Mihai Viteazul (sau Mihai Bravu, n. 1558, Trgul de Floci d.

9 august 1601,
Turda) a fost un boier romn, care a de?inut dregatoriile de bani?or de
Strehaia, stolnic domnesc ?i ban al Craiovei, nainte de a ajunge domnul ?arii
Romne?ti. Pentru o perioada (n 1600) a fost conducator de facto al celor trei
mari ?ari medievale care formeaza Romnia de astazi: ?ara Romneasca,
Transilvania ?i Moldova.
Figura lui Mihai Viteazul a ajuns n panteonul na?ional romnesc dupa ce a
fost recuperat de istoriografia romneasca a secolului al XIX-lea, un rol
important jucndu-l opul Romnii supt Mihai-Voievod Viteazul al lui Nicolae
Balcescu. Astfel voievodul a ajuns un precursor important al unificarii rom
Originea ?i primii ani ai vie?ii
2 Ascensiunea politica
3 Campania antiotomana
3.1 Victoriile mpotriva Imperiului Otoman
3.2 Negocierile de pace cu nalta Poarta
4 Unirea de la 1600
4.1 Transilvania
4.2 Moldova
5 Sfr?itul domniei
5.1 Destramarea Unirii
5.2 Moartea lui Mihai Viteazul
6 Portrete
7 Referin?e
8 Bibliografie
9 Legaturi externe
10 Vezi ?i
Originea ?i primii ani ai vie?ii

Sigiliul lui Mihai Viteazul

n anul 1601, n timpul unei ?ederi la Praga, a fost portretizat de pictorul

Egidius Sadeler, care a men?ionat pe marginea portretului aetatis XLIII, adica

"n al 43-lea an al vie?ii", ceea ce indica drept an al na?terii lui Mihai anul
1558.[1] Domnul Patra?cu cel Bun, considerat multa vreme ca fiind tatal
nelegitim al lui Mihai, a murit n 1557. mprejurarea ca Patra?cu sa fi avut
rela?ii extraconjugale n anul mor?ii sale apare ca foarte improbabila, avnd
n vedere faptul ca a murit n urma unei lungi boli, pentru tratarea careia a
cerut medici de la Sibiu.[2] Ipoteza ca Mihai sa fi fost fiul postum al lui Patra?
cu a fost exclusa ?i de Petre Panaitescu, cu argumente onomastice,
genealogice, precum ?i pe baza cronicilor de epoca.[3]

Mama lui Mihai, Teodora sau Tudora, a fost, dupa unele surse, de neam
grecesc (din vechea familie bizantina a Cantacuzinilor). Dupa alte surse, era
vnzatoare de rachiu, originara din Trgul de Floci, iar tatal lui Mihai era grec.
[4] Cronica lui Radu Popescu men?ioneaza ca "Acest Mihai Voda, dupa ce au
luat domnia, s-a numit ca este fecior lui Patra?cu Voda, iar cu adevarat nu
se ?tie, ca nici un istoric de-ai no?tri sau striin nu adevereaza cine iaste ?i
cum au luat domnia, fara ct din auz unul din altul a?a dovedim, ca muma-sa
au fost de la Ora? dela Floci, care fiind vaduva ?i frumoasa ?i nemerind un
gelep (negustor), om mare ?i bogat den Poarta mparateasca ?i n casa ei
zabovindu-se ctava vreme..."[5]

Alte documente, aflate n custodia Academiei Romne, precum ?i specifica?

iile din Condica episcopiei Rmnicului, atesta ca Mihai Viteazul s-ar fi nascut
la Dragoe?ti, localitate aflata pe partea stnga a Oltului, jude?ul Vlcea.
Acelea?i surse mai specifica faptul ca la Proieni, pe Valea Oltului, ntr-o veche
biserica ortodoxa, s-ar fi cununat cu Doamna Stanca.[necesita citare]

Mama sa, Teodora Cantacuzino, a fost sora cu Iane Cantacuzino, nalt

dregator la Constantinopol ?i apoi ban al Craiovei, din familia Cantacuzino.

