durata de rotatie ¸ ¸ luat˘ ˆ calculul num˘r˘torului va fi corectat˘ cu ace¸ti coeficienti de aca ın aa a s ¸ celerare sau ˆ ıncetinire. Ca regul˘ se poate observa c˘ trebuie s˘ se ˆ a a a ıncerce: 1. accelerarea duratei de rotatie a elementelor de activ; ¸ 2. ˆ ıncetinirea duratei de rotatie a elementelor de pasiv. ¸

8.4.3. Metoda normativ˘ de previziune a echilibrului a financiar
Dac˘ pe baza duratelor de rotatie se pot prognoza activele ¸i fona ¸ s durile lor de finantare, ˆ ¸ ınseamn˘ c˘ ˆ continuare vor putea fi prognozati a a ın ¸ indicatorii echilibrului financiar. Pornind de la proportionalitatea dintre ¸ cre¸terea cifrei de afaceri ¸i cei doi termeni ai echilibrului financiar (acs s tive ¸i datorii), metoda normativ˘ folose¸te acest sistem de rate cinetice s a s pentru a stabilii:

8.4. Utilitatea indicatorilor exprimati sub form˘ de rate de ¸ a 125 rotatie ¸ 1. structura normativ˘ (de obtinut ˆ mod normal) a echilibrului fia ¸ ın nanciar la o cifra de afaceri previzionat˘ (prin studii de marketing) a pentru exercitiul urm˘tor; ¸ a 2. modific˘rile ˆ cifra de afaceri ca urmare a modific˘rii duratei stoa ın a cajului, a duratei de ˆ ıncasare a clientilor, a duratei de plat˘ a furni¸ a zorilor etc. sau ca urmare a modific˘rii structurii costurilor aferente a vˆnz˘rilor; a a 3. cifra de afaceri obtenabil˘ la un capital social dat sau prev˘zut s˘ a a a creasc˘ ˆ exercitiul urm˘tor. a ın ¸ a Metoda face apel la posturile din bilant la ˆ ¸ ıncheierea exercitiului, ¸ ceea ce determin˘ unele limite ca urmare a caracterului static al situatiei a ¸ patrimoniale luat˘ ca baz˘ de referint˘. Pentru a evita acest inconvenient a a ¸a se pot face urm˘toarele ajust˘ri: a a • se vor folosi posturile de bilant la m˘rimile medii ale soldurilor ¸ a ˆ ınregistrate la ˆ ınceputul ¸i la sfˆr¸itul exercitiului; s as ¸ • se va folosi o structura medie a cifrei de afaceri care s˘ caracterizeze a ˆ ıntreprinderea pe mai multe exercitii. ¸ - -se va folosi o structura medie a cifrei de afaceri care s˘ caracterizeze a ˆ acest fel se elimin˘ caracterul ˆ ıntreprinderea pe mai multe exercitii. In ¸ a limitat al ratelor fundamentate pe o situatie bilantier˘ la un moment dat, ¸ ¸ a iar calculele de previziune devin mult mai realiste. Metoda normativ˘ permite efectuarea diferitelor simul˘ri ale a a corelatiei ”cifra de afaceri-echilibru financiar” din care se pot trage con¸ cluzii pentru politica financiar˘ a ˆ a ıntreprinderii. De asemenea, metoda permite compararea echilibrului financiar al ˆ ıntreprinderilor de m˘rimi a diferite, eliminˆndu-se influenta volumului specific de activitate. a ¸

8.4.4. Previziunea indicatorilor financiari prin simulare
Dinamica vietii economice a ˆ ¸ ıntreprinderii ¸i/sau obiectivele conducs erii acesteia conduc adesea la modificarea duratelor de rotatie a capi¸ ˆ aceste conditii, ratele talurilor ¸i a structurii valorice a cifrei de afaceri. In s ¸ cinetice, ˆ formula lor analitic˘, devin instrumente deosebit de utile ˆ ın a ın

Capitolul 8. Analiza activit˘¸ii firmei at

126

calculele de simulare a m˘rimii indicatorilor financiari ˆ diferitele ipoteze a ın ale rotatiei capitalurilor ¸i ale structurilor costurilor. Complexitatea cal¸ s culelor de simulare poate fi u¸or dep˘¸it˘ prin utilizarea calculatoarelor s as a ¸i a unor programe specializate. ˆ fapt simularea poate avea ˆ vedere s In ın fiecare durat˘ de rotatie ¸i fiecare rat˘ de structur˘. Aceast˘ metod˘ pera ¸ s a a a a mite, de asemenea, mai buna previzionare a evolutiei gestiunii fondului ¸ de rulment. Simularea echilibrului financiar poate avea ca baz˘ de fundamentare a calcule de previziune oferite de metoda analizei pragului de rentabilitate. Aceasta ar da posibilitatea alegerii variantei de echilibru financiar care s˘ conduc˘ la obtinerea unui profit dorit. Totodat˘ simularea echilibrua a ¸ a lui financiar permite previziuni pertinente pentru societ˘¸ile comerciale ˆ at ın ˆ curs de constituire cu un profil de activitate apropiat celor ˆ functiune. In ın ¸ scopul orient˘rii politicii financiare a societ˘¸ilor comerciale, atˆt ˆ faza a at a ın de constituire cˆt ¸i ˆ cea de functionare, este util s˘ se determine ¸i s˘ se a s ın ¸ a s a fac˘ publice ratele cinetice medii caracteristice diferitelor ramuri ¸i suba s ramuri economice din ¸ar˘ (evident ˆ conditii de stabilitate economic˘). t a ın ¸ a Un astfel de studiu al B˘ncii Frantei a permis, de exemplu, clasificarea a ¸ sectoarelor economice ˆ 4 grupe ˆ functie de rata cinetic˘ privind nevoia ın ın ¸ a de finantare a ciclului de exploatare. ¸

Capitolul 9 Decizii de repartizare a profitului
9.1. Politica de dividend
Decizia de repartizare a profitului net este considerat˘ de anumiti a ¸ speciali¸ti o tem˘ marginalizat˘ ˆ managementul financiar, fiind a¸adar s a a ın s tratat˘ sumar. Uneori, datorit˘ faptului c˘ aceast˘ decizie este luat˘ de a a a a a actionari sau asociati, prin adunarea general˘, se poate considera c˘ ea ¸ ¸ a a nici nu trebuie s˘-i preocupe pe managerii financiari, pentru c˘ nu este la a a latitudinea acestora s˘ ia decizii legate de aceast˘ problem˘. Realitatea a a a confirm˘ c˘, de multe ori, managerul are nu numai o putere de convina a gere deosebit˘ asupra unui num˘r semnificativ de proprietari ci, mai ales a a pentru firmele europene, el posed˘ un procent semnificativ din capitalul a firmei. Conceptia economi¸tilor clasici era c˘ profitul se cuvine investitorului ¸ s a de capital. Adam Smith, ˆ ”Avutia natiunilor” ˆ 1976, scria c˘ valoarea ın ¸ ¸ ın a a fost creat˘ cu concursul a trei factori - munca, natura ¸i capitalul - iar a s fiecare dintre ace¸tia este ˆ s ındrept˘¸it s˘ primeasc˘ o parte constitutiv˘ a at a a a acesteia, materializat˘ ˆ salariu, rent˘ ¸i, respectiv, profit (dividende). a ın a s Odat˘ cu evolutia economiei apar tot mai mult ca destinatii ale profitului a ¸ ¸ net nu numai dividendele, ci ¸i rezervele ¸i alte fonduri proprii, ce se cons s stituie ca amˆn˘ri ale recuper˘rii sumelor investite initial, dar ¸i elemente a a a ¸ s ce remunereaz˘ factorul munc˘ ˆ teoriile clasice: participarea salariatilor a a ın ¸ la profit ¸i cota de participare la profit a managerului. Problema repars tiz˘rii profitului net ˆ a ınceteaz˘ astfel a mai reprezenta o problem˘ minor˘ a a a 127

Capitolul 9. Decizii de repartizare a profitului

128

ˆ finantele ˆ ın ¸ ıntreprinderii, c˘p˘tˆnd tot mai mult caracterul unei decizii a aa fundamentale pentru viata firmei ¸i complexitatea unei probleme dificile ¸ s de politic˘ financiar˘. a a Deciziile privind repartizarea profitului net al ˆ ıntreprinderii determin˘ politica de dividend, avˆnd implicatii directe asupra autofinant˘rii a a ¸ ¸a ¸i remuner˘rii capitalurilor proprii. s a Politica de dividend reprezint˘ ansamblul deciziilor ¸i tehnicilor a s folosite pentru determinarea nivelului dividendelor ce pot fi distribuite actionarilor. ˆ cadrul acesteia, se pune problema de a opta ˆ ¸ In ıntre distribuirea dividendelor sau reinvestirea unei p˘rti cˆt mai mari din profit, a¸ a de c˘tre firma respectiv˘. Politica de dividend este influentat˘ de mai a a ¸ a multi factori incluzˆnd: ¸ a • oportunit˘¸ile de investitii ale firmei; at ¸ • sursele alternative de capital; • preferintele actionarilor ˆ ceea ce prive¸te un venit sigur ˆ prezent ¸ ¸ ın s ın sau unul ˆ viitor presupus mai mare. ın ˆ Intr-o societate pe actiuni repartizarea profitului net se face, ˆ prin¸ ın cipal, pentru acoperirea nevoilor de dezvoltare ¸i plata dividendelor. ˆ s In acela¸i timp, fondatorii, administratorii ¸i personalul societ˘¸ii vor partics s at ipa la profit numai dac˘ aceasta se prevede ˆ mod expres ˆ contractul a ın ın de societate sau statut, ori se aprob˘ de c˘tre adunarea general˘ extraa a a ordinar˘. Distribuirea dividendelor priveaz˘ ˆ a a ıntreprinderea de lichidit˘¸i, at dar pe de alt˘ parte, asigur˘ un venit actionarilor determinˆnd cre¸terea a a ¸ a s randamentului la plasamentul financiar initial. Distribuirea are ca efect ¸ opozitia dintre societate ca entitate economic˘ ¸i actionari a c˘ror interes ¸ as ¸ a nu se m˘soar˘ dect ˆ termeni de plasament financiar. Aceast˘ opozitie a a ın a ¸ se estompeaz˘ ˆ timp, pe m˘sur˘ ce acumularea devine surs˘ de obtinere a ın a a a ¸ a profitului pe termen lung. De¸i s-au realizat cercet˘ri numeroase ˆ ceea ce prive¸te politica de s a ın s dividend, nu s-a ajuns la o solutie optim˘ de aplicat de orice ˆ ¸ a ıntreprindere; mai degrab˘ au putut fi identificate trei curente principale: a • de neutralitate; • de favorizare a repartiz˘rii de dividende; a • de descurajare a distribuirii de dividende.

129

9.2. Neutralitatea politicii de dividend

9.2. Neutralitatea politicii de dividend
Teoria privind neutralitatea politicii de divident apare pentru prima dat˘ ˆ lucr˘rile economi¸tilor Meerton Miller ¸i Franco Modigliani. Cona ın a s s form acestei teorii politica de dividend nu are nici o influent˘ asupra val¸a orii firmei sau asupra costului capitalului, deci este irelevant˘. Valoarea a firmei se presupune a fi determinat˘ doar de m˘rimea profitului realizat a a pe baza activelor sale, ¸i nu de modalitatea ˆ care acesta este ˆ artit. s ın ımp˘ ¸ Argumentatia celor doi profesori americani se bazeaz˘ pe postulatul c˘ ¸ a a suma profiturilor reinvestite se va reˆ ıntoarce la actionari, ˆ ¸ ıntrucˆt aceste a sume vor fi utilizate la nivelul firmei numai pentru proiecte profitabile, ˆ ın interesul proprietarilor. Cu alte cuvinte, se respect˘, la nivelul firmei, fapa tul c˘ obiectivul major al finantelor firmei ˆ reprezint˘ maximizarea averii a ¸ ıl a proprietarilor. ˆ plus, necesit˘¸ile de resurse financiare pe termen scurt In at pe care le pot manifesta actionarii ˆ anumite momente pot fi acoperite ¸ ın ˆ permanent˘, la un pret just, prin vˆnzarea propriilor actiuni detinute ın ¸a ¸ a ¸ ¸ pe piata de capital. ¸ Miller ¸i Modigliani presupun cazul a dou˘ firme, identice din toate s a punctele de vedere, cu exceptia dividendelor pl˘tite ˆ perioada curent˘. ¸ a ın a ˆ final se va observa c˘ valoarea firmelor va fi egal˘. ˆ demonstratia celor In a a In ¸ doi autori se porne¸te de la ipoteza unui mediu financiar ideal. Acesta s presupune urm˘toarele presupozitii: a ¸ • inexistenta impozit˘rii, atˆt ˆ cazul rezultatului, cˆt ¸i ˆ cazul ¸ a a ın a s ın plusvalorilor sau a dividendelor; •ˆ ıntreprinderile au acces liber la piata financiar˘; ¸ a • cre¸terile de capital se fac f˘r˘ costuri ¸i investitorii sunt de acord s aa s s˘ subscrie oricare ar fi suma cerut˘; a a • nexistenta constrˆˆgerilor juridice ˆ ceea ce prive¸te distribuirea ¸ aa ın s dividendelor; (se consider˘ c˘ ˆ a a ıntreprinderile sunt libere s˘ distribuie a orice sum˘ sub form˘ de dividende); a a • investitorii dispun de acelea¸i informatii privind activitatea s ¸ ˆ ıntreprinderii ca ¸i conduc˘torii acesteia, deci ˆ s a ıntlnim inexistenta ¸ asimetriei informationale; ¸

Capitolul 9. Decizii de repartizare a profitului

130

• conduc˘torii ˆ a ıntreprinderii ˆ ıncearc˘ s˘ maximizeze valoarea fona a durilor proprii ale actionarilor; ¸ • existenta neutralit˘¸ii ˆ ¸ at ıntre finantarea prin fonduri proprii ¸i cea prin ¸ s ˆ ındatorare. Dou˘ firme identice, dar cu politici de dividend diferite, vor avea a aceea¸i valoare deoarece: s • rata rentabilit˘¸ii cerut˘ de investitori (r) trebuie s˘ fie identic˘ penat a a a tru c˘ firmele au acela¸i risc; a s • valoarea la finele perioadei, a celor dou˘ firme depinde numai de a investitiile realizate, de dividende ¸i de cash-flow-ul operational, care ¸ s ¸ de asemenea sunt presupuse a fi identice. Avˆnd ˆ vedere c˘ valoarea actual˘ a celor dou˘ firme este egal˘ se a ın a a a a demonstreaz˘ c˘ politica de dividend este irelevant˘, deoarece nu afecteaz˘ a a a a averea actionarilor, binenteles ˆ conditiile ideale presupuse initial. Cheia ¸ ¸ ın ¸ ¸ argumentului celor doi profesori americani este faptul c˘ deciziile de a investitie sunt considerate total independente de politica de dividend: ¸ ˆ ıntreprinderea poate pl˘ti orice nivel al dividendelor f˘r˘ a afecta poa aa litica de investitii. Dac˘ dividendele dep˘¸esc m˘rimea diferentei dintre ¸ a as a ¸ cash-flow ¸i investitii, atunci resursele vor fi procurate din vˆnzarea de s ¸ a noi actiuni, considerate ca fiind o solutie de finantare practic nelimitat˘. ¸ ¸ ¸ a De asemenea dorinta mentinerii unui anumit nivel al dividendelor nu va ¸ ¸ afecta deloc decizia de investitie. ¸

9.3. Teoria rezidual˘ a dividendului a
ˆ Intr-un articol publicat ˆ anul 1996, J. E. Walter sustinea c˘, ˆ ın ¸ a ın repartizarea profitului, trebuie urm˘rit˘ realizarea cu prioritate a politia a cilor de investitii ¸i de finantare, afirmˆndu-se astfel implicit c˘ politica ¸ s ¸ a a de dividend nu este una major˘, ci una rezidual˘. Conform acestei teorii, a a investitorii rationali vor prefera s˘ vad˘ firma conservˆndu-¸i resursele ¸ a a a s financiare decˆt s˘ primeasc˘ dividende, cu singura conditie ca rentabilia a a ¸ tatea fondurilor astfel reinvestite s˘ fie superioar˘ rentabilit˘¸ii pe care ar a a at putea s˘ o obtin˘, pe cont propriu, din investitii de risc egal. a ¸ a ¸

131

9.3. Teoria rezidual˘ a dividendului a

ˆ practic˘, politica de dividend este foarte mult influentat˘ de oporIn a ¸ a tunit˘¸ile de investitii ¸i disponibilitatea fondurilor care ar putea finanta at ¸ s ¸ proiectele de investitii. Aceast˘ teorie poart˘ denumirea de politica rezid¸ a a ual˘ care presupune ca firmele s˘ urmeze urm˘torii pa¸i atunci cˆnd a a a s a urmeaz˘ s˘ decid˘ politica de dividend ce urmeaz˘ s˘ o adopte: a a a a a • s˘-¸i stabileasc˘ proiectele de investitii viitoare; as a ¸ • s˘ determine sumele de capital necesare pentru finantarea acestor a ¸ proiecte; • s˘ foloseasc˘ profitul obtinut pentru a finanta aceste proiecte; a a ¸ ¸ • s˘ pl˘teasc˘ dividende dac˘ profitul este mai mare decˆt necesit˘¸ile a a a a a at de capital pentru investitii. ¸ Politica rezidual˘ are ca efect generarea unui flux de dividende ana uale fluctuante, acestea fiind pl˘tite numai dup˘ satisfacerea finant˘rii a a ¸a proiectelor de investitii, ˆ conditiile p˘str˘rii unui raport dorit ˆ ¸ ın ¸ a a ıntre datorii ¸i capitaluri proprii. Practica evidentiaz˘ c˘ nu ˆ s ¸ a a ıntotdeauna se poate realiza o distribuire a dividendelor nule, piata financiar˘ reactionˆnd un¸ a ¸ a eori extrem de negativ la asemenea decizii. O ameliorare a acestei politici ar constitui-o asigurarea unei limite minime (ˆ sum˘ absolut˘) de reparın a a tizare a dividendului. Aplicarea acestei politici ar trebui conditionat˘ de o nou˘ limitare, ¸ a a respectiv aceea ca firma s˘ nu distribuie un dividend mai mic decˆt cel din a a anul anterior pentru c˘, altfel, sub efectul de semnalizare al dividendului, a s-ar considera c˘ firma nu functioneaz˘ la fel de performant ca ˆ trecut. a ¸ a ın Unica solutie viabil˘ a aplic˘rii modelului lui Walter ˆ cazul unei societ˘¸i ¸ a a ın at cotate la burs˘ ar p˘rea c˘ o reprezint˘ aplicarea unei politici a dividena a a a dului constant ¸i repartizarea sumei r˘mase pentru aceast˘ destinatie ca s a a ¸ extradividend, care este lipsit de caracteristica de plat˘ continu˘ ¸i deci a as f˘r˘ implicatia repet˘rii pl˘¸ii ˆ viitor. Se constat˘ c˘, ˆ practica firmelor aa ¸ a at ın a a ın cotate nu ar trebui s˘ apar˘ repartizarea profitului ˆ forma clasic˘ proa a ın a pus˘ de Walter ci, pentru ˆ a ınceput, distribuirea unui dividend asem˘n˘tor a a din punct de vedere al comportamentului cu dividendul statutar, iar apoi, din disponibilit˘¸ile r˘mase, investitiile ¸i, dac˘ mai exist˘ resurse, exat a ¸ s a a tradividendul. ˆ concluzie, din punct de vedere practic, se observ˘ c˘ politica rezidIn a a ual˘ s-ar asem˘na cu o politic˘ de stabilitate care presupune repartizarea a a a

Capitolul 9. Decizii de repartizare a profitului

132

unor sume constante ca dividende. ˆ conditiile aplic˘rii politicii rezidIn ¸ a uale, cˆt timp vor exista oportunit˘¸i de investitii caracterizate printr-o a at ¸ valoare actual˘ net˘ pozitiv˘ ˆ cadrul ˆ a a a ın ıntreprinderii, firma nu va repartiza dividende. Se consider˘ a¸adar c˘ actionarii vor fi remunerati ˆ viitor, a s a ¸ ¸ ın pe seama unor cash-flow-uri majorate. Politica este practic incompatibil˘ a cu logica bursier˘ a investitorilor, care vor receptiona ˆ general reducera ¸ ın ile sau chiar renuntarea la repartizarea dividendelor ca semnale ale unor ¸ performante necorespunz˘toare ale firmei, dar ea a fost practicat˘ ˆ mo¸ a a ın mentele de start ale unor mari ˆ ıntreprinderi de ast˘zi. a Principalele argumente ˆ favoarea necesit˘¸ii repartiz˘rii unui diviın at a dend minimal sau chiar a absentei acestuia sunt: ¸ • cota impozitului pe dividende este superioar˘ celei aplicate a cˆ¸tigurilor din cre¸teri de curs bursier; as s • prin faptul c˘ nu repartizez˘ dividende firma are la dispozitie fona a ¸ duri suficiente, ceea ce o favorizeaz˘ ˆ desf˘¸urarea activit˘¸ii sale a ın as at curente; • dac˘ ar trebui s˘ finanteze investitiile din surse ˆ a a ¸ ¸ ımprumutate, firmele ar trebui s˘ suporte ¸i cheltuielile financiare generate de aceste creda s ite. Criticile aduse acestei politici privesc: • reactiile negative ale pietei financiare la variabilitatea (sau chiar ¸ ¸ inexistenta) dividendelor; ¸ • faptul c˘ a este posibil˘ a modificarea comportamentului actionariatului, care s˘ devin˘ preocupat obsesiv de speculatii ¸ a a ¸ bursiere; • incertitudinea asupra viitorului, informatii; ¸ ˆ contextul asimetriei de ın

• faptul c˘ managerii pot utiliza profitul nedistribuit actionarilor pena ¸ tru proiecte neviabile ¸i poate chiar pentru propriul interes. s Teoria lui Walter, ca ¸i celelalte teorii ce sustin necesitatea unei diss ¸ tribuiri minimale, par tentante pentru orice practician. O serie de studii

133

9.4. Teoria privind necesitatea distribuirii de dividende

empirice asupra efectelor aplic˘rii unei astfel de politici au evidentiat a ¸ rezultate favorabile numai pentru asociatii familiale. Dimpotriv˘, pentru ¸ a firmele cotate pe piata de capital american˘, o societate care nu distribuie ¸ a dividende nu ˆsi cre¸te cursul bursier, ci, mai mult, ¸i-l reduce substantial. ı¸ s s ¸

9.4. Teoria privind necesitatea distribuirii de dividende
Una din presupozitiile pe care se bazeaz˘ teoria irelevantei politicii de ¸ a ¸ dividend este c˘ aceasta nu afecteaz˘ costul capitalului. Myron Gordon ¸i a a s John Lintner argumenteaz˘ c˘, costul capitalului propriu scade dac˘ divia a a dendele cresc, deoarece investitorii au certitudinea obtinerii unui cˆ¸tig ca ¸ as o remunerare pentru capitalul pus la dispozitia ˆ ¸ ıntreprinderii. Nu trebuie uitat c˘, prin intermediul dividendului, actionarii ˆsi pot recupera cel mai a ¸ ı¸ comod suma investit˘ odat˘ cu achizitionarea actiunii. Eventuala vˆnzare a a ¸ ¸ a a actiunii poate fi interpretat˘ ca o posibil˘ ”sanctiune”, ca o renuntare la ¸ a a ¸ ¸ investitia initial˘, din cauza absentei perspectivelor acesteia ¸i, de aceea, ¸ ¸ a ¸ s ˆ ıncasarea de dividende apare ca o cointeresare pentru p˘strarea titlului ˆ a ın portofoliu. De fapt, perspectivele unei firme se pot intui cel mai bine din obtinerea unor venituri substantiale ca urmare a detinerii unui titlu de ¸ ¸ ¸ proprietate al acesteia. ˆ plus, dividendele ridicate pot fi interpretate In ca semnale ale performantelor viitoare mai ridicate ale firmei. Aceast˘ ¸ a politic˘ care sustine necesitatea distribuirii de dividende mai poart˘ dena ¸ a umirea ¸i de teoria ”p˘s˘rii din mn˘” (”Bird-in-the-hand theory”). s aa a Eventualele contra argumente ale acestei teorii se leag˘ de posibilia tatea obtinerii de cˆ¸tiguri viitoare sporite, fie din dividende din ce ˆ ce ¸ as ın mai mari, fie din vˆnzarea actiunilor. Cu toate acestea prima solutie ¸ine a ¸ ¸ t mai mult de asigurarea sperantei actionarilor, iar cea de a doua revine ¸ ¸ la problema instabilit˘¸ii actionarilor ˆ cadrul firmei. Aparent, cu cˆt at ¸ ın a dividendele ¸i rata de cre¸tere a acestora vor fi mai mari, cu atˆt valoarea s s a actiunilor este mai mare ¸i deci este necesar˘ distibuirea unui procent cˆt ¸ s a a mai ridicat din profitul net. Capcana ce apare const˘ ˆ faptul c˘ un diva ın a idend de o m˘rime mare ridic˘ probleme pe termen lung ˆ functionarea a a ın ¸ ˆ ıntreprinderii, anihilˆnd perspectivele de cre¸tere ale acesteia. a s Practica, respectiv anali¸tii financiari ¸i observatorii de la burs˘, s s a demonstreaz˘ adesea c˘ dividendele distribuite ¸i cre¸terea lor fat˘ de a a s s ¸a

Capitolul 9. Decizii de repartizare a profitului

134

anii precedenti par a fi principalii factori explicativi ai evolutiei cursurilor ¸ ¸ actiunilor. Toate aceste argumente sugereaz˘ aplicatibilitatea acestui ¸ a model. Cu toate acestea, ideea cre¸terii perpetu˘ a dividendelor este nes a realist˘, ˆ primul rˆnd c˘ presupune c˘ firma evolueaz˘ constant, iar ˆ a ın a a a a ın al doilea rˆnd pentru c˘ totu¸i o firm˘ nu poate s˘ se dezvolte la infinit. a a s a a

