Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Manipulare

    Uploaded by

    Mihaela Beznițchi
    113 views22 pages
    manipulare

    Original Title

    manipulare

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    manipulare

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    113 views22 pages

    Manipulare

    Uploaded by

    Mihaela Beznițchi
    manipulare

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 22
    consumului “marelui public” sicomentar privie la fenomenele analizate. Aceste opinii devin o materie txelenti pentru manipulare. Victor Mocanu, presedintele ‘Asociatiei sociologilor si demografilor referinduse la incompetenta autorilor sondajului ,Barometrul opiniei publice” realizat in ianuarie-februarie 2005, regret ci vicietatea a primit o ,informatie necalitativa’, mentionand co cifrele sondajului nu sunt corelate intre ele si nu au suport stiintific”, Asociatia in cauz3 a scos a iveald o serie de-carente in aplicarea metodotogiei sociologice fapt pentru Care nu trateaz3 respectivul sondaj ca pe unul realizat pe principii stiintifice. Ta oeticolul dat, manipularea a fost abordata ca un ansamblu de mijloace de conducere prin care maselor li se impune o anumité conduita, doris de fortele politic, fart a apela la constrangeri ci prin cultivarea impresiei cl se Setloneazd in coformitate cu interesele lor prin intermediul sondajelor de opinie public’. Este necesar si examineze aceastd intrebare incat constiinta colectiva (opinia public’) si fie capabils si real izeze odiagnoz’ adecvati a proceselor si prolemelor soc deoarece in fiece 7) oamenii sunt bombardati cu numeroase mesage, care pot duce la schimbarea mentalitatilor $1 atitudinilor. Referinte bibliografice 1. Constantin Tanase, Societaten gi sondajele de opinie, “Timpul” Cotidian national independent, Chisinau, 7 decembrie 2005, nr. 135, 2. Natalia Cojocara, IPP face apologie, nu soc Catidian national independent, Chigindu, 23 februarie 2005 nr, 194 ‘or Grost, Actvitaten politica a org Vasile Stanescu, Natalia Cojocaru, IPP face apologic Cotidian national independent, Chisinau, 23 februarie Ne 194 M8 Sectiunea a Ill-a MANEVRELE MANIPULANTE ALE PUTERII POSTTOTALITARE i grupt umane) in vederea realizarii unor act discordant cu propriile scopuri, fara ca tia ~ subiectii umani — si constientizeze di crepanta dintre propriile scoputi gi scopuri fe ale celor care i influenteaza Septimiy Chleea us tmanzactionala porneste de la aceea c3 in realitate comunics previd trei ""(tarea afectiva sau arch drintele” redi constiinta moral, ethos-ul si norma social (Gaicd via aga cum o invam de la alti), “adultul” vine si eenstituie gandirea si actiunea lucida (adica viata aga cum o experimentam noi ingine) iar "coy smotia Prsarea (adicd viata aga cum o simtim), A fi “parinte” seamné a putea domina, critica, judeca, ordona, proteja, ingriji si mangaia. A fi “adult” ins putea observa raat rafinament, a putea testa, precum gi a putea gist veutre, fir a da frau liber emotiilor. $i, in sfars afi faseamna a te supune cu greu rigorilor gi discipline, a te isa coplesit de complexe sau temeri $y aoe nitent, a putea dori far% conteneald. In fiecarefiintd ‘umani, atentioneaza speci trdiegte un “parinte”, un adult” si un “copil”. O personalitate normals si complet trece, periodic si indiferent de varst, prin fiecare din ce trei stiri ae Eu-lui sau, Aceasta trecere aduce modifi Semnificative si observabile in modul ei de a fi. ‘Cum orice comunicare, din perspectiva analizei tran- jonale, nu este altceva decat un schimb de semne care fay, in cel mai Fiucaz, UrS, este icem, Putere si mase dintotdea~ redau dragoste, mangaiere evident ci relatia dintre, s 397 tuna a luat forma unei afaceri tranzactional-manipulatoare complexe ~ a unui transfer de strokes, ar spune specialist (in englezeste, strokes inseamna mangaiere si loviturs celasi timp) — pe axa “parinte-copil”. Intr-adevar, la ce se asteapti elitele de la putere, atunci cand se vid nevoite si le sugereze multimilor angoasate 4 timpurile pe care le parcurg sunt extrem de complicate i ci in aceste terifiante condititintreaga lume trebuie si fie unita si cuminte? Aceste elite — dupa cum ne-o demonstreaza viata de zi cu zi ~ fac tot posibilul ca in cele din urma din partea gro: tal debusolat sf intervind un rispuns de genul: “Da, dupa cate se vede timpurile pe care le trim cu adevirat sunt foarte grele si unicul lucru care ar putea si ne salveze ar fi unitatea noastra de nezdruncinat”. Vectorul-stimul (Nu vi pare ci...”) pleac’ din starea “parinte” a potentatilor a celor mult, el trebuind si aduci dupa sine un vector-rispuns ("Da, aga gi este..."), care aF semnifica in fapt un act de tranzactie complementari, un act care ~ daci e si-| privim cu toat8 atentia ~ dispune de un grad inalt de previzibilitate gi mu incomodeazat pe nici unul dintre cei doi mari parteneri sociali, Este absolut cert ci atata timp cit tranzactiile dintre conducitori si condusi vor purta un caracter complementar, ele antrenand, pe de © parte, actori cu spirit de “parinte” (care indica, judec ‘ordoneazi, critics, protejea7 sau mangaie) si, pe de parte, actori cu spirit de “copil” (care doresc i viseaz, se entuziasmeazi, se lasik coplesiti de complexe gi se tem), viata social va fi mai mult sau mai putin rhumat ins’ in calitate de replicd la tonul sugest = “pirinte” va risuna nu atat vocea fricoasa sau indrazneala a unei multimi-‘copil’ cat vocea fermi, rational- interogativa a unei multi anume se poate deduce ci iesirea din impas va fi posi doar daci vom fi cu tofii cuminti si ascultitori? vor lua 0 cu totul alti turnurd. Subs “adult” le va induce celor din varful piramidei socie sentiment de nedumerire, o