Armeanul Petre Grigorovici din Lemberg, unul din diploma?ii lui Mihai, a
ntocmit, probabil pentru informarea cercurilor austriece, o cronica a vie?ii
domnitorului, document care s-a pierdut n forma originala, dar care s-a
pastrat n compila?ia lui Stephanus Zamosius.[6]

Ascensiunea politica

Sigiliul lui Mihai Viteazul

(Muzeul National al Unirii Alba Iulia)
La sfr?itul anului 1588 devine stolnic al cur?ii lui Mihnea Turcitul, iar n 1593
ban al Craiovei n timpul domniei lui Alexandru cel Rau. n septembrie 1593,
cu ajutorul patriarhului Constantinopolului, dar ?i al otomanilor dupa ce a
platit o suma record[7] de 1,5 milioane de galbeni[7],[sursa nu confirma] a
devenit voievod al ?arii Romne?ti, efectiv de pe 11 octombrie.

Adera la "Liga Sfnta" cre?tina, constituita din ini?iativa Papei Clement al VIIIlea, din care ini?ial faceau parte Statul Papal, Spania, Austria, Ferrara,
Mantova ?i Toscana (Anglia ?i Polonia au manifestat rezerve fa?a de politica
de cruciada a papalita?ii). Ulterior adera ?i Transilvania, considerata factor
decisiv n atragerea n alian?a a celorlalte doua state romne?ti, Moldova ?i ?
ara Romneasca. Aron Voda, domnul Moldovei semneaza un tratat cu
mparatul habsburgic la 16 septembrie 1594, oferind astfel un motiv n plus
lui Mihai Viteazul sa decida, cu acordul boierilor, intrarea n alian?a
antiotomana.

Campania antiotomana
Victoriile mpotriva Imperiului Otoman

Giurgiu 1595

Trgoviste 1595
Aderarea ?arii Romne?ti la "Liga Sfnta" a condus la izbucnirea (13
noiembrie 1594) unei revolte antiotomane soldata cu suprimarea creditorilor
levantini ?i a ntregii garnizoane otomane sta?ionata n Bucure?ti. Pe acest
fundal, Mihai porne?te o ofensiva generala mpotriva naltei Por?i, atacnd
ceta?ile turce?ti de pe ambele par?i ale Dunarii (Giurgiu, Hr?ova,
Silistra ?.a.). Urmeaza o serie de victorii mpotriva tatarilor ?i turcilor (la
Putineiu ?i pe locul numit "Padina[8] ?erpate?ti" de lnga satul Stane?ti)
culminata cu incendierea Rusciucului. Dupa modelul victorios al lui Mihai,
Aron Voda porne?te o campanie similara. Datorita recunoa?terii ca suzeran a
lui Sigismund Bathory de catre Aron Voda ?i succesorul sau, Razvan ?tefan,

Mihai trimite o delega?ie de boieri la Alba Iulia pentru a reglementa

diplomatic rela?iile munteano-transilvanene. Nerespectnd porunca
domnitorului, delega?ia de boieri condusa de mitropolitul Eftimie negociaza ?i
semneaza la Alba Iulia la 20 mai 1595 un tratat cu Bathory prin care Mihai
devenea de fapt loc?iitorul acestuia pe propriul sau tron (din ?ara
Romneasca). Puterea revenea astfel Sfatului Domnesc alcatuit din 12 boieri
de rang nalt. Comandnd o armata de cca. 16.000 de osta?i, la care se
adaugau cei 7.000 de transilvaneni condu?i de Albert Kiraly, Mihai Viteazul
ob?ine contra turcilor victoria la Calugareni - 13/23 august 1595 (evocata n
mod stralucit n poemul "Pa?a Hassan" al poetului George Co?buc).
Contraofensiva otomana l for?eaza sa se retraga temporar n mun?i, a?
teptnd sprijinul lui Sigismund Bathory. ntre timp, ?tefan Razvan este nlocuit
de pe tronul Moldovei cu Ieremia Movila, domn fidel polonezilor. Mihai
Viteazul ncepe, cu sprijin transilvanean ?i moldovean eliberarea ora?elor
Trgovi?te (5-8 octombrie 1595), Bucure?ti (12 octombrie 1595) ?i Giurgiu
(15-20 octombrie 1595).