9.5. Dividendul - semnal al performantelor ¸ viitoare ale firmei
Pozitiile clasice ˆ leg˘tur˘ cu politica optim˘ de dividend sunt di¸ ın a a a vergente - se recomand˘ fie o distributie maximal˘, fie una minimal˘, fie a ¸ a a se afirm˘ irelevanta acestui aspect. Ceea ce nu pot explica teoriile clasice a ¸ ˆ ıntr-o manier˘ indubitabil˘ este de ce totu¸i anumite firme cu perspective a a s financiare vizibile distribuie dividende, ˆ loc s˘ reinvesteasc˘ profiturile ın a a ˆ proiecte atractive de investitii sau, dimpotriv˘, de ce unele firme de ın ¸ a succes au reticente o lung˘ perioad˘ ˆ a distribui dividende. Teoria sem¸ a a ın nalului are meritul de a duce dezbaterile teoretice pe terenul mult mai realist al aplicatiilor practice. Dup˘ cum remarcau Ross, Westerfiel ¸i ¸ a s Jordan, se poate considera c˘, ˆ general, ˆ S.U.A. pretul actiunii cre¸te a ın ın ¸ ¸ s cˆnd dividendul repartizat este majorat inexplicabil ¸i scade cˆnd acesta a s a scade inexplicabil. Totu¸i, dou˘ ˆ s a ıntreb˘ri r˘mˆn ˆ discutie: a a a ın ¸ • pentru ce ˆ ıntreprinderile distribuie dividende din moment ce, pentru finantarea cre¸terii lor, ele trebuie s˘ procure sumele v˘rsate cu titlu ¸ s a a de dividend din surse ˆ ımprumutate ¸i s˘ suporte a¸adar cheltuielile s a s ridicate implicite? • pentru ce actionarii doresc atˆt de mult distribuirea de dividende, ¸ a din moment ce, din punct de vedere economic, o distribuire ridicat˘ nu este deloc semnul unui management financiar superior, iar a fiscalitatea favorizeaz˘ plusvaloarea din cre¸teri de curs bursier? a s Aparent, am avea de-a face cu un comportament irational. Normal, ¸ aceast˘ explicatie nu poate fi acceptat˘. Un argument extrem de solid a ¸ a este dat de teoria semnalului. Conform acestei teorii, dividendul poate constitui un semnal prin care se pot diferentia firmele performante de cele ¸

135 9.5. Dividendul - semnal al performantelor viitoare ale firmei ¸ lipsite de perspectiv˘. Distribuirea de dividende genereaz˘ un nivel al cosa a turilor pentru ˆ ıntreprindere, fortat˘ s˘ suporte concomitent diferenta de ¸ a a ¸ impozitare dintre dividende ¸i cˆ¸tigurile din plusvaloarea cursului bursier s as ¸i, totodat˘, cheltuielile de emisiune a noilor actiuni, pentru compensarea s a ¸ pierderii de autofinantare generate de v˘rsarea dividendului. ¸ a ˆ Intreprinderile reduc numai cu mare dificultate dividendele, iar atunci cˆnd totu¸i o fac, este semn c˘ se confrunt˘ cu dificult˘¸i. Aceast˘ a s a a at a reducere nu reprezint˘ o modificare planificat˘, voluntar˘ a politicii de a a a dividend, ci practic, este vorba despre faptul c˘ managementul consider˘ a a c˘ actuala politic˘ nu va putea fi mentinut˘. Ca atare, sc˘derea sumei a a ¸ a a dividendului repartizat nu face decˆt s˘ evidentieze ˆ aut˘¸irea situatiei a a ¸ ınr˘ at ¸ perspectivelor firmei, ceea ce va genera o sc˘dere a veniturilor a¸teptate de a s actionari. De exemplu, o firm˘ american˘, a renuntat la plata dividendu¸ a a ¸ lui regulat trimestrial, fenomen surprinz˘tor pentru o societate de m˘rime a a mare printre firmele din ramura de activitate respectiv˘ ¸i cu ˆ as ındelungat˘ a traditie ˆ distribuirea de dividende. De asemenea, decizia p˘rea cu atˆt ¸ ın a a mai surprinz˘toare, pentru o analiz˘ bazat˘ pe informatiile din trecut, ˆ a a a ¸ ın conditiile ˆ care veniturile firmei erau suficient de ridicate la data respec¸ ın tiv˘ pentru a pl˘ti dividendul. A doua zi, ordinele de vˆnzare a actiunilor a a a ¸ au fost atˆt de numeroase ˆ at piata nu a putut fi stabilizat˘ ˆ decurs de a ıncˆ ¸ a ın cˆteva ore, iar cˆnd tranzactiile au reˆ a a ¸ ınceput s˘ se desf˘¸oare ˆ conditii a as ın ¸ de echilibru, valoarea unei actiuni ˆ ¸ ınregistra o pierdere de aproximativ 30% fat˘ de valoarea din ziua anterioar˘. ¸a a ˆ sens invers, o cre¸tere a dividendelor repartizate denot˘ un semnal In s a pozitiv, rezultat al unor estim˘ri privind veniturile viitoare, cash-flow-urile a ¸i perspectivele generale ale firmei de cre¸tere fat˘ de prezent. Ca atare, ea s s ¸a reprezint˘ un semnal favorabil, c˘ firma merge bine. ˆ mod ideal, aceast˘ a a In a cre¸tere a dividendelor se va realiza cu o rat˘ constant˘, fenomen ce poate s a a fi interpretat ca o confirmare a unei cre¸teri economice permanentizate, s ca o ˆ ımbun˘t˘¸ire an dup˘ an a situatiei generale a firmei. Astfel a putut a at a ¸ fi observat faptul c˘, practic, cursul busier al actiunii reactioneaz˘ poza ¸ ¸ a itiv pentru c˘ se a¸teapt˘ dividende viitoare de o m˘rime sporit˘, ¸i nu a s a a a s pentru c˘, ˆ prezent, firma le-a crescut m˘rimea. Acest semnal este dea ın a numit de Ross, Westerfield ¸i Jordan ”efectul informational continut s ¸ ¸ de dividend”, definit ca reactie a pietei la o modificare a politicii de ¸ ¸ dividend. Referiri la rolul jucat de dividende ˆ calitate de semnalizator al ın performantelor firmei apar ˆ teoria financiar˘ de foarte timpuriu. Se ¸ ın a

Capitolul 9. Decizii de repartizare a profitului

136

pot aminti ˆ aceast˘ directie numeroase exemple precum cele ale lui ın a ¸ John Lintner (1956), care ar˘ta c˘ managerii sunt extrem de reticenti a a ¸ fat˘ de modific˘rile sumei dividendului pe actiune repatizat, sau ale lui ¸a a ¸ Miller ¸i Modigliani (1961), ce admiteau c˘ investitorii pot interpreta s a modific˘rile ˆ dividendele repartizate ca fiind o reflectare a modific˘rilor a ın a profiturilor, anticipate de c˘tre manageri. Rolul dividendelor ca semnal al a performantelor viitoare ale firmei pare a fi o explicatie plauzibil˘ pentru ¸ ¸ a existenta lor ˆ conditiile economiilor de piat˘ dezvoltate. Teoria sem¸ ın ¸ ¸a nalului consider˘ dividendul ca avˆnd un unic rol, cel de informare al a a actionarilor ˆ leg˘tur˘ cu perspectivele firmei: cˆt˘ vreme societatea dis¸ ın a a aa tribuie dividendele la nivelul obi¸nuit, sau chiar ˆ cre¸tere se confirm˘ c˘ s ın s a a ea merge bine; dac˘ dividendul repartizat scade, se evidentiaz˘ c˘ aceasta a ¸ a a se confrunt˘ cu dificult˘¸i, deci are perspective sumbre. a at Referitor la efectele modific˘rilor dividendelor asupra cursurilor a actiunilor, majoritatea acestor studii confirm˘ faptul c˘ modific˘rile div¸ a a a idendelor, de fapt anuntarea acestora, determin˘ schimb˘ri similare ˆ ¸ a a ın cursul actiunilor. Dimpotriv˘, sc˘derile de dividende sunt urmate de ¸ a a sc˘deri semnificative ale cursurilor. De asemenea, se constat˘ c˘ impactul a a a negativ al unei sc˘deri a dividendului este mult mai puternic decˆt cel a a pozitiv, rezultat al unei cre¸teri a acestuia. De asemenea este interesant s de urm˘rit impactul primului dividend distribuit asupra cursului bursier, a constatˆndu-se c˘ preturile actiunilor cresc ˆ medie cu 3,7% ˆ momentul a a ¸ ¸ ın ın ˆ ceea ce prive¸te modific˘rile ˆ ˆ care firmele pl˘tesc primul dividend. In ın a s a ın a¸tept˘rile pietei, studiile au demonstrat c˘ piata ˆsi modific˘ a¸tept˘rile s a ¸ a ¸ ı¸ a s a pe baza modific˘rilor ˆ dividendele distribuite. De asemenea anali¸tii a ın s financiari revizuiesc previziunile proprii cu privire la profiturile viitoare cu o sum˘ strˆns legat˘ de m˘rimea modific˘rii dividendului. ˆ acest a a a a a In moment teoria financiar˘ a ˆ a ınceput s˘ fie relativ sceptic˘ ˆ leg˘tur˘ cu a a ın a a aplicabilitatea teoriei semnalului ˆ ceea ce prive¸te explicarea politicii de ın s dividend, tot mai multe studii infirmˆnd faptul c˘ dividendele ar putea a a constitui un instrument de previziune a performantelor viitoare ale firmei. ¸

Capitolul 10 Gestiunea ciclului de exploatare
10.1. Necesit˘¸ile de finantare ale activit˘¸ii at ¸ at ˆ ıntreprinderii
Activitatea financiar˘ precede activitatea tehnico-organizatoric˘ de a a creare ¸i punere ˆ functiune a unei ˆ s ın ¸ ıntreprinderi. De aceea este necesar ca mai ˆ ai s˘ se fac˘ o evaluare asupra capitalurilor de care aceasta are ıntˆ a a nevoie pentru investitii ¸i pentru exploatare. Orice actiune de ˆ ¸ s ¸ ınfiintare ¸ a unei societ˘¸i noi sau de dezvoltare a uneia existente determin˘ un at a ˆ dezechilibru financiar potential. Inainte de a declan¸a formarea noii struc¸ s turi patrimoniale se apeleaz˘ ˆ mod necesar la finante. a ın ¸ Principala contributie a finantelor la fundamentarea deciziei de ¸ ¸ ˆ ınfiintare a unei ˆ ¸ ıntreprinderi noi const˘ ˆ dep˘¸irea dezechilibrului finana ın as ciar initial, ˆ echilibrarea necesarului de fonduri b˘ne¸ti solicitat de noua ¸ ın a s structur˘ patrimonial˘ cu surse de capital corespunz˘toare. ˆ afar˘ de a a a In a sumele necesare pentru realizarea investitiei initiale, ˆ ¸ ¸ ıntreprinderea trebuie s˘ dispun˘ de capital necesar pentru finantarea exploat˘rii. Pentru a a ¸ a desf˘¸urarea activit˘¸ii de exploatare, ˆ as at ıntreprinderea trebuie s˘ finanteze a ¸ activele circulante (curente). Activele circulante cuprind: 1. Stocurile, respectiv stocuri de materii prime, materiale, produse ˆ ın curs de executie, produse finite, m˘rfuri, ambalaje, etc; ¸ a 137

Capitolul 10. Gestiunea ciclului de exploatare

138

2. Creantele, reprezentˆnd sume de ˆ ¸ a ıncasat de la clienti, debitori ¸ diver¸i, furnizori-debitori, etc; s 3. Titlurile financiare detinute de ˆ ¸ ıntreprindere pe termen scurt; 4. Disponibilit˘¸ile, respectiv lichidit˘¸ile efective detinute de at at ¸ ˆ ıntreprindere ˆ cas˘ sau ˆ banc˘. ın a ın a Din aceste patru categorii de active circulante, ˆ ıntreprinderea trebuie s˘ finanteze primele trei, acestea dˆnd expresia necesarului de a ¸ a finantare a ciclului de exploatare. Acesta mai poart˘ denumirea ¸ a ¸i de capital de lucru brut . Din desf˘¸urarea activit˘¸ii de exploatare s as at ˆ ıntreprinderea atrage resurse pe termen scurt (pasive curente) de la furnizori, de la salariati (datorii salariale), de la stat (datorii fiscale), de la ¸ actionari (datorii privind dividendele), astfel c˘ o parte a acestor active ¸ a circulante este finantat˘ pe baza acestor datorii. Valoarea investitiei real¸ a ¸ izate de ˆ ıntreprindere ˆ activele temporare reprezint˘ partea din activele ın a curente r˘mas˘ nefinantat˘ din pasivele temporar atrase. Aceast˘ parte a a a ¸ a a activelor circulante r˘mas˘ neacoperit˘ poart˘ denumirea de nevoie de a a a a fond de rulment sau capital de lucru net. Capitalul de lucru net reprezint˘ deci diferenta dintre activele pe termen scurt ¸i pasivele tempoa ¸ s rare, exprimˆnd investitia net˘ realizat˘ de ˆ a ¸ a a ıntreprindere ˆ active tempoın rare. Pot exista urm˘toarele situatii: a ¸ • capitalul de lucru net este mai mare ca zero, caz ˆ care activele ın circulante sunt finantate atˆt din resurse pe termen scurt cˆt ¸i din ¸ a a s resurse pe termen lung; • capitalul de lucru net este egal cu zero, caz ˆ care ˆ ın ıntreprinderea realizeaz˘ un echilibru perfect atˆt pe termen scurt, cˆt ¸i pe termen a a a s lung; • capitalul de lucru net este mai mic ca zero, caz ˆ care ˆ ın ıntreprinderea finanteaz˘ o parte din activele permanente din resurse pe termen ¸ a scurt. Elementele determinante ale capitalului de lucru net sunt :

139 10.1. Necesit˘¸ile de finantare ale activit˘¸ii ˆ at ¸ at ıntreprinderii • valoarea stocurilor - reprezint˘ investitia ˆ a ¸ ıntreprinderii ˆ maın terii prime, materiale consumabile, productie ˆ curs de executie, ¸ ın ¸ semifabricate, produse finite, m˘rfuri, ambalaje, etc. necesare a desf˘¸ur˘rii activit˘¸ii de exploatare. Aceast˘ investitie se va reas a at a ¸ cupera abia dup˘ finalizarea procesului de productie, ˆ momentul a ¸ ın ˆ ıncas˘rii vˆnz˘rilor de produse finite sau de m˘rfuri. Caracterului a a a a continuu al productiei ¸i desfacerilor i se opune, din motive eco¸ s nomice, caracterul discontinuu al aprovizion˘rilor. Detinerea de a ¸ stocuri ˆ cantit˘¸i mari genereaz˘ costuri, ˆ primul rˆnd de deın at a ın a pozitare, iar ˆ al doilea rˆnd de oportunitate (rata de rentabilitate ın a ce s-ar fi obtinut prin investirea ˆ alte active, din aceea¸i clas˘ de ¸ ın s a risc), ˆ a exist˘ ¸i beneficii, ˆ general indirecte. Astfel, m˘rimea ıns˘ as ın a optim˘ a stocurilor va fi determinat˘ la nivelul pentru care costurile a a marginale sunt egale cu beneficiile marginale; • clientii reprezint˘ o component˘ important˘ a activelor circulante; ¸ a a a valoarea acestora este influentat˘ de volumul vˆnz˘rilor ¸i de polit¸ a a a s ica ˆ ıntreprinderii respective privind vˆnzarea pe credit a produselor; a astfel valoarea din bilant a clientilor poate cre¸te fie prin cre¸terea ¸ ¸ s s vˆnz˘rilor, fie prin prelungirea perioadei de ˆ a a ıncasare; nu este rar˘ a situatia ˆ care pentru cre¸terea cifrei de afaceri se apeleaz˘ la re¸ ın s a laxarea termenelor de ˆ ıncasare a creantelor-clienti, astfel c˘ valoarea ¸ ¸ a investitiei ˆ acestea cre¸te sub impactul ambilor factori de influent˘ ¸ ın s ¸a • titlurile financiare (valorile mobiliare de plasament) detinute de ¸ ˆ ıntreprindere pe termen scurt reprezint˘ plasamente sigure ¸i a s foarte lichide ale disponibilit˘¸ilor ˆ at ıntreprinderii, al c˘ror scop este a obtinerea de rentabilit˘¸i (prin fructificarea la o rat˘ de rentabilitate ¸ at a pozitiv˘ a lichidit˘¸ilor); acestea sunt incluse ˆ categoria activelor a at ın de trezorerie, al˘turi de disponibilit˘¸ile ˆ a at ıntreprinderii, deoarece se pot transforma foarte repede ˆ bani lichizi (prin vˆnzare); ın a • disponibilit˘¸ile ˆntreprinderii reprezint˘ lichidit˘¸ile efective at ı a at detinute de ˆ ¸ ıntreprindere ˆ cas˘ sau ˆ banc˘, a c˘ror valoare ın a ın a a este determinat˘ de ritmul ˆ a ıncas˘rilor ¸i pl˘¸ilor, astfel ˆ at nu a s at ıncˆ reprezint˘ expresia profitabilit˘¸ii ˆ a at ıntreprinderii; un nivel ridicat al disponibilit˘¸ilor reduce riscul ca, din cauza unor decalaje at nefavorabile ˆ ıntre ritmul ˆ ıncas˘rilor ¸i pl˘¸ilor, ˆ a s at ıntreprinderea s˘ a apeleze la ˆ ımprumuturi pe termen scurt pentru a putea onora pl˘¸ile at

Capitolul 10. Gestiunea ciclului de exploatare

140

scadente, dar ˆ acela¸i timp comport˘ un cost de oportunitate prin ın s a neinvestirea acestora ˆ alte forme de active; ın • furnizorii reprezint˘ sumele atrase de ˆ a ıntreprindere prin cump˘r˘ri aa de materii prime, materiale, m˘rfuri, etc. a c˘ror plat˘ se va rea a a aliza ulterior, ˆ functie de contractele ˆ ın ¸ ıncheiate cu cei de la care ˆ ıntreprinderea se aprovizioneaz˘, astfel c˘ ˆ perioada dintre moa a ın mentul aprovizion˘rii ¸i momentul pl˘¸ii ˆ a s at ıntreprinderea beneficiaz˘ a de aceste resurse ˆ mod gratuit (resursele devin costisitoare dac˘ ın a ˆ ıntreprinderea ar fi beneficiat de reduceri (discounturi) prin plata anticipat˘, sau cˆnd este dep˘¸it termenul de plat˘ ¸i se percep pea a as as naliz˘ri de ˆ arziere). a ıntˆ • alte datorii de exploatare reprezint˘ alte fonduri atrase de a ˆ ıntreprindere pe termen scurt de la stat - datorii fiscale - prin plata amˆnat˘ a impozitelor, de la salariati - datorii salariale - prin plata a a ¸ cu ˆ arziere a salariilor, de la actionari - dividende - prin plata ıntˆ ¸ amˆnat˘ a dividendelor cuvenite acestora; trebuie mentionat c˘ a a ¸ a aceste resurse, aparent gratuite, pot genera costuri foarte mari pentru ˆ ıntreprindere ( amenzile ¸i penalit˘¸ile aplicate pentru neplata s at la termen a acestor datorii); • dac˘ firma practic˘ ˆ a a ıncas˘ri ˆ a ınainte de livr˘ri, aceste sume vor a reprezenta surse atrase pe termen scurt, cuprinse ˆ categoria clientiın ¸ creditori ; • ˆ cadrul datoriilor financiare pe termen scurt se ˆ ın ınscriu creditele contractate de firm˘ pe termen mai mic de un an, sumele a reprezentˆnd rambursarea creditelor pe termen lung ¸i dobˆnzile pe a s a care firma trebuie s˘ le pl˘teasc˘ pentru resursele atrase sub form˘ a a a a de credite. ˆ raport cu caracteristicile ciclului de exploatare, nevoia de fond In de rulment (capitalul de lucru net) are incidente variabile cu trezoreria. ¸ De exemplu nevoia de finantare cre¸te odat˘ cu cre¸terea volumului ¸i du¸ s a s s ratei de mentinere a stocurilor, precum ¸i cu cre¸terea volumului ¸i duratei ¸ s s s creditelor acordate clientilor. Nevoia de finantare va sc˘dea (chiar pˆn˘ ¸ ¸ a a a la degajarea unei trezorerii disponibile) odat˘ cu cre¸terea volumului ¸i a s s duratei datoriilor ¸i creditelor primite de la furnizori. Altfel spus, fragilis

141

10.2. Continutul gestiunii ciclului de exploatare ¸

tatea sau, dimpotriv˘, stabilitatea unei ˆ a ıntreprinderii (ˆ ceea ce prive¸te ın s finantarea ciclului de exploatare) depinde ˆ principal de trei factori: ¸ ın • stocurile ¸i intervalul lor de stocare; s • clientii ¸i intervalul lor de ˆ ¸ s ıncasare; • furnizorii ¸i intervalul lor de plat˘. s a

10.2. Continutul gestiunii ciclului de ex¸ ploatare
Ciclul de exploatare reprezint˘ perioada de timp dintre achizitionarea a ¸ unui activ circulant ˆ vederea intr˘rii lui ˆ ın a ıntr-un proces de transformare sau vˆnzare, ¸i finalizarea acestuia ˆ numerar. Ciclul de exploatare se a s ın prezint˘ astfel ca o succesiune de stocuri ˆ diferitele faze ale exploat˘rii, a ın a de m˘rimi fizice diferite ¸i de valori cresc˘toare pe unitate de m˘sur˘. a s a a a Valoarea unei unit˘¸i de stoc este cresc˘toare pe m˘sura ˆ at a a ınaint˘rii ˆ ciclul a ın de exploatare, la valoarea initial˘ ad˘ugˆndu-se cheltuieli de stocare ¸i ¸ a a a s cele de prelucrare sau de circulatie a acesteia pˆn˘ la ˆ ¸ a a ıncasarea clientilor ¸ beneficiari. Un ciclu de exploatare ˆ ıncepe deci cu aprovizionarea pentru formarea stocurilor ¸i se ˆ s ıncheie cu ˆ ıncasarea clientilor pentru m˘rfurile vˆndute, ¸ a a pentru produsele finite livrate, sau serviciile prestate acestora. Finantarea ¸ ciclului de exploatare este, poate, cea mai important˘ sectiune a finantelor a ¸ ¸ ˆ ıntreprinderii, ˆ primul rˆnd datorit˘ ponderii ridicate (peste 50%) a ın a a activelor ¸i pasivelor circulante ˆ totalul bilantului ˆ s ın ¸ ıntreprinderilor ¸i ˆ s ın al doilea rˆnd, datorit˘ faptului c˘ operatiile ciclului de exploatare sunt a a a ¸ cotidiene cu un mare grad de repetabilitate ¸i cu o reflectare imediat˘ s a asupra situatiei financiare, asupra rentabilit˘¸ii ˆ ¸ at ıntreprinderii. Obiectivul urm˘rit de finantare ciclului de exploatare este cel al a ¸ oric˘rei investitii de capital: cea mai eficient˘ alocare a capitalului, ˆ a ¸ a ın conditii de diminuare a riscului. Armonizarea relatiei rentabilitate risc se ¸ ¸ realizeaz˘, ˆ cea mai mare parte, ˆ cadrul echilibrului dintre necesarul a ın ın de active circulante ¸i sursele mobilizate pentru finantarea acestuia. s ¸ Finantarea ciclului de exploatare cuprinde dou˘ domenii comple¸ a mentare de activitate:

Capitolul 10. Gestiunea ciclului de exploatare • determinarea necesarului de active circulante; • determinarea modalit˘¸ii de finantare a acestuia. at ¸

142

O m˘rime mare a stocurilor determin˘ costuri mari de stocare ¸i de a a s oportunitate ˆ ceea ce prive¸te capitalul investit ˆ ele, dar ˆ acela¸i ın s ın ın s timp asigur˘ desf˘¸urarea ritmic˘ ¸i continu˘ a proceselor de exploatare. a as as a Stocarea unor cantit˘¸i mai reduse, va diminua costurile, dar va cre¸te at s riscul rupturii de stoc. Determinarea necesarului de activelor circulante urm˘re¸te eliminarea rupturii de stoc, a lipsei de lichidit˘¸i, prea s at ocupare ˆ ¸it˘ de cre¸terea costurilor de exploatare ¸i de diminuarea ınsot a s s rentabilit˘¸ii. ˆ privinta pasivelor circulante se urm˘re¸te permanenta at In ¸ a s ¸ surselor de finantare, autonomia financiar˘ a ciclului de exploatare, pre¸ a ocup˘ri ˆ ¸ite de cre¸teri ale costului procur˘rii capitalurilor necesare. a ınsot s a Principala caracteristic˘ a activelor circulante este lichiditatea ridicat˘ a a a acestora ¸i, deci, posibilitatea acoperirii operative din ˆ s ıncas˘ri a datoria ilor, a efectu˘rii unor plasamente de trezorerie ¸i a p˘str˘rii unei rezerve a s a a lichide ˆ cont ¸i ˆ cas˘. ın s ın a Exist˘ un raport specific fiec˘rei ˆ a a ıntreprinderi ˆ ıntre vˆnz˘ri ¸i nivelul a a s activelor necesare pentru realizarea acestora. Pornind de la acest raport, se pot identifica trei politici de gestiune a ciclului de exploatare, ˆ ceea ın ce prive¸te determinarea necesarului de finantare a ciclului de exploatare, s ¸ cu efecte diferite asupra rentabilit˘¸ii ¸i riscului: at s 1. O politic˘ agresiv˘ (ofensiv˘), indiferent˘ fat˘ de risc, care ˆsi a a a a ¸a ı¸ propune realizarea unei cifre de afaceri cu stocuri minime. Rentabilitatea ridicat˘, intentionat˘ prin aceast˘ politic˘, este ˆ ¸it˘ de a ¸ a a a ınsot a riscuri mari legate de lipsa de stoc, de lipsa de lichidit˘¸i ¸i de inat s solvabilitatea ˆ ıntreprinderii; 2. O politic˘ defensiv˘, a conduc˘torilor prudenti, care ˆsi propa a a ¸ ı¸ une realizarea unei cifre de afaceri cu stocuri ¸i lichidit˘¸i ridicate. s at Rentabilitatea va fi ˆ acest caz, afectat˘ de stocurile suplimentare ın a ale prudentei ˆ asigurarea cu stocuri a continuit˘¸ii activit˘¸ii de ¸ ın at at exploatare. Aceasta este o politic˘ de aversiune fat˘ de risc a ¸a 3. O politic˘ echilibrat˘, intermediar˘, este cea care armonizeaz˘ a a a a relatia contradictorie dintre rentabilitate ¸i risc. Potrivit acestei ¸ s politici, cre¸terea volumului activit˘¸ii (cifrei de afaceri) se realizeaz˘ s at a cu un stoc curent de m˘rime corespunz˘toare noii cifre de afaceri, pe a a

143

10.3. Determinarea necesarului de finantare a ciclului de ¸ exploatare (NFCE) cˆnd stocul de sigurant˘ este determinat la acel nivel care egalizeaz˘ a ¸a a costurile determinate de lipsa de stoc ¸i costurile stocurilor excesive. s

Si ˆ ceea ce prive¸te finantarea activelor circulante, putem s˘ iden¸ ın s ¸ a tific˘m cele trei politici. ˆ a Intr-o politic˘ agresiv˘ accentul cade, ˆ prina a ın cipal, pe sursele atrase temporar de la terti (datorii de exploatare) care ¸ au cele mai mici costuri de procurare a lor, dar care determin˘ ¸i o preas ocupare stresant˘ de a le reˆ a ınnoi, existˆnd riscul unei lipse de capital. a Politica defensiv˘ presupune finantarea activelor circulante, ˆ princia ¸ ın pal, din surse permanente (fondul de rulment), considerate surse propri, care au costuri de procurare mult mai mari dar ¸i o acoperire suficient˘ s a ˆ ımpotriva riscului de reˆ ınnoire a creditelor ¸i a cre¸terii ratei dobˆnzii. s s a O politic˘ neutr˘ const˘ ˆ sincronizarea perfect˘ dintre scadentele aca a a ın a ¸ tivelor ¸i pasivelor pe termen scurt. Rentabilitatea ¸i riscul, ce ar ˆ ¸i s s ınsot formarea activelor ¸i pasivelor circulante, au sensuri contrare ¸i se neutrals s izeaz˘ ˆ a ıntr-o oarecare m˘sur˘. Fondul de rulment ar reprezenta, marja de a a sigurant˘ pentru finantarea activelor circulante ¸i pentru autonomia fi¸a ¸ s nanciar˘ a ˆ a ıntreprinderii. Alegerea unei sau alteia dintre cele trei politici este determinat˘ atˆt de specificul activit˘¸ilor desf˘¸urate, cˆt ¸i de oria a at as a s ent˘rile conducerii ˆ a ıntreprinderii.

