UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA FACULTATEA DE RELATII COMERCIALE FINANCIAR BANCARE INTERNE SI INTERNATIONALE

SOMAJUL

BUCOS PAULA DIANA SERIA A, GR 405

Somajul
Somajul este astazi unul din fenomenele cele mai putin acceptate care afecteaza economiile tuturor tarilor. Somajul se poate caracteriza ca o stare negativa a economiei care afecteaza o parte din populatia activa disponibila prin neasigurarea locurilor de munca. Someri sunt toti acei apti de munca, dar care nu gasesc de lucru si care pot fi angajati, partial sau in intrgime, numai in anumite momente ale dezvoltarii economice. Ei reprezinta, un surplus de forta de munca, in raport cu numarul, celor angajati,in conditii de rentabilitate impuse de economia de piata. Somajul a devenit o problema, odata cu dezvoltarea industriala, incepand cu a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, in perioadele de recesiune, cand intreprinderile industriale isi micsorau productia si, ca urmare, eliberau un numar important de muncitori, care deveneau someri. Cel mai adesea, somajul contemporan este abordat si analizat ca un dezechilibru al pietei muncii la nivel national, ca un loc de intalnire, si de confruntare intre cererea globala si oferta globala de munca. Somajul apare ca rezultat exclusiv al ofertei de munca sau de forta de munca, cererea nefiind luata in considerare. Numai in corelarea cererii cu oferta de locuri de munca permite aprecierea mai corecta asupra situatiei de pe piata muncii, daca exista sau nu somaj. O crestere a ofertei concomitenta cu scaderea cererii determina o deteriorare a situatiei ocuparii fortei de munca. Somajul, daca nu a existat pana la acest moment, apare, iar daca exista, creste. Dimpotriva, cresterea cererii si scaderea ofertei de munca se traduc printr-o diminuare a somajului. Piata muncii nu functioneaza, ca o piata obisnuita atat din cauza restrictionarilor legislative (patronat, sindicate) si a raportului de forte dintre acestia. Piata contemporana a muncii se poate afla fie in situatia de echilibru, adica de subocupare sau supraocupare. Prin politicile sociale promovate de guvernele tuturor tarilor, se tind spre realizarea unui grad de ocupare (deplina) a populatiei active cat mai apropiat de ocuparea deplina. Potrivit opiniilor diferitilor economisti romani si straini, realizarea unui grad de ocupare deplina este considerata aproape imposibila, declarand ca este satisfacator un grad de ocupare 97-98%, respectiv de neocupare de 2-3%. Conform “Biroului International al Muncii” este somer orice persoana care are mai mult de 15 ani si indeplineste concomitent urmatoarele conditii: -este apt de munca; -nu are loc de munca; -esta disponibil pentru o munca salariata; -cauta un loc de munca.

In Romania, Legea nr 1/1991 republicata cu modificari in Legea 86/1992, precizeaza ca sunt considerati someri persoanele apte de munca, ce nu pot fi incadrate din lipsa de locuri disponibile corespunzatoare pregatirii lor, desi nu se fac precizari in lege reiese ca,varsta este de peste 16 ani. Somajul afecta, in martie 1994 tinerii in varsta de mai putin de 24 de ani, femeile,absolventii de invatamant profesional, tehnic de maestri si liceal, locuitorii din mediul urban (cu exceptia municipiului Bucuresti) si pe cei care nu au lucrat niciodata sau care au fost concediati dintr-o intreprindere a industriei prelucratoare (textile, constructii de masini etc). O persoana care, fara sa se tina seama de efectele structurale, cumuleaza aceste caracteristici este denumita in genere “somer-tip”. In ce priveste structura pe sectoare, dupa toate aparentele, populatia ocupata este supraestimata in mediul rural prin indrumarea acestor ajutori familiari. Dimpotriva, industria, localizata in zonele urbane, a concediat 10% din angajati, in conditiile cresterii productiei cu 1,3%. Aceste concedieri corespund mai mult surplusului de forta de munca decat unor reale transformari structurale. La ora actuala se remarca ca o rata de activitate feminina ridicata in comparatie cu multe tari vestice 57,2% fata de 71,2%, pentru barbati. Totusi, femeile si barbatii nu au comportamente similare pe piata fortei de munca, femeile au statutul de ajutori familiali in proportie de 24% fata de 7,4% la barbati. Somerii, in proportie de 52% iau contact cu prietenii, rudele, colegii, sindicatele pentru a gasi o slujba sau iau direct legatura cu patronii (45%). Abordarea directa este deci preferata de catre solicitantii de locuri de munca, lasand la urma oficiile de forta de munca sau anunturile la ziare. Bucurestenii sunt mult mai inclinati (in raport cu provincia) sa inceapa o astfel de activitate (pe cont propiu, urmare a institutionalizarii proprietatii private) 9,3% dintre ei se gandesc sa se aseze pe propriile picioare. Mai mult, este nevoie de un capital pentru a putea incepe o afacere, si, se pare ca bucurestenii au mai des acest capital. Amploarea somajului in Europa Centrala si de Est 04.1994 ROMANIA 11.1 BULGARIA 15.4 CROATIA UNGARIA 11.8 LETONIA 6.6 LITUANIA POLONIA 15.7 SLOVENIA Sursa “Cotidianul” 10.06.1994 03.1994 11.3 16.2 16.34 12.2 6.5 1.4 16 15.1 04.1993 9.3 16 13.2 5.2 14.4 -