n 1594 ?i n anii urmatori Mihai Viteazul a condus o campanie militara n

sudul Dunarii, cucerind ceta?ile Isaccea, Macin, Cernavoda, Razgrad,
Babadag, Trgul de Floci, Silistra ?i chiar Rusciuc, ?i?tova, Nicopole ?i Vidin.
Potrivit istoricului Nicolae Iorga[9], calare?ii lui Mihai Viteazul ajunsesera pna
la Adrianopole n est ?i Plevna n vest. Aceasta ac?iune a fost coroborata cu
cea a voievodului moldovean Aron Tiranul care a readus sub stapnirea sa
Bugeacul, n aceea?i perioada. n 1601 Mihai Viteazul a preluat aceste teritorii
o data cu instalarea sa pe tronul Moldovei, astfel nct Dobrogea ?i gurile
Dunarii s-au aflat sub stapnirea sa pna la moarte.

Drapelul Tarii Romnesti n vremea lui Mihai

ntreaga cre?tinatate balcanica l-a privit ca pe un eliberator, iar dupa moartea
sa, n hrtiile gasite sub perna, s-a aflat o scrisoare n care ace?ti cre?tini l
numeau Steaua lor rasariteana.

Negocierile de pace cu nalta Poarta

Pierderile suferite n urma campaniilor antiotomane, precum ?i dezastrele
provocate de osta?ii sultanului, au adus ?ara Romneasca la o stare critica
din punct de vedere financiar. Cu visteria golita, Mihai se vede silit sa aplice o
solu?ie pe ct de nepopulara, pe att de vitala supravie?uirii statale: "a?

ezamntul" sau "legarea ?aranilor de glie" prin care rumnii (?aranii fara
pamnt din Valahia) erau sili?i sa ramna pe mo?ia pe care se aflau n acel
moment.

Dupa cteva confruntari pe linia Dunarii, dar mai ales dupa nfrngerea
suferita de Sigismund Bthory n Batalia de la Keresztes, Mihai a facut n
decembrie 1597 pace cu Imperiul Otoman.[10] n schimbul acceptarii
suzeranita?ii otomane ?i a pla?ii tributului, nalta Poarta a recunoscut domnia
voievodului pe ntreaga durata a vie?ii sale ?i i-a trimis steag de domnie.

n paralel, la 9 iunie 1598, Mihai a ncheiat la Manastirea Dealu un tratat cu

mparatul Rudolf al II-lea, care s-a obligat sa-i asigure subsidii pentru ntre?
inerea armatei ?i i-a recunoscut caracterul ereditar al domniei n schimbul
recunoa?terii suzeranita?ii mparatului.

Prin dubla suzeranitate (otomana ?i habsburgica) Mihai a cautat sa

compenseze prevederile tratatului de la Alba Iulia, din 20 mai 1595, prin care
recunoscuse suzeranitatea principelui Transilvaniei, Sigismund Bthory.

Unirea de la 1600
Conturarea mitului Mihai Viteazul ilustreaza mai bine ca oricare alt model
istoric muta?iile petrecute n con?tiin?a romneasca. Domnitorul care a reu?it
sa stapneasca pentru scurt timp, la 1599-1600, cele trei ?ari reunite, trei
veacuri mai trziu, n Romnia moderna, ncepe a fi receptat ca unificator
abia spre mijlocul secolului al XIX-lea. O asemenea interpretare lipse?te cu
desavr?ire n istoriografia cronicareasca a veacului al XVII-lea ?i chiar mai
trziu, spre 1800, la ?coala Ardeleana".[11]

Transilvania

Tarile aflate la 1600 sub domnia lui Mihai Viteazul

Domnia lui Ieremia Movila, devotat polonezilor, nsemnase practic
ndepartarea Moldovei de Sfnta Alian?a. n Transilvania, Sigismund renun?a
la tron n favoarea varului sau, Andrei Bathory (de asemenea nclinat catre

politica polona).

n iulie 1599 a trimis o solie la Praga pentru a cere ncuviin?area mparatului

Rudolf al II-lea pentru punerea n practica a ini?iativei sale. Primind un
raspuns favorabil, la sfr?itul aceluia?i an, intra n Transilvania prin pasul
Buzau cu o armata formata din romni, ?i mercenari de diferite etnii: unguri ?i
secui din Ardeal, polonezi, srbi etc.[12] Dupa victoria asupra lui Andrei
Bathory (Batalia de la ?elimbar, 18/28 octombrie 1599) ?i face intrarea
triumfatoare la Alba Iulia pe 1 noiembrie 1599 primind cheile fortare?ei de la
episcopul Demetrius Napragy. Chiar daca a fost recunoscut de Dieta doar ca
guvernator imperial, Mihai a fost conducatorul de facto al Transilvaniei.