10.3. Determinarea necesarului de finantare ¸ a ciclului de exploatare (NFCE)
Necesarul de finantare a ciclului de exploatare exprim˘ nevoia ¸ a total˘ de capitaluri pentru procurarea stocurilor ¸i asigurarea unui sold a s optim de creante care s˘ asigure desf˘¸urarea normal˘ a ciclului de ex¸ a as a ploatare. Determinarea NFCE urm˘re¸te realizarea obiectivului gestiunii a s ciclului de exploatare: cre¸terea rentabilit˘¸ii ˆ s at ıntreprinderii ˆ conditii de ın ¸ ˆ practica de fundamentare a NFCE se ˆ alnesc ˆ diminuare a riscului. In ıntˆ ın principal dou˘ categorii de metode: a • metode analitice; • metode sintetice. Ambele categorii de metode au ca indicatori de fundamentare fie costurile exploat˘rii, fie cifra de afaceri, previzionate pentru perioada via itoare.

Capitolul 10. Gestiunea ciclului de exploatare

144

Determinarea NFCE pe baza costurilor exploat˘rii, este justificat˘ de a a faptul c˘ nevoia de capitaluri, pentru procurarea ¸i detinerea activelor cira s ¸ culante, este determinat˘ de cheltuielile de achizitie, manipulare ¸i transa ¸ s port a materialelor, de fabricatie ¸i livrare a produselor, precum ¸i de ¸ s s timpul ˆ ıntre dou˘ reconstituiri succesive ale stocurilor exploat˘rii. a a Determinarea NFCR, pe baza cifrei de afaceri, este motivat˘ de a nevoia recuper˘rii operative a capitalurilor avansate pentru procurarea ¸i a s detinerea stocurilor de active circulante. Dar recuperarea ˆ cel mai scurt ¸ ın timp a capitalurilor are loc prin componentele valorice ale cifrei de afaceri, dˆnd expresie preocup˘rii ˆ a a ıntreprinderii pentru cre¸terea lichidit˘¸ii s at activelor circulante. Metodele analitice presupun determinarea m˘rimii NFCE pe ela emente de stocuri de materii prime ¸i materiale, de produse ˆ curs de s ın fabricatie, produse finite ¸i de produse expediate sau m˘rfuri. La fiecare ¸ s a element de stoc, calculul analitic se desf˘¸oar˘ pe fiecare material sau as a produs nominalizat ¸i pe fiecare fel de stoc (stoc curent, de sigurant˘, de s ¸a conditionare, de iarn˘ ¸i de transport interior). ˆ ¸ as Intrucˆt calculul m˘rimii a a nevoii de finantare, la acest nivel de detaliere, presupune calcule complexe ¸ ¸i un cost ridicat al operatiilor de fundamentare, aceste metode sunt res ¸ comandate de regul˘ doar ˆ anumite cazuri, ¸i anume: a ın s • modific˘ri structurale considerabile ale activit˘¸ii ˆ a at ıntreprinderii; • pentru determinarea nevoii de finantare medii anuale a stocurilor, ¸ urmˆnd ca pentru fundamentarea nevoii trimestriale de finantare s˘ a ¸ a se utilizeze metode sintetice. Metodele sintetice presupun determinarea nevoii de capitaluri circulante pe totalul acestora, ˆ functie de volumul planificat al activit˘¸ii ın ¸ at de exploatare ¸i de viteza de rotatie ˆ s ¸ ınregistrat˘ ˆ exercitiul anterior. a ın ¸ Metodele sintetice se folosesc, cu foarte bune rezultate, ˆ perioadele de ın stabilitate economic˘. Cel mai adesea se folosesc modelele liniare de a proportionalitate direct˘ a m˘rimii financiare a stocurilor, ˆ raport cu ¸ a a ın volumul de activitate. Pentru a corecta acest˘ liniaritate se introduc ˆ a ın calcul anumiti coeficienti de ajustare ˆ functie de m˘rimile dorite sau ¸ ¸ ın ¸ a previzionate pentru perioada viitoare. O alt˘ alternativ˘ o reprezint˘ utia a a lizarea metodelor neliniare, pe baza legilor statistice ce s-au manifestat ˆ ın evolutia activelor circulante, ˆ corelatie cu volumul de activitate. ¸ ın ¸

145

10.4. Surse de finantare a ciclului de exploatare ¸

10.4. Surse de finantare a ciclului de ex¸ ploatare
Obiectul acestei decizii ˆ constituie selectia ¸i mobilizarea operativ˘ ıl ¸ s a a surselor de capitaluri circulante, la cel mai redus cost al procur˘rii acesa tora, ˆ conditii de reducere a riscului. Decizia de finantare a ciclului ın ¸ ¸ de exploatare d˘ finalitate ˆ a ıntregii gestiuni a capitalurilor circulante, respectiv echilibrului, ce trebuie asigurat, ˆ ıntre nevoia de finantare a ci¸ clului de exploatare ¸i sursele de finantare a acesteia. Finantarea ciclus ¸ ¸ lui de exploatare se poate face din surse proprii, surse atrase sau surse ˆ ımprumutate.

10.4.1. Surse proprii
Capitalurile permanente ale ˆ ıntreprinderii sunt folosite ˆ princiın pal pentru acoperirea nevoilor permanente (active stabile). Dac˘ aceste a capitaluri exced nevoile permanente, surplusul poate fi folosit pentru finantarea ciclului de exploatare. Chiar dac˘ o parte a acestor capitaluri ¸ a pot s˘ reprezinte capitaluri ˆ a ımprumutate, datorit˘ faptului c˘ ele se afl˘ a a a la dispozitia ˆ ¸ ıntreprinderii o perioad˘ de timp de cel putin un an, ele sunt a ¸ asimilate surselor proprii. Surplusul de surse permanente, degajat din finantarea pe termen lung a nevoilor permanente, ˆ constituie fondul de ¸ ıl rulment. Fondul de rulment se determin˘ ca diferent˘ ˆ a ¸a ıntre capitalurile permanente (capitaluri proprii ¸i datorii financiare) ¸i activele fixe nete. s s Acest fond de rulment asigur˘ o marj˘ de sigurant˘ pentru activitatea de a a ¸a exploatare deoarece aceast˘ surs˘ este sigur˘, stabil˘ ¸i pentru care nu exa a a as ist˘ preocupare de a fi reˆ a ınnoit˘. Cu toate avantajele pe care le presupune a aceast˘ surs˘ de capital, trebuie avut ˆ vedere costul s˘u destul de ridicat, a a ın a astfel ˆ at se pune problema stabilirii unui fond de rulment minim neceıncˆ sar. ˆ Intrucˆt toti termenii relatiei de calcul sunt variabili, m˘rimea fona ¸ ¸ a dului de rulment ˆ ınregistreaz˘ variatii pe toat˘ perioada viitoare. Aceste a ¸ a variatii sunt determinate de fluxurile de aloc˘ri ¸i resurse ˆ partea de ¸ a s ın sus a bilantului: cre¸teri de ˆ ¸ s ımprumuturi pe termen lung, rambursarea ˆ ımprumuturilor anterioare, profituri nerepartizate, provizioane constituite, rezerve, achizitii sau vˆnz˘ri de active fixe, etc. ˆ aceste conditii, ¸ a a In ¸ previziunea fondului de rulment va face apel la rezultatele tabloului de

Capitolul 10. Gestiunea ciclului de exploatare

146

finantare. ˆ functie de previziunea bugetului investitiilor, ale bugetelor ¸ In ¸ ¸ exploat˘rii, se poate aprecia m˘rimea fondului de rulment pentru anul a a viitor. Afectarea unei p˘rti din capitalurile permanente, pentru acoperirea a¸ nevoilor ciclice este motivat˘ de caracterul continuu reˆ a ınnoibil al stocurilor ¸i creantelor, care fac din aceste active temporare, o necesitate cvasipermas ¸ nent˘ de capitaluri b˘nesti. Fiind o surs˘ permanent˘ este recomandabil a a a a ca m˘rimea FR s˘ fie egal˘ cu o nevoie cvasipermanent˘ din domeniul exa a a a ploat˘rii, ori, se ¸tie ca ˆ cadrul ciclului de exploatare stocurile ¸i creantele a s ın s ¸ sunt reˆ ınnibile ˆ permanent˘. Pentru reˆ ın ¸a ınnoire, ˆ ıntreprinderea are permanent nevoie de capitaluri ca s˘-¸i constituie un stoc optim de materiale as ¸i de produse. Deci caracterul reˆ s ınnoibil al stocurilor face ca ¸i ˆ ciclul s ın de exploatare s˘ se manifeste o nevoie permanent˘ de capitaluri. Odat˘ a a a cu reˆ ınnoirea stocurilor ¸i a creantelor ˆ pasivul bilantului se reˆ s ¸ ın ¸ ınnoiesc, ˆ aceea¸i proportie ¸i datoriile c˘tre furnizori. Diferenta dintre cre¸terea ın s ¸ s a ¸ s stocurilor ¸i a creantelor ¸i cre¸terea datoriilor la furnizori reprezint˘ o s ¸ s s a nevoie net˘ de capitaluri sau, a¸a cum a mai fost definit˘, nevoia de fond a s a de rulment (NFR). Aceast˘ nevoie de fond de rulment ar trebui s˘ fie a a acoperit˘ din fondul de rulment degajat ˆ partea de sus a bilantului. FR a ın ¸ optim ar fi cel necesar pentru acoperirea nevoii de fond de rulment minim˘ a ¸i permanent˘. NFR este relativ fluctuant˘, ˆ raport cu variatiile cifrei s a a ın ¸ de afaceri. Pentru realizarea unei cifre de afaceri mai mare decˆt cea ana terioar˘ se vor angaja stocuri ¸i creante mai mari. Acestea pot determina a s ¸ o cre¸tere a NFR chiar ¸i atunci cˆnd are loc cre¸terea concomitent˘ a s s a s a datoriilor de exploatare.

10.4.2. Datoriile de exploatare (surse atrase)
O parte a necesarului de finantare a ciclului de exploatare este ¸ acoperit˘, a¸a cum s-a mai precizat, pe baza datoriilor ciclului de exa s ploatare, deci pe baza acelor surse temporare atrase de la terti. Datoriile ¸ din exploatare rezult˘ din relatiile contractuale ale ˆ a ¸ ıntreprinderii cu tertii ¸ (care asigur˘ furnizarea de materii prime, materiale, m˘rfuri, manoper˘, a a a etc.) sau cu statul. Pe intervalul de la intrarea ¸i receptia materialelor, s ¸ serviciilor, manoperei sau de la na¸terea datoriilor c˘tre stat ¸i pˆn˘ la s a s a a momentul pl˘¸ii efective a acestei datorii, ˆ at ıntreprinderea beneficiaz˘ de o a surs˘ de capitaluri ˆ mod gratuit. a ın Cea mai mare parte a datoriilor de exploatare se refer˘ la sumele a

147

10.4. Surse de finantare a ciclului de exploatare ¸

datorate furnizorilor pentru produsele achizitionate sau serviciile prestate ¸ de ace¸tia. Aceste datorii mai poart˘ denumirea de ”credit comercial” ¸i s a s reprezint˘ de obicei peste 40% din datoriile pe care le are o ˆ a ıntreprinderile. Acest procent este mai ridicat la ˆ ıntreprinderile mici care de obicei nu au acces la alte forme de finantare. Creditul comercial reprezint˘ ¸ a o surs˘ spontan˘ de finantare, ˆ sensul c˘ ea decurge din desf˘¸urarea a a ¸ ın a as tranzactiilor curente ale unei ˆ ¸ ıntreprinderi. Chiar dac˘ este considerat˘ a a ˆ mod traditional o surs˘ gratuit˘ de capital, creditul comercial are de ın ¸ a a fapt ¸i o component˘ ”costisitoare”. Aceast˘ component˘ apare ˆ cazul s a a a ın ˆ care furnizorii acord˘ discounturi pentru plata ˆ ın a ıntr-un anumit interval de timp a facturilor. Astfel creditul comercial ar putea fi ˆ artit pe cele ımp˘ ¸ dou˘ componente: a • creditul comercial gratuit, care implic˘ creditul obtinut pe perioada a ¸ acord˘rii discountului; a • creditul comercial costisitor, care presupune creditul comercial acordat peste perioada ˆ care se prime¸te discountul. ın s Costul implicat de acest credit ˆ reprezint˘ chiar pierderea discounıl a tului dac˘ furnizorul ar fi pl˘tit mai repede. Creditul comercial gratuit a a trebuie folosit ˆ ıntotdeauna, dar cea de-a doua component˘ va fi acceptat˘ a a doar ˆ urma unei analize atente, pornind de la procentul de discount ın care se pierde, comparˆnd costul acestuia cu costul altor eventuale surse a de capital ce ar putea fi atrase. Pe lˆng˘ datoriile c˘tre furnizori, sursele atrase se mai refer˘ ¸i la a a a a s datoriile fiscale (ˆ principal c˘tre bugetul statului ), datoriile c˘tre ın a a personalul ˆ ıntreprinderii, avansurile primite de la clienti, precum ¸ ¸i datoriile c˘tre alti creditori ai ˆ s a ¸ ıntreprinderii rezultate din desf˘¸urarea as activit˘¸ii de exploatare a ˆ at ıntreprinderii. Avˆnd ˆ vedere caracterul a ın avantajos al acestei surse de capital, ˆ ıntreprinderea ar putea profita prin cre¸terea ca volum a acestor datorii ¸i prin amˆnarea termenului efectiv s s a de plat˘. Cum ˆ a angajarea acestor datorii este reglementat˘ prin cona ıns˘ a tracte sau prin legile de impozitare, ˆ ıntreprinderea va fi penalizat˘ ˆ cazul a ın dep˘¸irii termenului de plat˘. as a Un serviciu de trezorerie activ va c˘uta s˘ angajeze ˆ a a ıntotdeauna datorii cu scadente relaxante ˆ raport cu ˆ ¸ ın ıncas˘rile. Dac˘ trezorierul va a a ajunge s˘ aib˘ datorii de exploatare mai mari decˆt stocurile ¸i creantele a a a s ¸ ˆ ıntreprinderii, el va reu¸i s˘ realizeze o NFR negativ˘, adic˘ s˘ aib˘ un s a a a a a

Capitolul 10. Gestiunea ciclului de exploatare

148

surplus de pasive circulante provenit˘ gratuit de la terti. ˆ literatura de a ¸ In specialitate sursele atrase de capitaluri circulante sunt denumite pasive stabile, respectiv datorii ale ˆntreprinderii c˘tre terti atrase pe o perioad˘ ı a ¸ a cvasipermanent˘ de timp, ca urmare a reˆ a ınnoirii continue a acestora. ˆ In m˘rime efectiv˘, acestea se evalueaz˘ la nivelul soldurilor datoriilor de a a a exploatare din bilant, iar ca m˘rimi previzionate se estimeaz˘ dup˘ dou˘ ¸ a a a a metode: • analitic˘; a • sintetic˘. a Metoda analitic˘ se folose¸te pentru estimarea surselor atrase din a s datorii, cu termene fixe de plat˘ ¸i cu solduri cresc˘toare, pn˘ ˆ momentul as a a ın pl˘¸ii acestora. Sunt grupate ˆ categoria pasivelor stabile-1 ¸i se refer˘ at ın s a la datoriile cu salariile, impozitele, cu energia, cu asigur˘rile sociale, etc. a Pasivele stabile-1 se planific˘ dup˘ metoda ˆ a a ınsum˘rii soldurilor zilnice care a necesit˘ parcurgerea a 6 etape: a 1. alegerea trimestrului cu activitate minim˘, ˆ a ıntrucˆt pasivele staa bile calculate pentru acest trimestru se vor reg˘si cu sigurant˘ ¸i a ¸a s ˆ cadrul celorlalte trimestre; ın 2. determinarea datoriei zilnice; 3. determinarea soldului la ˆ ınceputul unei luni din trimestrul minim; 4. calculul soldurilor din fiecare zi ale lunii luate ˆ calcul; ın 5. ˆ ınsumarea soldurilor din fiecare zi de la toate pasivele stabile-1; 6. alegerea soldului zilnic total cel mai mic din luna de calcul. Metoda sintetic˘ se folose¸te pentru previzionarea surselor atrase a s din celelalte decalaje de pl˘¸ii ale ˆ at ıntreprinderii, care nu au termene fixe de plat˘ ¸i care au sold variabil pe parcursul unei luni de zile. Sunt grupate as ˆ categoria pasive stabile- 2 ¸i se refer˘ la datoriile fat˘ de furnizorii de ın s a ¸a materiale, m˘rfuri, etc. Pasivele stabile-2 se planific˘ dup˘ metoda global˘ a a a a ˆ functie de nivelul trimestrial total al acestor datorii ¸i de durata medie a ın ¸ s decalajului de pl˘¸i. ˆ fapt este o estimare ˆ functie de viteza de rotatie at In ın ¸ ¸ a acestor pasive. unde t = durata medie a decalajului de pl˘¸i. at

149

10.4. Surse de finantare a ciclului de exploatare ¸

10.4.3. Surse ˆ ımprumutate
ˆ completarea surselor proprii ¸i atrase, ˆ In s ıntreprinderea apeleaz˘ la a credite bancare pe termen scurt (de trezorerie sau de mobilizare). Acestea au rol de amortizor ˆ ıntre cre¸terea sau reducerea nevoii de capis taluri circulante ¸i diminuarea sau majorarea surselor proprii ¸i atrase de s s capitaluri circulante. Creditele de trezorerie se acord˘ ˆ a ıntreprinderilor de c˘tre b˘ncile comerciale, ˆ limita unui plafon stabilit anterior. Aceste a a ın credite mai sunt ˆ alnite sub denumirea de ”facilitate de cas˘”. Faciliıntˆ a tatea de cas˘ (de regul˘ linie de credit) este destinat˘ acoperirii dezechilia a a brelor, decalajelor care apar ˆ trezoreria ˆ ın ıntreprinderii. Facilitatea permite pe termen scurt a face fat˘ pl˘¸ilor ce dep˘¸esc disponibilit˘¸ile tre¸a at as at zoreriei, urmˆnd a fi rambursate la intrarea ˆ normal, peste cˆteva zile. a ın a Nevoile financiare apar de regul˘ la finele lunii sau cu ocazia a pl˘¸ii salariilor. Necesarul creditelor de trezorerie se stabile¸te de c˘tre at s a ˆ ıntreprindere pornind de la diferenta ˆ ¸ ıntre stocuri ¸i cheltuieli pe de o parte s ¸i fondul de rulment, sursele atrase ¸i ˆ s s ıncas˘rile proprii pe de alt˘ parte. a a Astfel se va constata un excedent sau un deficit de trezorerie. Deficitul va putea fi acoperit pe baza creditelor de trezorerie. La contractarea acestor credite trebuie avut ˆ vedere costul mare pe care ˆ implic˘ aceast˘ form˘ ın ıl a a a de finantare a ciclului de exploatare. ¸ ˆ cazul ˆ care deficitul de trezorerie este mai mare decˆt plafonul In ın a de creditare acceptat de banc˘, ˆ a ıntreprinderea poate apela la creditele de mobilizare. Creditele de mobilizare se constituie de fiecare dat˘ cˆnd a a o banc˘ accept˘ s˘ mobilizeze creante detinute de o ˆ a a a ¸ ¸ ıntreprindere. Cu ocazia derularii operatiunilor lor comerciale, ˆ ¸ ıntreprinderile acumuleaz˘ a creante de fiecare dat˘ cˆnd acord˘ un termen de plat˘ clientilor. Prin ¸ a a a a ¸ urmare, ele trebuie s˘ a¸tepte scurgerea acestui termen pentru a-¸i ˆ a s s ıncasa vˆnz˘rile. Dar situatia financiar˘ a ˆ a a ¸ a ıntreprinderii poate s˘ nu permit˘ a a a¸teptarea termenului, care poate fi dup˘ o perioad˘ de 60 pˆn˘ la 90 zile. s a a a a ˆ astfel de situatii intervin b˘ncile care ”mobilizeaz˘”aceste creante. Ele In ¸ a a ¸ pun la dispozitia ˆ ¸ ıntreprinderii imediat o sum˘ de bani care corespunde a valorii creantei, diminuat˘ cu o sum˘ care reprezint˘ remunerarea b˘ncii ¸ a a a a (dobˆnda ¸i comision). Pentru ˆ a s ındeplinirea obiectivelor sale, decizia de finantare a ciclului de exploatare va face un arbitraj ˆ ¸ ıntre creditele de trezorerie ¸i creditele de mobilizare posibil de atras de la b˘nci, pentru s a acoperirea deficitului de trezorerie. Selectia uneia sau altuia dintre credite ¸ se va face pe baza analizei temeinice a costului real al acestora.

Capitolul 11 Gestiunea stocurilor
11.1. Notiuni generale ¸ ˆ ıntreprinderii
11.1.1. Definirea stocurilor
Stocurile reprezint˘ cantit˘¸i de resurse materiale care se acua at muleaz˘ ˆ depozitele ¸i magaziile agentilor economici, firmelor, ˆ a ın s ıntrun anumit volum, pe o perioad˘ determinat˘, cu un scop bine precizat, a a reprezentˆnd rezultatul activit˘¸ii de asigurare material˘ ¸i desfacere. a at a s ˆ Intr-o alt˘ abordare, ce dore¸te s˘ surprind˘ mai bine rolul ˆ a s a a ındeplinit de stocuri, acestea pot fi considerate cantit˘¸i fizice de resurse mateat riale, necesare fiec˘rei faze a ciclului de exploatare, pentru a asigura a desf˘¸urarea continu˘ ¸i ritmic˘ a activit˘¸ii de exploatare. as as a at Scopul form˘rii stocurilor este diferit: a • guvernul constituie stocuri sub forma rezervei pentru a pune economia national˘ la ad˘post de influenta factorilor perturbatori ce pot ¸ a a ¸ s˘ apar˘;v a a • organizatiile formeaz˘ stocuri de resurse materiale pentru alimenta¸ a rea continu˘ a locurilor de consum ˆ vederea unei bune desf˘¸ur˘ri a ın as a a proceselor de exploatare. Gestiunea stocurilor asigur˘ alimentarea continu˘ a procesului de a a productie cu resurse materiale necesare, asigur˘ existenta acestora ˆ ¸ a ¸ ın 150

privind

stocurile

151

11.1. Notiuni generale privind stocurile ˆ ¸ ıntreprinderii

depozitele agentului economic, acumularea lor, astfel ˆ at la primirea ıncˆ comenzii s˘ poat˘ deservi imediat locurile de consum. a a Stocurile ˆ ındeplinesc ˆ principal dou˘ functii generice: ın a ¸ 1. functia de regularizare, prin intermediul c˘rei se realizeaz˘ absorbtia ¸ a a ¸ decalajelor ˆ ıntre fluxul de vˆnzare ¸i cel de reasigurare, ˆ a s ıntre vˆnzare a ¸i consum pe de o parte, ¸i ˆ s s ıntre producere ¸i achizitie pe de alt˘ s ¸ a parte. Aceste actiuni se realizeaz˘ ˆ ritmuri ¸i cu intensit˘¸i diferite ¸ a ın s at fiind deci necesar˘ armonizarea lor. Din acest punct de vedere, a stocurile au rol de tampon; 2. -functia de protectie ce vizeaz˘ ˆ principal eliminarea consecintelor ¸ ¸ a ın ¸ pe care le-ar putea avea asupra organizatiilor actiunea unor factori ¸ ¸ aleatori, imprevizibili. Ratiunea principal˘ pentru care sunt mentinute stocurile este aceea ¸ a ¸ c˘ este fizic imposibil ¸i economic nepractic ca fiecare element al stocua s lui s˘ ajung˘ exact unde este necesar, atunci cˆnd este necesar. Chiar a a a dac˘ ar fi fizic posibil ca un furnizor s˘ realizeze aprovizionarea cu maa a terii prime la interval de cˆteva ore, aceasta ar fi totu¸i prohibitiv de a s scump˘. Produc˘torul trebuie deci s˘ p˘streze stocuri suplimentare de a a a a materii prime pentru a le folosi cˆnd sunt necesare ˆ procesul de convera ın sie. Controlul ¸i ˆ s ıntretinerea stocurilor reprezint˘ o problem˘ comun˘ a ¸ a a a tuturor organizatiilor din toate sectoarele economiei. Problema stocurilor ¸ nu este restrˆns˘ doar la societ˘¸ile comerciale ci ˆ acela¸i mod ea se a a at ın s reg˘se¸te ¸i ˆ cazul societ˘¸ilor nonprofit ¸i organizatiilor nonguvernaa s s ın at s ¸ mentale. Stocurile se reg˘sesc ¸i ˆ ferme, gospod˘rii, ˆ a s ın a ıntreprinderi industriale, societ˘¸i de comert cu ridicata sau cu am˘nuntul, spitale, biserici, at ¸ a ˆ ınchisori, gr˘dini zoologice, universit˘¸i, unit˘¸i administrative locale sau a at at nationale. ¸ Stocurile se reg˘sesc deasemenea ¸i ˆ gospod˘riile individualea s ın a mˆncare, ˆ a ımbr˘c˘minte, medicamente, articole gospod˘re¸ti, etc. a a a s Stocurile se pot reg˘si sub form˘ de furnituri, materii prime, materiale, a a produse neterminate, produse finite ¸i m˘rfuri. s a Furniturile (cele folosite ˆ productie sunt prescurtate MROın ¸ maintenance, repair and operating) sunt articole de inventar ce se consum˘ a ˆ timpul proceselor de fabricatie ¸i care nu se reg˘sesc ˆ produsul finit ın ¸ s a ın realizat cu ajutorul lor.Cele mai des ˆ alnite sunt rechizitele, materialele ıntˆ de ˆ ıntretinere, materialele gospod˘re¸ti, ¸.a. ¸ a s s