stare de naucire si disconfort. rebarea “Da?! in raport cu ce anume..." intre Pu- fo tranzactie de factura incrucisata Prin tere gi mase se institu 398, rest gi aceea din care pleacsrispunsul Fit cemuniin deal dat canosca diminuare cts ind resimtts, deambele parca un soe 0 surprise 0 decepti Se aie ati | de liniste si certitudine, starea lucrurilor se aplaneaza, in marea majoritate a cazurilor, prin revenirea la tranzactia complementari de tipul “pirinte-coj limitele acesteia, totul pare si cadreze cit se pr cu cea ce reprezint’ adevirata esentd a celo: a celor “de jos’ - liografie selectiva + Berne, E,, Analyse Tran Paris, 1971 Des jue et des , Diaccord avec soi + Jaen M Atte Traction, Les Paris, 1994, Me * Prutianu, $t, Com: 1998, pp. 113-161, ianu, St, Ni © Stewart, 1 rEditions, Paris, 1992. BW dtioca (Manipulare prin) Hipnoza,alirma spec reda o stare mentali tranzitorie, asemanatoare celei de somn, Putand fi provocata prin diferite metode (fixarea unui punct luminos, a privirii hipnotizatorului sau ascultarea naratiuni acestuia), starea vizata se caracterizeazi ~ in majoritatea absolut a cazurilor ~ prin abs ator, lipsa i comportamentale sau/ si sugestibilitate extrem. Constituind expresia unei pir- ghii perfecte de manipulare major’, hipnoza poate anula 399 total sau aproape total vointa indivizilor supusi sug Mai mult decat atat, ea poate face ca aceasta vointé si fie inlocuitS - treptat sau spontan ~ cu cea a artizanil manipula menite si induc’ adeptilor o stare de transi, in rezultatul careia predicatori ii fac pe acestia s3 se comporte irational care, in conditii » Sugestie 2a, Bucuresti, SC “Stiinta & Teh SA, 1996, pp. 155-202 Ficeac, B., Tehnict de 1998, pp. 125-127. + Prutianu, St, Ci Editura Nemira Editura reprezinta o navala informational chemati si modeleze convingerile fard a-i contrazice pe acestia in mod direct. a, afirms, spre exemplu, St. Prutian, pot formatii fra I dezbatut. In acest scop, persoana sau sgiturd expresi cu rsoanele oferte, cataloage le vedere al celui care ste extrem de simpla wl punctului de vedere con- trae’, Procedeul, continua autorul invocat, este relativ usor i, dar nu gi prin se face dup’ regula 3, cade 8 pr tacabile. Cu cit sursele sunt mai credi atat efectul de manipulare este mai puternic. 400 ‘Tehnica “infricosare, apoi eliberare” (fe relief) ia in sentimentul de usurare trait de persoanele care scapi sau au scipat deja de o emotie intensa neplacuta. Aga cum remarci D. Dolinski si R, Nawrat, doi autori americani cirora le apartine meritul de a observa si explica pentru intaia datd aceasti modalitate de inducere a complezen- tei, indivizii care incearcd un sentiment de frie’, a cirui sursi este mai apoi brusc eliminats, sunt predispusi si rnu-i respinga pe acei ce li se adreseaz cu varii rugsmint Sursa de influent’, in cazul de fati, are o functie dubl pe de o parte, ea este aceea care induce tintei sentimentul de frica gi tot ea, pe de alta parte, face ca acest sentiment nat. intr-un experiment, s-a profitat de “slibiciunea” unor listi de a-si parca maginile acolo unde aga ceva este strict interzis, Prinzand momentul cand ling’ magini nu se afla nimeni, membrii echipei de investigatie au plasat foi de hartie sub stergatoarele acestora, Foile vizate contineau fie o chemare umanitara de a dona singe, fie 0 reclama la un medicament pentru intarirea parului, Atunci cand la masini, proprietarii se sperie intrucatva (binuind ia de pe parbriz. este o amenda veniti din partea ), dup care rasufla usurat descoper ¢ e cu totul altceva. “eliberirii de fric3", toti ei s-au dovedit a fi mai predi pusi si reactioneze pozitiv la cererea experimentatorilor i din grupul de control care nu au gasit foi de hartie sub stergitor. Oferind o explicatie in legaturd cu efectul “infricosare 401 inski gi R, Nawrat cde complezent§ nu red’ acum un rezultat i sau bunei dispoziii, Depis comportamentul sunt tenta si creads ci fenomenul det ‘Si aceasta pentru ci, imediat dupa Starea de usurare consums rsele cognitive. Intreaga energie mental’ a fost furats ‘gandurile cu referire la pericolul care a trecut, la sansele le mai departe etc. Lipsa de concentrare asupra lumii din 44 rispunda in mod automat acestora se fundamenteazi nu ati iste modele actionale elaborate anterior la care se poate mod stereotipic ori de cate ori ele corespund pe care tagma i id lumea, ea a facut 402 care o pune in acelagi rand propaganda ori V. Duta care 0 abordeaza ymenelor de prosopopezi,telepatie, radiestezie, psihokine anipularea ocups un loc aparte in spectrul mecanismelor ale celor care manipuleazs si cele ale sani, uneori chiar 0 op% Reprezentind un tip de influent damnabili din punct de ved firs legate de schimbarea fe ‘A obtine de la indivizi adoptarea unei anumite ideologii 403 comportamentale, fara ca ei si in ceva (dar mai ales in ceea ce priveste lor autonome), inseamni de fapt si le creezi libertate, precum si constiinta faptului ci supunerea lor fata de 0 voint3 provenit3 din exterior este i. Redand un fel de violent simbolied ~ doar nu forfati si credem sau si facem ceva la cheremul unor persoane/institul =, manipularea ne determing si acordim credil in care anumiti factori sau propus si ne faca si credem. Daca am fi intrebati cine ne-a influentat, am rispunde cu fermitate c’ nimeni. Raspunzind astfel, avem senzatia c& holdrarea noastra de a nu ne lisa _dusi de nas’, de a crede doar ceea ce vrem ni de decizie. C. Kiesler afirma categori presiunea de a realiza un comportament este mai redus3, cu atat persoana este mai angajata fata de comportament’. Sentimentul de libertate al tinte’ si eficac nicilor de a fost adresata. Sentimentul de libertate repre?’ tunul din factorii cardin predispun la complezent Si dimpotriva, sentiment rbire a libertit la respingerea influente Desi o asemenea stare de lucruri poate fi considerati de citre uni drept anormal8, vom tine si afirmam ci anume mitele cireia masele mele manipulare, daci e si ulilizim terminologia artlor lor pe calea dort de potentatii momentului. A manevra un emenea segment paclos inseamna a putea genera si socraliza puterea. “Stind la ori context, J. Baudrillard ~ stipanirea unui spatiu simulat demon- streazi\ci politicul, de fapt, nu este o functie, un teritoriu sau un spatiu real, ci un model de prefécitorie ale cérui acte manifeste Subtila gi perfidd, manipularea reda , instrumental per- de alinare a sufletelor risipite. Substituind represiunea publice, autor tatea - prin publicitate, iar maniera dura — prin maniera bland’, ea confirma neintrerupt ideea cd modul cel mai indicat de a obtine ce vrei de la multimile debusolate este si le faci si gandeasc’ de aga manier’, incat ~ asa cum sugereaza P. Burdieu ~ “si descopere prin ele insele ci lucrul cel mai bun este acela de a face pe plac cu fect prin seductie, forta publica - prin relatii + Joule, R-V, & Beauvois, J. L., Tratat de ma sociali a rela 191-209, J, Mass-media ihosocilogia schimbrii, Editura Polirom, lasi, 1999, pp. 137-161 ‘© Slama-Cazacu, T,, Stratageme comunic ira Polirom, Tai, 2000. larea, in: C. Zaméir, L. Viasceanu ie, Editura Babel, Bucuresti, 1993, tale si manipulare, (coord), Di pp. 336-337, 1, A, Manipularea creiritor, Editura ALL, Bucuresti iberare”, mai multi specialisti ~ dar mai ales D. ski gi R. Nawrat - tin si mentioneze din start ci instituirea stirii de complezenta nu red& acum un rezultat vinovatiei sau bunei dispozitii, Depistand 0 lipsi de rationalitate sau/ si de coerenta in comportamentul subiectilor cirora le-a fost aplicata tehnica, acestia sunt tent si creadi ci fenomenul deriva dintr-o inactivitate cognitioa relativd, $i aceasta pentru c’, imediat dupa retragerea sursei de anxietate, persoanele incep si manifeste un deficit de iui extern. Starea de usurare consuma ive. Intreaga energie mental8 a fost furats de gandurile cu referire la pericolul care a trecut, la sansele de mai departe etc. Lipsa de concentrare asupra lumii d jur ti determin’ pe subiecti si raspunda in mod automat Ia tot felul de stimuli. in cele din urma, comportamentul acestora se fundamenteaz nu atat pe rationalitate, cat pe nigte modele actionale elaborate anterior la care se poate face apel in mod stereotipic ori de cate ori ele corespund situatiei de moment, 1.1. Cuza”, lagi), nr. 8, 2001, pp. 125-128, inski, D., Nawrat, R, “Fear rod i rare when the danger is over, in: Journal of Experimental Social Psychology, 34, 1998, pp. 27-50. EJ., Blanc, A., Chanowitz, B,, The The role of “placebic™ i in: Journal of Personality and Social 36, 6, 1978, pp. 635-642. Psychol . dezvalu prefera si e. Ori de cate ori este aplicata, manipularea realitati gocante, pe care tagma initial tina in taind. Veche de cdnd lumea, ea a facut ca milioane de ,,cobai” si fie remodelati psihic fara a-si da seama de acest lucru. Printre ei s-au numarat si co sd se numere diverse categorii: somerii, pacientii spit i, copi gravide, veteranii de rizb« lespectatorii, radioascultatorii, cumparator 402 marfuri, angajatii de tot felul sau/ si alegitori. Desi adescori ise atribuie inelesuri amiibologice oi de specifcitate~ cum procedeazs, spre exemplu, A. Mucchiel care o pune in acelasi rind cu advertising-ul, persuasiunea, nomenelor de prosopopezi, telepatie, radiestezie, psihokinezie ~manipularea ocupi un loc aparte in spectrul mecanismelor r idepirtate ale fn cazul manipulari, atentioneazi cunoscutul analist roman, sunt de retinut urmatoarele note defiitorié: (a) influentarea opiniilo,atitudinilor si comportamentelor; (b) expunerea la ‘mesa; (0) se urmareste atingerea altor scopuri decat cele ale le indepartate ale celor care manip le ale persoanelor manipulat existi o discrepant, uneori chiar o oporitie; (e) persoanele sau grupurile-fintd nu constientizeaza existenta respec discrepante/opozi iti, manipularea se particularizeaz atat in raport cu |, persuasiunea, propaganda, cat gi in raport cu prosopopeza, telepatia, radiestezia sau psihokinezia Reprezentand un tip de influenta s altceva decat o realizare a proprilor lor nitz Apreciat’ de citre H. Marcuse drept un si, ea se face simtiti att a pe ) si faci exact ceea ce doresc, sscuns, alfii (Gubiectii care au proiectat situatia). $3 fac’, {irda infolege c& se urmdreste in fond atingerea unor scopuri legate de schimbarea felului lor de a fi ‘A obtine de la indivizi adoptarea unei anu logi 403 1 majora. 1. Tip de manipulare reprezentat de influenta are tenta respectivele categorii de indivizi, Anume tipul vizat de manipulare sti la baza raspandirii variatelor curente de opinie, formeaza tradi profileazé mentalitati sau incité la manifestari de proporti. Drept exemplu eloc- vent in acest sens ne poate servi sistemul de invatimant. Rolul acestuia de a transmite un volum de cunostinte cat, ‘mai mare are o important secundara in comparatie cu ‘care copiti sau adolescentii sunt antrenati pentru a se integra cu succes in societate. Inainte de a fiun mijloc de comunicare a cunostintelor necesare viitorului adult, sistemul de invatamant, arata ~in context ~}.Piajet, ‘obignuieste pe cei tineri cu spiritul de subordonare fati i, le formeazs acestora responsabilitatit gi ddorinta de afi competitii, Orice scoal3, colegiu sau univer- sitate urmareste ca procesul de fasonare a noilor ge ‘i se produca in stricta conformitate cu ideologia el aflate la putere. Fiecare sistem politic sau social, spune B. itul propriului sau sistem legi si regulamente. Nu exists tard, oricit de neinsemnats, in care structura educationala si nu inducd un comportament de fidelitate fata de n, side stat, de respect fata de istoria national’, prezentati cu © subiectivitate evident’ pentru un observator neutru, in aga fel incat si motiveze i SA sustind doctrina promovata de catre cercurile conducatoare. 