P. 1
Atomulesei Catalina

Atomulesei Catalina

|Views: 86|Likes:
Published by catalina_atomulesei

More info:

Published by: catalina_atomulesei on Feb 04, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/12/2013

pdf

text

original

ENERGII REGENERABILE (RE), EFICIENTA ENERGETICA (EE) SI SERVICII ENERGETICE: TRANSFORMAREA PIETEI ENERGETICE

1. “PLANUL DE IMPLEMENTARE” A SUMMIT-LUI DE LA JOHANNESBURG PRIVIND DEZVOLTAREA DURABILA(WSSD) WSSD reafirmă cu tărie la Johannesburg angajamentul faţă de principiile de la Rio, punerea integrală în aplicare a Agendei 21 şi a Programul pentru continuarea punerii în aplicare a Agendei 21, şi, de asemenea, angajeaza naţiunile la realizarea obiectivelor de dezvoltare convenite la nivel internaţional, inclusiv cele cuprinse în cadrul Declaraţiei Naţiunilor Unite ale Mileniului prin "Planul de implementare". În acest scop, sunt necesare acţiuni şi măsuri concrete la toate nivelurile şi la sporirea cooperarii internaţionale, ţinând seama de principiul responsabilităţilor comune, dar diferenţiate, astfel cum este prevăzut în Principiul 7 din Declaraţia cu privire la Mediu şi Dezvoltare de la Rio. Cele trei componente ale dezvoltării durabile sunt: • Dezvoltarea economica; • Dezvoltarea sociala; • Protectia mediului. Dupa „noua paradigma” de la Johannesburg , aratata în schema de mai jos, se pastreaza cei trei piloni, cu problemele sociale puse in partea de sus a Piramidei Dezvoltării Durabile ca o forţă motrice pentru dezvoltare, clarificand diferenţa uriaşă între creşterea economică şi noiile perspective ale dezvoltarii durabilă: o provocare pentru generaţiile viitoare.
Fig 1. Johannesburg vs. Rio the Janeiro the Piramida Prioritatilor

Eradicarea sărăciei, schimbarea modelelor şi consumurile producţiei nedurabile şi protejarea şi gestionarea bazei de resurse naturale ale dezvoltării economice şi sociale sunt majoritatea obiectivelor, precum şi cerinţele esenţiale pentru, dezvoltarea durabilă. La nivel internaţional şi naţional pentru realizarea dezvoltarii durabilă şi asigurarii beneficiilor esenţiale sociale, economice şi pentru MEDIU, obiectivele sunt: • Pace; • Securitate (mancare, apa, energie, servicii de sanatate, cultura); • Stabilitate, respect pentru drepturile omului si libertati fundamentale; • Politici sociale si economice;

• • • • • • •

Institutii democratice care sa raspunda nevoilor oamenilor; Respect pentru diversitatea culturala; Dreptul la dezvoltare; Egalitatea sexelor; Regula legii, masuri anticoruptie; Guvernare buna in cadrul fiecarei tarile; Practici de mediu.

1.1 Energie Aspectele legate de energie au fost punctul slab in Summit-ul de la Johannesburg. Naţiunile nu au reuşit să ajunga la un acord privind ţinta şi termenul limită pentru acţiunile necesare pentru a preveni schimbările climatice şi pentru a evita şocurile energetice. Cu toate acestea, unul din obiective este creşterea ponderii globale a utilizarii surselor de energie regenerabila, cu obiectivul de a creşte contribuţia sa la resursele totale de energie. Dezvolta şi utilizeaza sursele de energie indigene şi infrastructurile pentru diverse utilizări locale şi promoveaza participarea comunităţii rurale în dezvoltarea şi utilizarea tehnologiilor de energie regenerabilă pentru a găsi soluţii simple şi locale. Pentru a facilita accesul la energie ca fiind una dintre măsurile de eradicare a sărăciei, la toate nivelurile ar trebui: • îmbunătăţirea accesului la resurse energetice fiabile, accesibile, viabile din punct de vedere economic, acceptabile pe plan social şi ecologice; • consolidata electrificarii rurala si a sistemelor de energie descentralizate; • utilizarea energiilor regenerabile; • combustibili curati lichizi si gazosi; • cresterea eficentei energetice; • construirea de capacitati; • mecanisme financiare si de finantare inovative; • asistenta tehnologica; • imbunatatirea accesului la tehnologiile moderne cu biomasa, la resursele de lemn; • dezvoltarea unor politici energetice nationale si a cadrelor de reglementare; • crearea condiţiilor economice, sociale şi instituţionale necesare în sectorul energetic pentru a îmbunătăţi accesul la servicii energetice fiabile, accesibile, economic viabile, social acceptabile şi ecologice; • promovarea parteneriatelor public-privat. La Johannesburg, accentul a fost pus nu doar pe tehnologiile bazaze pe energie regenerabilă, dar, de asemenea, pe luarea în considerare a tehnologiilor curate cu combustibili fosili şi, sub presiunea ţărilor în curs de dezvoltare, hidroenergiei, cu scopul unui transfer către ţările în curs de dezvoltare în condiţii concesionale admise reciproc. Dar dacă vom combina rezultatul WSSD cu cel al Protocolului de la Kyoto, instrument juridic cu caracter obligatoriu, RE, EE şi energia durabila sunt viitorul dezvoltării şi nu tehnologiile curate cu combustibili fosili. Promovarea energiei regenerabile a dus la cresterea cercetarii in domeniu şi la dezvoltarea unui nou serviciu de energie, incluzand energia regenerabilă, eficienţa energetică şi tehnologiile energetice avansate durabile, bazate în special pe gaz CHP şi microcogen. Diversificarea aprovizionării cu energie se face prin dezvoltarea de tehnologii energetice avansate, mai curate, mai eficiente si accesibile. Transferul de tehnologie trebuie să fie realizat pe baza unui acord comun între ţările dezvoltate şi ţările în curs de dezvoltare. Aceasta acţiune ar trebui să includa:

• • • • •

• •

dezvoltarea de programe naţionale pentru eficienţa energetică; transferul de tehnologii ecologice; eliminarea barierei pentru difuzia tehnologiilor ecologice; dezvoltarea capacităţiilor de consolidare la nivel naţional şi regional; dezvoltarea şi răspândirea tehnologiilor alternative de energie, cu scopul de a da o cotă mai mare din sursele de energie energiilor regenerabile, tehnologiilor energetice, inclusiv tehnologii mai curate de combustibili fosili ca pas de tranziţie; promovarea BAT şi BEP în sectorul energetic; promovarea programului de cercetare pentru dezvoltarea ulterioară a tehnologiilor energetice; oferirea de asistenţă tehnică ţărilor în curs de dezvoltare, cu implicarea sectorului privat, pentru a reduce producerea si comercializarea de gaze asociate cu producţia de petrol brut

1.2 Transportul Promoveaza o abordare integrata a elaborării politicilor de mediu la nivel naţional, regional şi local pentru serviciile şi sistemele de transport si dezvoltarea durabila, inclusiv a politicilor şi planificarea utilizarii terenurilor, infrastructurii, sistemelor de transport şi a reţelelor de livrare a bunurilor, cu scopul de a oferi: 1. transport în condiţii de siguranţă, la preţuri accesibile şi eficient; 2. creşterea eficienţei energetice; 3. reducerea poluării; 4. reducerea congestiei; 5. reducerea efectele negative asupra sănătăţii; 6. limitarea extinderii urbane. Acestea vor include actiuni la toate nivelele pentru a: • Implementa strategiile de transport pentru dezvoltare durabila, imbunatatii accesibilitatea, eficienta si utilitatea transportului; • Imbunatatirea calitatii aerului urban si sanatatii; • Reducerea emisiilor gazelor cu efect de sfera, dezvoltarea unor tehnologii pentru producerea masinilor mai bune, mai ecologice, la preturi mai accesibile si acceptabile de catre societate; • Promovarea investitiilor si parteneriatelor pentru dezvoltarea durabila, sistemelor de transport eficiente din punct de vedere energetic; • Promovarea sistemelor de transport public; • Promovarea unor sisteme mai bune de transport in mediul rural; • Asigurarea asistentei tehnice si financiare pentru tarile in curs de dezvoltare si tarile a caror economie este in tranzitie. 1.3 Parteneriatele Public-Private (PPP) Elemente concrete in dezvoltarea mijloacelor de implementare a programul de lucru, pentru concretiza efectelele WSSD. Parteneriatele public-privat promoveaza sprijinul financiar oferit pentru asistenţa tehnică, dezvoltarea de noi tehnologii şi consolidarea capacităţilor ţărilor în curs de dezvoltare pentru: • Imbunătăţirea infrastructurii comerciale; • Consolidarea instituţiilor financiare;