Capitolul 11. Gestiunea stocurilor

152

Materiile prime reprezint˘ articole de stocuri utilizate ˆ cadrul a ın proceselor de productie care fiind modificate ¸i transformate se reg˘sesc ¸ s a ˆ produsele finite fabricate pe baza lor. ın Productia ˆ curs reprezint˘ produse care au parcurs anumite faze ¸ ın a ale proceselor de productie fiind partial transformate ¸i care urmeaz˘ s˘ ¸ ¸ s a a mai suporte transform˘ri pˆn˘ ajung la forma de produs finit. Produsele a a a finite sunt cele care au parcurs toate fazele procesului de productie ¸i sunt ¸ s gata pentru a fi vˆndute, distribuite sau stocate, depozitate. M˘rfurile a a reprezint˘ articole de inventar care sunt cump˘rate cu scopul de a fi a a revˆndute. a Studierea inventarului pentru oricare din aceste categorii depinde de entit˘¸ile studiate anterior. Aceasta deoarece un produs finit dintr-o at categorie poate fi materie prim˘ pentru un altul. a

11.1.2. Caracteristicile stocurilor
Cˆteva propriet˘¸i ale stocurilor sunt universale. a at Cererea, reaprovizionarea, constrˆngerile, costurile, sunt cele mai des ˆ alnite. a ıntˆ Cererile reprezint˘ a unit˘¸i at consumate din stocuri; reaprovizion˘rile reprezint˘ unit˘¸i care sunt ad˘ugate stocurilor; a a at a costurile reprezint˘ cheltuieli determinate de existenta sau din contr˘ a ¸ a de inexistenta stocurilor iar constrˆngerile reprezint˘ limit˘rile impuse ¸ a a a cererii, aprovizion˘rii de costurile de management ori conditiile fizice, de a ¸ mediu. M˘rimea cererii se refer˘ la magnitudinea cererii ¸i se exprim˘ cana a s a titativ. Cˆnd m˘rimea este aceia¸i de la o perioad˘ la alta spunem c˘ este a a s a a o cerere constant˘, ˆ caz contrar ea este variabil˘. Cˆnd m˘rimea cererii a ın a a a este cunoscut˘, atunci spunem c˘ avem un sistem determinat. Atunci cˆnd a a a ˆ astfel m˘rimea cererii nu este cunoscut˘, sistemul este nedeterminat. In a a de cazuri este posibil uneori s˘ se stabileasc˘ o distributie probabilistic˘ a a ¸ a a cererii care poate fi continu˘ sau discret˘. a a Cererea unitar˘ este de fapt m˘rimea cererii pe unitate de timp. Felul a a cererii se refer˘ la modul ˆ care sunt scoase resursele din stoc. Articolele a ın pot fi date ˆ folosint˘-scoase din stoc la ˆ ın ¸a ınceputul perioadei, la sfˆr¸itul as perioadei, uniform pe tot parcursul perioadei, sau ˆ alte moduri. ın Reaprovizionarea poate fi clasificat˘ ˆ functie de m˘rime, model ¸i a ın ¸ a s timpul de aprovizionare. M˘rimea reaprovizion˘rii se refer˘ la cantitatea a a a sau m˘rimea comenzii care va fi receptionat˘. M˘rimea lotului poate fi a ¸ a a

153

11.1. Notiuni generale privind stocurile ˆ ¸ ıntreprinderii

constant˘ sau variabil˘, depinde de tipul de gestiune a stocului. Atunci a a cˆnd lotul de resurse materiale este receptionat, de regul˘ el este introdus a ¸ a ˆ depozit ¸i devine o parte a inventarului organizatiei. ın s Tipul aprovizion˘rii se refer˘ la modul ˆ care se desf˘¸oar˘ ea: ina a ın as a stantaneu, uniform sau pe loturi. Aprovizionarea instantanee indic˘ fapa tul c˘ ˆ a ıntregul lot este receptionat ˆ stoc ˆ acela¸i timp. Timpul de ¸ ın ın s reaprovizionare reprezint˘ intervalul de timp ˆ a ıntre momentul lu˘rii dea ciziei de aprovizionare a unei resurse materiale ¸i momentul ˆ care resursa s ın material˘ intr˘ ˆ stoc, ¸i poate fi constant sau variabil. a a ın s Constrˆngerile sunt limit˘rile sistemului de stocare. Constrˆngerile a a a referitoare la spatiul fizic de depozitare pot limita cantitatea depozitat˘; ¸ a constrˆngerile de capital limiteaz˘ volumul de bani imobilizati ˆ stocuri; a a ¸ ın facilit˘¸ile, echipamentele ¸i personalul deasemenea limiteaz˘ capacitatea at s a de a stoca sau opera stocurile. Politicile manageriale (cum ar fi aceea potrivit c˘reia nu trebuie s˘ existe niciodat˘ ruptur˘ de stoc) sau decizia a a a ile administrative (cum ar fi contractele reciproce de aprovizionare), pot limita managementul materialelor ˆ nenum˘rate moduri. ın a Costurile stoc˘rii reprezint˘ ansamblul cheltuielilor determinate de a a existenta respectiv inexistenta stocurilor. Obiectivul esential al gestiunii ¸ ¸ ¸ stocurilor materiale este de a stoca o cantitate adecvat˘ de resurse maa teriale, la locul potrivit, ˆ momentul potrivit ¸i la cele mai mici costuri. ın s Costurile cu stocurile sunt asociate operatiilor de stocare ¸i sunt rezultatul ¸ s actiunii sau din contr˘ a lipsei de actiune a managementului ˆ ceea ce ¸ a ¸ ın prive¸te organizarea sistemului. s Exist˘ parametrii economici de baz˘ ˆ orice model decizional de a a ın stocare iar cei mai relevanti sunt urm˘torii: ¸ a • costul de aprovizionare; • costurile de lansare a comenzii sau de organizare a aprovizion˘rii; a • costul de stocare (de depozitare); • costul cu ruptura de stoc. Costul de aprovizionare al unei resurse materiale este pretul uni¸ tar de aprovizionare obtinut ˆ cazul ˆ care resursa este aprovizionat˘ ¸ ın ın a de la o surs˘ extern˘. ˆ cazul ˆ care resursa material˘ respectiv˘ este a a In ın a a realizat˘ ˆ unitate, costul de aprovizionare reprezint˘ costul unitar de a ın a productie. Costul unitar trebuie totdeauna privit ca un cost al articolului ¸

Capitolul 11. Gestiunea stocurilor

154

a¸a cum apare el ˆ inventar. Pentru articolele aprovizionate, acest pret ins ın ¸ clude al˘turi de pretul de aprovizionare ¸i orice alte cheltuieli de transport a ¸ s a articolelor respective. Pentru resursele materiale fabricate ˆ interiorul ın organizatiei, costul unitar include cheltuielile directe de personal, materi¸ ale directe ¸i cheltuielile de regie. Costul de aprovizionare se modific˘ ˆ s a ın functie de nivelele cantitative de comand˘ atunci cˆnd furnizorii acord˘ ¸ a a a discounturi financiare. Costurile de comand˘ se refer˘ la cheltuielile de distributie pl˘tite a a ¸ a unui furnizor extern sau costurile suportate ˆ cazul aprovizion˘rii interne. ın a Acest cost variaz˘ de obicei direct proportional cu num˘rul de comenzi a ¸ a lansate ¸i nu ˆ aceia¸i m˘sur˘ cu cantitatea comandat˘. Costul cu cos ın s a a a manda include articole de cost cum ar fi: costuri cu formarea comenzii, receptia materialelor, controlul materialelor, urm˘rirea comenzii, etc. ˆ ¸ a In cazul ˆ care resursa material˘ este fabricat˘ ˆ interiorul organizatiei acest ın a a ın ¸ cost cuprinde cheltuielile cu producerea articolelor comandate. Costurile de stocare, cuprind cheltuieli asociate cu investitia ˆ stocuri ¸i investitia ¸ ın s ¸ ˆ depozite ¸i ˆ ın s ıntretinerea acestora. Acestea ˆ ¸ ıncorporeaz˘ elemente de cost a cum ar fi: costurile de capital, taxe, asigur˘ri, manipulare, ˆ a ınmagazinare, costuri cu deteriorarea, degradarea sau pierderea resurselor materiale. Costurile de capital se refer˘ fie la pierderea eventualelor venituri a ce ar putea fi obtinute prin investirea sumelor respective ˆ alt˘ afacere ¸ ın a (costul de oportunitate), fie la dobˆnzile ce trebuie pl˘tite ˆ cazul ˆ a a ın ın ˆ multe ¸˘ri, stocurile sunt care capitalul este obtinut prin ˆ ¸ ımprumuturi. In ta tratate ca o proprietate taxabil˘: cu cˆt stocurile sunt mai mari, cu atˆt a a a taxele ce trebuie pl˘tite pentru detinerea lor sunt mai ridicate. Costurile a ¸ cu asigurarea stocului sunt dependente de suma primei de desp˘gubire ce a ar fi primit˘ ˆ cazul degrad˘rii stocurilor. Prima de asigurare variaz˘ dia ın a a rect proportional cu m˘rimea investitiei ˆ stocuri. De asemenea ˆ timpul ¸ a ¸ ın ın stoc˘rii resursele materiale se pot degrada, ˆsi pot pierde unele propriet˘¸i, a ı¸ at se pot pierde sau chiar fura. O teorie uzual˘ din cadrul managementului a materialelor ar fi c˘ aceste costuri de stocare sunt direct proportionale cu a ¸ m˘rimea investitiei ˆ stocuri. ˆ general se poate aproxima costul anual a ¸ ın In cu stocarea ca fiind ˆ ıntre 20 ¸i 40% din valoarea stocului. s Costurile cu ruptura de stoc reprezint˘ consecintele economice a ¸ ale lipsei de stoc. Ruptura de stoc poate ap˘rea din cauza ˆ arzierilor a ıntˆ ˆ aprovizionare sau fabricatie. Ruptura de stoc poate determina oprirea ın ¸ productiei cu toate costurile ce pot fi antrenate, inclusiv pierderea prof¸ iturilor ce ar fi fost obtinute prin vˆnzarea produselor finite ce acum nu ¸ a

155

11.1. Notiuni generale privind stocurile ˆ ¸ ıntreprinderii

pot fi fabricate. La acestea se adaug˘ eventuala pierdere a unor clienti ˆ a ¸ ın cazul ˆ care nu exist˘ produse finite pe stoc sau nu pot fi ˆ ın a ınlocuite cu alte produse. Cuantificarea acestor costuri este foarte dificil de realizat. Exist˘ a cazuri ˆ care lipsa de stoc nu duce la pierderea comenzii, a clientului ci ın numai la amˆnarea ei (”backordering”). ˆ aceast˘ situatie costul rupturii a In a ¸ de stoc const˘ ˆ cheltuielile suplimentare generate de aceast˘ comand˘ a ın a a amˆnat˘. Un obiectiv major (dar nu singurul) al gestiunii stocurilor este a a minimizarea acestor costuri. Doar costurile care se modific˘ odat˘ cu a a modificarea nivelului stocului trebuie analizate.

11.1.3. Principalele categorii de stocuri
Un alt mod de a explica scopul gestiunii materialelor este de a introduce o clasificare functional˘ a stocurilor. Bazat pe utilitatea lor, stocurile ¸ a pot fi ˆ ıncadrate ˆ una sau mai multe din urm˘toarele categorii: ın a 1. Stoc curent; 2. Stoc de sigurant˘; ¸a 3. Stoc de conditionare; ¸ 4. Stoc de transport; 5. Stoc de iarn˘; a 6. Stoc psihologic. 1.Stocul curent. Reprezint˘ cantitatea de resurse materiale destia nat˘ pentru asigurarea continuit˘¸ii ¸i desf˘¸ur˘rii normale a productiei, a at s as a ¸ ˆ intervalul de timp dintre dou˘ livr˘ri succesive. Stocul curent depinde ın a a de consumul mediu zilnic ¸i de intervalul mediu de timp ˆ s ıntre dou˘ livr˘ri a a ˆ procesul form˘rii ¸i mi¸c˘rii lui, stocul curent este de trei succesive. In a s s a feluri ¸i anume: s • stoc curent maxim; • stoc curent mediu; • stoc curent minim.

Capitolul 11. Gestiunea stocurilor

156

Stocul curent maxim, reprezint˘ cantitatea de resurse materiale exisa tent˘ ˆ depozit, ˆ momentul primirii unei comenzi de resurse materiale a ın ın de la furnizor. Stocul curent mediu, este egal cu stocul curent maxim ˆ artit la doi. Stocul curent minim, teoretic este zero. ımp˘ ¸ 2.Stocul de sigurant˘ (adesea denumit ¸i stoc tampon) reprezint˘ ¸a s a cantitatea de resurse materiale destinat˘ asigur˘rii procesului de productie a a ¸ ˆn cazul eventualelor ˆntreruperi ˆn asigurarea material˘, ceea ce se ı ı ı a ˆ ampl˘ atunci cˆnd intervin anumite anomalii ˆ procesul de asiguıntˆ a a ın rare material˘ sau ˆ desf˘¸urarea procesului de desfacere al furnizorului. a ın as Stocul de sigurant˘ se constituie obligatoriu pentru toate resursele mate¸a riale achizitionate prin forma de asigurare tranzit, dar este recomandabil ¸ s˘ nu dep˘¸easc˘ 50% din stocul curent. Peste aceast˘ limit˘, cu foarte a as a a a rare exceptii se justific˘ o asemenea pondere. Este posibil˘ ¸i majorarea ¸ a as stocului de sigurant˘, dar numai ˆ cazuri cu totul speciale ¸i cu justifi¸a ın s carea tehnico-economic˘ respectiv˘. Pentru resursele materiale asigurate a a prin forma depozit nu se calculeaz˘ stocuri de sigurant˘. Pentru unit˘¸i a ¸a at ˆ ındep˘rtate (¸antiere de constructii, montaje, exploat˘ri miniere, etc.) a s ¸ a se pot constitui stocuri de sigurant˘ suplimentare pentru o perioad˘ de ¸a a cˆteva zile sau ca procent (ˆ a mai mic) din stocul curent, dar numai pena ıns˘ tru acele resurse materiale care conditioneaz˘ ˆ mod deosebit procesul de ¸ a ın productie. ¸ 3.Stocul de conditionare reprezint˘ stocul constituit pentru pe¸ a rioada ˆ care resursele sunt preg˘tite pentru intrarea ˆ exploatare. Sunt ın a ın unele resurse materiale care necesit˘ o preg˘tire prealabil˘ intr˘rii lor ˆ a a a a ın productie (de exemplu uscarea lemnului ˆ industria mobilei). Sunt asim¸ ın ilate operatiilor de conditionare ¸i operatiile de analiz˘ de laborator, acolo ¸ ¸ s ¸ a unde este cazul. De asemenea se asimileaz˘ condition˘rii ¸i operatiile de a ¸ a s ¸ debitare (croire) a resurselor materiale, dar cu conditia ca acestea s˘ se ¸ a desf˘¸oare ˆ depozitele firmei. ˆ acest caz intervine ˆ calculul stocurilor as ın In ın de resurse materiale ¸i stocul de conditionare. Stocul de conditionare se s ¸ ¸ stabile¸te prin ˆ s ınmultirea consumului mediu zilnic cu timpul necesar pen¸ tru preg˘tirea resursei materiale ˆ a ınainte de intrarea ˆ productie. ın ¸ Aceste stocuri se constituie numai pentru resursele materiale pentru care sunt prev˘zute norme tehnice de conditionare aprobate de forurile a ¸ competente, cu posibilitatea revizuirii lor pe m˘sura perfection˘rii procea ¸ a selor de fabricatie. ¸ 4.Stocul pentru transport-interior. Acest stoc se stabile¸te pens tru perioada necesar˘ transport˘rii resurselor materiale de la depozitul a a

157

11.1. Notiuni generale privind stocurile ˆ ¸ ıntreprinderii

central de asigurare material˘ la punctele unde acestea se vor consuma. a 5.Stocul de iarn˘. Este stocul ce se determin˘ pentru perioada ˆ a a ın care conditiile climaterice nu fac posibil˘ exploatarea ¸i transportul unor ¸ a s resurse materiale de baz˘ ˆ conditii normale ¸i se adaug˘, ˆ aceast˘ a ın ¸ s a ın a perioad˘, la stocul normat. a 6.Stocul sezonier. ˆ mediul economic functioneaz˘ ¸i agenti ecoIn ¸ as ¸ nomici cu activitate sezonier˘, care se caracterizeaz˘ ¸i printr-o activitate a as de asigurare material˘ sezonier˘. Pentru ace¸ti agenti economici stocul toa a s ¸ tal de resurse materiale care asigur˘ continuitatea proceselor de productie a ¸ pentru perioada cˆt ace¸tia ˆsi desf˘¸oar˘ activitatea se compune din: a s ı¸ as a • stocul sezonier propriu-zis; • stocul de sigurant˘. ¸a Stocul sezonier propriu-zis este stocul care asigur˘ continuitatea a desf˘¸ur˘rii normale a activit˘¸ii economice cu resurse materiale neceas a at sare pentru ˆntregul sezon, pˆn˘ la sezonul urm˘tor. Stocul sezonier ı a a a (sau stocul anticipat) poate reprezenta ¸i cantitatea de resurse mates riale aprovizionat˘ pentru a acoperi vˆrfurile de cerere sezonier˘ sau a a a cerintele aleatorii (de exemplu programe promotionale) sau deficientele ¸ ¸ ¸ capacit˘¸ilor de productie. El este aprovizionat ˆ at ¸ ınaintea aparitiei cerintei ¸ ¸ ¸i este consumat ˆ timpul perioadei de maxim˘ cerere, pentru a p˘stra s ın a a nivelul productiei ¸i a evita ruptura de stoc. ¸ s 7.Stocul psihologic (specific activit˘¸ilor comerciale) este stocul at expus de c˘tre comerciantii cu am˘nuntul pentru a stimula cererea avˆnd a ¸ a a rol de ”vˆnz˘tor mut”.El spore¸te ¸ansa ca un produs s˘ se vad˘ ¸i s˘ se a a s s a as a vˆnd˘. Rafturile pline sporesc vˆnz˘rile prin expunerea ˆ fata clientilor a a a a a ın ¸ ¸ cˆt mai mult˘ marf˘, pentru a crea o vizibilitate cˆt mai mare. Rafturile a a a a ”s˘race”, la fel ca ¸i ruptura de stoc determin˘ sc˘derea vˆnz˘rilor ¸i a s a a a a s ˆ timp ce celelalte tipuri se stocuri sprijin˘ reducerea pierderea clientilor. In ¸ a costurilor de operare, stocul psihologic este un stoc generator de venituri. Exist˘ o preocupare ˆ leg˘tur˘ cu generarea veniturilor prin stimua ın a a larea cererii versus minimizarea costurilor. Se pune ˆ ıntrebarea care este orientarea aprovizion˘rii. Stocurile nu sunt p˘strate de dragul lor, ci ele a a reprezint˘ mijloace de a obtine rezultatele finale. Desigur sunt tipuri mula ¸ tiple de stocuri pentru a servi unor scopuri de asemenea variate. Astfel c˘ nu se poate vorbi de o gestiune a stocurilor indiferent de felul lor, a dar ele toate trebuie supravegheate ¸i ˆ s ıntretinute pentru a corespunde ¸

Capitolul 11. Gestiunea stocurilor

158

functiilor specifice. Stocarea reprezint˘ un proces necesar oric˘rei afaceri. ¸ a a ˆ timp ce factorii functionali ¸i clasific˘rile functionale explic˘ existenta In ¸ s a ¸ a ¸ stocurilor, aceasta nu ˆ ınseamn˘ c˘ ˆ a a ıncercarea de a le reduce nu trebui continuat˘. Stocarea poate s˘ ascund˘ probleme operationale sau s˘ dea a a ¸ a termine u¸urarea problemelor. Este mai u¸or s˘ fie eliminate problemele s s a decˆt s˘ fie ascunse prin stocuri excesive. O strategie ar fi ˆ a a ıncercarea de a reduce stocurile prin minimizarea sau eliminarea piedicilor operationale ¸ care dicteaz˘ existenta lor. a ¸

11.2. Optimizarea m˘rimii stocurilor a
11.2.1. Obiectivele stocurilor contradictorii ale gestiunii

Scopurile asociate gestiunii stocurilor resurselor materiale nu sunt unice ¸i nici m˘car nu sunt u¸or de definit ¸i delimitat. Obiectivele s a s s esentiale ale gestiunii resurselor materiale sunt minimizarea capitalului ¸ investit ˆ stocuri, maximizarea satisfacerii clientilor ¸i minimizarea cosın ¸ s turilor de fabricatie. Cˆteva din subobiectivele de baz˘ sunt: un cost ¸ a a unitar redus, accelerare a duratei de rotatie a stocurilor, o ˆ ¸ ınalt˘ calitate a a resurselor ¸i asigurarea continuit˘¸ii aprovizion˘rii. Se poate observa c˘ s at a a aceste obiective nu sunt ˆ ıntotdeauna ˆ interdependent˘ ci chiar pot s˘ fie ın ¸a a ˆ perioade de criz˘ a economiei simplul act de a g˘si, ˆ conflict direct. In ın a a de a localiza surse de aprovizionare s-ar putea s˘ devin˘ cel mai impora a tant obiectiv. Aceasta se ˆ ampl˘ ¸i ˆ cazul ˆ care cel mai important ıntˆ a s ın ın furnizor nu mai poate realiza aprovizionarea din cauza unor dificult˘¸i de at productie. ˆ cazul ˆ care apar dezvolt˘ri nea¸teptate ale cererii pot s˘ ¸ In ın a s a determine presiuni considerabile asupra surselor de aprovizionare. ˆ In companiile tinere, ˆ conditiile cre¸terii foarte rapide, ın ¸ s exponentiale, disponibilul este antrenat tot timpul ˆ aprovizion˘ri scurte. ¸ ın a Cele mai multe venituri ¸i capitaluri ˆ s ımprumutate sunt reinvestite ˆ ın cre¸tere ¸i echipament. Stocurile de resurse materiale sunt esentiale, exs s ¸ istˆnd preocuparea de a mentine stocurile la un nivel sc˘zut pentru a a ¸ a disponibiliza numerar pentru alte scopuri. A cump˘ra ˆ cantit˘¸i mici a ın at presupune a pierde discounturile care ar fi putut fi primite. Comenzile ¸i livr˘rile numeroase sunt necesare pentru a fi foarte operativi. Aceste s a conditii determin˘ o accelerare a vitezei de rotatie a stocurilor de resurse ¸ a ¸

159

11.2. Optimizarea m˘rimii stocurilor a

materiale care poate determina efecte negative, d˘un˘toare. a a Echilibrul este supraconsiderat cˆnd ¸elurile ¸i obiectivele sunt suba t s considerate. Concentrarea poate fi pe un obiectiv ˆ ıntr-o anumit˘ perioad˘ a a ¸i pe un alt obiectiv ˆ alt˘ perioad˘ ¸i contrapartida trebuie luat˘ ˆ s ın a a s a ın considerare. Concentrarea pe accelerarea rotatiei stocurilor poate deter¸ mina costuri unitare ridicate datorit˘ cantit˘¸ilor mici aprovizionate la a at o livrare. Din contr˘ concentrarea pe un cost unitar mai mic determin˘ a a loturi mai mari de aprovizionare, care reduc viteza de rotatie a stocurilor. ¸ Un agent de aprovizionare poate s˘ acorde o atentie exagerat˘ unui cost de a ¸ a aprovizionare sc˘zut ¸i s˘ ignore continuitatea sau calitatea aprovizion˘rii. a s a a Un manager al productiei s-ar putea s˘ urm˘reasc˘ doar continuitatea ¸ a a a resursei materiale ˆ detrimentul unui cost sc˘zut al resurselor aprovizionın a ate. Gestiunea resurselor materiale este o surs˘ de conflict ˆ a ıntre diferiti ¸ manageri ˆ ıntr-o organizatie. Aceste conflicte sunt alimentate din faptul ¸ c˘ diferiti manageri au diferite roluri ˆ organizatie care implic˘ stocurile. a ¸ ın ¸ a Suboptimizarea este termenul folosit pentru a descrie subsistemul optimiz˘rii ¸i costurile scopurilor sistemului. Suboptimiz˘rile rezult˘ din cona s a a flictul rolurilor pe care le joac˘ managerii. Multe dintre proiectele de a sisteme de control al materialelor au e¸uat din cauza rivalit˘¸ilor inters at departamentale ¸i actiunilor contradictorii. Conflictul rolurilor managers ¸ ilor trebuie s˘ nu permit˘ subminarea organizatiei ca ˆ a a ¸ ıntreg. Politica managementului materialelor trebuie s˘ fie consacrat˘ obtinerii celui mai a a ¸ mic cost global. Gestiunea resurselor materialelor este o preocupare comun˘, dar de asemenea se ˆ alnesc cazuri ˆ care preocuparea tuturor a ıntˆ ın este de fapt responsabilitatea nim˘nui. Responsabilitatea stocurilor este a frecvent divizat˘ ˆ a ıntre departamente cu interese individuale. Departamentul aprovizion˘rii preia grija aprovizion˘rii resurselor materiale, dea a partamentul de fabricatie are grij˘ de materialele ˆ curs de fabricatie, ¸ a ın ¸ iar departamentul de marketing controleaz˘ stocurile de produse finite. a Alocarea responsabilit˘¸ilor apare logic dar este putin probabil c˘ talenat ¸ a tul ¸i expertiza cerut˘ pentru un control eficient, adecvat este disponibil˘ s a a ˆ toate departamentele. Este de multe ori mai dezirabil s˘ fie alocate ın a toate responsabilit˘¸ile managementului materialelor ˆ at ıntr-un singur departament sub conducerea unui manager al materialelor. Conflictele ˆ ıntre departamente ¸i suboptimiz˘rile sunt mai putin s a ¸ probabil s˘ apar˘ atunci cˆnd stocurile sunt urm˘rite de un manager al a a a a materialelor. Managerul materialelor ˆ ıncearc˘ s˘ consolideze activit˘¸ile, a a at

Capitolul 11. Gestiunea stocurilor

160

s˘ ˆ a ımbun˘t˘¸easc˘ coordonarea, s˘ prevad˘ o singur˘ surs˘ de r˘spundere a at a a a a a a pentru toate materialele. El poate spori eficienta promovˆnd leg˘turi ¸ a a mai scurte ˆ ıntre activit˘¸ile asociate. Atunci cˆnd aceste activit˘¸i asoat a at ciate sunt dispersate de-a lungul organizatiei se pot produce conflicte, se ¸ pot genera competitii epuizante. Problemele gestiunii materialelor nu pot ¸ fi mˆnuite separat. Ele se afl˘ ˆ a a ıntr-o ˆ ımbinare continu˘ cu problemele a distributiei, depozit˘rii, productiei, manipul˘rii materialelor, marketingu¸ a ¸ a lui ¸i problemele financiare. Cˆnd activit˘¸i dependente sunt conduse s a at ca ni¸te activit˘¸i independente se genereaz˘ conflicte ˆ s at a ıntre activit˘¸i cu at efect ˆ reducerea performantelor organizatiei ca ˆ ın ¸ ¸ ıntreg. Aprovizionarea, productia ¸i distributia nu sunt activit˘¸i independente ¸i ele trebuie deci ¸ s ¸ at s integrate. Gestiunea materialelor este o parte din sistemul de operare ¸i s trebuie s˘ faciliteze ˆ a ındeplinirea obiectivelor organizatiei. ¸ Gestiunea materialelor necesit˘ un punct de vedere larg ¸i nu trea s buie tratat ca o serie de decizii independente sau elemente individuale. Stocurile nu sunt ca o insul˘ de sinest˘t˘toare, ele trebuie s˘ serveasc˘ a aa a a obiectivelor, scopurilor organizatiei. Stocurile trebuie managerizate, prob¸ lema lor nu trebuie delegat˘ unei persoane din cadrul personalului de a rutin˘. Pentru a ˆ a ınvinge trecutul zbuciumat, gestiunea stocurilor a fost l˘rgit˘ ˆ managementul materialelor care nu cuprinde doar activit˘¸i a a ın at de stocare a materialelor, ci toate functiunile materialelor cum ar fi ¸ aprovizionarea, transportul, logistica, controlul materialelor ¸i stocarea, s depozitarea. Gestiunea materialelor este realizat˘ independent pe acela¸i nivel cu a s finantele, marketingul ¸i managementul productiei. Este sarcina gestiunii ¸ s ¸ materialelor, numit˘ ¸i ”managementul materialelor” de a face tot posias bilul pentru atingerea obiectivelor managementului general ¸i pentru a nu s deveni ”copilul vitreg” al oric˘rei alte zone functionale. a ¸

11.2.2. Modelarea stocurilor
M˘rimea optim˘ a stocurilor se poate obtine folosind metode de moda a ¸ elare matematic˘. Modelarea stocurilor reprezint˘ acea metod˘ cantia a a tativ˘ de obtinere a doctrinei de operare a costului minim. Modelele pot a ¸ fi deterministe sau stochastice (aleatoare, probabilistice). Modelul determinist reprezint˘ modelul ˆ care variabilele sunt cunosa ın cute cu sigurant˘. Modelul stochastic este modelul ˆ care valorile vari¸a ın bilelor sunt probabilistice. Scopul situatiilor de modelare a stocurilor este ¸

161

11.2. Optimizarea m˘rimii stocurilor a

obtinerea unei doctrine de operare, ˆ care sunt implicate patru etape ¸ ın simple: 1. Examinarea cu atentie a situatiei stocurilor, enumerˆnd caracteris¸ ¸ a ticile ¸i ipotezele legate de respectiva situatie;v s ¸ 2. Elaborarea ecuatiei costurilor totale anuale relevante ˆ form˘ lit¸ ın a erar˘; a 3. Transformarea ecuatiei costurilor totale anuale relevante din forma ¸ literar˘ ˆ limbaj matematic concis; a ın 4. Optimizarea ecuatiei costurilor, determinˆnd optimul cantit˘¸ii co¸ a at mandate ¸i momentul de reaprovizionare. s ˆ elaborarea modelelor de stocare trebuie avute ˆ vedere In ın urm˘toarele variabile: a • N= cererea anual˘ total˘ (ˆ unit˘¸i); a a ın at • Q= cantitatea comandat˘ (ˆ unit˘¸i); a ın at • Q∗= cantitatea comenzii optime (ˆ unit˘¸i); ın at • R = punct de realizare a unei noi comenzi (ˆ unit˘¸i); ın at • R∗= punct optim de realizare a unei noi comenzi (ˆ unit˘¸i); ın at • T= timp total (ˆ unit˘¸i de timp); ın at • Ca= cost de demarare sau lansare a comenzii (per comand˘); a • cd%= costul costul de depozitare exprimat procentual; • K = cost de epuizare a stocului per unitate scoas˘ din stoc; a • dl= cererea per unitate de timp pe durata TTL (timp de livrare ), (ˆ unit˘¸i); ın at • Dl= cererea total˘ pe durata TTL (ˆ unit˘¸i); a ın at • CT = costuri totale anuale relevante; • CT*= costuri anuale relevante minime totale.