Moldova
n mai 1600, Mihai Viteazul l alunga de pe tronul Moldovei pe Ieremia Movila,
nvingndu-l la Bacau, ?i realizeaza astfel, prima unire a ?arilor romne.
Titulatura folosita de voievod (ntr-un document din 6 iulie 1600) era: "Domn
al ?arii Romne?ti ?i Ardealului ?i a toata ?ara Moldovei". La recomandarea
marii boierimi, Mihai a numit un domn n Moldova, subordonat sie?i[13].

Stema lui Mihai Viteazul din 1600

Sfr?itul domniei
Destramarea Unirii

Oastea lui Mihai Viteazul pictura de Gheorghe Tattarescu

Contextul interna?ional a fost nefavorabil lui Mihai. Puterile vecine vedeau n
ambi?iile sale politice o contradic?ie cu interesele proprii de dominan?a.
Habsburgii ?i vedeau amenin?ate planurile de men?inere a Transilvaniei n
sfera lor de influen?a, Polonia nu dorea pierderea controlului asupra Moldovei,
iar Imperiul Otoman nu accepta ideea renun?arii la ?ara Romneasca. Mai
mult chiar, uniunea personala a lui Mihai reprezenta o formula puternica,
capabila sa schimbe raportul de for?e din regiune. Existau nsa ?i conflicte
interne, cauzate de insubordonarea nobililor maghiari din Transilvania care nu
acceptau masurile impuse de noul domn. De asemenea, sa?ii au ramas ostili
lui Mihai, n urma jafurilor ntreprinse de armatele sale n ora?ele ?i satele lor

(Ghimbav, Codlea, Merghindeal, Cincu, ?ura Mica, Cristian, Clnic etc.). Mihai
nu reu?este sa nfrnga revolta nobililor maghiari transilvaneni, sprijiniti de
generalul Basta la (Miraslau 18/28 septembrie 1600) ?i astfel pierde Ardealul.
n scurt timp Moldova va reintra n posesia Movile?tilor aservi?i intereselor
polone. Mihai ncearca sa reziste atacului polon asupra ?arii Romne?ti, nsa ?
i pe acest tron se va urca un membru al familiei Movile?tilor, Simion.

Moartea lui Mihai Viteazul

Guraslau (1601)

Uciderea lui Mihai Viteazul pe Cmpia Turzii din Turda (gravura editata la
Leiden - Olanda n anul 1703)
For?at sa ia calea pribegiei, Mihai cere sprijinul mparatului Rudolf al II-lea,
care, n contextul renscaunarii lui Sigismund Bathory pe tronul Transilvaniei,
accepta sa-l sus?ina pe romn. mpreuna cu generalul Basta, Mihai porne?te
campania de recucerire a teritoriilor romne?ti. Prin victoria de la Guruslau (3
august 1601), voievodul valah l ndeparteaza pe Bathory din Transilvania.
Continua prin a recupera ?ara Romneasca gonindu-l pe Simion Movila de pe
tron. n aceste condi?ii, se ntrezareau perspectivele unei noi uniri romne?ti,
perspectiva ce nu convenea mparatului habsburgic, Rudolf al II-lea. Din
ordinul sau se pune la cale nlaturarea fizica a domnitorului romn, ?i la 9/10
august 1601, la 3 km sud de Turda[14], Mihai Viteazul este ucis de generalul
Gheorghe Basta (vezi Mormntul lui Mihai Viteazul). Capul sau este luat de
unul dintre capitanii domnitorului ?i nmormntat de Radu Buzescu la
Manastirea Dealu, lnga Trgovi?te. Pe lespedea sa de piatra de la Manastirea
Dealu sta scris: "Aici zace cinstitul ?i raposatul capu al cre?tinului Mihail,
Marele Voievod, ce a fost domn al ?arii Romne?ti ?i Ardealului ?i Moldovei."

