Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Istoria Artei PDF

    Uploaded by

    Camelia Hincu
    5 views233 pages

    Original Title

    146643288-Istoria-artei.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    5 views233 pages

    Istoria Artei PDF

    Uploaded by

    Camelia Hincu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 233
    “Y nadine problemele sprue in evsluarea ) ci Europe’ 0 . a} XVies ee generata de contre cerca tan din acess perioai. Ln timp ce in alia se giseau noi suse de ingpiratie in patnonol ell al Rone nice, cu Scaul explicit des cre igi aes lofi pr Sipmteres meena inves Europel comands heii de a manilesau un ints seit peneucsiciate. Cum scese, fap nu treba surprinds in Ral, recoperarea Aichi elise isemns, ia mod neces $i doptares un tl ee se opunea cei Caractere ari de Cure din ale ii ale Europei (Occidental, de fine Trecentoahi PRINT I SINEGUSTORI Europa in Quattrocento Mocenatul egal fa Fran i Anglia Rivaltates dnt monahisenglez8 si coa frances explods periodic sais i deo sua de ani (1337-1453), constind, ncipal, dint serie de campani altare care se succedau peo peroada main ‘msi putin lungi. Contributiafinaneard 2 suverailor cate avusesera un rol fundamental pari sill de Cure” god tireiu incetase acum din cates vizboulu Bogitiacomandiarilor nord-evropen din Quatroceno aves inst la baza comer ‘Acces ndustrie text’ care imbogiise coraelesa italene se fla sl oiginea prospriiii uno cere flamande ca Bruges, Braselles, Louvain si Anvers Suveraniisecolu al XVeleatindeaw linia teigional, decorate si realizate i ill gotc cre, predecesoi lor, devense expr a zutorititii monathice Capitola 20) Capela din Kings College dela Cambridge a fos compleati de Henrie l Ves (1485-1509) eu o boli in evant, ot sti de specaculoas in srandoara sa pe cit era de conventional ca stl Jacques Coeur, cancelar al reglui Frame, a 5 scoat in evidetd relia str utlizindasio pare din avutiaconsderabilt aandind eli fstwos b pentra a finan o versione I scart redush 1 ven Mom Sra Rl i mele (i te rl Nets Racaced Gani Bape ‘rpm ina eta seal ont prin excelent Coroana 1. Ducele de Beery, fl aaa ecaph natal ors plu aa, comandénd manuscrse cv ministuri sade ragiciun iustreza cedatee des lungul anotimpuriloraacivttilor precum vandtoues, balurle i luerirl agecoe, care, in ansembly, subliniau presigiul comandiarulu; esate zante ale curteilor israel sarcicioase ale jranilor sun eda cu aceesi git minayoaspentr dealin Un at iv al reg ducele de Burgunda, sia stabilit Gotea Ta Dijon sia puss se construlasa in bata certozind dela Champtnol, 0 ministre cae treba 8 devin mavsoea! fai tiles Cs ares pt Sd ieee Esopt Ocal ams nti led gh Tarde ose ical iol eb omc Fas bi Sepsis 3 Copelads Rigs (Gale, Cone, Fr 185 Pl cot 1505 Ba a sp Ale Jalon Conia pis cca oven opt rer asco spur inanet cue eal be Weel Fag into ops. (Chany, ae Co, eet de ‘sin a ii Orr ‘ane Psbole trek Dc de Bry pris nome a este rer peeteecied ‘Gonna ant inefistpete dai. Pala pict de Broedrlam pentru altar bse eu eleganga si grij pentru detain ce 0 caractrieans, urmérey, in mod evident, $$ accentueze legitura sins dnt duce 9 Coroana Frate Ducal de Burgunia Detajarestreptat de Frama « Burgunici a pina In timp, obiectol une revi fin Iocal tant, Spre deosebrire de cstlical ase: si prefert st or bilice, surprinzind in | ran de refit bogs eta Tui Rembramnt este, de citva arm, La consti si se declare ait atente care tind 58 neg paternitates (1656), Operele eu subeet scr oglis multor opere atebuite tel ad, Sos ies enone Ibe ened Rael Enc Por, tei Pears te (at Die Abo, rf i Bt ur aa ng Dr tnod obinvit de propsgands regal soup jn citarea une orginalitti care denotd un studia ate al textlor lui Titus Livvs, Tacitus si Plutarh i unor imagini care 34a glo im republican, css alirme ‘Arta seert Catlii isi proclamau credinja prin icoane ate fi prin programe decorative i, J endl lor, especias inmerdicfa bibles venir imaginilor formate spatial seardat arti sacre leu subs eligos sum in aceasta period, mai mult alta sa de persoane particular, Pinzele eu Patil ui Histor de Rembrandt, spre exenupla, a fst comandate de priya Frederick Hencick pent palatul si Prefecnja comanditatilorolandezi pentro scenele inspirate din Vechiul Testament subliiae si vergemtele dime i protestai. Scenele Vechiula Testament ern folosite preligurare episoadelor din vit ui Histos #1 Fecioare. Pentro Rembrat sipentu ai protsaniolandezi, Vee TTenament er caval fi Dummeze in sceesi mar eg Evanghelile La flea Si calvinigi olanes, persone Vechilu Testament sepa i fie saat; pentru ch spatineau poporuli sles de Dumaez stile lor le simboligau pe cle ale noulsi Stat, Intereearea pe car Rembrandt dt temclor religions tind scat in evident onselor, in contrast net os al baroculi,dominane vinta spiritual ap co triunofalismal pe tei Ia Rona, De ale, sunt 9 Rona Cobos fe Grace Mon le ik il 16. oa pep Faecal Resdvndr en xi oo sgn cfd ‘ali caso salt Cuter oni es ‘sla elena ti eare ara un oarecare iter re preamarese unitate familie si Amsterdam, Rembrandt a ofert o iia a vee 1 conjugal. Del de spiaive sunt si oigmal aceite, dnd prioriate ponetl fine cre celebreiclindplinicea composi, araghndus numerous cri an tne obliga civice. Orage olndeze aves peated c¥ mb a acordat sufceata Tana Wee ge tune 0 nile propre, co saci de pole porto. Ponceisica era un gen desl dein voghprntce i aprae. Compu ari cvleeomandaa Avi in domenil artistic, ct in el eligi, cetien nol republis. Pe lings opel és eseoripicturi care st marhezesirgital refuel adi face parte dir iol Confers subieculio caecarenemrire,porretel_ mands ecoremaembru ofeeao contrbutle general de depsie a granielr cunos forniesnio mare camttae de informa despre pintra ssi veda piest pone. Rondul de actin ae pan Biserca Caoica s opunes sociate in ear fost comandnt, Cele dow noapt (1682) (a fos comaneat lai Rembrandt cercetii since, acest Incr nu se itémpla abrir ale ponetisici ma frecven sociated breslatchebuzeriior sil reds pe epitaul in epublica onder, Lect de anomie puere absolts a Europe secolu Fans Baningh Coe, comandantl une tinue anual de decal solr de a1 XVIFlea adic potretlecvestru ice in cre compan de gor eis. El ete reprezestat in medieind din Amsterdam, Leda si Delt erau Fgora cx sepezentats in ntegime, sua eaiv cenel scene impeeunt cu locotenentl si si marcate in pore ofc. Sim aen ca, rarein ara olandezi. Sunt inschimb, comune cu diferite alte persone se vit civile din in eta de anatomie a doctoral Tup, Bhi Ocoee ean Sl Aten Heron Fars Hae Mam Pr 10 ion Hal a 80-106, ata a peta ce dinwall Ns ‘elidel uss ed ‘tnd di Halon ‘nom Ox st eres ‘suet i Tei din propre, Atmosler este de mare nauralete ‘meni brett chiruegilor sunt ssezti in cadavralui ivi tensversal fata de planul imaginl, pentru a pune in evident imeresal lor viv pentru disecta in curs. ( alt catorie civics ifitista in pontetele lice est caritatea, Era ceva obisauit ca soil lor, obl pentca biti spitle de nebani,leprozeri si case de coretie, considerind cera dstora lor morals asst pe cei mai putin norocos De aceea, aceste porete constituiau 0 dovad bogai si asume, impreun cu ia dea administra adapostori rdelinae, alu de cergetori, dita indepl Frans Hals gi Vermeer: lumint gi culoare alard de Rembrandt, vrsta de aur spituri olandee eunant