Capitolul 11. Gestiunea stocurilor

162

Metoda const˘ ˆ minimizarea costului total. Pentru fiecare tip de a ın gestiune se va elabora un model matematic adecvat, prin cuantificarea convenabil˘ a tuturor elementelor care apar ˆ problema de gestiune, prea ın cum ¸i prin precizarea expresiei functiei care urmeaz˘ s˘ fie minimizat˘. s ¸ a a a Unul dintre principalele ratiuni ale stoc˘rii este neputinta unei organizatii ¸ a ¸ ¸ de a cump˘ra sau produce articole ˆ loturi economice. Organizatiile utia ın ¸ lizeaz˘ m˘rimea lotului economic frecvent atunci cˆnd doresc s˘ mentin˘ a a a a ¸ a un stoc regulat de articole avˆnd o cerere uniform˘, independent˘. a a a Modelele de stocare pot fi deterministe sau probabilistice (stochastice), dup˘ cum cererea ¸i timpul de aprovizionare sunt sau nu cunoscute. a s Modele deterministe se aplic˘ direct ˆ conditii de cerere unia ın ¸ form˘. Aceste modele determin˘ m˘rimea lotului economic (optim) ˆ a a a ın conditii de cerere independent˘ de articole cump˘rate de la terti sau pro¸ a a ¸ duse ˆ unitate. Pentru a determina politica optim˘ de stocare, sunt ın a necesare informatii referitoare la urm˘torii parametrii: ¸ a 1. Cererea; 2. Costurile de stocare; 3. Timpul de reaprovizionare. ˆ modelele deterministe toti parametrii ¸i variabilele sunt cunoscuti In ¸ s ¸ sau pot fi calculati cu exactitate. Cererea unitar˘ de articole, precum ¸ a ¸i costul asociat acestora sunt cunoscuti. Timpul de aprovizionare este s ¸ deasemenea presupus a fi constant ¸i independent fat˘ de cerere. ˆ s ¸a In realitate aceaste modele se ˆ alnesc foarte rar ¸i este mai rezonabil˘ ıntˆ s a reprezentarea ˆ termeni probabilistici (cum este cazul modelelor stochasın tice ˆ care unele sau toate variabilele sunt probabilistice). Oricum modın elele deterministe sunt frecvent aproxim˘ri excelente sau cel putin un bun a ¸ punct de pornire pentru a descrie fenomenul stoc˘rii. a ˆ cazul modelelor stochastice, uzual este mai u¸or s˘ se lucreze cu In s a modele de stocare dac˘ variabilele pot fi tratate ca fiind continue decˆt a a discrete. ˆ cazul ˆ care cererea este suficient de ridicat˘, variabilele pot In ın a fi considerate continue. Aceste modele presupun propriet˘¸i continue ¸i at s trebuie simplificat˘ sarcina rezolv˘rii unui asemenea model prin g˘sirea a a a unei politici optime de stocare. Cele dou˘ ˆ a ıntreb˘ri fundamentale puse a oric˘rui sistem de stocare sunt ”cˆt” ¸i ”cˆnd” s˘ fie comandat. R˘spunsul a a s a a a depinde de tipul de cerere ¸i de parametrii folositi pentru a defini sistemul. s ¸

163

11.2. Optimizarea m˘rimii stocurilor a

ˆ modelul determinist cu cerere constant˘ se presupune c˘ cererea In a a este cunoscut˘, constant˘ ¸i continu˘. Aceasta ˆ a as a ınseamn˘ c˘ acela¸i num˘r a a s a de unit˘¸i sunt comandate tot timpul ¸i intervalul dintre dou˘ comenzi at s a este constant. Nivelul stocului este modificat cu fiecare tranzactie, iar ¸ de fiecare dat˘ cˆnd atinge un punct prestabilit este lansat˘ o comand˘ a a a a pentru un num˘r constant de unit˘¸i. Deci, cei doi parametrii care definesc a at modelul sunt: punctul de recomand˘ ¸i m˘rimea comenzii. Acest model as a mai poart˘ denumirea ¸i de Q-sistem, deoarece m˘rimea comenzii Q este a s a fixat˘ pentru fiecare reaprovizionare. Modelele deterministe de stocuri a pot fi construite atunci cˆnd intr˘rile ¸i ie¸irile pe o perioad˘ fixat˘ pot a a s s a a fi cunoscute cu exactitate (ˆ mod cert). Cel mai des ˆ alnite modele ın ıntˆ deterministe sunt: • modelul m˘rimii lotului simplu (EOQ)-model cu perioad˘ fix˘, a a a cerere constant˘, f˘r˘ ruptur˘ de stoc (acest model va fi prezentat a aa a detaliat); • modelul ˆ ınlocuirii graduale; • modelul cu perioad˘ fix˘, cerere constant˘, cu ruptur˘ de stoc (backa a a a ordering); • modelul cu cerere constant˘ ˆ conditiile acord˘rii discounturilor a ın ¸ a cantitative; • modelul economic ˆ cazul vˆnz˘rilor la preturi speciale; ın a a ¸ • modelul economic-cre¸teri anuntate de preturi; s ¸ ¸

11.2.3. Modelul m˘rimii lotului simplu (Wilson a Whitin)
Formula m˘rimii lotului simplu, numit˘ ¸i formula Wilson, a a s reprezint˘ acel model determinist de stocuri caracterizat printr-un sina gur punct de stoc, nici o lips˘ de stoc, o cerere constant˘ ¸i cunoscut˘, un a as a timp total de livrare ¸i un cost unitar constante. Prima versiune a ceea ce s este adesea denumit˘ formula m˘rimii lotului simplu a fost elaborat˘ de a a a ˆ aparent˘, a fost din nou obtinut˘ independent de Ford Harris ˆ 1915 . In ın ¸a ¸ a R.H.Wilson, care a popularizat-o, ea fiind ˆ alnit˘ cel mai des sub denuıntˆ a mirea de denumit˘ formula Wilson. Modelul clasic de stocare presupune a o situatie ideal˘ reprezentat˘ ca ˆ figura 11.2.3. ¸ a a ın

Capitolul 11. Gestiunea stocurilor

164

Figura 11.1: Modelul clasic de stocare

Curba costurilor totale este reprezentat˘ ˆ figura urm˘toare: ??. a ın a

Figura 11.2: Curba costurilor totale

ˆ cazul acestui model, lipsa de stoc nu este permis˘, nu exist˘ inIn a a certitudine. Costul de achizitie anual este egal cu costul de achizitie per ¸ ¸ comand˘ ˆ a ınmultit cu num˘rul anual de comenzi iar costul anual de de¸ a pozitare este egal cu costul unitar de depozitare ˆ ınmultit cu cantitatea ¸ depozitat˘. Num˘rul anual de comenzi poate fi exprimat ˆ functie de a a ın ¸

165

11.2. Optimizarea m˘rimii stocurilor a

cererea anual˘ ¸i cantitatea comandat˘. as a Num˘rul anual de comenzi = a Cererea anual˘ a Cantitatea comandat˘ a

Cantitatea depozitat˘ este dat˘ de stocul mediu per ciclu. Deoarece o a a nou˘ comand˘ se face doar cˆnd stocul este complet epuizat, cea mai mic˘ a a a a valoare este zero iar cea mai mare este stocul maxim, adic˘ stocul existent a ˆ momentul aprovizion˘rii. Acest model, ˆ care stocurile variaz˘ de la ın a ın a maxim la minim ¸i apoi revin la maxim, este denumit un ciclu. Pentru s orice ciclu, stocul mediu este media stocului maxim ¸i a stocului minim: s Stocul mediu per ciclu = Stocul maxim+Stocul minim 2

Pentru situatia utiliz˘rii constante, soldul mediu anual per ciclu este ¸ a deci: Stocul mediu per ciclu = Q Stocul maxim+0 = 2 2

ˆ modelul Wilson-Whitin, care optimizeaz˘ m˘rimea stocului, se In a a porne¸te de la relatia costului total pentru formarea lui : s ¸ CT = Ca + Cd = S · pa N · ca + · cd S 2

Minimul costului total se obtine ˆ punctul ˆ care derivata ˆ ai a costului ¸ ın ın ıntˆ total, ˆ raport cu m˘rimea stocului, este egal˘ cu zero : ın a a ∂CT =0 ∂S ∂CT N pa = − · ca + · cd = 0 ∂S S 2 2N · ca S2 = pa · cd S= ˆ care: ın S= m˘rimea optim˘ a stocului; a a 2N · ca pa · cd

Capitolul 11. Gestiunea stocurilor

166

N= necesarul anual din materialul, produsul sau marfa de aprovizionat; ca= costul fix unitar pentru preg˘tirea unei noi aprovizion˘ri; a a pa= pret unitar de aprovizionare; ¸ cd= costul de depozitare. ˆ continuare se pot determina num˘rul de comenzi de aprovizionare In a (Nr) ¸i intervalul dintre aprovizion˘ri (i) : s a Nr = S·T N ;i = S N

ˆ care: T = nr.de zile calendaristice din perioada considerat˘. In a Acest model poate fi extins ¸i pentru optimizarea stocurilor de pros duse ˆ curs de fabricatie ¸i a celor de produse finite. Variabilele Ca ¸i Cd ın ¸ s s au semnificatii apropiate: ¸ • Ca = cheltuieli de aprovizionare cu loturi de produse ˆ curs ¸i de ın s preg˘tire a fabricatiei acestora ¸i respectiv cheltuielile de lansare a a ¸ s unei noi comenzi de livrare de produse finite; • Cd = cheltuieli de p˘strare a stocurilor de produse ˆ curs ¸i finite a ın s ¸i costul de oportunitate al capitalurilor imobilizate, pe durata de s stationare a acestor stocuri. ¸ Prin aplicarea modelului, se obtin m˘rimi optime ale loturilor de ¸ a fabricatie ¸i de expediere a produselor, ˆ conditii de minimizare a cos¸ s ın ¸ turilor ce ˆ ¸esc formarea ¸i p˘strarea stocurilor de produse ˆ curs ¸i ınsot s a ın s a celor de produse finite. Modelul clasic EOQ este bazat pe urm˘toarele a presupozitii: ¸ 1. M˘rimea cererii este cunoscut˘, constant˘ ¸i continu˘; a a as a 2. Timpul de livrare este cunoscut ¸i constant; s 3. ˆ Intreaga cantitate comandat˘ este ad˘ugat˘ dintr-odat˘ ˆ stoc; a a a a ın 4. Nu exist˘ ruptur˘ de stoc, atˆta timp cˆt timpul de livrare este a a a a cunoscut ¸i respectat; s 5. Structura costului este cunoscut˘: a

167

11.2. Optimizarea m˘rimii stocurilor a • costul cu lansarea comenzii este independent de m˘rimea a comenzii; • costul de depozitare este o functie liniar˘ determinat˘ pe baza ¸ a a stocului mediu ¸i costul unitar de aprovizionare este constant s (nu exist˘ discounturi cantitative); a

6. Exist˘ spatiu, capacitate suficiente precum ¸i capitalul necesar pena ¸ s tru a procura cantitatea optim˘; a 7. Articolul este privit ca un produs de sine st˘t˘tor, el neaflˆndu-se ˆ aa a ın interactiune cu alte articole (nu este vorba de o cerere dependent˘ ¸ a pentru articolul respectiv). Sensibilitatea modelului EOQ Analiza sensibilit˘¸ii modelului determin˘ felul ˆ care ie¸irile pot fi at a ın s influentate de datele de intrare (parametrii modelului). Dac˘ un para¸ a metru de intrare poate avea o serie de valori f˘r˘ a afecta considerabil aa ie¸irile modelul este considerat insensibil. Dac˘ o mic˘ schimbare a datelor s a a de intrare are un efect considerabil asupra ie¸irilor, modelul este considerat s sensibil. Sensibilitatea unui model dicteaz˘ precizia parametrilor ceruti ˆ a ¸ ın modelu. Cu cˆt modelul este mai sensibil, cu atˆt este cerut˘ o precizie a a a mai mare ˆ ceea ce prive¸te datele de intrare pentru a nu denatura rezulın s tatele. Modelul EOQ presupune c˘ cererea anual˘, costurile de stocare ¸i a a s de aprovizionare sunt determinate cu exactitate. Erorile de management ˆ determinarea acestor parametrii cauzeaz˘ variatii ˆ ie¸iri. ın a ¸ ın s ˆ continuare vom determina impactul acestor erori de estimare. In ˆ Analiza sensibilit˘¸ii poate fi realizat˘ ˆ mai multe feluri. In primul at a ın rˆnd toti parametrii folositi ˆ model trebuie estimati, a¸a ˆ at este bine a ¸ ¸ ın ¸ s ıncˆ de ¸tiut ˆ ce fel erorile de estimare pot afecta deciziile ¸i costurile finale. s ın s Analiza sensibilit˘¸ii poate releva dac˘ procedurile curente de estimare at a sunt adecvate, sau alte proceduri de o mai mare acuratete sunt necesare. ¸ ˆ al doilea rˆnd datele de intrare s-ar putea modifica ˆ timp, astfel In a ın ˆ at analiza sensibilit˘¸ii poate ajuta ˆ luarea deciziei ˆ ceea ce prive¸te ıncˆ at ın ın s alegerea momentului ˆ care este necesar ca aceste valori de intrare s˘ ın a ˆ al treilea rˆnd conditiile existente ar putea dicta o valfie revizuite. In a ¸ oare a comenzii mai mare sau mai mic˘ decˆt cantitatea optim˘, pentru a a a a ¸ine cont de anumiti factori cum ar fi capacitatea limitat˘ de depozitare, t ¸ a restrictii de ambalare, de capital, etc. ¸

Capitolul 11. Gestiunea stocurilor

168

Analiza sensibilit˘¸ii poate fi folosit˘ pentru a determina efectele valat a orice ale unei asemenea ajust˘ri. Una dintre datele de ie¸ire urm˘rite ˆ a s a ın cadrul modelelor de stocare este costul anual total. Putem analiza sensibilitatea modelului EOQ studiind cum variatii ale cantit˘¸ilor comandate ¸ at fat˘ de cantitatea optim˘ influenteaz˘ costurile totale anuale. Putem com¸a a ¸ a para sensibilitatea costurilor totale (CT) pentru orice sistem de operare cu costurile minime totale ale sistemelor CT ∗ cu raportul CT /CT ∗ . Pentru a determina Q∗ s-a ales acea valoare a Q care a avut ca rezultat minimul CT, CT ∗ . Astfel, CT ∗ este calculat folosind Q∗ ca valoarea Q ˆ ecuatia ın ¸ CT. N ca + cd · pa Q CT Q 2 = ca ∗ CT ∗ N Q∗ + cd · pa Q 2 ˆ Inlocuind cu Q∗ ˆ ecuatie ¸i rezolvˆnd algebric, obtinem: ın ¸ s a ¸ 1 Q∗ Q CT = ( + ∗ ∗ CT 2 Q Q Se poate observa c˘ raportul costurior totale din aceast˘ ecuatie este a a ¸ exprimat numai ˆ termenii Q ¸i Q∗ . Dac˘ cantitatea comenzii existente ın s a Q este foarte apropiat˘ de Q∗ optim˘, raportul CT /CT ∗ este putin mai a a ¸ ∗ mare decˆt unu. Pe m˘sur˘ ce Q se ˆ a a a ındep˘rteaz˘ de Q , ne a¸tept˘m ca a a s a CT /CT ∗ s˘ creasc˘ de asemenea. Dac˘ am reprezenta grafic relatia dintre a a a ¸ Q/Q∗ ¸i CT /CT ∗ pentru cazul m˘rimii lotului simplu am observa caracs a terul plat al curbei ˆ jurul punctului de minim. Dac˘ Q este dublul ın a ∗ sau jum˘tatea lui Q costurile cresc doar cu 25% . Acest lucru are a implicatii practice importante. Pentru cazurile care corespund ipotezelor ¸ modelului m˘rimii lotului simplu, modificarea cantit˘¸ilor comandate nu a at va economisi multi bani. ¸ Modelele clasice de stocare sunt uneori privite cu suspiciune datorit˘ a presupozitiilor lor restrictive. O situatie ˆ care atˆt cererea cˆt ¸i costurile ¸ ¸ ın a a s sunt cunoscute cu exactitate ¸i ˆ care cererea este ˆ s ın ıntradev˘r constant˘ a a sunt foarte rar ˆ alnite ˆ practic˘. Din fericire, modelele clasice de stoıntˆ ın a care nu sunt foarte sensibile la erori ˆ m˘surarea parametrilor. Variatii ın a ¸ mari ale nivelului cererii ¸i a costurilor de aprovizionare ¸i stocare nu des s termin˘ variatii la fel de mari ˆ ceea ce prive¸te parametrii de ie¸ire. Peste a ¸ ın s s o valoare considerabil˘, curba costului total cu comanda este plan˘, ceea a a ce indic˘ c˘, ˆ cazul unor modific˘ri substantiale ale cererii, costul de a a ın a ¸

169

11.2. Optimizarea m˘rimii stocurilor a

lansare a comenzii ori costul de stocare nu vor suferi modific˘ri de aceia¸i a s valoare. Cˆnd modelele EOQ sunt construite pe baza unor estim˘ri ima a precise erorile sunt atenuate de prezenta radicalului din formula m˘rimii ¸ a stocului optim. Deci utilitatea acestui model nu este diminuat˘ dac˘ nu a a este disponibil˘ o informatie exact˘, precis˘. a ¸ a a Insensibilitatea relativ˘ a modelului la erorile parametrilor este o a proprietate foarte avantajoas˘. Deoarece costul total este doar ˆ a ıntrucˆtva a sporit de o abatere mare fat˘ de conditiile optime, modelul clasic nu ¸a ¸ reclam˘ revizuiri frecvente. Dac˘ valoarea cantit˘¸ii comandate este mai a a at mic˘ decˆt valoarea optim˘, costul de lansare a comenzii va fi mai mare el a a a variind invers proportional cu cantitatea comandat˘, iar costul de stocare ¸ a va fi mai mic, el varind direct proportional cu cantitatea comandat˘ ¸i ¸ a s ˆ final costul total nu va fi influentat ˆ aceia¸i deci stocat˘ ¸i invers. In a s ¸ ın s m˘sur˘. Tot ceea ce este necesar este ca valorile s˘ fie cuprinse ˆ a a a ıntr-un interval rezonabil ¸i solutiile bune pot fi obtinute cu date restrˆnse ˆ s ¸ ¸ a ın ceea ce prive¸te costurile. Modelele EOQ pot fi folosite f˘r˘ pierderi sems aa nificative ˆ economie. Cererea poate fi m˘rit˘ sau mic¸orat˘ la cea mai ın a a s a apropiat˘ cantitate ambalat˘ sau m˘rime a containerelor de aprovizionare. a a a De asemenea intervalul ˆ ıntre dou˘ aprovizion˘ri succesive poate fi preluna a git sau scurtat la urm˘torul interval convenabil de timp. a

11.2.4. Gestiunea stocurilor ˆ conditii de incertituın ¸ dine
Modelul matematic de optimizare a fost construit pe un caz particular de aprovizionare: intervale constante ˆ ıntre aprovizion˘ri, constituire a instantanee a stocului ¸i darea lui treptat˘ ˆ consum pˆn˘ la epuizarea s a ın a a total˘ exact ˆ momentul unei noi reaprovizion˘ri. Cazul mai general al a ın a gestiunii este cel al stocurilor, cu intervale variabile de aprovizionare, intervalul convenit prin contract nefiind totdeauna respectat. ˆ acest caz se In repune ˆ discutie relatia contradictorie rentabilitate-risc pentru alegerea ın ¸ ¸ unei politici sau alta de gestiune a stocurilor . O politic˘ prudent˘, de aversiune fat˘ de risc, va determina constia a ¸a tuirea unui stoc de sigurant˘ suficient de mare pentru a acoperi ruptura ¸a de stoc curent, ˆ cazuri de ˆ ın ıntrzieri ˆ aprovizionare sau modific˘ri a ın a cererii. Politica este recomandabil˘ atunci cˆnd costurile antrenate de a a ruptura de stoc, respectiv cele ce decurg din ˆ ıntreruperea activit˘¸ii de at exploatare sunt foarte mari. Rezult˘ deci, o m˘rime mai mare decˆt a a a a

Capitolul 11. Gestiunea stocurilor

170

stocului curent. ˆ cazul acestei politici defensive se ˆ In ınregistreaz˘ ˆ a a ıns˘ costuri mari de depozitare ¸i de oportunitate cu stocuri excesive, peste s nevoile curente ale exploat˘rii. Stocul de sigurant˘ se determin˘, aplicˆnd a ¸a a a aceast˘ politic˘, la nivelul maxim de zile de ˆ arziere din perioada precea a ıntˆ dent˘ dup˘ urm˘toarea formul˘: a a a a O politic˘ agresiv˘, indiferent˘ fat˘ de risc, va conduce la detera a a ¸a minarea unui stoc mediu de sigurant˘ ca medie aritmetic˘ a stocurilor de ¸a a sigurant˘ corespunz˘toare fiec˘rei situatii de ˆ arzieri ˆ aprovizionare ¸a a a ¸ ıntˆ ın (inclusiv situatia f˘r˘ ˆ arzieri). ¸ a a ıntˆ O politic˘ mai realist˘, ar fi cea echilibrat˘ care ar optimiza a a a costurile ocazionate de fiecare din politicile anterioare, costuri care pot fi m˘surabile. Se parcurg dou˘ etape: a a 1. Se determin˘ costurile ocazionate de fiecare nivel al stocului de a siguranta, ˆ toate situatiile posibile de ˆ arzieri ˆ aprovizionare; ¸˘ ın ¸ ıntˆ ın 2. Se determin˘ o matrice a consecintelor, determinate de fiecare nivel a ¸ al stocului de sigurant˘ asupra gestiunii stocurilor. Este necesar, ¸a ˆ acest caz s˘ se utilizeze frecventele (ˆ ın a ¸ ınregistrate statistic) de aparitie a ˆ ¸ ıntrzierilor ˆ aprovizion˘ri ¸i s˘ se construiasc˘ matricea ın a s a a consecintelor considernd c˘ aceste frecvente urmeaz˘ legea normal˘ ¸ a ¸ a a de distributie. ¸ Aceste modele se construiesc pornind de la premiza c˘ perioada de a aprovizionare T ¸i cererea u urmeaz˘ o lege de probabilitate de tip discret s a cunoscut˘. Stocul optim trebuie astfel determinat ˆ at costurile totale a ıncˆ pe perioada T s˘ fie minime. a

11.2.5. Metoda ABC de gestiune a stocurilor
ˆ cadrul preocup˘rilor de determinare a m˘rimii optime a stocurilor, In a a activitatea de planificare economic˘ ¸i financiar˘ a trebuit s˘ rezolve a s a a o relatie contradictorie (care corespunde principiului paretian al ”relei ¸ distributii”). Astfel, urm˘rind distributia dup˘ valoarea stocurilor de ac¸ a ¸ a tive circulante din majoritatea ˆ ıntreprinderilor, s-a observat c˘ circa 70% a din num˘rul articolelor existente ˆ stocuri reprezint˘ numai circa 10% din a ın a valoarea total˘ a acestora, ˆ timp ce aproximativ alte 10% din num˘rul a ın a articolelor detin circa 70% din valoarea total˘ a stocurilor. ˆ aceast˘ ¸ a In a

171

11.2. Optimizarea m˘rimii stocurilor a

situatie nu se mai justific˘ din punct de vedere financiar urm˘rirea ¸i con¸ a a s trolul detaliat al stocurilor de valoare mic˘ dar care detin o pondere mare a ¸ ca num˘r de articole, folosindu-se ˆ acest scop metode globale. a ın O strategie eficient˘ de gestiune a stocurilor a fost fundamentat˘ de a a ”metoda ABC” care ˆ ımparte stocurile de active circulante ˆ trei grupe: ın • grupa A-putine dar valoroase-articole de active circulante de val¸ oare mare pe unitate de m˘sura dar cu pondere mic˘ ˆ num˘rul a a ın a total de active; • grupa B-articole de active circulante de valoare medie ¸i cu pondere s medie ˆ num˘rul total de articole; ın a • grupa C-multe dar m˘runte-articole de valoare mic˘ pe unitate de a a m˘sur˘, dar cu pondere ridicat˘ ˆ num˘rul total de articole. a a a ın a Metoda ABC permite: • o urm˘rire detaliat˘ a stocurilor din grupele A ¸i B ¸i o determinare a a s s a m˘rimii matematice optime a acestora, astfel ca necesarul de capa italuri, pentru formarea ¸i p˘strarea lor s˘ fie minim. Pentru aceste s a a grupe se justific˘ folosirea metodelor analitice de fundamentare a a nevoii de finantare pe tipuri de stocuri (curent, de sigurant˘, etc.), ¸ ¸a pe categorii de stocuri (de materiale, de produse ˆ curs, de produse ın finite) ¸i chiar pe elemente componente nominalizate (pe fiecare fel s de materiale, de produse ˆ curs ¸i de produse finite). ın s • -o urm˘rire global˘ a stocurilor din grupa C care se vor aproviziona a a ˆ loturi mari, pentru perioade mari de timp, pentru a reduce, ˆ ın ın acest fel, cheltuielile de transport-aprovizionare.