Creşterea capacităţii ţărilor în curs de dezvoltare să diversifice şi să crească exporturi pentru a face faţă cu instabilitatea preţurilor materiilor prime şi în scăderea termenelor de plata; • Cresterea valorii adăugate ţărilor în curs de dezvoltare. Consolideazasusţinerea, mediului şi dezvoltarii, în vederea realizării dezvoltarii durabile prin acţiuni la toate nivelurile pentru a: • sprijini finalizarea programului de lucru al Declaraţiei Ministeriale de la Doha cu privire la subvenţii, astfel încât să promoveze dezvoltarea durabila şi consolidarea mediului; • încuraja reforma subvenţiilor care au considerabile efectele negative asupra mediului şi care sunt incompatibile cu dezvoltarea durabila; • încuraja eforturile de a promova cooperarea în domeniul comerţului, mediului şi dezvoltarii; • furniza asistenţă tehnică pentru ţările în curs de dezvoltare, între secretariatele OMC, UNCTAD, PNUD, UNEP şi a altor organizaţii relevante internaţionale si regionale de mediu şi de dezvoltare; • încuraja utilizarea voluntară a evaluărilor de impact asupra mediului ca un instrument important la nivel naţional, pentru a identifica mai bine interlegăturile intre comerţ, mediu şi dezvoltare. 1.4. Masuri economice si financiare Furnizeaza asistenţă financiară pentru ţările în curs de dezvoltare, cu implicarea sectorului privat în domeniul energiei, cu scopul de a mobiliza instrumentele financiare şi resursele adecvate. Dezvolta şi sprijina eforturile de îmbunătăţire a transparenţei informaţiilor despre piaţa energiei. Comunitatea internaţională ar trebui să dezvolte politici şi măsuri pentru a reduce denaturarea pieţei şi sa promoveze sisteme de energie compatibile cu dezvoltarea durabilă prin utilizarea semnalelor îmbunătăţite ale pieţei şi prin eliminarea denaturării pieţei, inclusiv restructurarea impozitelor şi eliminarea treptată a subvenţiilor dăunătoare, în cazul în care acestea există. În acest scop, este nevoie de acţiuni, unde este cazul, care să elimine progresiv subvenţiile în acest domeniu care inhiba dezvoltarea durabilă, luând în considerare pe deplin condiţiile specifice şi niveluri diferite de dezvoltare a ţărilor şi având în vedere efectul lor negativ, în special asupra ţărilor în curs de dezvoltare; Recomandăm ca instituţiile financiare internaţionale şi alte agentii de susţinere a ţărilor în curs de dezvoltare, precum şi a ţările cu economii în tranziţie, în eforturile lor de a stabili politica şi cadrele de reglementare sa creeaze condiţii de egalitate între: 1. energiile regenerabile; 2. eficienta energetica; 3. tehnologiile energetice avansate (inclusiv tehnologii avansate si mai curate bazate pe combustibilii fosili si sistemele de energie centralizate, distribuite si necentralizate). Instrumentele si mecanismele financiare ar trebui sa utilizeze deasemenea Global Environment Facility (GEF), în cadrul mandatului său, pentru a oferi resurse financiare pentru ţările în curs de dezvoltare, în special ţărilor mai putin dezvoltate şi statelor insulare mici, pentru a atinge capacitatea lor de a satisface nevoile pentru: • dezvoltarea tehnică de a sti cum; • construirea capacităţii; • formare; • întărirea instituţiilor naţionale, facandu-le fiabile, la preţuri accesibile, viabile economic, social acceptabile şi energetic ecologice;