2. Manipulare ce poate anula total sau aproape total rezistenta celor asupra cirora ste indreptatd sugestia. In acest caz, vointa manipulatului este inlocuitd cu cea a manipulatorului. De regula, efecte configuratie se inregistreaz atunci cand + Ficeac, B. 1998, pp. 43-53, Wu, St, Comunicare si negociere in afaceri, lagi, Editura m, 1998, pp. 21-22. St, Ma 2 Polirom, 2000, pp. 88-89 cere in afacei, Lai 406 Acest tip de manipulare comport u efecte ce depagesc—in marea majoritate a cazurilor ~ orice asteptare. Ca aga ceva poate avea loc vine si ne-o confirme, spre exemplu, i icului. Atunci cand ‘catuzi face posibild exterminarea persoane ostilefird ca din partea executantilor (oameni simpli, de regula) sa intervina careva ezitiri sau remugciri, Scopul fundamental al dezumanizarii, dup’ ‘cum aratd special curitirea imag de orice traséturd umana, prezentarea lui drept un mon nedemn §i periculos pentru societate, identificarea lui prin porecle sau prin orice alte denumiri care nu trebu s8 mai pistreze nici 0 conotatie omeneasci. Metodele utilizate in propaganda de dezumanizare a celor ce nu dorese s8 ni se supund constau in impunerea prin mass- media a unor caricaturi oribile, a unor sloganuri agres sau/ si a unor documente falsificate/ trunchiate. exemplu de manipulare medie are atributie la fe de dezindividualizare. Dezindividualizarea, vom ream poate fi definiti ca un s Aga cum s-a sta felul de manifestiri comportamentale deviante. B. Mull izand saizeci de cazuri de lingaj (svarsite pe supunand unui studiu comparat douazeci si patru de ct ale lumii, a putut si demonstreze c& r’zboinicii care isi schimba infatigarea, vopsindu-se pe fal sau/ si pe corp, ori punandurgi fel de fel de masti, comit cu mult mai m de sadism decat cei care nu obignuiese si se mascheze, 1981, pp. 71-78, * Ficeac, B, 1998, pp. 35-43 ., Bucuresti, Editura Nemira, 407 © Manipulare minora. 1. Manipulare ce intervini atul unor schimbari neinsemnate ale contextului Desi nu atrage dup sine bulversiri de propor aceasta poate avea ~ de foarte multe ori —efecte cut adevirat surprinzatoare. Donatiile, bundioara, pot creste substantial in cazul in care respectiva solicitare este suplimentata cu lun mic serviciu (aparent nesemnificativ) sau daci ea se produce pe fundalul unui apel la binecuvantarea cereasca. La fel, sume extrem de mari sunt adunate de spalatori stradali de parbrize, care ~ ivindu-se pe neasteptate in fata automobilelor ~ igi disirmuleaz’ cergetoria sub forma unor ipularile minore, ate pentru generarea le menite si aduca cAstiguri enorme anu- mitor grupuri de persoane. Exemplificand, autorul invocat rimitere la anul 1992, cand televiziunea national din Romania a prezentat mai multe zile la rand privind o iminent criza de paine, din cauza lipsei de grit, La inceput, oamenii au fost cupringi de un sentiment de insi, ei risuflé usurat, afland, tot de la iziune, cS guvernul a rezolvat problema prin accepta asive de grau. $i doar abia mult mai artificial creata pentru a justifica importurile, aducstoare de comisioane fabuloase pentru anumiti oameni. La acel ‘moment, firanii din Romania aveau su care le-a fost oferit era ridicol de mic (ceea ce i-a si facut si refuze comercializarea stocurilor in asteptarea unor bani mai buni). Pretul graului importat a fost de trei ori mai mare decat cel propus tranilor, dar afacerea ~ dup de inteles ~s-a derulat pentru incasarea supercomisioanelor. 2. Tip de manipulare care nu anuleazs 2 manipulatului, lisand-o pe aceasta Si lel cu cea a manipulatorului. De regi pri 408 Liografie selectiva + Ficeac, B., Teinici de 1998, pp. 3035, + Prutianu, §t. Ci Editura Nemira, Egitura Wi Manipulare “mistica”. Este varietatea de manipulare ce tinde si remodeleze comportamentul uman prin crearea dde aure mistice (sau aproape mistice) in jurul unor anumite categorii de subiecti. De regula, ultimii apar drept niste *alesi” (de citre Dumnezeu, destin, istorie sau alte forte imateriale) mandatati si-i orienteze pe cei multi spre reali- 1 nobile. Caracterul mesianic al acestor “ales autori (B. Ficeac, spre exemply) ~ nu poate fi pus la indoial, orice actiuune, oricat de bizars, cinici sau absurdi ar parea, desfagurindu-se in virtutea nor ratiuni superioare, greu de infeles sau chiar inacce- fenilor de rand. Incercarea de a privi critic la autoritatea, bunicredinfa sau competenta lor este apreciat ‘cao manifestare a egoismului, a josniciei sau a dusmaniet venite din partea unor mediocrititi meschine. Cultul personalititii vine si confirme in deplinstate cexistenta gi puterea sortului vizat de manipulate. Or, atunci cand ne lovim de el, observim cum un cineva anume devi- ne, din anumite interese, o “Figur mesianic3, o binecuvan- tare a timpului, un depozitar al adevarurilor absolute, un factor capabil de unul singur si conduci intreaga societate sau fiecare sector luat in parte”. Valoarea si corectitudinea scopurilor enuntate nu sunt puse la indoials, dups cum autoritatea si competenta celor chemaji si le transpund in viati nu sunt subiecte de discutat. Propagat’ pe toate ca posibile, biogratia “fiintelor superioare” contine momente chemate si demonstreze ci nu de ieri sau de alaltaieri, ci in fraged copilarie acestia au manifestat predes- inele altora. Ca orice mecanism de er consimtite”, cultul personalitat egative asupra tocmai tinatia de a ghida de: inducere a “supuner nu are decat si se