Somajul se caracterizeaza prin: 1.Nivelul la care a ajuns, ceea ce se poate exprima: a)absolut, ca numar al somerilor; b)relativ, ca rata a somajului, calculata sub forma raportului procentual dintre numarul somerilor si populatia ocupata, iar alteori ca raport inre numarul somerilor sipopulatia activa sau disponibila. An I II III IV 1990 3% 3% 3% 3% 1991 3.2% 3.5% 4.4% 5% 1992 4% 5.5% 7.1% 9.28.4% 1993 9.3% 9.3% 9.3% 9.4% 1994 10.6% 11% 11% 11% 1995 11.1% 10% 9% 8.5%

In S.U.A rata naturala a somajului este de 5% fata de 4% cat era la inceputul anilor 1970 si 3% dupa cel de-al doilea razboi mondial. 2) Intensitatea cu care se manifesta, daca presupune pierderea locului de munca si incetarea totala a activitatii (somaj total) sau numai diminuarea activitatii depuse cu scaderea duratei saptamanii de lucru si scaderea corespunzatoare a salariului (somaj partial). 3) Durata, perioada de la momentul pierderii locului de munca sau diminuarea activitatii depuse pana la reluarea normala a muncii. 4) Structura sau componenta pe categorii de varsta, nivel de calificare, sex, rasa etc: Criterii de caracterizare: Dupa nivel: • absolut – numar • relativ - rata Dupa durata Structura : • rasa • sex • varsta • calificare • domeniu de activitate • grad de pregatire

Somajul se formeaza pe baza a doua mari procese : I. pierderea locurilor de munca de catre o parte a populatiei ocupate II. cresterea ofertei de munca prin realizarea de catre noile generatii a varstei legale pentru a se putea angaja si afirmarea nevoii de a lucra a unor persoane apte de munca, dar inactive, in conditiile unei cereri de munca inferioare, acestei cresteri. In cadrul primului proces, in functie de cauzele directe care il determina, se disting mai multe forme sau genuri de somaj, dintre care se mentioneaza : a) somajul ciclic sau conjunctural, cauzat de crize si conjuncturi defavorabile, trecatoare dar care se repeta la intervale de timp mai lungi, sau mai scurte. b) somajul stuctural, derminat de modificarea structurii economiei pe activitati, ramumuri si subramuri sub incidenta evolutiei nevoilor, crizei energetice, revolutiei tehnico-stiintifice ; somajul tehnic, format ca urmare a locuirii vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi si restrangerea locurilor de munca prin reorganizarea unor activitati sau firme ; d)somaj de “fictiune”. Exista intotdeauna persoane care isi schimba locul de munca si sunt inregistrate temporar ca someri. Numarul lor poate fi redus prin fluxuri mai bune de informatii ( punand la un loc posturile vacante si pe someri) si prin instruire. e)somajul sezonier. Agricultura constructiile si turismul sunt in mod special vulnerabile la variatiile sezoniere. f)somajul rezidual. Acesta este nucleul format din oameni care in mod virtual sunt de neangajat, poate din cauza incapacitatii lor de a se integra in lumea moderna. Cel de-al doilea proces genereaza somajul datorita starii economiei care prin nivelul dezvoltarii dinamica, strunturala si alte caracteristici, nu poate asigura creerea de locuri de munca in pas cu cresterea ofertei de munca. Exista o evolutie ciclica evidenta o somajului. Pe masura ce creste cererea, companiile angajeaza mai multi lucratori si somajul descreste. Cand nu mai exista forta de munca disponibila ( cand se atinge rata normala a somajului) cererea devine generatoare de inflatie sau de importuri. Somajul in tarile industrializate a inceput din nou sa creasca la inceputul anilor 1990, atingand o medie de 8% din forta de munca in 1995 (mai mult decat dublul ratei medii din anii 1960). Rata era mai mare in Europa (11%) si semnificativ mai mica in Japonia (3%) unde locurile de munca pe viata fac parte din cultura. Structura somajului ajuta la identificarea domeniilor care ridica probleme economice .Somajul pe termen lung (persoanele aflate in somaj de peste 6 luni) reprezinta aproape jumatate din somajul total pana la inceputul anilor 1990 desi era mai scazut in Japonia (36% in 1994) si Statele Unite (20%),