Capitolul 12 Gestiunea clientilor ¸
Clientii reprezint˘ creante ale ˆntreprinderii, rezultate din livrarea de ¸ a ¸ ı bunuri sau prestarea de servicii, care au o anumit˘ scadent˘ de ˆ a ¸a ıncasare. ˆ functie de scadent˘, clientii pot fi: In ¸ ¸a ¸ • cu ˆ ıncasare imediat˘, ˆ numerar a ın • cu ˆ ıncasare la termen dup˘ o perioad˘ de timp convenit˘ ˆ a a a ıntre agentii ¸ economici. ˆ functie de respectarea sau nu a termenelor de plat˘ pot s˘ apar˘ In ¸ a a a ¸i clienti cu ˆ arzieri la plata facturilor sau clienti insolvabili care nu pot s ¸ ıntˆ ¸ fiˆ ıncasati. ¸ Creditul comercial este forma cea mai reprezentativ˘ a creditului ˆ a ın economia de piat˘, constˆnd ˆ acordarea reciproc˘ a unei amˆn˘ri a pl˘¸ii, ¸a a ın a a a at de c˘tre agentii economici activi, cu prilejul vˆnz˘rii m˘rfurilor. El apare a ¸ a a a din faptul c˘, ˆ timp ce unii agenti economici dispun deja de m˘rfuri a ın ¸ a fabricate, gata spre a fi vˆndute, alti agenti economici care au nevoie a ¸ ¸ de aceste m˘rfuri nu dispun ”o perioad˘ de timp” de mijloacele b˘ne¸ti a a a s pentru a le achizitiona. Astfel prin intermediul creditului comercial pro¸ cesul de transformare a m˘rfii ˆ bani este favorizat, punˆnd ˆ evident˘ a ın a ın ¸a capacitatea acestei firme de credit de a accelera circulatia m˘rfurilor. ¸ a

12.1. Continutul gestiunii clientilor ¸ ¸
Gestiunea clientilor reprezint˘ ansamblul metodelor ¸i instru¸ a s mentelor de utilizare cˆt mai eficient˘ a capitalurilor imobilizate ˆ credite a a ın 172

173

12.1. Continutul gestiunii clientilor ¸ ¸

comerciale. Creditele comerciale au o acceptiune mai larg˘ decˆt cea a ¸ a a clientilor, ¸i cuprind: ¸ s 1. creditele vˆnz˘tor reprezentˆnd vˆnz˘rile de m˘rfuri pe credit. a a a a a a ˆ Intreprinderea apare ˆ dou˘ ipostaze, ¸i anume: cea de ˆ ın a s ımprumutat prin creditele furnizor, ¸i cea de ˆ s ımprumut˘tor prin creditele clienti. a ¸ 2. creditele cump˘r˘tor, reprezentˆnd pl˘¸ile ˆ avans. Si ˆ acest caz a a a at ın ¸ ın ˆ ıntreprinderea poate fi atˆt beneficiar˘ a avansurilor primite de la a a clientii s˘i, cˆt ¸i pl˘titor de avansuri c˘tre furnizorii s˘i. ¸ a a s a a a Volumul creditelor comerciale este impresionant, dep˘¸ind ˆ multe as ın cazuri pe cel al creditelor bancare. Dintre toate formele creditului comercial, creditele-clienti ¸i avansurile c˘tre furnizori reprezint˘ o alocare de ¸ s a a capitaluri ale ˆ ıntreprinderii ¸i exprim˘, pentru gestiunea viitoare, o nevoie s a de finantare. ˆ ceea ce prive¸te creditele-furnizori ¸i avansurile primite de ¸ In s s la clienti, acestea reprezint˘ o surs˘ de finantare, de c˘tre terti, a ciclului ¸ a a ¸ a ¸ de exploatare al ˆ ıntreprinderii. Obiectivele gestiunii clientilor pot viza ˆ principal dou˘ categorii de ¸ ın a obiective: 1. ˆ ceea ce prive¸te durata creditului ( perioada de creditare): In s • fie reducerea perioadei de creditare, dar cu cˆt este mai strˆns˘ a a a finantarea acestor active circulante, cu atˆt clientii vor fi ¸ a ¸ mai nemultumiti ¸i vor determina reducerea cifrei vˆnz˘rilor ¸ ¸ s a a ˆ ıntreprinderii; • fie prelungirea duratei de acordare a creditelor-clienti, ceea ce ¸ este de natur˘ s˘ stimuleze clientii, iar ace¸tia s˘ determine a a ¸ s a cre¸terea cifrei de afaceri. ˆ a, prelungirea duratei de ˆ s Ins˘ ıncasare a clientilor antreneaz˘ costuri ridicate cu cre¸terea aloc˘rii ¸ a s a de capitaluri ˆ soldul clientilor ¸i riscuri de insolvabilitate a ın ¸ s clientilor. ¸ 2. ˆ ceea ce prive¸te acordarea discounturilor de pret (sau politica In s ¸ de discount): • fie acordarea discountului ¸i, pe aceast˘ baz˘ renuntarea la o s a a ¸ parte din profit, ˆ vederea cre¸terii volumului vˆnz˘rilor (ruın s a a lajelor) ¸i acceler˘rii ˆ s a ıncas˘rii clientilor (atunci cˆnd acordarea a ¸ a dicountului este legat˘ de un anumit termen de plat˘); a a

Capitolul 12. Gestiunea clientilor ¸

174

• fie neacordarea discounturilor, ¸i astfel atragerea nemultumirii s ¸ clientilor, cu tot ceea ce rezult˘ din acest fapt. ¸ a Chiar ¸i din formularea acestor obiective contradictorii se relev˘ coms a plexitatea gestiunii clientilor care necesit˘ tot mai mult autonomizarea ¸ a unui serviciu strict specializat pentru clienti sau contractarea serviciilor ¸ unei firme specializate de afacturare (de factoring). Firma de afacturare cump˘r˘ facturile ˆ aa ıntreprinderii la valoarea lor, mai putin comisionul de ¸ afacturare, ¸i se ocup˘ de gestiunea lor pˆn˘ la ˆ s a a a ıncasare. ˆ Intreprinderea poate fi interesat˘ ˆ astfel de servicii, ˆ a ın ıntrucˆt realizeaz˘ ˆ a a ıncasarea imediat˘ a unei a unei creante la termen, este scutit˘ de gestiunea clientilor a ¸ a ¸ ¸i de riscurile acesteia ¸i ˆsi p˘streaz˘ clientii prin facilit˘¸ile de decontare s s ı¸ a a ¸ at pe care le acord˘. a ˆ afara stabilirii perioadei de creditare ¸i a politicii de discount, ˆ In s ın sarcina gestiunii financiare revine ¸i stabilirea politicii de creditare. Pos litica de colectare reflect˘ modalitatea de colectare a creantelor - clienti, a ¸ ¸ care implic˘ monitorizarea tuturor clientilor, pentru a analiza viteza de a ¸ conversie a creantelor ˆ numerar ¸i stabilirea tehnicilor de recuparare ¸ ın s a creantelor care au dep˘¸it termenele de ˆ ¸ as ıncasare; firma va adopta o anumit˘ politic˘ de colectare, urm˘rind ca beneficiile marginale aferente a a a schimb˘rii politicii de colectare s˘ nu dep˘¸easc˘ costurile marginale afera a as a ente.

12.2. Componentele gestiunii clientilor ¸
Creditele-clienti reprezint˘ o adevarat˘ investitie de capital a ¸ a a ¸ ˆ ıntreprinderii, care poate aduce acesteia o anumit˘ rentabilitate. Pornind a de la aceast˘ caracteristic˘, se evidentiaz˘ componentele gestiunii a a ¸ a clientilor: ¸ 1. investitia de capital pentru constituirea soldului de credite-clienti; ¸ ¸ 2. rentabilitatea aferent˘ vˆnz˘rilor suplimentare, obtinute prin a a a ¸ cre¸terea duratei de ˆ s ıncasare acordate clientilor; ¸ 3. costul marginal al cre¸terii investitiei de capital ˆ credite - clienti; s ¸ ın ¸ 4. riscurile de insolvabilitate a clientilor; ¸ 5. profitul marginal net.

175

12.2. Componentele gestiunii clientilor ¸

1) Investitia de capital pentru constituirea creditului acordat ¸ clientilor. Creditul acordat unui singur client ne apare ca o alocare de ¸ capitaluri pe termen scurt. Creditele acordate tuturor clientilor ne apar, ¸ ˆ a ca o alocare permanent˘ de capitaluri ale ˆ ıns˘ a ıntreprinderii, reprezentˆnd a o investitie care trebuie s˘ fie finantat˘ continu. M˘rimea acestei investitii ¸ a ¸ a a ¸ este determinat˘ de cifra de afaceri ¸i de durata medie a creditelor-clienti, a s ¸ dup˘ relatia: a ¸ Credite clienti = ¸ Cifra de afaceri · Durata de acordare a creditului 360

ˆ corelatia direct˘ CA-soldul clientilor se manifest˘ intens ¸i relatia In ¸ a ¸ a s ¸ invers˘ de influentare a cifrei de afaceri de c˘tre durata creditelor pena ¸ a tru clienti. Astfel, cu cˆt termenul de plat˘ acordat este mai relaxant ¸ a a pentru clienti, cu atˆt vor cre¸te comenzile acestora ¸i va spori cifra de ¸ a s s afaceri a ˆ ıntreprinderii. Comenzile pot veni de la clientii actuali cˆt ¸i ¸ a s de la alti clienti potentiali, interesati ˆ prelungirea termenului de plat˘. ¸ ¸ ¸ ¸ ın a Sporind vˆnz˘rile precum ¸i durata de ˆ a a s ıncasare a clientilor se observ˘ c˘ ¸ a a va cre¸te m˘rimea capitalului investit ˆ aceste credite, determinˆnd ¸i s a ın a s ˆ continuare vor m˘rirea costurilor determinate de aceast˘ investitie. In a a ¸ trebui analizate ¸i comparate rentabilitatea aferent˘ cre¸terii vˆnz˘rilor, s a s a a dar ¸i costurile de capital implicate de aceast˘ cre¸tere, precum ¸i cre¸terea s a s s s riscului de insolvabilitate a clientilor. ¸ 2) Rentabilitatea aferent˘ vˆnz˘rilor suplimentare. Preluna a a girea duratei de ˆ ıncasare a clientilor va determina cre¸terea cifrei de afac¸ s eri ¸i prin aceasta se va degaja o rentabilitate aferent˘ vˆnz˘rilor sus a a a plimentare, care poate motiva suficient de bine o astfel de politic˘ ˆ a ın gestiunea clientilor. Evaluarea acestei rentabilit˘¸i este mai dificil de f˘cut ¸ at a asupra ˆ ıntregii gestiuni a clientilor. De aceea, se m˘soar˘ rentabilitatea ¸ a a marginal˘ a unei modific˘ri a duratei creditelor-clienti. Pe unitate de proa a ¸ dus vˆndut suplimentar se consider˘ rentabilitatea efectiv˘ m˘rimea mara a a a jei asupra costurilor variabile. Costurile fixe r˘mˆn constante la variatiile a a ¸ cifrei de afaceri. Ele sunt absorbite de vˆnz˘rile initiale, iar cele aferente a a ¸ vˆnz˘rilor suplimentare se reg˘sesc ca elemente de rentabilitate, al˘turi de a a a a beneficiul corespunz˘tor acestor vˆnz˘ri. Se presupune c˘ cre¸terea cifrei a a a a s de afaceri prin prelungirea duratei clientilor nu antreneaz˘ modific˘ri de ¸ a a structur˘ a productiei. a ¸ ˆ Intr-o evaluare mai strˆns˘ a rentabilit˘¸ii se poate conta numai pe a a at beneficiile nete ale vˆnz˘rilor suplimentare. a a

Capitolul 12. Gestiunea clientilor ¸

176

3) Costul marginal al cre¸terii investitiei de capital. s ¸ Rentabilit˘¸ii marginale a vˆnz˘rilor suplimentare i se contrapune un cost at a a marginal al cre¸terii investitiei de capital ˆ aceste credite, prin preluns ¸ ın girea duratei. M˘surarea acestui cost poate fi f˘cut˘ ˆ functie de sursa a a a ın ¸ de finantare a acestei investitii: ¸ ¸ • din surse ˆ ımprumutate la nivelul costului de procurare a capitalurilor reprezentat de dobˆnda pl˘tit˘; a a a • din surse proprii la nivelul costului de oportunitate, de remunerare a sumelor imobilizate ˆ soldul clientilor. ın ¸ Acest cost de oportunitate se stabile¸te la nivelul costului mediu pons derat al capitalului, egal cu rentabilitatea economic˘ cerut˘ de investitorii a a ˆ ıntreprinderii pentru remunerarea capitalului lor. Tot din categoria costurilor marginale face parte ¸i costul aferent discounturilor acordate ¸i s s acest cost trebuie comparat cu profitul aferent vˆnz˘rilor suplimentare, a a datorate acord˘rii acestor discounturi. a 4)Durata de ˆ ıncasare a clientilor. Prelungirea duratei de ˆ ¸ ıncasare a clientilor este ˆ ¸it˘, ˆ mod inevitabil, pe lˆng˘ cre¸terea cifrei de afac¸ ınsot a ın a a s eri, ¸i de cre¸terea riscului de insolvabilitate a clientilor. ˆ s s ¸ Intr-o economie concurential˘, ˆ plin proces de concentrare, num˘rul falimentelor este ¸ a ın a ridicat ¸i riscul de insolvabilitate este mai mare pe o perioad˘ de timp s a mai mare. 5) Profitul marginal net. Profitul marginal net este principala component˘ a gestiunii clientilor, care orienteaz˘ politica financiar˘ a a ¸ a a ˆ ıntreprinderii ˆ privinta prelungirii duratei clientilor, ¸i acord˘rii discounın ¸ ¸ s a turilor financiare. Profitul marginal net se determin˘ ca diferent˘ ˆ a ¸a ıntre rentabilitatea vˆnz˘rilor suplimentare, pe de o parte ¸i costul cre¸terii a a s s creditelor-clienti, costul discounturilor acordate ¸i riscul insolvabilit˘¸ii ¸ s at clientilor pe de alt˘ parte. De asemenea ˆ determinarea profitului mar¸ a ın ginal net trebuie s˘ se ¸in˘ cont ¸i de celelalte cheltuieli ocazionate de a t a s prelungirea duratei clientilor. Decizia ˆ politica creditelor-clienti, de¸ ın ¸ pinde de natura acestui profit marginal net: dac˘ este pozitiv, se va hot˘rˆ a aı prelungirea duratei creditului-clienti; dac˘ este negativ se va c˘uta o alt˘ ¸ a a a modalitate de cointeresare a clientilor, dac˘ ace¸tia accept˘ reducerea ter¸ a s a menului de plat˘ a facturilor. a Politica de creditare mai depinde, ˆ afara profitului marginal net, ¸i ın s de caracteristicile firmei, ¸i anume de gradul de utilizare a capacit˘¸ii de s at

177

12.3. Alegerea, urm˘rirea ¸i controlul clientilor a s ¸

productie ¸i marja de profit. Gradul de utilizare a capacit˘¸ii de productie ¸ s at ¸ influenteaz˘ politica de creditare ˆ sensul c˘: ¸ a ın a • dac˘ capacitatea de productie nu este utilizat˘ la maxim, se poate a ¸ a prelungi durata de acordare a creditelor, sau se pot cre¸te discouns turile, pentru eficientizarea investitiilor realizate ˆ echipamente de ¸ ın productie. Aceia¸i situatie apare ˆ cazul ˆ care oferta de productie ¸ s ¸ ın ın ¸ a firmei este mai mare decˆt cererea de produse; a • dac˘ ˆ a ıntreprinderea functioneaz˘ la ˆ ¸ a ıntreaga capacitate, nu se justific˘ cre¸terea termenelor de plat˘ sau a discounturilor. a s a Marja de profit practicat˘ de firm˘ influenteaz˘ politica de creditare a a ¸ a astfel: • cre¸terea perioadei de creditare este mai avantajoas˘ pentru o firm˘ s a a cu o marj˘ ridicat˘ a profitului; a a • pentru firmele cu marj˘ mic˘ a profitului nu este recomandat˘, ˆ a a a ın general, cre¸terea perioadei de creditare. s

12.3. Alegerea, clientilor ¸

urm˘rirea a

¸i s

controlul

12.3.1. Analiza clientilor ¸
Toate ˆ ıntreprinderile care practic˘ vˆnz˘rile pe credit doresc ˆ mod a a a ın normal clienti solvabili. Prin urmare, majoritatea companiilor ˆsi creaz˘ ¸ ı¸ a procedee de analiz˘ a potentialilor clienti pentru a m˘ri probabilitatea a ¸ ¸ a vˆnz˘rilor c˘tre clienti care ˆsi vor onora obligatiile la scadent˘. ˆ gena a a ¸ ı¸ ¸ ¸a In eral, departamentul de credite va c˘uta informatii privind resursele fia ¸ nanciare, situatia economico-financiar˘, a pozitiei concurentiale, etc., a ¸ a ¸ ¸ acestora. Cea mai mare parte a informatiilor privind clientii se obtin prin ¸ ¸ ¸ intermediul b˘ncilor ale c˘ror servicii de specialitate pot oferi clasific˘ri a a a de ordin general, nu ¸i date precise sau cifre, pentru a nu afecta secretul s profesional. Aceste clase de ˆ ıntreprinderi se refer˘ la: a • clienti cu scadente dificile; ¸ ¸ • clienti cu pl˘ti neregulate; ¸ a

Capitolul 12. Gestiunea clientilor ¸ • clienti cu proteste pentru neplata cambiilor; ¸ • clienti cu incapacitate de plat˘. ¸ a

178

O alt˘ surs˘ de informatii pertinente privind clientii o constituie a a ¸ ¸ registrele ˆ ıntocmite de organisme specializate, care privesc anumite caracteristici ale ˆ ıntreprinderilor (registrul comercial, registrul de protest˘ri la a plata cambiilor, etc.) Pe baza acestor informatii se calculeaz˘ o gam˘ de ¸ a a indicatori semnificativi pentru analiza situatiei clientului: solvabilitatea, ¸ fidelitatea, m˘rimea ˆ a ıntreprinderii, calitatea echipei de conducere, forma juridic˘. a

12.3.2. Metoda scorului folosit˘ pentru alegerea a clientilor ¸
Teoria ¸i practica financiar˘ occidental˘ a elaborat metode de estis a a mare a probabilit˘¸ii ajungerii unui client ˆ stare de faliment. Aceste at ın metode poart˘ denumirea de metoda sau functia scor. Mult timp a ¸ functiile scor au fost folosite de b˘nci pentru trierea clientilor lor. Ideia ¸ a ¸ central˘ care a stat la baza constructiei acestei functii, a fost separarea a ¸ ¸ firmelor solvabile de cele insolvabile, falimentare, pornind de la valorile ˆ ınregistrate de diferiti indicatori financiari calculati pentru acestea. Pen¸ ¸ tru construirea functiilor scor se urm˘re¸te evolutia ˆ timp a unor indica¸ a s ¸ ın tori calculati pentru mai multe ˆ ¸ ıntreprinderi pe o perioad˘ de timp. Pena tru analiz˘ sunt alese atˆt ˆ a a ıntreprinderi performante, cˆt ¸i ˆ a s ıntreprinderi cu probleme. Functia scor rezult˘ din prelucrarea statistic˘ a bazei de ¸ a a date formate din indicatorii financiari calculati pentru fiecare ˆ ¸ ıntreprindere ¸i cercetarea functiei matematic˘, prin care se surprinde cel mai bine s ¸ a corelatia acestor indicatori cu starea de faliment a ˆ ¸ ıntreprinderii. O astfel de functie scor a fost dezvoltat˘ de Edward Altman ˆ cazul ¸ a ın economiei americane: Z = 3, 3

Active circulante nete Cifra de afaceri Capitalizare bur Rezultatul din exploatare +1, 2 +1, 0 +0, 6 Activ total activ total Activ total Valoarea contabil˘ a a

Un scor mai mic de 2,675 arat˘ c˘ o ˆ a a ıntreprindere are 95% ¸anse s s˘ devin˘ falimentar˘ ˆ termen de un an. Treptat, din cauza erora a a ın ilor inevitabile ce intervin ˆ clasific˘rile firmelor dup˘ scorul obtinut, ın a a ¸ aceste modele de analiz˘ au fost ˆ a ınlocuite sau completate ¸i cu alte s tipuri de evalu˘ri. De asemenea, reprezentˆnd o analiz˘ din exteriorul a a a

179

12.3. Alegerea, urm˘rirea ¸i controlul clientilor a s ¸

ˆ ıntreprinderii, aceast˘ metod˘ ar trebui s˘ fie ˆ ¸it˘ ¸i de alte informatii a a a ınsot a s ¸ calitative mai discrete, cum ar fi sc˘derea competitivit˘¸ii, a produca at tivit˘¸ii, investitii nerentabile, etc. at ¸

12.3.3. Metoda celor 5 C-uri
Indiferent de abord˘rile folosite, metodele de selectare a clientilor a ¸ trebuie s˘ aib˘ ˆ vedere cinci aspecte considerate de mare important˘ a a ın ¸a pentru a determina credibilitatea unui client. Aceste cinci aspecte sunt definite prin cuvinte ce ˆ ıncep cu litera ”C”, de unde ¸i denumirea metodei s de ”Sistemul celor C-uri”. Acestea sunt: 1. Caracterul se refer˘ la probabilitatea ca, clientul s˘ ˆ a a ıncerce s˘-¸i as onoreze obligatiile. Acest factor este considerat foarte important, ¸ deoarece orice tranzactie efectuat˘ pe credit implic˘ o promisiune ¸ a a de plat˘: ”Va depune clientul ˆ mod real un efort pentru a-¸i onora a ın s obligatiile, sau va ˆ ¸ ıncerca ˆ ıntr-un fel sau altul s˘ se eschiveze?” Mana agerii de credit experimentati insist˘ ˆ mod frecvent asupra fac¸ a ın torului moral ca fiind o important˘ asigurare ˆ cadrul activit˘¸ii de a ın at evaluare a clientilor. Raportul ˆ ¸ ıntocmit referitor la clienti trebuie ¸ astfel s˘ cuprind˘ informatii de ansamblu, informatii care sunt de a a ¸ ¸ obicei procurate de la b˘nci, alti furnizori, clienti sau chiar de la a ¸ ¸ competitori. 2. Capacitatea reprezint˘ o judecat˘ subiectiv˘ a capacit˘¸ii de a a a at plat˘ a clientului. Ea este m˘surat˘ pornind de la realiz˘rile a a a a trecute ale clientului, metodele folosite ˆ desf˘¸urarea afacerilor. ın as Aceast˘ analiz˘ este completat˘ de o observare fizic˘ a unit˘¸ilor a a a a at de fabricatie, magazinelor, birourilor, ¸i a altor unit˘¸i apartinnd ¸ s at ¸ clientului. Din nou analistul de credite va trebui s˘ apeleze la dia verse surse pentru a obtine aceste informatii. Capacitatea reprezint˘ ¸ ¸ a o judecat˘ subiectiv˘ a capacit˘¸ii de plat˘ a clientului. Ea este a a at a m˘surat˘ pornind de la realiz˘rile trecute ale clientului, metodele a a a folosite ˆ desf˘¸urarea afacerilor. Aceast˘ analiz˘ este compleın as a a tat˘ de o observare fizic˘ a unit˘¸ilor de fabricatie, magazinelor, a a at ¸ birourilor, ¸i a altor unit˘¸i apartinˆnd clientului. Din nou analistul s at ¸ a de credite va trebui s˘ apeleze la diverse surse pentru a obtine aceste a ¸ informatii. ¸

Capitolul 12. Gestiunea clientilor ¸

180

3. Capitalul presupune m˘surarea capacit˘¸ii efective de plat˘ a a at a ˆ ıntreprinderii pornind de la situatiile financiare (bilant, cont de ¸ ¸ rezultate, etc.). O atentie deosebit˘ se va acorda ˆ ¸ a ındeosebi indicatorilor de lichiditate ¸i de risc. s 4. Cautiunea (garantiile), este reprezentat˘ de bunurile cu care clien¸ ¸ a tul este dispus s˘ gireze creditul. a 5. Conditiile se refer˘ atˆt la tendinta economic˘ general˘, cˆt ¸i la ¸ a a ¸ a a a s conditiile speciale din fiecare regiune sau sectoare ale economiei care ¸ ar putea afecta capacitatea clientilor de a-¸i onora obligatiile. ¸ s ¸

12.3.4. Urm˘rirea ¸i controlul clientilor a s ¸
Urm˘rirea ¸i controlul clientilor, de¸i necesit˘ o activitate laborioas˘, a s ¸ s a a sunt indispensabile unei gestiuni s˘n˘toase a clientilor. Acestea pot fi ina a ¸ strumentate cu tehnica de calcul adecvat˘ pentru evidentierea exceptiilor a ¸ ¸ de la o conduit˘ a clientilor, acceptabil˘ pentru gestiunea ˆ a ¸ a ıntreprinderii. Ca ¸i ˆ cazul gestiunii stocurilor, se poate utiliza metoda ABC de s ın urm˘rire a clientilor dup˘ care ace¸tia se clasific˘ ˆ a ¸ a s a ın: • grupa A, clienti foarte importanti, reprezentˆnd circa 60% din sol¸ ¸ a dul total al clientilor ¸i circa 10% din num˘rul lor; ¸ s a • grupa B, clienti importanti (30%/30%); ¸ ¸ • grupa C, clienti de mic˘ important˘ (10%/60%). ¸ a ¸a ˆ conformitate cu aceast˘ repartitie se impune o nuantare a politiIn a ¸ ¸ cilor de gestiune a clientilor: ¸ 1. clientii din grupa A vor fi supravegheati atent ¸i permanent; ¸ ¸ s 2. clientii din grupa B vor fi ¸i ei supravegheati, dar nu atˆt de ˆ ¸ s ¸ a ın am˘numt; a 3. cei din grupa C vor fi supravegheati ˆ general global, iar analizele ¸ ın individuale se vor practica doar prin sondaj.

181

12.3. Alegerea, urm˘rirea ¸i controlul clientilor a s ¸

Pentru controlul clientilor din grupa A ¸i B se pot stabili plafoane ale ¸ s soldului creantelor a c˘ror dep˘¸ire s˘ declan¸eze imediat actiuni ferme ¸ a as a s ¸ de restabilire a situatiei de echilibru. O alt˘ posibilitate de control o ¸ a constituie calculul duratei medii de ˆ ıncasare a unui client. Aceasta se determin˘ dup˘ relatia ratei cinetice a clientilor: a a ¸ ¸ Soldul mediu al clientului X · 360 Cifra de afaceri realizat˘ cu clientul X a Rezultatul obtinut se compar˘ cu durata general˘ de ˆ ¸ a a ıncasare a clientilor, iar dep˘¸irile peste anumite limite rezonabile trebuie s˘ de¸ as a clan¸eze acelea¸i actiuni operative de corectare a abaterilor. s s ¸ R=

Capitolul 13 Optimizarea stocurilor de resurse materiale la SC ˆ SYSMEC ROMANIA SRL
13.1. Programul de gestiune Copal
13.1.1. Lansarea comenzii de executie ¸
ˆ ˆ Intreaga strategie de productie la SYSMEC ROMANIA SA este de¸ terminat˘ de c˘tre comanda primit˘ de la clienti. Este un sistem ”pull”. a a a ¸ Aceast˘ comand˘ poate fi una cadru sau punctual˘. a a a Comenzile cadru se refer˘ la ˆ a ıncheierea unor contracte cu anumiti ¸ ˆ clienti pentru o cantitate anual˘ de produse ce vor trebui livrate. In ¸ a cazul acestor contracte se stabile¸te o cantitate minim˘ ¸i una maxim˘ s a s a de produse finite. Cantitatea minim˘ se refer˘ la cantitatea de produse a a ce trebuie s˘ existe ˆ fiecare moment ˆ depozitele de produse finite, iar a ın ın cantitatea maxim˘ se refer˘ la acea cantitate pe care clientul se oblig˘ s˘ a a a a o achizitioneze chiar dac˘ hot˘r˘¸te sistarea colabor˘rii. ¸ a a as a O atentie deosebit˘ se acord˘ clientului VAT, modul de conlucrare ¸ a a cu acesta realizˆndu-se folosind metoda Kan-Ban, ˆ cazul acestui client a ın se precizeaz˘ prin contract ¸i num˘rul de containere ˆ circulatie. a s a ın ¸ Un alt tip de comenzi sunt comenzile punctuale. Acestea se refer˘ a la acele comenzi singulare care nu au la baz˘ un contract cadru ¸i care a s se caracterizeaz˘ printr-o comand˘ ferm˘ pentru o anumit˘ cantitate de a a a a produse finite. 182

183

13.1. Programul de gestiune Copal

Operarea programului de gestiune ˆ ıncepe la primirea comenzii de la ˆ acel moment ea este introdus˘ ˆ sistemul Copal ¸i ˆ acela¸i timp client. In a ın s ın s copii dup˘ comand˘ ajung la responsabilul cu planificarea, director tehnic, a a tehnologii implicati ˆ stabilirea ordinii operatiunilor ¸i la responsabilii cu ¸ ın ¸ s controlul tehnic de calitate. Tehnologii analizeaz˘ comanda care cuprinde a o list˘ de materii prime din care se realizeaz˘ produsul finit ¸i urm˘resc a a s a dac˘ exist˘ baza material˘ (scule, dispozitive, program, etc.) necesar a a a ˆ acest moment putem avea dou˘ situatii: realiz˘rii comenzii. In a a ¸ • nu exist˘ scule ¸i dispozitive. ˆ acest caz trebuie s˘ fie lansat˘ o a s In a a comand˘ de scule ¸i dispozitive necesare ¸i trebuie urm˘rit procesul a s s a de achizitionare a lor; ¸ • exist˘ sculele ¸i dispozitivele necesare, caz ˆ care comanda complea s ın tat˘ este returnat˘ la planificator ˆ maxim 48 de ore. a a ın Responsabilul cu planificarea trece la analiza comenzii pentru a planifica productia ¸i a stabili costul la care poate fi oferit produsul ¸i timpul ¸ s s de livrare. Pentru aceasta urm˘re¸te ˆ lista privind ˆ arcarea ma¸inii a s ın ınc˘ s cum ar putea s˘ planifice productia ¸i insereaz˘ datele ˆ aceast˘ list˘ ¸i a ¸ s a ın a as ˆ raportul de productie. ın ¸ Dup˘ aceasta se salveaz˘ datele ˆ raportul de productie, se expea a ın ¸ ˆ acela¸i timp se anunt˘ comdiaz˘ un e-mail la proiectant ¸i un desen. In a s s ¸a partimentul de control tehnic de calitate despre noua comand˘ (tot prin a e-mail). Debitarea materialului ˆ ıncepe cu anticipatie de minim o s˘pt˘mˆn˘ ¸ a a a a acolo unde este posibil. De asemenea este necesar˘ preg˘tirea sculelor a a ˆ timpul prelucr˘rii reperului anterior. Lansarea comenzii ˆ productie ın a ın ¸ ˆ acest moment se se realizeaz˘ la termenul din raportul de productie. In a ¸ aplic˘ pe desen ¸tampila ”Valabil din data de...” ¸i se distribuie la inginerii a s s tehnologi, inginerii de productie ¸i la cei responsabili de controlul tehnic ¸ s de calitate. ˆ continuare fluxul tehnologic difer˘ dac˘ ne referim la un produs In a a nou respectiv unul produs vechi dar cu modific˘ri sau la un produs care a a mai fost executat exact ˆ aceia¸i form˘. ın s a Dac˘ produsul nu este nou sau cu modific˘ri, este automat distribuit a a ˆ productie conform procedurii de fabricatie, iar din punct de vedere ın ¸ ¸ al controlului tehnic de calitate este distribuit ˆ productie extrasul cu ın ¸ m˘rimile critice din planul de control al procesului tehnologic ¸i fi¸a proa s s dusului. Dup˘ aceasta se trece la executarea capului de lot, se verific˘ a a

Capitolul 13. Optimizarea stocurilor la SC SYSMEC

184

dac˘ corespunde, se urm˘resc eventualele ˆ a a ımbun˘t˘¸iri ce pot fi realizate a at ˆ ceea ce prive¸te procedura de fabricatie ¸i se ˆ ın s ¸ s ıntocmesc documentele de control. Dup˘ aceast˘ etap˘ se trece la executarea ˆ serie a produsului. a a a ın ˆ cazul ˆ care ne referim la un produs nou sau la unul vechi dar cu In ın modific˘ri, trebuie ˆ primul rˆnd s˘ se ˆ a ın a a ıntocmeasc˘ un program ma¸in˘ a s a ¸i o procedur˘ de fabricatie ˆ form˘ primar˘. Din punct de vedere al cons a ¸ ın a a trolului tehnic de calitate, se analizeaz˘ dac˘ este cazul s˘ se ˆ a a a ıntocmeasc˘ a un program pe ma¸ina de m˘surat. Dac˘ este cazul, acesta este ˆ s a a ıntocmit, de asemenea este stabilit˘ ¸i procedura de control precum ¸i planul de conas s trol al procesului tehnologic. Dup˘ aceasta se ˆ a ıntocme¸te fi¸a produsului, s s dup˘ care se parcurg acelea¸i etape de executie ale produsului ca ¸i la cele a s ¸ s vechi. ˆ cazul ˆ care nu corespunde se impun remedieri, corectii ¸i In ın ¸ s binenteles ˆ continuare trebuie verificate piesele executate de la ultima ¸ ın verificare. Pe parcursul executiei ˆ serie a produsului, trebuie urm˘rit˘ efec¸ ın a a tuarea autocontrolului conform planului de control pe operatii. Dac˘ ¸ a corespunde, controlul tehnic de calitate va face verific˘ri prin sondaj la a cotele verificate de operatorii CTC. De asemenea se mai realizeaz˘ veria ficarea CTC acolo unde se prevede ˆ planul de control pe operatii. Din ın ¸ nou putem avea ca dou˘ situatii: situatia ˆ care produsele corespund ¸i a ¸ ¸ ın s situatia ˆ care ele nu corespund˘ planului. Dac˘ nu corespund trebuie ¸ ın a a verificate piesele executate de la ultima verificare, iar dac˘ corespund se a ˆ ıntocme¸te un formular cu m˘sur˘torile ¸i se transmit clientului (doar s a a s pentru produsele noi.). ˆ acest moment se ˆ In ıncheie seria, produsele se spal˘ ¸i se ambaleaz˘ as a conform cerintelor clientilor. Dup˘ aceasta mai are loc un control final ˆ ¸ ¸ a ın urma c˘ruia produsele bune sunt livrate clientilor iar cele care nu corea ¸ spund sunt remediate (acest control include ¸i verificarea modului de ams balare). Dup˘ livrarea produselor se arhiveaz˘ documentatia de productie a a ¸ ¸ ¸i control. s Planificarea unei comenzi pentru executie este f˘cut˘ de c˘tre re¸ a a a sponsabilul cu planificarea, care prin intermediul fi¸ierului Produktionsres porting.xls, aflat ˆ reteaua informatic˘ o face cunoscut˘ colaboratorilor ın ¸ a a din productie. Pe timpul procesului de productie, ˆ special dup˘ exe¸ ¸ ın a cutarea capului de lot se actualizeaz˘ documentatia de productie ¸i cona ¸ ¸ s trol, se insereaz˘ poze cu diferite faze de lucru, moduri de prindere, etc. a Se poate ˆ ıncepe executia unui produs nou f˘r˘ ca documentatia s˘ fie ¸ aa ¸ a

185

13.1. Programul de gestiune Copal

ˆ ıntocmit˘ ˆ totalitate, dar numai cu acceptul ¸i sub directa ˆ a ın s ındrumare a inginerului tehnolog care se ocup˘ de acel produs. Autocontrolul este a considerat ca parte integrant˘ a procesului de productie, pe fluxul de a ¸ fabricatie apelˆndu-se la controlul tehnic de calitate doar ˆ cazurile ˆ ¸ a ın ın care nu se poate face controlul la ma¸in˘ (nu dispune de instrumente pens a tru m˘surarea anumitor cote). a O schematizare a fluxului procesului de productie se poate realiza ¸ conform figurii urm˘toare: a fig1 Produsele realizate sunt caracterizate de: • un num˘r de identificare, a • o descriere - acestea dou˘ corespunzˆnd cu datele furnizate de client, a a • o list˘ de piese (materia prim˘)- care poart˘ ¸i ea un num˘r de a a a s a identificare intern, de aceast˘ dat˘, a a • o descriere, • un plan de lucru.

13.1.2. Crearea unui articol nou de aprovizionare
Corespunz˘tor listei de materiale aferent˘ fiec˘rui produs finit ce a a a este necesar a fi realizat, trebuie s˘ fie create articolele de aprovizionare, a resursele materiale din care va fi obtinut produsul finit. ¸ Pentru a crea un nou articol de aprovizionare necesar realiz˘rii unei a noi comenzi, se acceseaz˘ din meniu fereastra Artickelstamm, iconita Ara ¸ tikel einfgen. ˆ acest cˆmp sunt introduse datele de baz˘ ale articolului creat ¸i In a a s anume: • num˘r articol - este un num˘r generat de program; a a • descriere articol - se descrie tipul de profil (de ex. : bar˘ rotund˘, a a platband˘, ¸eav˘ etc.); a t a • dimensiunea materialului - diametru ˆ cazul barelor ¸i tevilor sau ın s dimensiunea l˘¸ime/grosime etc; at

Capitolul 13. Optimizarea stocurilor la SC SYSMEC

186

• specificatia materialului - conform normei DIN (ex ; 1.4435 otel inox, ¸ ¸ etc); • tipul de articol - de aprovizionare (beschafungsteil)sau de productie. ¸ Aceasta pornind de la faptul c˘ pentru realizarea unor produse fia nite resursele sunt realizate ˆ unitate. Functie de aceast˘ descriere ın ¸ a propunerile vor fi de achizitie ¸i nu de productie; ¸ s ¸ • unitatea de m˘sur˘ - m, kg, buc˘¸i; a a at • statutul articolului - liber sau blocat etc.; fig.2, fig.3 Pentru a selecta un articol creat se deschide ferestra Disposition, iconita Dispositionsdaten einfgen ¸ ˆ acest modul se introduc date privind gestionarea articolului ˆ In ın cauz˘, cele mai importante fiind dup˘ cum urmeaz˘: a a a • cantitatea de aprovizionare - este cantitatea minim˘ pe care sisa temul o propune a fi achizitionat˘ ¸i care se stabile¸te ˆ functie ¸ a s s ın ¸ de cantitatea concordat˘ cu furnizorul ¸i functie de necesit˘¸ile soa s ¸ at ciet˘¸ii la care se obtine cel mai mic pret de achizitie; at ¸ ¸ ¸ • cantitatea de sigurant˘ - care se poate calcula ˆ functie de rari¸a ın ¸ tatea produsului pe piat˘ ¸i de necesit˘¸ile productiei (un cˆmp mai ¸a s at ¸ a putin folosit); ¸ • stocul minim - cantitatea care trebuie s˘ fie mereu asigurat˘ ¸i a a s este stabilit˘ ˆ functie de consumul acelui articol pentru realizarea a ın ¸ unor produse gestionate pe baza unor contracte cadru; • punctul de comand˘ - este nivelul de stoc la care sistemul va propa une o nou˘ aprovizionare cel putin cu cantitatea de aprovizionare; a ¸ • timpul de aprovizionare, timpul necesar de la lansarea comenzii ¸i pˆn˘ la intrarea materialului ˆ unitate; s a a ın • timpul de sigurant˘, stabilit pentru a contracara eventualele ¸a ˆ arzieri ˆ aprovizionare. ıntˆ ın

187

13.1. Programul de gestiune Copal

ˆ ceea ce prive¸te cantitatea de aprovizionare trebuie f˘cut˘ preIn s a a cizarea c˘ aceasta nu este stabilit˘ prin program ceea ce se poate aprecia a a ca fiind o deficient˘ a acestuia care ar trebui remediat˘. Astfel ar trebui ¸a a introduse ˆ sistemul de calcul anumite variabile referitoare la costul de ın aprovizionare ¸i costul de depozitare pentru a putea fi calculat˘ cantitatea s a optim˘ de materiale ce trebuie aprovizionate. De asemenea ar trebui ¸inut a t cont de pragurile de pret ¸i de discounturile pe care le acord˘ furnizorii. ¸s a ˆ general ˆ stabilirea m˘rimii lotului de aprovizionare se ¸ine cont In ın a t de unitatea de ambalare a produsului. Atunci cˆnd se aprovizioneaz˘ un material nou se cer oferte de la cel a a putin trei furnizori. Aceste oferte sunt comparate ca ¸i pret (ˆ primul ¸ s ¸ ın rˆnd), modalitate de plat˘, termene de plat˘ acordate. a a a Cantitatea de sigurant˘ este stabilit˘ pentru a contracara efectul ¸a a unor eventuale rebuturi printre materialele aprovizionate. Tinˆnd cont ¸ a c˘ productia se realizeaz˘ la cerere pe baza comenzii de la client ¸i se a ¸ a s cunoa¸te exact consumul din fiecare resurs˘ material˘ pentru obtinerea s a a ¸ fiec˘rui produs finit ar p˘rea c˘ aprovizion˘rile se pot realiza direct la a a a a cantitatea necesar˘. a ˆ Sysmec Romˆnia SRL se urm˘re¸te implementarea sistemuIn a a s lui japonez de aprovizionare ”Just in Time” (JIT), care ar presupune aprovizionarea doar a ceea ce este strict necesar ¸i exact ˆ momentul ˆ s ın ın care este necesar. ˆ acest moment apare o contradictie ˆ In ¸ ıntre ceea ce se presupune c˘ vrea s˘ fac˘ unitatea ¸i ceea ce face. Astfel prin calcul s-a a a a s stabilit un procent mediu de rebuturi de 4 procente. Din acest considerent s-a hot˘rˆt ca la fiecare aprovizionare pe lˆng˘ stocul curent s˘ se aa a a a aprovizioneze ˆ plus 5 procente pentru a contracara efectul eventualelor ın rebuturi asupra productiei. Ori astfel se face ceea ce modelul JIT critic˘ ¸ a cel mai frecvent ¸i anume se acoper˘ deficientele prin stocuri excesive. s a ¸ Rebuturile nu trebuie acoperite prin stocuri mai mari decˆt este strict a ˆ fapt modelul japonez de necesar. Rebuturile trebuie eliminate. In gestiune a stocurilor nu poate fi implementat f˘r˘ a fi implementat ¸i un aa s sistem de control ¸i supraveghere a calitatii ˆ fabricatie, este necesar altfel s ¸ ın ¸ spus s˘ fie implementat ˆ acela¸i timp ¸i managementul calit˘¸ii totale. a ın s s at Astfel rebuturile vor fi eliminate ¸i se va putea aproviziona cantitatea s efectiv necesar˘ ˆ productie. a ın ¸ fig4, fig.5 Tot ˆ aceast˘ faz˘ sunt completate ¸i date referitoare la pretul ¸i ın a a s ¸ s conditiile de achizitie ale articolului creat. Pentru aceasta se deschide ¸ ¸

Capitolul 13. Optimizarea stocurilor la SC SYSMEC

188

ferestra Einkauf, iconita Einkaufsdaten einfgen. Aceste date sunt preluate ¸ din ofertele furnizorilor. fig.6, fig.7 ˆ momentul ˆ care se introduce un nou articol, trebuie specificat In ın magaziile ˆ care se va lucra cu articolul nou creat. Aceast˘ informatie ın a ¸ este introdus˘ deschizˆnd ferestra Lager, iconita Lagerort einfgen. a a ¸ ˆ SYSMEC ROMANIA se lucreaz˘ cu urm˘toarele tipuri de magaIn a a zii: • ro1 = magazia din Romˆnia de produse finite; a • ro2 = magazia din Romˆnia de materiale ¸i materie prim˘; a s a • ro3 = magazia de produse neconforme; • ch1;ch-ext = magaziile din Elvetia de produse finite; ¸ • ch2 = magazia din Elvetia de materiale ¸i materie prim˘; ¸ s a • ch3 = magazia din Elvetia de produse neconforme. ¸ fig.8, fig.9 Magazia principal˘ ˆ cazul produselor achizitionate se alege a ın ¸ ˆ ıntotdeauna ro2 iar pentru cele finite ch-ext sau ch1 functie de client. ¸ Astfel se va asigura desc˘rcarea automat˘ a magaziei de materie prim˘ o a a a dat˘ cu prelevarea materialului pe ordinul de productie ¸i a magaziei de a ¸ s produse finite din Elvetia o dat˘ cu livrarea la clientul final. ¸ a

13.1.3. Crearea unui nou articol de vˆnzare a
Pentru a introduce ˆ fabricatie un nou articol ”de vˆnzare” respectiv ın ¸ a cele ce urmeaz˘ a fi produse ˆ S.C. SYSMEC ROMANIA S.R.L. se intr˘ a ın a ˆ fereastra Artickelstamm, iconita Artikel einfgen. ın ¸ fig.10, fig.11 Dup˘ ce este introdus noul articol, el este selectionat ¸i apoi se trece a ¸ s la ˆ ınregistrarea infomatiilor referitoare la pretul de vˆnzare al articolului ¸ ¸ a respectiv. Aceste informatii se ˆ ¸ ınregistreaz˘ ˆ fereastra Vertrieb, iconita a ın ¸ Vertiebsdaten einfgen. fig.12, fig.13

189

13.1. Programul de gestiune Copal

Tinˆnd cont de faptul c˘ articolele pot fi gestionate ˆ mai multe ¸ a a ın moduri, ˆ momentul ˆ care sunt introduse noile articole trebuie precizat ın ın ¸i modul de gestiune. Pentru aceasta se selecteaz˘ noul articol creat ¸i se s a s deschide fereastra Disposition, iconita Dispositionsdaten einfgen. ¸ Articolul poate fi gestionat: • ˆ sistem ”stoc minim” - pentru articolele cuprinse ˆ contracte ın ın cadru; • ˆ sistem ”ordin punctual” - pentru articolele comandate sporadic. ın fig.14, fig.15 Parametri pentru determinarea Losgrsse (cantitatea lotului de productie): ¸ • Acoperirea minim˘ a necesarului clientului: 1 lun˘; a a • Timpul minim de ocupare a ma¸inii: 1 schimb (8 ore). s Pentru alegerea lotului corect de productie, trebuie s˘ fie considerati ¸ a ¸ timpul de setare ¸i costul materiei prime. s definirea magaziilor fig.16, fig.17

13.1.4. Crearea unei noi liste de piese
Crearea listei de piese presupune ca pentru fiecare articol de productie s˘ fie stabilit˘ o list˘ ce cuprinde articolul de materie prim˘ ¸ a a a a folosit pentru realizarea sa precum ¸i consumul acestuia. s Pentru aceasta se selectioneaz˘ iconita ”Neue Stckliste einfgen” ¸i se ¸ a ¸ s alege articolul de vˆnzare dorit (acesta trebuie s˘ fie creat ˆ a a ınainte). fig.18 fig.19 Completeaz˘ cˆmpurile (bold=obligatoriu): a a fig.20 Analog cu alegerea articolului de vˆnzare pentru care se vrea s˘ se a a creeze lista de piese, vor fi importate automat datele articolului care se vrea s˘ se insereze ˆ pozitia din lista de piese: a ın ¸ fig.21 Completeaz˘ cˆmpurile (bold=obligatoriu): a a fig.22

Capitolul 13. Optimizarea stocurilor la SC SYSMEC

190

13.1.5. Crearea unui nou plan de lucru
Articolul de productie este caracterizat de un plan de lucru (o succe¸ siune de faze de productie). Evident fiecare faz˘ de lucru are distribuit˘ o ¸ a a resurs˘ (uman˘ sau ma¸in˘-unealt˘), caracterizat˘ de un cost (tarif orar) a a s a a a precum ¸i un timp de realizare a unei piese conform ofertei f˘cute cliens a tului. Astfel, ˆ baza planului de lucru coroborat cu celelalte informatii ın ¸ legate de articolul de productie ¸i cel de aprovizionare, sistemul va putea: ¸ s • face propuneri referitoare la aprovizionare ˆ ıntr-un timp optim; • determin˘ gradul de ocupare al fiec˘rei resurse; a a • planific˘ realizarea produsului ˆ functie de termenul solicitat de a ın ¸ client; • prezint˘ informatii referitoare la cˆ¸tigul sau pierderea ˆ a ¸ as ınregistrat˘ a pe fiecare comand˘ de productie ˆ parte; a ¸ ın • stabili valoarea productiei ˆ curs la cost de productie. ¸ ın ¸ Pentru crearea planului de lucru se intr˘ ˆ fereastra Stammdaten, a ın Arbeitsplne ¸i se alege articolul de vˆnzare dorit. s a fig.23 Stammdaten, Arbeitsplne, Operationen, Neue Standardoperation Einfgen Fiecare operatie are atribuit˘ o resurs˘ (care poate fi intern˘, de ¸ a a a productie sau extern˘, transport tratament). Kurz 1 / Kurz 2 arat˘ ¸ a a descrierea operatiei: transport, debitare, strunjire, frezare, debavurare, ¸ transport, tratament. fig.24 Se completeaz˘ cˆmpurile (bold=obligatoriu): a a fig.25

13.1.6. ˆ Inregistrare comenzi clienti ¸
Auftragsbearbeiteung, iconita Auftrag einfgen, alege ˆ ¸ ıntre Neuer Einzelauftrag ¸i Neuer Rahmenauftrag s Modul de introducere a datelor difer˘ dac˘ ne referim la cazul unei a a comenzi punctuale client sau a unui contract cadru. De notat ca o comand˘ client poate avea una sau mai multe pozitii de articole la acela¸i a ¸ s termen sau la termene diferite, iar ele se introduc astfel ˆ sistem. ın

191

13.1. Programul de gestiune Copal

fig.26 Neuer Einzelauftrag - noua comand˘ client a fig.27 Completeaz˘ cˆmpurile (bold=obligatoriu): a a fig.28 Salvati datele. Se deschide automat fereastra Neue Auftragspositiuon ¸ einfgen: fig.29 Completeaz˘ cˆmpurile (bold=obligatoriu): a a fig.30 Neuer Rahmenauftrag - nou contract cadru fig.31 Completeaz˘ cˆmpurile (bold=obligatoriu): a a fig.32 fig.33 Completeaz˘ cˆmpurile (bold=obligatoriu): a a fig.34

13.1.7. Procesul de gestionare a comenzilor ˆ COın PAL
Vom descrie modul ˆ care Sysmec Romnia realizeaz˘ procesul de ın a gestionare a comenzilor primite de la client, a comenzilor de materiale ¸i s a comenzilor de productie ˆ programul COPAL. De asemenea prin acest ¸ ın proces se urm˘re¸te evitarea aparitiei de propuneri duble de materiale ¸i a s ¸ s productie. Vom folosi urm˘toarele termene: ¸ a PA - comand˘ intern˘ de productie; a a ¸ LT - Liefertermin; ST - Solltermin; ET - End Termin. fig.35 Observatii: ¸ 1. ˆ situatia ˆ care nu exist˘ pe stoc materiale necesare sau produse In ¸ ın a finite, propunerile se fac de c˘tre COPAL ˆ a ıncepˆnd de la zero, dac˘ a a

Capitolul 13. Optimizarea stocurilor la SC SYSMEC

192

ˆ a exist˘ materiale sau produse finite pe stoc, COPAL calculeaz˘ ıns˘ a a diferenta dintre necesar ¸i cantitatea existent˘ pe stoc, ¸i face prop¸ s a s uneri ˆ consecint˘.; ın ¸a 2. Se studiaz˘ posibilitatea de realizare a produsului ˆ termenul cerut a ın de client. Durata de analiz˘ nu trebuie s˘ dep˘¸easc˘ 2-3 zile; a a as a 3. Exceptie VAT (la acest client nu se trimite confirmarea comenzii); ¸ 4. Aceste propuneri notate cu 2 sunt de fapt propunerile 1 la care s-au modificat termenele; 5. Este vorba de clientul pentru care s-a deschis comanda care face obiectului prezentului flux, nu despre clientii de la care s-a solicitat ¸ ulterior acceptarea modific˘rii termenelor odat˘ confirmate; a a 6. Prin acest punct ”D” se face referire la fluxul referitor la aparitia ¸ unei situatii neprev˘zute ¸i se refer˘ la clientii implicati ¸i cu care s-a ¸ a s a ¸ ¸ s ajuns la o ˆ ¸elegere referitoare la schimbarea termenelor de livrare ınt ale acestora, odat˘ confirmate. Pentru ace¸ti clienti se urm˘re¸te a s ¸ a s fluxul ˆ ıncepˆnd de la punctul ”D”, cu observatia c˘ se trece peste a ¸ a c˘sutele de informare a clientului ¸i de obtinere a acordului acesa ¸ s ¸ tuia, deoarece acest client este deja informat ¸i a fost de acord cu s schimbarea termenului de livrare; 7. Este singurul caz ˆ cadrul acestui proces, ˆ care apar propuneri ın ın duble.