Portrete

Mihai Viteazul - fresca manastirea Caluiul

Au ramas mai multe portrete nfa?i?ndu-l pe Mihai Viteazul, unele
contemporane, altele postume. ntr-o ipostaza mai tnara este prezentat la
manastirea Caluiul, apoi ?i la Biserica Domneasca din Trgovi?te. Ambele
prezinta costumul domnesc n ntregime. n 1598 Ioan Orlandi a executat o

gravura a lui Mihai Viteazul aflat la Nicopole. El este ple?uv, slab ?i ferm,
mbracat ntr-o plato?a ?i acoperit de o blana mi?oasa. n mna dreap?a ?ine
un baston de comandant, iar mna stnga ?i-o ?ine sprijinita pe sabia
terminata cu un cap de lup. n fundalul gravurii se vede batalia ?i stema ceta?
ii Nicopole, iar dedesubt apare inscrip?ia Michel Vaivoda della Vallachia, il
qvale prese la cit di Nicopoli nella Bvlgaria l'anno 1598[15].

Franz Franken: Mihai Viteazul si domnita Florica, detaliu din tabloul Croesus
aratndu-?i comurile lui Solon
n ziua de 23 februarie 1601 Mihai Viteazul ajunge n Praga, la curtea
mparatului Rudolf al II-lea. Primit cu entuziasm - dupa cum relateaza H.
Ortelius - i se realizeaza un portret n arama de catre gravorul cur?ii, Egidius
Sadeler. Acesta este cel mai cunoscut portret al domnitorului romn, fiind
raspndit n numeroase copii. Inscrip?ia circulara spune Michael Waivoda
Walachiae Transalpinae, utraque fortuna insignis et in utraque eadem virtute,
aet. XLIII, iar versurile-dedica?ie: Tanti facit nomen Christi, Maiestatem
Caesaris, / Rempublicam christianam et Ecclesiae sub Pontifice Maximo
concordiam sue, adica Att de mult iube?te pe Cristos ?i mpara?ia cre?
tina ?i unirea Bisericii sub Papa [16]. Aproape doua secole ?i jumatate mai
trziu, n 1847, Nicolae Balcescu ?i Alexandru G. Golescu redescopera acest
portret, mpreuna cu alte cinci ale aceluia?i, la cabinetul de stampe al
bibliotecii regale din Paris[17]. Cndu vezuramu pe cellu de allu sissel
strigaramu de o data: Acesta este [...] Fizionomia principelui respunde
ntocmai nchipuirii celloru ce au studiatu caracterulu acestui barbatu
extraordinariu. [...] Otarramu n data a ne desierta u?irele nstre pungi...
pentru a comanda o copie dupa acest portret, spre a da n admirare
romnilor adevarata nfa?i?are a voievodului[18]. Dupa moartea lui Mihai
Viteazul au fost executate mai multe portrete ale acestuia, printre care unul
n 1601 ce l prezinta cu o caciula ?i o mantie de blana, sub care scrie
Michael Weyvodt aus der Walachey, occubuit XVIII Aug. a. MDCI, precum ?i
altele inspirate dupa cel al lui Sadeler. O data, Mihai Viteazul este prezentat
ca fiind Gheorghe ?tefan, domnul Moldovei.

Marca postala cu Mihai Viteazul

De la Mihai Viteazul au ramas ?i doua criptoportrete, ambele realizate de
catre Franz Francken II. ntr-unul dintre ele, aflat la muzeul Prado din Madrid,

apare ca Irod, avnd caciula transformata n turban ?i lan?ul ?i medalia

daruite de mparatul german. n celalalt, mai cunoscut, aflat la Muzeul de
Istorie a Artei din Viena, apare alaturi de fiica sa Florica ntr-o reprezentare a
alaiului lui Cresus (mparatul Rudolf al II-lea). Aici pot fi vazute ntregile
costume ale lui Mihai ?i ale fiicei sale la curtea pragheza.