unde exista o mobilitate mai mare a fortei de munca. In 1990, un somer asteapta in medie de 10 saptamani, in Statele Unite pentru a-si gasi un loc de munca, in comparatie cu un an in Franta. Fluctuatia lunara a somajului este un bun ghid al evolutiilor economice. Alte cifre, cum ar fi cererile saptamanale de ajutor de somaj si anunturile publicitare pentru posturile vacante ofera un sprijin util pentru datele asupra somajului. Cifrele privitoare la somajul regional ofera un ghid al somajului structural, deoarece, pune in evidenta relatiile dintre pierderile de locuri de munca si unele ramuri de activitate de munca despre care se stie ca se afla in declin. In Romania, somajul a inceput sa fie urmarit din februarie 1991 si in 1999 numara 1148000 persoane cu o rata a somajului de aproximativ de 12%. POLITICI DE COMBATERE A SOMAJULUI Politici active: constau din masurari cre contribuie la (re)integrarea somerilor in diferite activitati si revenirea somajului in randul celor ocupati. Principalele actiuni, masuri de promovare politicilor active, sunt :organizarea de cursuri de calificarepentru cei care vin pe piata muncii fara o calificare corespunzatoare si recalificarea somerilor in concordanta cu structura profesionala a locurilor de munca ; -stimularea agentilor economici prin parghii economico-financiare, in extinderea activitatii economice ; - incurajarea investitiilor prin acordarea de facilitati in vederea relansarii si cresterii economice, a crearii de noi locuri de munca ; - acordarea de facilitati intreprinderilor - care angajeaza someri, precum si tineri absolventi(prin subvenctionarea de catre Ministerul Muncii , a 70% din salariul net). - incurajarea efectuarii unor lucrari de utilitate publica -pe plan local sau national - dezvoltarea ocuparii atipice - ocuparea pe timp de munca partial, ocuparea temporara, munca la domiciliu, munca independenta si alte forme de ocupare. In vederea atenuarii somajului si a consecintelor lui sunt importante si alte masuri, actuini, ca : acordarea de facilitati care sa stimuleze mobilitatea fortei de munca de la o zona la alta, de la un sector de activitate la altul(indemnizatii de transfer, locuinte, etc.); incurajarea somerilor de a se lansa in activitati pe cont propriu ; racordarea invatamantului la tendintele ce se contureaza in diviziunea muncii interne si internationale; formarea si specializarea tinerilor in domenii de perspectiva indelungata care sa le ofere o mobilitate profesionala ridicata ; dezvoltarea sau crearea de unitati in sectoare ce tin de : producerea de instalatii,