promovarea eficienţei şi conservarii energetice; promovarea energiei regenerabile; promovarea unor tehnologii avansate de energie (inclusiv tehnologiile avansate, mai curate pe baza de combustibili fosili). Aranjamentele cooperatiilor internationale si regionale ar trebui intarite pentru promovarea comertului de energie dinafara granitelor, incluzand interconectarea reţelelor de electricitate şi conductelor de petrol şi gaze naturale. 2. OPRIREA EMISIILOR GAZELOR CU EFECT DE SERA PRIN UTILIZAREA RATIONALA A ENERGIEI, A NOILOR SERVICII SI A SURSELOR DE ENERGIE Guvernele ar trebui să folosească mai multe instrumente pentru a alege şi incuraja unele tehnologii energetice sau produse energetice inovatoare (inclus economia şi eficienţa), cum ar fi: • Măsuri fiscale; • Politici de mediu şi orientare; • Informaţii, acorduri voluntare, alte programe de asistenţă şi sprijin; • Cercetarea de noi tehnologii şi evoluţia lor. În particular, este vorba despre progresul tehnologiei cu modernizari ecologice. Aceste „politici energetice " ar trebui să se concentreze pe "cantitatea de energie produsă din surse regenerabile", pentru a le maximiza. Pentru a folosi instrumentele de preţ, este folosita o "strategie" bazata pe surse de energie regenerabila, încercând să creeze o aprovizionare corespunzătoare. Pentru acest scop, este o remuneraţie mare asigurată producătorilor, cu un pret garantat mai mare decât cel al energiei din surse convenţionale, astfel încât veniturile diferenţiale sa fie un stimulent pentru o mai mare deschidere a pieţei la oferta, precum şi la înlăturarea fiecarei piedici în calea intrării. După stabilirea preţului unitar si fluctuaţiile necesare, cantitatea produsă la acest preţ va fi definit în mod liber şi stabilizat cu timp. Cu instrumentele de cantitate, pe de altă parte, este fixata cantitatea de energie produsă, lăsând preţul sa fluctueze pentru a se seta la acest nivel de producţie. Acest lucru se întâmplă cu un mecanism de "licitaţie competitivă", care selectează producători în conformitate cu costurile mai scăzute. Diferenţa dintre cele 2 opţiuni este diferenţa între preţ şi cost. Mecanismul de licitaţie pe termen scurt va duce la o scădere a costurile de producţie a energiei din surse regenerabile, deoarece scad veniturile, şi, prin urmare, este considerat mai eficient. Beneficiarii lipsei impozitului pe venit sunt cumparatori de energie, care ar fi platit suplimentar datorita acestui impozit, prin distribuirea utilităţilor, sau prin sistemul fiscal general. Pe termen scurt, de asemenea, mecanismul cantitativ va conduce la un preţ mai mare pentru comunitate, preţ care nu ar trebui să fie diferit la investiţiile publice într-o cercetare privata: scopul exprimat este de a recupera investiţiile realizand o creştere a eficienţei tehnice în şi, prin urmare, costurile mai mici în viitor. Pentru a se aplica aceast mecanism pe termen lung, posibilele reinvestiţii, în cercetare tehnologica, din veniturile diferenţiale, cauzate de mecanismul preţului garantat, au rezultate utile pentru producătorii, ele vor conduce treptat la costuri mai mici.

• • •

Fig. 2. Curba de imbunatatire a tehnologiilor si oportunitatile reducerii costurilor

Sursa: date elaborate de IEA
Fig. 3. Evolutia cost-pret pe piata RE in context global

La începutul unei perioade caracterizate de o anumita tehnologie, costurile tind să rămână rigide sau doar uşor descrescătoare: este aşa-numita "preţ umbrela ". In acest moment de creare a pieţei, preturile ar trebui să fie stabillite de producătorii în mod normal la un nivel mai scazut decât costurile iniţiale reale, deoarece acestea sunt în mod normal atât de mari încât ar exclude orice abordare a pieţei, în cazul unei translatii integrală a preţurilor. De exemplu, în cazul eficienţei energetice, mecanismul piaţei presupune o deplasare la o categorie de produse cu o eficienţă mai mare şi sunt marginalizate produsele cu o eficienta mai mica. Transformarea piaţei produselor energetice va conduce la dezvoltarea de tehnologii mai bune şi la difuzia mai profundă a noilor tehnologii, în comparaţie cu "punctul de plecare".

Fig. 4 Rolul "învăţarii prin practică" vine din lectia eficienţei

Fig. 5 Cresterea anuala a resurselor regenerabile din 1971 in 2000

Strategii de afaceri inovatoare ar putea facilita transformarea pieţei energetice. Până nu cu mult timp în urmă, afacerea principală a unei utilitati era vânzarea de energie către clienţi pe piaţa internă sau catre industrii, precum şi factorul cheie pentru succesul era preţul energiei electrice. De fapt, într-o piaţă "regulata", orice transformare a pieţei nu a fost practic posibila. Privatizarea energiei electrice şi gazelor creşte competitivitatea piaţei.
Fig. 6 Pilonii refomei politicii energetice

Companiile cu cele mai competitivă preţuri şi cu cele mai mici costuri vor predomina pe piaţă. Dar, fără energie electrică la costuri reduse, cum poate o companie supravieţui pe piaţă, pe termen lung? Afacerea nu se rezuma la a vinde un produs sau o tehnologie, ea implică "grupuri-ţintă" de clienţi şi canalele sale de distribuţie. Acesta nu este doar o chestiune pentru noile tehnologii, este un nou mod de a oferii produse si servicii. Utilităţile pot avea beneficii pe piaţă, dacă acestea sunt în capabile să fie inovatoare. Unde se duc banii în ciclul "valoarii” energiei? „Desegregarea" afacerilor cu utilităţi a început. Anterior, atunci când producerea şi transportul (şi, de asemenea, distribuţia) au fost în aceleasi mâini, accentul era pus pe producţie. După dezmembrarea monopolului de utilitati din Europa, vârful preţului este astăzi