Mihai Viteazul mai apare ?i n gravuri din secolele XVI-XVII ce prezinta

momentul uciderii sale, nsa de cele mai multe ori are o nfa?i?are nchipuita.

Mihai Viteazul a fost reprezentat n tablouri pictate n secolele XIX ?i XX de

arti?ti precum Gheorghe Tattarescu, Theodor Aman, Mi?u Popp sau Constantin
Lecca.

Referin?e
^ Petre Panaitescu, Mihai Viteazul, Bucure?ti 2002 (reeditare a edi?iei din
1936, cu un cuvnt nainte de ?erban Papacostea), pag. 13.
^ Nicolae Iorga, Istoria lui Mihai Viteazul, pag. 14 ?i urm.
^ Panaitescu, op. cit., pag. 16 ?i urm.
^ Panaitescu, op. cit., vezi capitolul Originea lui Mihai Viteazul / Ce spun
contemporanii
^ Panaitescu, op. cit., pag. 17.
^ Panaitescu, pag. 17.
^ a b Bianca Felseghi, Chipurile voievodului Mihai Viteazul. Ce-a descoperit n
cronicile medievale un cercetator al Academiei 2 noiembrie 2011,
oradecluj.oradestiri.ro
^ Padina (crov, gavan) este o forma de relief cu aspect de depresiune
circulara sau alungita, amplasata de obicei pe vrful unui deal, rezultata prin
tasarea terenului.
^ Nicolae Iorga, Chestiunea Dunarii, Institutul European, 1998, p. 245
^ Constantin C. Giurescu, Istoria Romniei n date, Bucure?ti 1971, pag. 129.
^ Lucian Boia, Istorie ?i mit n con?tiin?a romneasca. Humanitas, 1997, pag.
56.

^ Szamoskzy Istvn: Erdly trtnete, 1598-1599, 1603, Eurpa

Knyvkiad, Budapest, 1981, pagina 269
^ Istoria Romaniei - Unirea politica din 1600 - Mihai Viteazul
^ Trupul lui Mihai Viteazul nu este ngropat, cum uneori eronat se afirma, la
Cmpia Turzii, ci la Turda.
^ Nicolae Iorga, Domni romni dupa portrete ?i fresce contemporane, Sibiu,
1930, p. VIII.
^ Nicolae Iorga, idem, p. IX
^ Magazin istoric, ianuarie 1968, p. 89
^ Magazin istoric pentru Dacia, IV, 1847, pp. 212 - 220
Bibliografie
Constantin C. Giurescu, Istoria romnilor, volumul II, Editura Enciclopedica,
Bucure?ti, 2000.
Florin Constantiniu, O istorie sincera a poporului romn, Editura Univers
Enciclopedic, Bucure?ti, 2002.
Petre P. Panaitescu, Mihai Viteazul, Editura Corint, Bucure?ti, 2002.
Constantin Rezachevici, Legenda ?i substratul ei istoric. Mihai Viteazul
"Restitutor Daciae"?, n: Magazin Istoric, Octombrie 2000. (accesat 11 martie
2011).
Legaturi externe
Commons
Wikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de Mihai Viteazul
"Istoria.md" - articol, "Mihai Viteazul (1558 - 1601)"
Mihai Viteazul Aventurier sau erou national?, 3 decembrie 2009, Adrian
Nicolae, Descopera
Vezi ?i
Mormntul lui Mihai Viteazul
Manastirea Dealu
Mihai Viteazul (film)

Lista de principi ai Transilvaniei

Batalia de la Calugareni
Mihai Viteazul
Casa Basarab
ramura Dracule?ti
Deces: 1601 9 august
Titluri regale
Predecesor:
Alexandru cel Rau Domnitor al ?arii Romne?ti
1593-1600

Succesor:

Simion Movila
Predecesor:
Andrei Bthory

Principe al Transilvaniei

1599 1600 Succesor:

Rudolf II
Predecesor:
Ieremia Movila

Domnitor al Moldovei

1600 Succesor:
Ieremia Movila
Note ?i referin?enilor, care avea sa se realizeze n secolul al XX-lea.