impuna prin consecinte societalului: generarea obedientei, reprimarea spiritului 409 fn actiuni, diminuarea ap- i de inovare et in scopul crearii si amplificarii aurei de misticism, de enigm’ sau miretie, artizanii sistemelor manipulatoare nu intarzie si recurgi la ritualuri publice de venerare a ‘distinsilor”, dup’ cum si la variate forme de omagiere 2 acestora (titluri onorifice deosebite, imnuri, picturi, ode, poezii, statui etc). Bibliografie selectiva + Ficeac, B., Te 1998, pp. 71-73. ‘© Kinghgassner,A., La puissance des signes. Origine, formes et lois te, Paris, Mame, 1962. are, Bucuresti, Editura Nemia, (es, Paris, Presses Univers liminala. Acest gen de manipulare compor- tamentala antreneaz comunicari de mesaje situate sub pragul perceptiei constiente. Lund forma unor excitatii energetice ‘extrem de slabe, care sunt sesizate doar la nivel fiziologic si doar de catre subconstient, mesajele in cauzi fac ca subiect si nu-3i dea seama de ceea ce lise intampls, participare constientfiind redus’ practic la zero, Pe parcurs, comunicarea bazati pe mesaje incontrolabile de citre constient a cSpstat dentumirea de comunicare subliminal, iar manipularea ce deriv’ din ea a inceput si fie priviti ca 0 expresiea reactilor umane imulatii captate pe cale inconstient’. Pentru prima dati, fenomenul manipuliii subliminale a inrepistrat in septembrie 1957, intr-un cinematograf din fo New Jersey, cu ocazia efectudrit unui studiu de marketing. Laacel moment, James Vicary, cunoscut om de afaceri din localitate, ra convins pe proprietarul cinematografului mcerce 6 noua forma de impulsionare a vinzirilor de Coca Cala side Pop Com, consumate in mod curent de citre spectator In timpul filmului, pe ecran au fost proiectate dloui secvente publicitare cu caracter imperativ ~ “Bel bsolut al vizului). Ni tun spectator, evident, nu a putut perce} la nivel de constient, in schimb le in adancurile subconst ‘ment, s-a observat ci vanzirile de optsprezece procente, iar cele de P si opt de procente. Rezultatele obtinute au declangat un adevarat taraboi. Unele ziare le-au prezentat ca pe o des: coperire a secolului, altele ~ ca pe o manipulare a spectatorilor, iar Comisia Federals a Comunica decis chiat la interzicerea difuzirii secventelor publicitare cu caracter subliminal la radio sau la televiziune. Cu toate c& este apreciati nu doar pozitiv, manipularea subliminal capita ulterior o larg rispandite, Canalele TV, bunioara incep 8 transmits ~ in scopuri publicitare $i nu nus ~ fel de fel de flasi-uri cu durata de pana la 1/30 secun- de, la intervale de 2,5 minute. Revi conceptia cu privire la muzica de interior, numeroase magazine recurg la mesaje audio incomprehensibile, cu viteze mati de re- dare, Intercalate de computer, acestea contineau chemi de genul: “Cumpairati X!” or $8 constituie meso fect de manipulare comportament demonstreze mai multi speci A. Greenwald, JBargh, P.Pietromonaco si. Neubery ~, ele intr-adevir au efect, dar acest efect este departe dea fi uunul miraculos. in fond, soiul vizat de influentare soc Peat ava erate semnificative doar in indeamna subiectii la un comportament citre care acestia au deja o ncinatiefirenscd In toate celealte cazu,efectul acestusia nu corespunde nici pe departe unor asteptiri mai deosebite sau unor progrese fabuloase promise de diversi artizani ai inrauriri Bibliografie selectivi au ‘nna (Manipulare prin -). Avand o prezent8 coti sna reda o afirmatie prin care se denat adevarul. Se denatureazs, bineini favoarea agentului ce o propaga. In orice circumstante, min ciuna are coloratura instrumentalé, ea constituind o cale de ‘implinire facild a scopului. Motivele ce stau la baza ei sunt dintre cele mai diferite. Aga cum remarci mai multi autori = C. Cucog, bundoara =, mintim din dorinta de a ataca pe cineva, pentru disculpare, pentru a pune in valoare, pen- tru a ascunde timiditatea, din nevoia de protectie, pentru a face placere cuiva, pentru a voala un adevar dureros, pentru a apdra pe cineva sau a ne apira de cineva, = uneori ~ inconstient. cu viditd senindtate si inocentS, minim cu sarg gi nerusinare. Mintim pe fata sau mintim pe wrea a tot felul de dezinformari, min- jpare ca un mecanism ideatic ce este pus in jocin mod tentionat pentru a asigura manipularea perfidd a indi a le domina gindurile gi sentimentele. Dup P. Wierzbicki, str 1 monstruoasa constructie a uli Occonstructie pe care au indltato armatele functionarilordis- ciplinat ai propagandei si detasamentele fanaticilor deve ai revolutiei, hoardele adeptilor imbuibati ai cariere faci si egaloany vandalilor cuprinsi de patima di le de constructori ai vieii in consens cu doctrina. Au indltat-o pentru a acoperi pripas- dintre realitate gi cuvant. In cele din urma, ea s-a extins ~ aproape ca orice ru ~ in numele binelui icacitatea manipul’ n si de interesul pe care-I starneste in constiinta spune ~in context ~ V, Duti, este itor fer! a2 imagineaz’ c& acest lucru este perfect realizabl. Intr-0 care relatia existenta se poate cataloga ca fiind se doreste a se tealiza o relatie contrar3 ipal, minciuna este propagata prin cuvant, prin ziditor’, care intervine cu vehement§ in cursu cevenimentelor. Legata indisolubil de limbaj, minciuna ~ daci esi ne exprimAm din nou in termenii lui C, Cucos ~ se prezinti ca un ordin disimulat printr-o simpla informare ‘Atunci cind comunicdm adversarului nostru ci “drumul spre care te indrepti este blocat” (stiind ci asertiunea este contrat adevirului, dar gandind c& prezenta altuia pe acest drum deranjeaz% sau dezavantajeaza), ti sugerim aproape la modul imperativ s-o ia in alt directie. Sub masca sim- plei descrieri a unei realitati (‘drumul acesta este blocat” se ascunde de fapt un ordin (“n-o lua pe acest drum”) Cuvintele fac ca influenta si puterea si se manifeste, si se distribuie mai tot timpul disproportionat, preferential. Se vorbeste cand trebuie, cat trebuie, cui trebuie gi unde trebuie, Substanta limbii contine o imensi apetent’ de dominare, care se face simtita de indata ce imprejuririle devin favorabile. De multe ori, oamenii mint gi prin actiunile pe care intreprind, prin conexiuni bine gandite a gesturilor si comportamentelor lor. in asemenea cazuri, la cuvinte se Jeaz mai putin sau nu se apeleaza deloc. Etectele mani- pulatoare sunt obtinute procedandu-se intr-un anumit mod (gesticuland, razand, plangand sau chiar tacand). ‘Ar fio eroare s& se creada cd in calitate de artizan al manipularii prin minciund se poate impune oricine vrea Constituind expresia unei achizitii culturale complex minciuna ne poate influenta comportamentul doar atu cand cel ce-o propaga sau este tentat s-0 propage se afli in posesia unor anumite abilitati discursive si cognitive dispune de o oarecare experient’ praxiologic’, stie si 1eze si si ierathizeze, are memorie bund, este integrat jn comunitate si urmareste niste interese clare. Or, in lipsa insusirilor enumerate, nu vor putea fi respectate cele mai importante premise ale discursului contrafactual ~ 413, prezentarea informatiilorintr-o cheie imaginar3, exprimarea in contrasens cu scopul urmarit,alegerea variantei favorabile de amplasare pe segmentul “fals-adevar” (corespondent3, anti- sau noncorespondenta). Strategia ascunderii adevarului ‘sau a substituirii lui, atentioneaza specialistii, determina © desfagurare de capacitati/abilitati suple si elabora inceritatea este mai aproape de naturalitate, pe cand preficdtoria este un artefact complicat, ce se amplified la scara evolutiva. Tipologia minciunii este destul de largi, ea incluzand, ind (conventional, scuzabila), juna patologici (ceeetaleazs fal de adevir (ce contine jumatat sau franturi de adevar) fare (ce neglijeaza in mod voit ceea ce este sau cea 1a prin exagerarea incidentalului (ce tinde si Jeze rolul unor aspecte neimportante, contingente, accesorii in defavoarea esentialului, fundamentalului), ina pasionala (ce substituie gandirea logic cu una mediatica (ce se fundamenteaz Cucos, C., Mi lagogied, 1a 1997, p «Duta: V, Rizboiul parapsiologic.Temici de manipulare, Bucuresti Editura Vietor, 1997, pp. 82-91 Bucuresti, Editura Nemira, ave prin -).Tehnica momelit urmareste obtinerea deciziei pentru actiune din partea unor subiecti fara ca acestia SX cunoascd costul real al actiunii sau adeviratele avantaje care pot proveni din ea. in pofida tind si-si mentina dec decizie, arata special temporare a unei parti din Un partener retine inconvenient pan’ ce celilalt ia decizia asteptati, dup’ care se prezinta “cu onestitate” informatia va mai da inapoi: el tocmai se decisese intr-un va mai intoarce din drum cand va cunoaste inconvenientele ce-ar insemna, in englezeste, “minge joasa’ cde amorsare (in romaneste, ae actiune printr-o intervent este momeala pentru peste) -, s-ar parea, postulatelor de baza ale simtului comun, cazul ei, indivizii manipulati par a fi predispusi sa se cit de “Unde a mers suta, mearga si mi “s-ar pirea”? “S-ar prea’, pentru ci chiar constientizeaza intarzierea enuntarii adeviruh de reguli, continua si ramang sub imperiul impres sunt responsabili gi autonomi in luarea deciziilor, care pp. 463-476, Joule, R.V, Beauvors, JL, Editura Polirom, fasi, 2004, pp. 179-180, W “Piciorul-in-gur” (Tehnica de manipulare -). Tehnica de manipulare comportamentali piciorul-in-gura, aga cum remarca D. J. Howard, primul care a observat-o $a testat-o din punct de vedere empiric, reiese din aceea ci "natura 415 care indi furnizeaz’ in mod liber chiar daca fird si-si dea seama, ii poate pune ‘ase conforma unei cereri pe care altfel n-ar “" Asttel, inainte de a cere cuiva un anumit teste bine si-l intrebim mai intai cum se simte Dupa ce ne va spune cd se simte bine si dup ce ne vom cexprima sa in legatura cu acest fapt, acesta va fi mai inclinat si acorde ajutorul solicitat. Procedura de aplicare a tehnicii piciorul-in-gurd, precum se poate de observat, consti in a pretinde cuiva 0 informatie afectiva despre el | a astepta rispunsul, a mentiona caracterul public al rispunsului primit printr-o declaratie de participare afectiva sia inainta apoi doleanta propriu-zisi Jn fond, spunand c& ne simtim bine, noi ~ tr-o capcans. Cum nimic in aceast lume nu evident cd si capcana in cauz nu = nimerim se produce intamy ra aectva curents dats mart de po: Intr-adevar, adopting o poztie vi pentru cei din jur, noi voles nolens ~ finer s-o plstrim ia dea da impresia de consistent. in rea unel stiri de bund dispozitie ne expune la p ‘urd, deoarece, aga cu Howard, neluarea in considerare celor ce seintereseaz3 cu ci accept nigte tate de tonusul nostra icruri urate de tot i de ranchiund ireceptivital De remarcat ci cand suntem mplicarii unor indivizi ce nu ne sunt apropiati. Or, se celor apropiati suntem tentati si le dezvaluim mai toate durerile si grijile noastre, acest lueru facandi tunci cand nu suntem intrebati cum 0 mai ducem. atunci Bibliografie selectiva 416 gia cimpulai (Universitatea “Al 1. Cuza’, Iasi), nr. 8, 2001, pp. 122-125. V,, "Foo! The Journal © Howard, D.J, iai mare decit cea precedent. Logica acestei tehni precum constata mai multi analisti ai cmpului deo evident turnura expansionist’. Pentru a deter neva si facd o concesie major3, pt in pragul “casei lui, ca usa si rimana intredeschisi. Ceri ceva nesem! iv, dar greu de refuzat. Mai apoi — si intervine momentul culminant -, inaintezi cererea avutd in vedere de la bun inceput. Povestea cu Franklin, Pe timpuri, acest remarcal american (multumita lui, spre exemplu, a fost inventat paratrisnetul sia fost incheiat’ — la 1778 — faimoasa aliant franco-americand) avea in Camera Deputatilor un oponent abil si crincen, care-1 hdrtuia cu orice ocazie. Bunivointa ins neaparat obtinute. Dar cum? Si arate un respect servil ar fi fost, dup B. Fran tun gest de oportunism $i infrangere. Si-i ofere cev. schimbul bunavointei, n-ar fi primit. ‘Mai bine s ceva minor, ceva ce nu mi-ar putea refuza fari si pari caraghios’, s-a gandit B. Franklin. Gandit gi ficut. A aflat ©’ adversarul siu are o carte rard si valoroasi. Ia scris, ‘ca unui partener ciruia fi poartd tot respectul, 0 scrisoare in care-| ruga si-i imprumute cartea cu pricina pentru Individul-tints n-a gasit de cuviint’ si refuze sdiat. in termenii st i, B. Fran returnea7s cartea impreund cu un biletel, in care-si expri 417 Mii admiratia gi recunostinta. Cand, ulterior, s-au intalnit in Camera, oponentul i-a zambit lui B. Franklin de departe, -a apropiat i -a strins mana prieteneste. Cei din jur au amas stupefiati: aga ceva nu se mai intamplase s vada. ‘Asadar, cerand un privilegiu minor (cartea), B. Franklin a Dinut un privilegiu major (bundvointa). Impresionati de tii au recurs pe parcurs la 0 multime de experimente si au gisit cd acesta are un caracter de regularitate, 1983, ne. 9, pp. 181 "hn examination of self-perception media ty and Social Psy- ioe srategies. Meta jen Human Communication pp. 461-88. + Fleac, By 1998, pp. Freedman, JI nlare, Bditura Nemira, Bucuresti, comp tempersonal. Prevenie,rezoloare irom, asi, 2004, pp. 176-178. H Progranare neurolingvistic. La finele deceniului al optulea al secolului trecut, R. Bandler si J Grinder, doi Cunoscuti cercetatori americani, constat3 ci o mare parte din tulburarile psihice, dela traumele din c Ia fobiile ad lacune de c experienta celebrului psihiatru M. Erickson (dar mai ales, metoda de “inductie indirect” a acestuia), ei raman sur- 418 | 1a Tor. De atunci si pana in zi influenta pe alti prin modificarea subt i sau a intonatiei, dup cum si prin menite si focalizeze atentia in directia dorita este categorisit drept programare neural De unde puterea magic a genului vizat de inraurire comportamentala? S-a observat — J. Grinder si R. Bandler au fost primii cirora le-a reusit acest lucru ~ ca la oamer de reguli, din cele trei c3i primare de perce} auditioa si in fond, la trei categorii de actori $i actori “senzi in ne de unitate ale print) unt dominat stabil de cantecele auzite cu multi ani in urma, de vocile tuturor acelora Tea mart destin prin prima une i Siatingri: Pentru a afl din cecategorie fa parte at sor rear spcait (ha de exemp doa fie observa cu foarte mula stente."Vouai exprims, de obicel sau sintagme ce implicd simtul auzului: “Ex si rispicat despre ce este vorba..", “Despre aga ceva nu am. la randul lor, utilizeazs de ind emotii si senzay ti prins ideea? identificarea ti tactil, olfactiv ori gustati niu de tot...” f 419 | privirea care se pi vizus spre dreapta etc), Ast pre stinga sau dreapta-sus indicd considerare a tuturor acestor informatii, cel ce intentio- neaza si manipuleze ar putea lesne si stabileasc3, pentru \ceput, 0 leg intre sine gi materialul-tintd (ne de comunicare al cuiva ca mai apoi, obtinand increderea necesara din partea ma- terialului vizat, si- fac pe acesta sa simti, s8 gandeasci si si se comporte in stricta conformitate cu obiectiv ind, in final, la numele lui J. Grinder si R, Bandler, vom mentiona ci practic la toate cursurile de initiere in stiinta si arta influentarii prin neurolingvistic care renumitii specialisti le-au organizat si promovat SUA, Canada, Furopa sau alte parti ale lumii au fost dati, prin modul cum conspectau, adresau intrebiri sau participau la dezbateri, acestia din urma faceau dovada Celui mai ordonat si interesat corp de ascultitori Bibliografie selecti nu le-a plicut gi nu le va plicea vreodatd s8 fie supusi manipularilor. fn acelasi timp, trebuie si recunoastem, cA acestea din urmi au existat, exist’ gi vor exista de-a pururi. Marea nepotrivire ce se instituie la confluenta dintre cele doud realitati conduce - volens-nolens ~ spre intrebarea capitals: “Ce trebuie de intreprins pentru a rezista manipulirilor intre rispunsuri ce-au intervenit pe parcurs, cel ‘mai desfasurat pare si apartina lui Ph, Zimbardo $i S. ‘Andersen, cunoscuti cercetitori de la Universitatea Stan- ford, California. Efectuand un numar impunator de studi in primul rand -, ei ajung si constate t strategii de a rezista influentelor obseroarea manipulatoare ~ identificarea disconti normalititi aparente, sesizarea false competentei aparente, sesizarea confuziei c ronfuziei emotionale, depistarea jocului de-a “alegeren” gi sur ea “siinirii de grup’ Mentificarea discontinuitatilor porneste de la aceea ci invelisul de aparentd normalitate a marilor minciuni nu poate fi niciodat3 perfect. Mai devreme sau mai tarziu, in situatii cu totul neprevizute, “ac “curgi’, punand in lumina ceva ce este “in nereguls’, ceva ce “nu se potriveste”. Concluzia: ori de cite ori se produc, asemenea momente trebuie si reprezinte pentru tofi noi semnale de alarms Obseroarea normalitdtii aparente ia in calcul faptul c® cele maificiente tehnici de manipulare se fundamenteaz pe crearea senzatiei de naturalete. Cum se imbracd, bundoar’, cersetorii? Chiar si atunci cind nu duc lipsi de nimic, viata flindu-le deja asigurati, ei continu’ si se imbrace in zdrente sisi umble murdari, in scopul de a provoca sentimentul de |a trecitori. Ceva similar poate fi observat sila escroci: dorind si se impund drept veritabili oameni de afaceri, nd si se imbrace elegant gi si foloseasc’ un limbaj elevat. in general, observa B. Ficeac, cei care igi asuma o Ui identitate incearci sa se comporte, si vorbeasca, si se brace precum cei pe cari si adoarma vigilenta. Este evident, agadar, ci un minim ectuos sim critic niciodat& nu stric’. Comportamentul re fata de cei ce doresc si ne ofere/ ceara ceva nu trebuie ricidecum s& insemne ci suntem gata si le acordm acestora ‘credere absolut’ neconditionata. area false similaritati ocheste in tendinta unei bune pirti din manipulatori de a-si controla victimele nu doar Hieatic, ci si afectiv (or, devenind un bun prieten al victime, ‘0 pati influenfa cu mult mai bine). Schema acestui soi de inducere a complezentei face tot posi mit’ stilul comportamental capteazi increderea etc. Mai apoi, dupa ce icarea’ a avut loc, atentia manipulatorului se concen- treazd asupra cvea ce trebuie, de fapt, de facut. De remarcat ch increderea pe care o are deja in noul sau prieten, o face pe victima si nu observe “schimbarea de accente”, Pentru pine feri de efectul manipulator al “falsei similaritati” este hhecesar si privim cu foarte multa atentie la manifestarile comportamentale ale noilor noastre cunostinte, s& constatim daca existi o diferent’ intre ceea ce ele spun si fac, dupa Cum gi s& le cerem, periodic, cate 0 dovada concreti de ‘Desi un asemenea fel de abordare a raportut prieteni ferumane ar putea si ne complice intrucatva vi totusi, nu trebuie evitat cu desavarsire fine cont rea compel foarte multi manipulatori tind si se afigeze in c ; puternici, competent, siguri pe ei in tatea reali a unei persoane, arat ). Numai structura pa- Fadoxalt de tipul (6+) - (A socheaza gi face ca zvontll si Creole. Evident, gocul va fi cu. att mai mare, cu cit mai puternice vor fi) importanta evenimentalu st (®) amb ventas stro. In pls, mult va depinde se eapacttaten eriticd a celor cirora le este adresata informatia. ‘Aga cum atest, intr-un studiu recent, S. Cheleea, unt} din cet mai consecventi promotori ai operei kapfereriene in spa ic romanesc, formula care rezuma cel mai aoect fenomenul complex al 2vonurilor poate lua forma IxA Z=61Sxl— 1Sxf P Descifrnd-o, aflim ck emergenta zvonurilor (Z) tun context social dat () este in functie (f) de importanta vvenimentului (I) si de ambiguitate (A), factori care Po- Canteara zvonul, si de anumite trasdturi de caracter ale persoanelor (P) care actionea2s frenator(apacitaea criti ‘externalismul a avonurilor, G i legate de tr 429 In toate timpurile, zvonurile au constituit un element important in jocurile manipulatoare ale elitelor aflate la putere, Politica fr8 zvonuri sustine J-N. Kapferer, nu ficut si nu se va face vreo data. Zvonul este in esenta 0 afirmatie pe marginea afirmatiei oficiale. Eo contraputere, intr-un fel jn arsenalul operatiu lor manipulatoare de naturs politics, sustin mai multi autori, zvonurile se bucurd de tirmatoarele avantaje: a) evil dezodluirea identitatit (al vorbesc in locul politicienilor, fScandu-se purtatori vo- cate: b) permit radia politica 28 mai degrabi pe impresii decit pe fapt 17 mare de oameni (scenariul poate fi realizat de un {grup restrans) si e) nu cost practic mimic (in comparatie me ce se cheltuiesc pentru campaniile de reclama politic a caror eficacitate poate fi supus’ indoi zvonurile constituie 0 arms far’ pret direct) ‘Studierea zvonurilor politice manipulatoare a ardtat ci acestea reiau la nesfargitsapte teme de succes: a) femam ascunse (a puterii oculte, a societatilor secrete care stau in spatele anumitor forte sau evenimente); b) tema acordului «ecret (care insist asupra existentei unor aranjamente confi- dentiale intre anumiti actori politici); ¢) tema banilor (legat de existenta unor averi ascunse, a unor profituri fabul obtinute pe seama societatii; d) tema sdnatatii (care ia in vizor conditia fizicd sau psihic’ a unor categorii anumite de persoane/grupuri); e) tema sexului (centrati pe cazuri ‘concrete de viati amoroas’ sau sexualitate deviant; f) tema nbgjului dublu (care dezvaluie c& adevaratele intentii ale cuiva s-ar afla in opozitie cu declaratile sale publice) si 8), tema imigratiei (chemat3 si demonstreze c& anumiti actori ai scenei politice sunt niste straini veniti din exterior). Bibliografie selectiv’ Allport, G, Postman, L,, The Psychology of Rumor, Cambridge: 1974, Profata), Lepront, C., Une Ri 0 format de exprimare a op id. Gindese masele of Hearsay, Elsevier, New York, 1976. Rouquetie, MoL., Les Ri Sauvy, A,, De la reurs, PU, Pari 431 de 993, pp. 5:23. ce si amici, Bucuresti, 2002, pp. 9 Fine, G.A., Rumor and Gossip: the Social Pee 1975. | Paris, 1985, zvonurile au constituit un element important in jocurile manipulatoare ale elitelor aflate la putere. Politics fr8 zvonuri, sustine J-N. Kapferer, nu s-a facut si nu se va face vreo dati. Zvonul este in esenta 0 afirmatie pe marginea afirmatiei oficiale. Eo contraputere, intr-un fel fn arsenalul operatiut In toate timpur lor manipulatoare de natura politicS, sustin mai multi a se bucuri de Urmatoarele avantaje: a) eviti dezodluirea identitatil (al vorbese in locul politicienilor, facandu-se purtitori vo- luntari sau involuntari ai § cate); b) pe dezbaterea deschisd a unor subiecte radita politica 28 mai degraba pe impresii decit pe fapte); d) 17 mare de oameni (scenariul poate fi realizat de un {grup restrans) si e) nu costd practic nimic (in comparatie Cu sumele enorme ce se cheltuiesc pentru campaniile de reclama politic, a ciror eficacitate poate fi supus’ indoi zvonurile constituie 0 arms far’ pret direct) Studierea zvonurilor politice manipulatoare a ardtat ci acestea reiau la nesfargitsapte teme de succes: a) femam ise (a puterii oculte, a societitilor secrete care stau in ‘spatele anumitor forte sau evenimente); b) fema acondului

    You might also like