inci doi mar rotegonit: Frans Hi de orice aie americas, Hals 5p da speci in pone 3 indrept spre o extratdina’ liberate piers Le incep, in jurel ani 1620, ail andes #8 dedieat subietlor popular in cate pte permit 3 sublineze REPUBLICA OLANDEZA, si Jan Vermee tele cele mai realiste. Ca timp, sea imbogait vt mai molt css luminsind-ointens pet idengia mai es ltuta psihologca a pe Prin porarcaul colectv realizatapoi pe sarbtorirea unor reuniun ofiiale sav a de insti socal, pietorl a sim. lor oexttaordinar’ intenstate 1 aproape patruzec de ani mai Jan Vermeer aajuns lao concepte revol tionar despre Inmini in pievoras, lumina capitio concrete material ulitoate. magic nile sale, desi idl ten la realitae, dabéndese deseor,tocmsi datortifolosiii mestesugite a lumini, intnsitate io tansparen tes le 15 tay, le sh Shite pty Bind Hato, Sis, Hace, Ma bate Tet Hae ae 162 Tt po atid ot pomesdeenp aro pi res Ho ‘fe da eal 1 Rel Less anion deta el Has Mei Pins, 10, inoralt eid stot ra Anal cl dling, der Nees atm Iriepbis df rab pets ees ‘nor prin tenn ri nin Romien, tok sand 38 pari, o atmoslerh de mare pore Unror,aceta a adoptat moti eesti petra as lui ee fn wei aby de cali al vet eouidiene Peisjele si marinele Cea an mare parte pietrior celine jn Olunda era destnate pie priv Numeroase mietueié ale citorilor steal sul a ceaenilor. Vederiuehune, marine pee ne pevuit si arvnsian o prvi aspen landed ‘com eect fond urban, easton Ne Va Da i, isis Pn Bods ‘maa dea ‘aco seve ‘onl ele Jose 65-63 1 Yea shasta fC 39 rio stare Si agricola pacers sale emo (Chard ste work espe suite pros pictwrlor dia eu grit, Aves pictur nu ienuioneaza sh reprodcd fide eats, de trace secret semuiicative: fart wala fac alu la capri soni area cal su in Gustuna sboliazd sucesul sto ote. Rel o vend spied crit Rome’ sive, oraul 5 satl saat oas, oy in aval portale at Kea sort, compas ete “escort pose fd fn fai in tmp ce priml epaeinna necesita indepliniei peoprioe ‘obligati de certean al doilea subliniazs tliberaea de aceste obliga. Erica protestant i scenele de gen Pesceptin nonsetssupra aestor isan este Impiedicata de difculeaten de 9 seeonsteu se seataiici alegove say sialic cre in poke apart or, eee Foss absolut evident, AcestIncru ese vali in mod special peutrw swenel din vac cocidian (sai picts de get estiaace pice liber. Reprezestiile sore le anotimpunior. al elewentelor si ale vitor era aspirate in Eurupasecolulai al XVLiea, de obice’ sub forma nor Figur deo Frumusee idealzats educaia banal di Tale de Jos transpunen ae si concep in imag de (stn Rae, ai fe i ig ads ‘ira hh ee sata bach rds 10h SS pe en core pa pede po rn imi ma vio coudiana. fn mole rep interioare spar simboluri destin forex in mesa] moral, a ual de abiecte si etl upor de recunoscut re lui Vermeer ne poate spane anulte despre inero landeze totus, imagines vzeu 8 comunice ceva wut mal pecis Din literatura epoci se steed in citecele de dragosteapireaIreevent tensa citi ume serisory marinade pe prciele din spate fi explicaprezenta. Grup veal de rigaza barat, fem gi copit ndnc3, beau si cit. Pe fois pe care 19 Verne Sapo ddsgone Aen, ibaa Pa calles cimec popular o copii imita pe cei mal inv cae nu sunt intordeauna un esempl Panza lui De Hooch, inktiind o femei care bea impreuna eu nse soldat wea afi un avertisment moral asupra eecelor alcool. Pozta fem i paral soe Jnclinat ne fac, intradeir, tcrdem ca blu prea malt. Consecinele posible sont sublinate de bloul de pe seine care i repreznts pe Heits si femeia adultes. Alte imagini aw o conovaie sexual mai explicit Sino pinot de Gabriel Metso, wa vinstor cu poscafi dh in dar uel tinere lel © REPUBLICA OLANDEZA ‘oars Pt, 168 Pa fone 10) del la cat pouirniche: ar fio gregeai si se considere cadoreste sti ofere doar vinatul: in cealitate ia un subigees erotic, legat de un simboism eunoscat Imagini ale efemeraui Oamenii destiny olandedi aw avot importante coneibui la deavoltarea botanic disciphna pe aunei imo evoute rapid Plane rare proxenic din Orient eras desl de ciutate de cerceitori si colectonar Popularitatea de care se bueura pictura floral in repubicaolandeza este dovads acest interes vu, Dac reproducerea 2 De ai Bio Pay Lae ‘Aino ‘lone alin me Socal pics oot aa Pra dec 6 apt. ficie lor in paneer fide in cele msi Ale sin nti existent ici deli, compozitia era frucul face tummane sunt cranial si bulle de stpun sideseoricuprindes fori spaninind unor tai figureaza de lea, floaee anotimpur diferte. Scopol urmarit de destl de certain primal deen ale acesteimagin nu era doar plicrca enti secolull ab XVIe si sus de esis ci si unl didactic pris pentru cultivator; totus, in 16 Limbajul lorilr aves o tradi indclngas; ca sciut drat, demonstrind ct de in simbolisia een’, ein, wanda cemerd ee in realtate orice cenitudine $i garoafleinseamna puritate,dragoste umana {respec inviere Dar floes se ofilete foarte cepede; tocmai acest Incr i rats pitoral Van Beyeren ‘ate sdaug compotitoi un ss de buzunar deschis, pentra a sublinia caductates frumusei lor. 22M Dard nord, 2 Ves Boon, Yu ots, Uf anc Hes, dls as, Nad iermelonate grt La 0 sued XVI, ‘eo smap flamed, fovinchsescomideet pln 6 pate Frcs musi ‘eae fle depres Canales ed fl aad (ne 1 Ci pen clones ‘edn Boon 169) pees are ne Compa seca fe trod most ral Be eae [Dashes dai jn jural Cuntilor suveranilor absolut si pipale de Ia Roma, au se poste afm ci ‘Mest monopolizats. Prosperiaten economic Aisponibiltates de vip liber, allabeizarea tata jatelectuals au favorzatcrevires mnecenitalui burghea. Comanditariolandezi apaninsind pituri negustorlor au rezabrat in ‘nod original problema de ada exprese vizualt ‘nes soci cu caracerstiei dst de deosehite (Capitlul 37) }o ake pan, comandivari din tlasa de mjc au gist intagini mai porivte propriei matrice culture dect etlirile de CAPITOLU STIL, SUBIECTE § COMANDITARI ‘Tendinge noi fn arta secolului al XVI-lea pent aparat pentru elebrarea Primate pert pte syle terpoale. Tulburiie sociale 5 eligioase din sco peecedent ifluenserdputeraic lata gin lozofice gi simi ‘Rew inep sie uate cauzle cational pees fenomenele car nate cra expla pr eerie la autoritea Scripiarlr, Train casi exe revi in huni acest noi atid Noile ide an ameninsau ioc in mod direct sorte const, ci seu gst expeesic in elaborarea waorteme si ratate slistice deo importamis enotm pentru Caravaggio si carvagitil Ac si fervoare religions sia de care se exprimase in realize grandioas figurative s arhitectoniee in Roma bare iste (Capitol 3. cu rezuite foaste exuberant gu agg. Michelan io, dels dilerite, picwra lui C lo ‘Meris (1571-1610), 2i C presupustl stu loe de dupa naestiFombarai din oar repede sa orient secolul al XVHle care o pictra en puternice com slumbre, desripiv, dar intens dramatic ave se accent realttes liza a prin pictura lui Caravaggio ate religios ale aristocrat’ sc ‘sant marchizul Ghustinian i cardial Del Monte. Pictorals obyimr,datorta serie de comenzi pub tant, ca decorarea Capeei Contre San Luigi dei Frances de lumini a provoca impresi puternice si contrastante Istria sa personals, din ca certre i violent, fost marca care au contribuit I crearea blestemat Caravaggio a fos deseori cons de la Roma (unde a uns in jure sisi meari la Napoli, in Mala, Sica di sie, sind rmaesieu a continuat si se bucure de favoarea

    You might also like