13.1.8. ˆ Intocmirea / modificarea productie ˆ COPAL ¸ ın

comenzilor

de

Programul COPAL se poate deschide dup˘ conectarea la server. a Prima fereastr˘ din COPAL ilustreaz˘ toate sectiunile disponibile, fiecare a a ¸ sectiune avˆnd mai multe foi. La o nou˘ sectiune se poate ajunge prin ¸ a a ¸ ap˘sarea butonului de sub ”datei” ˆ form˘ de rachet˘. a ın a a fig.36 ˆ Intocmirea comenzilor de productie pe baza propunerii de ¸ productie afi¸at˘ ¸ s a Scurte explicatii privind functionarea programului COPAL: ¸ ¸

193

13.1. Programul de gestiune Copal

1. ˆ situatia inser˘rii datelor unei comenzi client: - COPAL face auIn ¸ a tomat o propunere de productie, cu data de terminare a productiei ¸ ¸ ca fiind termenul clientului, considerˆnd termenul de transport =0, a iar cantitatea ce trebuie produs˘ ca fiind diferenta dintre cantitatea a ¸ comandat˘ si cantitatea din acela¸i reper existent˘ ˆ a s a ıntr-o magazie de produse finite (ch1 sau ro1); 2. ˆ situatia reperelor pentru care este ˆ In ¸ ıncheiat un contract cadru: Copal face propunerile de productie ˆ functie de ”punctul de co¸ ın ¸ mand˘” care reprezint˘ cantitatea minim˘ de produse finite ce trea a a buie s˘ existe ˆ a ıntr-o magazie, date ce sunt inserate de c˘tre respona sabilii de clienti. Propunerea poate fi f˘cut˘ ¸i dac˘ clientul solicit˘ ¸ a as a a o cantitate mai mare dintr-un reper decˆt cantitatea minim˘ cerut˘ a a a prin contractul cadru pentru acel reper, caz ˆ care functioneaz˘ ca ın ¸ a la primul punct. ˆ Intocmirea comenzii de productie urm˘re¸te urm˘torii pa¸i: ¸ a s a s • se alege sectiunea ”Werkstat” ¸i apoi foaia ”Produktionsauslosung” ¸ s care cuprinde ferestrele ”Vorschlag”, ”Auftrage” (fiind cele folosite) • se selecteaz˘ pozitiei dorite din lista de propuneri - fereastra a ¸ ”Vorschlag” fig.37 Dup˘ aceasta se acceseaz˘ semnul ”pagin˘ nou˘” - neu. a a a a fig.38 Se alege optiunea ”neuer auftrag”, ˆ fereastra deschis˘ ap˘rˆnd ¸ ın a aa toate comenzile de productie aflate ˆ lucru (deschise). ¸ ın Se deschide o nou˘ fereastr˘ corespunz˘toare unei comenzi de a a a productie (PA0X-000ABC) ˆ care se completeaz˘ termenul ”endtermin” ¸ ın a cu data ˆ care produsele la care se refer˘ noua comand˘ vor ajunge la ın a a Sysmec ch - Quartino ¸i cu cantitatea de produse dorit˘ dup˘ care se s a a salveaz˘ (butonul dischet˘). a a fig.39 Comanda odat˘ creat˘ se trimite prin e-mail pentru a fi ˆ a a ınregistrat˘ a ˆ sistemul Sysmec RO. ın

Capitolul 13. Optimizarea stocurilor la SC SYSMEC

194

ˆ Intocmirea comenzii de productie f˘r˘ existenta unei propuneri ¸ a a ¸ de productie ¸ Aceast˘ solutie se adopt˘ numai ˆ cazul ˆ care se dore¸te crearea a ¸ a ın ın s unui stoc, altfel este de evitat.Pe pagina ”Auftrage” se alege ”neu” ap˘rˆnd o fereastr˘ ˆ care ˆ a este completat doar num˘rul comenzii aa a ın ıns˘ a de productie. Se introduce num˘rul articolului pentru care se dore¸te ¸ a s crearea comenzii, termenul ”endtermin” ¸i cantitatea dorit˘ a se produce, s a dup˘ care se ˆ a ınchide fereastra salvˆnd datele introduse. a Comanda astfel creat˘ se va trimite prin e-mail accesˆnd butonul a a imprimant˘ dup˘ care se alege pozitia 2 ”Werkstattauftrag SYS-ROM(mit a a ¸ Ref.KndMat) fig.40 Se deschide automat o fereastr˘ ¸i se alege optiunea ”druken” dup˘ as ¸ a care ˆ fereastra urm˘toare se introduce adresa de e-mail la care se doreste ın a trimiterea comenzii ˆ format pdf. ¸i prin accesarea optiunii ”invia” ın s aceasta se trimite. fig.41 fig.42 Stergerea unei comenzi ˆ cazul ˆ care a fost creat˘ gre¸it ¸i ¸ ın ın a s s datele nu pot fi corectate (nu se mai dore¸te producerea acelui s articol sau trebuie s˘ contin˘ date care nu pot ap˘rea decˆt dac˘ a ¸ a a a a se creeaz˘ o alt˘ comanda) a a Se selecteaz˘ comanda care se dore¸te a fi ¸tears˘ din foaia ”auftrage” a s s a ¸i se acceseaz˘ butonul din stˆnga celui reprezentˆnd un binoclu. Apare s a a a o caset˘ de dialog ˆ care se alege optiunea ”si”. Astfel comanda este a ın ¸ ¸tears˘. s a fig.43 fig.44

13.1.9. Aprovizionarea cu materiale (materia prim˘) a
Aprovizionarea se face ˆ baza propunerilor f˘cute de sistem ”bestelın a lvorschlage” care se prezint˘ dup˘ cum urmeaz˘: a a a fig.45 Aici g˘sim tot necesarul de materiale generate de planificare. Pera soana responsabil˘ cu comandarea materialului trebuie s˘ rezolve propa a

195

13.1. Programul de gestiune Copal

unerile ˆ baza ”Ausl.Termin” care este termenul pˆn˘ ˆ care comanda ın a a ın trebuie s˘ fie eliberat˘ ¸i trimis˘ la furnizor pentru a putea mentine tera as a ¸ menul livrarii ”Soll Termin”. Aceast˘ procedur˘ de lansare a comenzilor a a de aprovizionare, cum am spus deja, trebuie s˘ fie zilnic˘ ¸i vor trebui s˘ a as a fie lansate doar comenzile care au termenul ”Ausl.Termin” egal cu ziua verific˘rii, ¸i bineˆ ¸eles cele ˆ ˆ arziere. a s ınt ın ıntˆ Dac˘ lu˘m exemplul din tabel, trebuie lansate comenzile de la primul a a rˆnd pˆn˘ la ultima pozitie raportat˘ la termenul de 17.06.04. Singurele a a a ¸ a pozitii din tabelul Copal mai sus mentionat, nu trebuie s˘ devin˘ ˆ ¸ ¸ a a ın ro¸u pentru c˘ aceasta ar semnifica o ˆ arziere a emiterii comenzii cu s a ıntˆ consecinte de ˆ arziere a livr˘rii produsului finit. ¸ ıntˆ a Cum se lucreaz˘ ˆ tabelul Bestellvorschlge ¸i cum se elibereaz˘ propa ın s a unerile de aprovizionare. Eliberarea propunerilor se face cu tasta ”Neue einfgen”. Aici apare o fereastr˘ cu toate informatiile despre articol, ¸i deci furnizorul, comenzile a ¸ s ˆ cazul ˆ care ar fi fost o ”Rahmen” acord cadru, pozitia deschise, etc. In ın ¸ este ˆ albastru. ın fig.46 De aici se creaz˘ dou˘ clase de comenzi, fereastra arat˘ dac˘ va fi o a a a a comand˘ punctual˘ sau o rechemare de comand˘ cadru. a a a Dac˘ articolul eliberat pentru comand˘ este un articol cu Rahmen, a a responsabilul cu comenzile de material. Trebuie s˘ admit˘ c˘ cantitatea a a a ˆ ”Noch offen” s˘ fie egal˘ sau mai mare ca ¸i dou˘ loturi de rechemare, ın a a s a dac˘ aceasta nu este cazul, deci cantitatea este mic˘, trebuie s˘ incerce s˘ a a a a relanseze un contract cadru cu cantitatea corect˘ ¸i conditiile corecte. as ¸ Dac˘ articolul eliberat pentru comand˘ este un articol punctual a a ¸i deci nu are un contract cadru, trebuie verificat ultimul pret de s ¸ aprovizionare, uitˆndu-se prima dat˘ ˆ ”Artikelstamm” sub ”Standard a a ın Eink. Preis” ¸i ulterior controleaz˘ printarea ”Artikel in Bestellungen” s a care se g˘se¸te pe aceea¸i fereastr˘ din Copal, sub iconita de printare. Cu a s s a ¸ aceast˘ printare se poate u¸or citi data ultimului pret de aprovizionare a s ¸ ¸i ultimul pret de aprovizionare, acesta trebuie s˘ fie ˆ s ¸ a ıntotdeauna egal cu pretul din Artikelstamm ”Standard Eink.Preis” dac˘ nu este cazul, se va ¸ a corecta imediat. Pentru acest tip de comand˘, nu se poate accepta nici un tip de a cre¸tere a pretului, dar dac˘ acesta se ˆ ampl˘ ˆ unele cazuri, trebuie s ¸ a ıntˆ a ın prima dat˘ s˘ se asigure c˘ pretul care l-a primit s˘ fie un pret real pe a a a ¸ a ¸ piat˘, iar pentru a face aceasta, trebuie s˘ contacteze rapid alti 2-3 furni¸a a ¸

Capitolul 13. Optimizarea stocurilor la SC SYSMEC

196

zori ¸i s˘ cear˘ o ofert˘ (telefonic, sau prin e-mail, dar ˆ maxim o zi). s a a a ın Dac˘ s-a clarificat situatia cu pretul, se elibereaza comanda. a ¸ ¸ Exemplul de mai jos prezint˘ o situatie conform˘, deci ultimul pret a ¸ a ¸ de aprovizionare este egal cu ”Standard Eink.Preis”: fig.47 fig.48 Gestionarea confirm˘rilor ¸i verificarea termenelor de furnizare. a s De la emiterea comenzii pˆn˘ la primirea confirm˘rilor trebuie s˘ a a a a treac˘ maxim 3 zile. Dup˘ aceasta furnizorul trebuie s˘ fie solicitat, pentru a a a a monitoriza pozitiile pentru care nu s-au primit ˆ a o confirmare folosind ¸ ınc˘ printarea propunerii din Copal, ”Unbesttigte Bestellungen”. fig.49 Aceast˘ printare permite achizitorului s˘ verifice pentu care comand˘ a a a emis˘ nu are ˆ a o confirmare. Pentru urm˘rirea termenelor de livrare, a ınc˘ a se selectioneaz˘ sub acela¸i meniu ”Erinnerungs und Mahnliste”. Aceast˘ ¸ a s a ultim˘ printare trebuie s˘ fie controlat˘ constant pentru a evita ca furnia a a zorii f˘ fie prea ˆ ˆ arziere cu livrarile. a ın ıntˆ Achizitionarea uni nou articol ¸ Prin aceasta se ˆ ¸elege un articol, creat special pentru o ofert˘ ınt a la client, dar niciodat˘ achizitionat. Aceasta se poate vedea imediat, a ¸ urm˘rind c˘ pe printarea ”Artikel in Bestellungen” exemplificat˘ mai sus a a a ˆ acest caz se va avea un nu exist˘ nici o comand˘ ¸i nici un pret. In a a s ¸ pret de aprovizionare ˆ Artikelstamm ”Standard Eink. Preis” primit ˆ ¸ ın ın momentul cererii de ofert˘ f˘cut˘ la furnizor. Acest pret, din diverse moa a a ¸ tive, ar putea s˘ nu fie prea actual (cantitate divers˘, ofert˘ prea veche ¸i a a a s deci dep˘¸it˘, etc) pentru acest motiv achizitorul va analiza dac˘ ˆ as a a ıncheie contract cu furnizorii ¸i ˆ ce conditii. s ın ¸

13.1.10.

Miscarile de magazii materiale si produse finite

ˆ cele ce urmeaz˘ vom descrie modul ˆ care se ˆ In a ın ıncarc˘/descarc˘ a a magaziile de materiale ¸i produse finite folosindu-se programul ”Copal” s pe baza fluxului de mai jos. fig.50 fig.51 fig.52 fig.53 fig.54

197 fig.55

13.1. Programul de gestiune Copal

13.1.11. Operare Copal - gestionarea comenzilor de productie ¸i magazii ¸ s
Vom descrie modul ˆ care Sysmec Romˆnia gestioneaz˘ comenzile ın a a PA ¸i magaziile definite de sistem cu scopul de a oferi o situatie clar˘ s ¸ a asupra costurilor din magaziile firmei ¸i a situatiei WIP(work in progress)s ¸ valoarea productiei ˆ curs. ın ˆ primul rˆnd trebuie f˘cute unele preciz˘ri. La Sysmec sunt definite In a a a urm˘toarele magazii: a • CH1 - magazia de produse finite din Elvetia; ¸ • CH2 - magazia de produse cump˘rate, materii prime din Elvetia; a ¸ • CHext - magazia de produse finite Vetch; • CH3 - magazia de produse neconforme remediabile din Elvetia; ¸ • RO1 - magazia de produse finite din Romania; • RO2 - magazia de produse cump˘rate, materii prime din Romania; a • RO3 - magazia de produse neconforme remediabile din Romania; • PA - comanda de productie; ¸ • WIP - Work In Progress (produse ˆ curs de executie) ın ¸ • Warenausgang Produktion - ie¸ire din magazia de materiale sau s componente montaj; • Wareneingang Produktion - ie¸ire din productie ¸i intrarea ˆ mags ¸ s ın azie; • Lagerumbuchung - scoatere dintr-o magazie ¸i intrare ˆ alt˘ magas ın a zie; • TimeAs - program de ˆ ınregistrare timpi. productie

Capitolul 13. Optimizarea stocurilor la SC SYSMEC

198

Preciz˘ri: Referitor la WIP: a Pentru orice mi¸care Warenausgang Produktion, costurile materialus lui sunt ˆ arcate pe PA. Fiecare timp de productie este ˆ ınc˘ ¸ ınmultit cu costul ¸ postului de lucru ¸i ˆ arcat pe PA. Valorile din WIP corespund cu valorile s ınc˘ care se v˘d ˆ PA. a ın Considerarea timpilor (costurilor) de productie ˆ WIP nu depinde ¸ ın de faptul c˘ faza de lucru este terminat˘ sau nu. Costurile sunt ˆ arcate a a ınc˘ ˆ WIP ˆ mod continuu, pe baza timbr˘rilor de timpi. Costurile de ın ın a materiale vor ap˘rea ˆ WIP imediat ce se face mi¸carea de materiale. a ın s Costurile de productie sunt ˆ ¸ ıntotdeauna calculate din timpii efectivi de lucru. Dac˘ facem o Wareneingang Produktion de un PA ˆ a ıntr-o magazie, valoarea m˘rfii r˘mˆne ˆ a a a ıntotdeauna ˆ WIP pˆn˘ ˆ momentul ˆ care PA ın a a ın ın este terminat˘ ¸i inchis˘. as a Alte preciz˘ri: a La debitarea materialului pentru o anumit˘ comand˘, se ¸ine cont ¸i a a t s de eventualele rebuturi care se vor face pe fluxul de productie, din ¸ aceast˘ cauz˘ exist˘ diferente ˆ a a a ¸ ıntre nr. de piese comandate de client ¸i nr. de piese debitate de Sysmec. Nr. de piese debitate depinde s de fiecare tip de pies˘ la care se refer˘ comanda, de complexitatea a a piesei, de experienta anterioar˘, dar ˆ medie se debiteaz˘ e, din ¸ a ın a aceast˘ cauz˘ exist˘ diferente ˆ a a a ¸ ıntre num˘rul de piese comandate de a client ¸i num˘rul de piese debitate de Sysmec. Num˘rul de piese s a a debitate depinde de fiecare tip de pies˘ la care se refer˘ comanda, a a de complˆ medie se debiteaz˘ cu 10% mai mult, cu conditia ca ın a ¸ valoarea materialului debitat s˘ nu dep˘¸easc˘ 300 Chf. a as a PA se modific˘ ˆ functie de num˘rul de buc˘¸i de material debitate a ın ¸ a at pentru o comand˘, deci PA nu corespunde cu comanda clientului, a din punct de vedere cantitativ. La livrarea cantit˘¸ii cerute de client, sau multiplii de loturi de livrare ˆ at ın cazul unui contract cadru, se ˆ ınchide comanda. Diferenta de piese bune realizate pe ultima ma¸in˘ unealt˘ (dac˘ piesele ¸ s a a a respective nu au tratament termic) se ˆ ıncarc˘ ˆ RO1 pe comanda a ın respectiv˘, ˆ a ınainte de ˆ ınchiderea acestei comenzi. Avansarea pe faze se face dup˘ cum urmeaz˘: - transport CH RO se a a opereaz˘ de responsabilul Time As ˆ momentul ˆ care avanseaz˘ operatia a ın ın a ¸

199

13.1. Programul de gestiune Copal

de debitare. - Fazele de prelucr˘ri mecanice pn˘ la transport se avanseaz˘ a a a de responsabilul Time As astfel: ZILNIC: o Se asigur˘ de corectitudinea a timbr˘rilor de c˘tre operatori, mergˆndu-se pˆn˘ la num˘rarea pieselor a a a a a a bune ¸i a rebuturilor o Trebuie s˘ preg˘teasc˘ datele ¸i s˘ le importe din s a a a s a Time As ˆ COPAL. o Trebuie s˘ se asigure ˆ ın a ınchiderea fazelor ˆ COPAL, ın de ˆ ındat˘ ce ele s-au finalizat. o Asigurarea ˆ COPAL a corespondentei a ın ¸ ˆ ıntre termenele de pe PA din COPAL cu cele din Produktionsreporting. Modific˘rile sunt marcate cu ro¸u de c˘tre responsabilul planificare. o a s a Verificarea ¸i ˆ s ıntocmirea noilor comenzi ap˘rute - consult˘ Produktiona a sreporting ¸i trebuie create ˆ COPAL ” Se verific˘ ¸i se corecteaz˘ dac˘ s ın as a a este cazul Arbeitsplane ˆ functie de calculatia ofertat˘ (f˘cut˘ de responın ¸ ¸ a a a sabilul cu ˆ ıntocmirea ofertelor), introduce timpii pentru fiecare faz˘ din a ˆ COPAL. ” Creaz˘ PA o Intocme¸te un Raport din Time As cu comenzile a s deschise ˆ ınainte de data de 01.01.2006 care s-au produs ˆ ziua precedent˘ ın a ¸i trimite acest raport la responsabilul cu magazia ¸i cu livr˘rile. Comens s a zile create dup˘ data de 01.01.2006 (PA06-00XXXX), nu se cuprind ˆ a ın raport. Responsabilul cu magazia ¸i cu livr˘rile efectueaz˘ urm˘toarele s a a a operatii: ZILNIC - scade materialul pe comand˘ pentru ceea ce s-a t˘iat ¸ a a cu o zi ˆ ınainte. Acest lucru se face manual ˆ COPAL, ˆ modulul Lager ın ın ˆ Lagerbuchungen. ˆ Warrenausgang Produktion se scade materialul pe ın In comand˘. Informatia despre ceea ce s-a t˘iat ¸i ct material a mai r˘mas a ¸ a s a ˆ magazie o ia din formularul de ˆ ın ınregistrare a timpilor de productie aflat ¸ la debitare. ˆ acest moment avem dou˘ situatii: a) Pentru PA cu avans˘rile In a ¸ a corecte, emise ˆ ınainte de 01.01.2006, ˆ ıncarc˘ intermediar ˆ RO1 ceea ce a ın s-a produs la ultima ma¸in˘ din fluxul de productie. Aceast˘ informatie s a ¸ a ¸ o prime¸te sub form˘ tabelar˘ din Time As, tabel pe care-l prime¸te de la s a a s responsabilul Time As. Operatia se execut˘ ˆ COPAL, ˆ Lagerbuchun¸ a ın ın ˆ acest caz valoarea WIP+produse gen - Wareneingang Produktion. In finite este valoarea care se g˘se¸te ˆ RO1+valoarea materialului prelea s ın vat deja pe comand˘ (operat manual). b) Pentru PA emise dup˘ data de a a 01.01.2006 (de tipul PA06-00XXXX), nu se vor mai ˆ arca piesele ˆ magınc˘ ın ˆ acest caz azia Ro1 dup˘ ultima operatie mecanic˘ executat˘ pe ma¸in˘. In a ¸ a a s a valoarea WIP+produse finite este valoarea din WIP+ valoarea din RO1 total˘ (WIP+produse finite). (COPAL calculeaz˘ doar PA din 2006). a a Valoarea total˘ pentru cazurile ˆ care avem ambele situatii prezentate a ın ¸ mai sus, va fi suma celor dou˘ valori (PA emise ˆ a ınainte de 01.01.2006, ¸i s

Capitolul 13. Optimizarea stocurilor la SC SYSMEC

200

PA emise dup˘ aceast˘ dat˘). a a a Pe m˘sura trecerii timpului, comenzile PA emise ˆ a ınainte de 01.01.2006 vor fi ˆ ınchise ¸i se va lucra doar cu cazul b). s - La fiecare export avanseaz˘ faza de transport RO-CH pentru artia colele ce urmeaz˘ a fi exportate, pe baza listei primite de la responsabilul a planificare. - Se ˆ ıntocme¸te factura ˆ mod automat. Pentru o mai bun˘ s ın a ˆ ¸elegere a procedurii consider˘m urm˘torul exemplu: clientul a comanınt a a dat 100 buc., au fost debitate 110 buc, au fost executate 106 produse finite bune ¸i 4 rebuturi. - Pentru cazul comenzilor emise ˆ s ınainte de data de 01.01.2006, dup˘ efectuarea exportului, dac˘ este posibil ˆ aceea¸i zi a a ın s sau dac˘ nu ˆ ziua lucr˘toare urm˘toare, responsabilul cu magazia transa ın a a fer˘ produsele exportate din RO1 ˆ CHext sau CH1 (dup˘ caz). Aceast˘ a ın a a operatie se face ˆ Lagerbuchungen, ˆ Lagerumbuchung. ˆ cazul comen¸ ın ın In zilor emise dup˘ data de 01.01.2006 (PA06-00XXXX), dup˘ ˆ a a ıntocmirea facturii introduce manual num˘rul de piese ˆ plus (cele 6 din ex. nostru) a ın ˆ magazia RO1 ¸i apoi ˆ ın s ınchide faza de transport. Automat se va deschide fereastra Wareneingang Produktion, introduce apoi num˘rul de piese exa portate ˆ magazia CH 1 sau Chext ¸i ˆ ın s ınchide astfel comanda. ˆ cazul In ˆ care se face doar o livrare partial˘, va proceda manual la ˆ arcarea ın ¸ a ınc˘ magaziei CH1 sau CHext, urmnd a se ˆ ınchide comanda la livrarea ˆ ıntregii cantit˘¸i comandate. Atentie: piesele ˆ plus (ˆ ex: 6), vor fi ˆ arcate at ¸ ın ın ınc˘ ˆ RO1 ˆ momentul ˆ ın ın ınchiderii comenzii (nu la livr˘rile partiale). - Cona ¸ sider˘m cazul urm˘tor: primim o nou˘ comand˘ de 20 buc. pentru proa a a a dusul luat ca exemplu. Propunerea f˘cut˘ de sistem este de a produce 14 a a buc. (6 avnd deja ˆ magazie). Se poate ˆ ın ıntocmi o comand˘ de 16 buc., a considernd c˘ 2 piese sunt rezervate pentru rebut. ˆ aceast˘ situatie, a In a ¸ considernd c˘ s-au obtinut ˆ final 16 piese bune, faza de transport se va a ¸ ın ˆ ınchide cu 20 piese (16 produse + 4 luate din cele 6 din magazie). ˆ In aceast˘ situatie, ˆ momentul ˆ a ¸ ın ınchiderii comenzii se vor ˆ arca ˆ magınc˘ ın azie CH1 (sau Chext) doar 16 buc˘¸i, chiar dac˘ ˆ faza de transport at a ın s-au avansat 20 buc. Apoi, celelalte 4 buc. se vor transfera din magazia RO1 unde au fost ˆ arcate pe comanda anterioar˘ (6 buc) ˆ magazia ınc˘ a ın CH1 (sau Chext), folosind COPAL - Lagerumbuchung. Astfel, la sfr¸itul s comenzii vom avea ˆ CH - 20 buc ¸i ˆ RO 2 buc. - Pe m˘sur˘ ce se ın s ın a a transport˘ ultima cantitate, responsabilul cu livrarea ˆ a ınchide comanda PA - ATENTIE: cu nr. de buc˘¸i din comanda clientului (ˆ ex. nostru ¸ at ın comanda PA se ˆ ınchide cu 100 buc). Restul de piese conforme produse ˆ ın plus (ˆ exemplul nostru 6) sunt ˆ arcate de responsabilul cu magazia ˆ ın ınc˘ ın

201

13.1. Programul de gestiune Copal

RO1, ˆ baza raportului datelor din COPAL - cantitatea avansat˘ la faza ın a anterioar˘ a PA. Aceste produse r˘mn ˆ RO1 ca produse finite rezultate a a ın ˆ din comanda PA respectiv˘. Inchiderea comenzii trebuie s˘ se fac˘ dup˘ a a a a ce s-a f˘cut factura, deoarece dac˘ ˆ a a ınchide comanda ˆ ınainte de emiterea facturii, nu apare pozitia respectiv˘ pe factur˘. ¸ a a

Bibliografie

202

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->