în cadrul liniei de distribuţie, utilizatorii finali sunt de multe ori "legati" de distribuitorii locali. Atenţia se va muta în viitorul apropiat asupra utilizatorilor finali pe o piaţă dezagregata, o mare parte din profiturile vor veni de la servicii la utilizatorii finali. Acest lucru se va întâmpla pe deplin atunci când consumatorii vor putea avea posibilitatea de a alege opţiunia de distribuţie. După o fază de tranziţie, piata va fi dominata de gaz şi de carbon, nu de energii regenerabile, utilizarea raţionala a energiei va avea un drum forţat. Dar, din moment ce trecerea de la un sistem de energie la altul va dura zeci de ani, temelia unui viitor sistem este construita acum.Prin urmare, aplicarea completă a legilor europene are nevoie de un impuls politic puternic si de investiţii pentru a orienta inovaţiile tehnologice, transformarea pieţei energetice şi alegerile în direcţia unei utilizări raţionale a energiei şi a energiei regenerabile. Acest punct de vedere este îmbogăţit, de asemenea, de la posibilităţile de angajare care ar fi o valoare adaugata în cazul energiei regenerabile.
Tabel 1. Surse de energie

Surse Petrol Petrol din mare Gaze naturale Carbune Nucleare Lemn Hidro Mini-hidro Vant PV Etanol )din biomasa)
Sursa: ISES ITALIA

Energie produsa, TWh 260 265 250 370 75 1000 250 120 918 76000 4000

În plus faţă de cadrul normativ stabilit de Uniunea Europeană şi de către instituţiile italiene,este nevoie sa se sublinieze unele instrumente de politici energetice care sunt capabile să stimuleze utilizarea raţională a energiei şi a surselor regenerabile, cum ar fi recomandat în concluzii.

3. CONCLUZII Politicile si măsuriile propuse pentru a dezvolta într-o ţară o cale pentru energia regenerabilă şi eficienţa energetica ar trebui să se urmeze un set de principii: ASPECTE ECONOMICE ŞI FINANCIARE

a) stimularea producţiei prin creditele fiscale utilitatile care "vind" eficienţa energetică utilizatoriilor finali; b) mecanisme financiare, precum legaturi, împrumuturi şi credite ipotecare cu rate mici , creditelfiscale şi mecanisme de sprijin financiar public şi privat pentru producţia de energie din surse regenerabile. c) sisteme "beneficiu" pentru a sprijini recuperea din punct de vedere financiar sau stimulente financiare, pentru a acoperi în cel mai scurt timp împrumuturile cerute de antreprenorul de energii regenerabile. d) programe de finanţare din partea organismelor publice pentru Universitati şi agenţii specifice pentru cercetari de bază, precum şi capitalele privat pentru cercetare şi dezvoltare comercială; e) stimularea mecanismelor comerciale de "mărfuri", ca certificate verzi, certificate albe şi certificate de reducere a emisiilor (CER), stabilite prin Protocolul de la Kyoto, pentru a consolida energiile regenerabile, a spori intrarea acestor surse de energie pe piaţă, creşterea valorii adăugate a beneficiilor de mediu pentru alegerea acestui tip de energie; f) Introducerea de impozitare-ţintă (taxa pe energia bazata pe carbon); INTERVENŢII PRIN ORGANE INTERMEDIARE şi LOCALE g) individualizarea contributiilor minim de energii regenerabile, pe care fiecare municipiu, provincie sau regiune ar trebui să le furnizeze, solicitand fiecarui organism local să acopere cel puţin 35% din nevoilor sale energetice cu "energie verde ", produsă din surse regenerabile. h) dezvoltarea de programe regionale, provinciale şi municipale, pentru a promovarea surselor regenerabile şi cercetarea, împreună cu universităţile şi alte companii. INTERVENTIA IN PROCEDURI ŞI AUTORIZARII i) eliminarea dificultăţilor procedurale şi birocratice, ca licenţa de constructie şi alte autorizaţii, care sunt un obstacol pentru utilizarea surselor regenerabile, întotdeauna având în vedere protecţia mediului şi a patrimoniului artistic, şi în special limita de timp pentru luarea deciziilor. j) eliminarea barierelor economice şi fiscale. k) procesul de standardizare a sistemelor de reglementare şi de autorizare care ar permite unificarea seturilor de legi naţionale de şi europene. l) dezvoltarea şi punerea în aplicare a acordurilor de inter-conectare a reţelei de transport care trebuie să fie standardizate şi uşor de aplicat. l

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->