utilaje de depoluare, reciclarea materiilor utile ; introducerea de restrictii privind imigrarea. In Romania, somajul poate fi redus prin cresterea investitiilor, care sa reechilibreze piata bunurilor si serviciilio, dar pentru aceasta, sunt necesare cateva conditii, si anume : sporirea investitiilor si crearea unor structuri moderne ale acestui sector, tarife rationale si cresterea veniturilor reale ale agentilor economici, ale populatiei. Masuri active vizeaza populatia ocupata in vederea preintampinarii riscului de somaj. Adaptarea fortei de munca ocupate la cerintele mereu in dinamica ale unitatii in care lucreaza diminueaza riscul persoanelor respective de a deveni someri. Politici pasive: acestea se concretizeaza in masuri si actiuni care sa asigure somerilor involuntari un anumit venit pentru un trai decent sau de subzistenta. Politica pasiva raspunde la cele doua cerinte in masura in care, pe de o parte, stimuleaza crearea de noi locuri de munca, si, pe de alta parte, fixeaza un cuantum al venitului incitator la munca. Venitul asigurat somerului se numeste indemnizatie de somaj sau in cazul tarii noastre ajutor de somaj si se acorda pe o perioada determinatade timp. In Romania perioada de acordare a somajului este de 9 luni, iar a alocatiei de sprijin, de 18 luni. Somajul afecteaza in prezent foarte mult tinerii si femeile, iar din cauza marii recesiuni in care ne aflam, somajul are o tendinta de crester de lunga durata. In cazul depasirii perioadei de acordare a indemnizatiei de somaj, din imposibilitatea gasirii unui loc de munca, in multe tari se mai acorda, pentru un interval de timp ajutor de somaj sau alocatie de sprijin, acesteea fiind sume fixe, lunare, cu mult mai mici decat indemnizatia de somaj. Costul somajului are un suport obiectiv atata timp cat societatea nu are capacitatea de a crea noi locuri de munca si de a asigura cresterea gradului de ocupare. Evolutia somajului in perioada 1991-1996 in Romania
Anu l 199 1 199 2 199 3 199 4 199 5 Nr. Someri inregistrati la sfarsitul anului 337,4 929,0 1164,7 1323,9 998,4 Rata somajului inregistrat 3,0 8,4 10,2 10,9 8,9 Numarul de someri BIM in mii de persone 971 968 Rata somajului BIM (%) 8,2 8,0

199 6

652,0

6,2

791

6,7

Dimensiunile si marimea somajului Fenomenul somajului, avandu-si premisele in disfunctionalitatile economiei socialiste, in particular in domeniul ocuparii fortei de munca, a fost un insotitor permanent al perioadei de tranzitie la economia de piata, pentru ca, ulterior, aceasta sa se cronicizeze si sa se manifeste si in perioadele recente de crestere economica. Oadata cu prima reglementare juridica in materie, respectiv Legea nr. 1/1991 privind protectia sociala a somerilor si integrarea lor profesionala, somajul a inceput sa fie evidentiat pe baza inscrierii la oficiile pentru somaj, pentru ca, incepand cu anul 1994, sa fie evaluat si prin anchete in cadrul gospodariilor, reflectand somajul in sensul criteriilor Biroului International al Muncii (BIM). Tabloul evolutiei somajului, pe ani, se reprezinta astfel: daca realizam o analiza mai profunda a valorilor lunare din intervalul dat, observam ca rata somajului a avut o evolutie oscilanta: a crescut continuu, cu mici variatii lunare, in perioada februarie 1991 – martie 1995,urmad scaderi in anul 1996. somajul maxim a fost atins in 1994, cand aproape 1,3 milioane de persoane nu aveau loc de munca. Pe de alta parte, din analiza dinamicii lunare a somajului in perioada 1991– 1996 se desprind o serie de concluzii: • rata lunara a intrarilor in somaj a fost deosebit de ridicata in anul 1991, cu deosebire in prima jumatate a sa, datorita declansarii mecanismului de urmarire a numarului somerilor si de acordare a unor sume banesti compensatorii; • perioada cuprinsa intre februarie 1991 si februarie 1993 s-a caracterizat printr-o crestere continua a numarului persoanelor intrate in somaj; • noile intrari s-au temperat relativ in perioada februarie 1993 si februarie 1995, cand evolutia somajului a fost fluctuanta, cu tendinta de crestere usoara; • incepand cu februarie 1995 somajul a inceput sa scada. Formele somajului In teoria economica se disting doua categorii de somaj cu forme de manifestare caracteristice, fiecare fiind determinata de cauze diferite: somaj de dezechilibru si somaj de echilibru.

Somajul de dezechilibru este determinat de discrepanta care apare pe piata muncii intre cererea si oferta agregata de munca, datorita practicarii unui salariu superior celui de echilibru. Sub forma de grafic, somajul de dezechilibru se prezinta astfel: Graficul nr. 1
Oam

E

S1 SE

B

A

Observatii: Oam – curba ofertei agregate de munca; Cam - curba cererii agregata de munca; SE – salariu de echilibru; S1 – salariu practicat; Salariul de echilibru corespunde unei situatii de echilibru care, pe piata libera a muncii, se creeaza atunci cand cererea si oferta de munca se egalizeaza. Cand salariul practicat se afla deasupra celui de echilibru, oferta de munca depaseste cererea, aparand un surplus, care pe piata muncii inseamna somaj. Datorita specificului pietei muncii, rezistenta salariatilor la reducerea salariilor, surplusul de munca, in mod frecvent, nu determina reducerea salariului. Mijlocul cel mai potrivit pentru contracararea acestui tip de somaj este reducerea salariului minim. Aplicarea unei asemenea masuri este dificila intrucat se loveste de rezistenta sindicatelor; in plus are si dezvantaje: prin reducrea
Cam Numar salariati

salariului minim pe economie sunt afectati, in primul rand, salariatii cu venituri mici, ceea ce creeaza mari nemultumiri sociale; totodata, salariile mai scazute determina si un consum mai scazut si, ca urmare, activitatea economica si cererea de munca se reduc. Tot in categoria somajului de dezechilibru se inscrie si somajul ciclic, caracteristic fazei de recesiune economica. El este determinat de reducere activitatii economice in perioadele cu crize economice, cand se opteaza pentru o politica economica care apreciaza ca pozitia de echilibru sa se situeze sub capacitatea nationala de productie. Acest tip de somaj este reprezentat astfel: Graficul nr. 2

Salari i

O

S1 S2
1 Se observa ca somajul ciclic este reprezentat de diferenta dintre N1 si 2 N2. Acest somaj se manifesta si cand salariul ramane la S1, deoarece se muta

C

C

punctul de echilibru.

N2

N1

Numar salariati

Solutia pentru combaterea acestui tip de somaj consta in pastrarea la un nivel corespunzator, respectiv ridicat, a cererii agregate, in special prin incurajarea cheltuielilor publice. Un alt tip de somaj din categoria somajului de dezechilibru este cel determinat de discrepanta care apare pe piata muncii intre oferta de munca care creste si cererea de munca care ramane aceeasi. In acesta situatie, oferta de munca depasind cererea, conform regulilor pietei, salariile ar trebui sa scada. Rigiditatea salariilor la coborare, respectiv practicarea unui salariu peste cel de echilibru, determina somajul de dezechilibru.

Somajul de dezechilibru determinat de cresterea ofertei de munca, cererea ramanand constanta. Grafic nr. 3

Salari i

O1

O2

S1 S2

Somajul este reprezentat de diferenta dintre N1 si N2; el este generat de
N1 N2 cresterea ofertei de munca in conditiile in care cererea de munca ramane Numar salariati

constanta. Pentru ameliorarea situatiei de pe piata muncii, autoritatile recurg la recomandarea de programe reduse de munca si chiar la descurajarea ocuparii locurilor de munca insuficiente de catre femei prin oferirea unor salarii mai mici fata de cele ale barbatilor, chiar daca ele efectueaza o munca echivalenta. Somajul de echilibru este denumit astfel pentru motivul ca, desi activitatea economica de ansamblu este in echilibru, persista o neocupare a populatiei active disponibile.Explicatia consta in aceea ca nu toata lumea care vrea sa se angajeze ca salariata va avea imediat si un loc de munca corespunzator. La aceasta se adauga si faptul ca unii indivizi vor continua sa caute locuri de munca pentru care se ofera salarii mai mari, ceea ce determina aparitia unei oferte suplimentare de munca, respectiv a unei curbe suplimentare de oferta de munca (N). Sub forma de grafic, somajul se prezinta astfel:

Salarii

Grafic nr. 4
Oam

N

S1 S2

B E

A

C D

Numar salariati

Oam= oferta agregata de munca; Cam= cererea agregata de munca; N = oferta totala de munca sau populatia activa disponibila sa se angajeze ca salariata; S1= salariul minim negociat; Se= salariul de echilibru.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful