Ing. NICOLAE GANEA Alegerea, exploatarea, intretinerea si repararea POMPELOR @ EDITURA TEHNICA BucurestiLuctarea cuprinde tratarea pompelor de vehiculare a lichidelot, sub aspeotul alegerii, exploa- tirii, intrefinerit si repararii lor, acestea fiind o categorie de magini utilizate in aproape toate ramurile de activitate economict, fie pentru diverse servicii—atiment&ri on apa, desec&ri, inter- veufii la stingerea incendiilor - fic integrate in procese tehnologice industriale complexe. Constituic un indrumar necesar pentru cunoasterea specificului tuturor categoriilor de pompe (pompe centrifuge, pompe axiale, pompe volumice cu migcare alternativ’ si rotitoare, pompe autoaspiratoare etc.). Pentru fiecare tip de pompa sint date curbele caracteristice si expresiile grafice ale parametrilor functionali pe care-i poate realiza pompa respectivit, dind posibilitate 4 Se cunoaste limitele de utilizare corecté a acesteia in sensul exploatarii rationale si totodaté economice a instalatiei hidraulice pe care aceasta o deserveste. Slat tratate atit clementele con- active esentiale (in mare parte tipizate) ale fiecdrei_categorii de pompe, cit si metodele de deter- minare a paramettilor functionali ai pompelor (inAlfimea de pompare, iniltimea de aspiratic indltimea cnergeticd net’ la aspiratic NSPH, care reprezinta factorul care impane conditia limits de fynetionare a pompei in afara zonei de cavitatic eto.). Sint date notiuni de cxploatare, intrefinere si reparare corect& a pompelor, avind ca elect respectarea eu rigutozitate a indicatiilor prevazute de constructor in cartea_pompei. Lucrarea se adreseaz tehnicienilor si inginerilor din industrie si agricultur’, personalului care exploateazd pompe, putind fi folosita si de c&tre studentii din facultitile tehnie Controlul $tiimtific; Conf. dr. ing. GHEORGHE ZIDARU Redactor: Ing. VICTORIA POPESCU Tehnoredactor: VALERTU MORARESCU Coperta: Ath. VALENTIN VISAN Bun de tipar: 25.09.1981 Coli de tipay 14,25 C.Z, 621.6568 ‘Tiparul executat sub comanda wes 07 Ie Intreprinderea poligraficd mia. Decembrle ie" str, Grigore Alexandreseu nr. 89-97 Sacha! Bucurestl Republica Soelatista Romania1 Nofiuni fundamentale despre pompe. 1.1, Rolul pompei in instalatie 2! Clasificarea pompelor : 1.3. Prineipii de functionare a pom- pelor pompei_cen- trifuge netionarea 2, Elortul axial 3) Turatia specific 4. Legea similitudinit 3, Funcfionarea pompei axiale {elicoidale) . Functionarea pompelor vo- iumice 1.3.6.1. Pompe — volumice ca migcare alternativa 1.3.6.2. Pompe volumice cn migcare rotitoare 1.3.7, Functionarea —_ pompelor antoaspiratoare Pompe autoaspiratoare cu canal lateral 1.3.7.2. Pompe de vid cu inel d 13.71 ichia . Pompe periferiale .... Pompe antoaspiratoa- re cn bazin 1.4, Curbe caracteristice . LAL Cacbe casacteristice la pom- pele centrifuge 1.4.2, Curbe caracteristice fa pom- pele axiale 1.4.3, Curbe caracteristice Ia pom- pele volumice 1.4.4, Curbe caracteristice la pom- pele cu canal lateral 1.4.5. Curbe caracteristice la pom- pele de vid cu inel de lichid 1.5. Elemente constructive .. 15.1, Elemente constructive Ja pompele centrifuge 1.5.2. Elemente constructive la pompele axiale Elemente constructive Ja pompele volumice Pompe —volumice cu sigcare alternatira 1.5.3, 1.5.3.1, 7 7 9 10 10 13 7 18, 36 40 Cuprinsul 1.5.32. Pompe volumice cu migcare sotitoare 1.5.4, Elemente constructive ta pompele autoaspiratoare 1.5.4.1. Pompe autoaspiratoare cn canal lateral 1.5.4.2. Pompe de vid cu inel de lichid 2, Utilizarea pompelor in instalafii .. 2.1, Determinarea —caracteristicil instalay Notiuni fundamentale de hidrodinamica 2.2. Alegerea pompei si acordarea curbelor caracteristice cu cerintele instalagiei 2.2.1, Pasametrii functionali ai pompelor QL 2.2.1.1, Devitul pompat Q . 2.2.1.2. Inaltimea de pompare W 22.1.3, Inalfimen de aspiratie a pompel 14, Cavitatia 1.5. Caracteristica NPSH. 1 Greutatea specifica a lichidului 1.7. Viseozitatea tichidului. 1.8, Putere, Randament 2.2.1.9. Viteza de antrenare 2.21.10, Valoarea pH 2.3, Relafii intre furnizor si bene- ficiar 2.3.1 Garantiile furnizoralui .. 3. Exploatarea si intretinerea pompei in instalatie 3.1. Montarea pompet in instalatie 3.1.1, Indicafii privind asezarea pe fundagie 3.1.2. Tndicagii privind centrarea agregatelor de pompare 3.1.3, Indicayii.privind poaitia gi racordarea conductelor Conducta de aspicatic Conducta de retwlare 60 61 a 63 67 67 67 79 80 80 83 83 84 96 97 103 104 105 107 12 Ww uy us 19 121 122 124Indicatii privind masina de antrenare 3.2. Punerea in funcfiune, suprave- gherea si intrefinerea in perinada de exploatare 2.1, Supravegherca timpal > Fanegiontrit veces 3.2.2, Deranjamente functionale si metode de remediere 3. Intretinerea 3.2.3.1, Ungerca CUPRINSUL. Etangarea 3.2.3.3. Cuplajul 4. Repararea_pompelor we 4.1, Repararea pompelor centrifuz 4.2. Repararea pompelor cu piston 4.3. Organizarea reparatiei pompelor 44, Reguli de tehnica securitatii nuuneii Anexa I .. : Anexa II Bibliografie.....1. Notiuni fundamentale despre pompe 1.1, Rolul pompei in instalatie Pompa este o masina care transforma energia mecanica, primitd de la o sursi de antrenare, in energie hidraulicd. Astfel, energia transmis’ lichidului poate fi utilizat’ potrivit scopului dorit ~ alimentare cu api, transport hidraulic, actionare hidraulici etc. Deoarece pompele sint destinate, mai ales, transportului de lichide Ia distante si nivele diferite, utilizarea lor s-a impus aproape pretutindeni unde s-a ivit necesitatea unui astfel de trans- port. In industrie, pompele sint utilizate nemijlocit in diverse procese tehnolo- gice, vehiculind 0 mare varietate de lichide, sau in scopuri auxiliare pentra alimentari cu apa industrial si potabili. In agriculturi, pompele se utilizeaz’ in sistemele de irigafii si deseciri, in sistemele de alimentare cu ap a locali- t&tilor rurale, a fermelor, sau direct in procesul de productie prin atasarea lor Ja diverse masini agricole, cum sint cele de combatere a déunitorilor. Deoarece transportul unui lichid cu ajutorul pompei presupune o conti- nuitate a curgerii intre sursa de alimentare si locul dever aceasta nu se poate realiza decft intr-o instalatie hidraulict. O astfel de instalatie este aledtuita in mod obignuit din: con- ducte, armaturi, aparate de m&suri si_bineinteles pompa, ca element principal. Conductele au rolul de a face legatura intre pompa si sursa de aspiratie si locul de refulare a lichidului. Din aceste motive, con- ducta care se racordeazi la rezer- vorul de aspiratie se numeste ,,con- dacti de aspiratie si, in mod analog, cea care uneste stuful de refulare al pompei cu rezervorul de refulare, ,conducta de refulare’. in fig. 1.1 este reprezentata schema unei instalatii hidraulice simple, in circuit deschis. Instalatia se compune din urmitoarele cle- mente: sorbul S, montat la capitul conductei de aspiratie CA, scufundat Fig. 1.1. in lichid, pompa P, actionati de motorul electric EM, robinetul de reglare & si conducta de refulare CR. Ca aparatedemiasura sintatasate:unmanovacuummetru MV, amplasat pe conduc- ta de aspiratie, si un manometru M, montat pe conducta de refulare a pompei.CLASIFICAREA POMPELOR — Asigurarea parametrilor hidraulici solicitafi. Prin aceasta se intelege ci pompa trebuie si realizeze caracteristicile ,nominale“ contractate, care sint cele la care pompa va functiona cea mai mare parte din timpul ei de explo- atare. Este de dorit ca la valoarea nominal’ a caracteristicilor, pompa si func- tioneze cu un randament maxim, realizindu-se prin aceasta o exploatare avantajoasi din punct de vedere economic. Dar in practicd existi situatii freevente cate cer ca pompele si functioneze la parametri hidraulici diferiti fat de cei nominali, ea de exemplu: variatii mari ale nivelului de lichid peste limitele previzute in bazinul de aspiratie, cresterea rezistentelor hidraulice in conducta de refulare, datoriti infundarilor sau depunerilor, temperatura mediului ambiant diferit’ de cea preconizata gi inc multe altele. Prin urmare, pompa trebuie si corespunda si acestor solicit&ri suplimentare, iar functio- narea ei trebuie sa fie elastic in cadrul limitelor garantate de uzina construc- toare, —- Intretinere simpld, acces usor. Prin aceasta se intelege ca operatiile de intretinere care se efectueaz& in timpul exploatarii trebuie si se limiteze Ia un numér cit mai redus de interventii gi la intervale de timp cit mai mari. Accesul la interiorul pompei trebuie si ofere posibilitatea verificarii si inlocui- rii pieselor defecte prin manevriri simple, ugor de realizat cu mijloace locale efectuate intr-un timp cit mai scurt, de preferat fri demontarea pompei din instalatie. Diversitatea foarte mare a situatiilor de functionare a pompelor in insta- lati impune desigur si alte conditii de functionare, specifice tipului de insta- latie, dar acestea vor fi tratate in capitolele urmitoare. 1.2, Clasificarea pompelor In stadiul actual al dezvoltarii industriale, solutiile tehnice alese la proiec- tarea instalatiilor prevad utilizarea pompelor la transportul fluidelor cu 0 mare diversitate de caracteristici. Acestea determin’ la rindul lor necesitatea rea- lizarii unei game largi de constructii de pompe, bazate pe principii de functio~ nare adecvate pompirii fluidelor cu caracteristicile respective. De aici apare evident& nevoia clasifictrii diverselor tipuri de pompe pe categorii distincte, care s& contribuie astfel la o clarificare a denumirilor si notiunilor utilizate in domeniul acestor masini. . In acest sens, pompele sint clasificate dup’ anumite criterii, acceptate Ja nivelul unor organisme internationale de specialitate, cum este de exemplu EUROPUNP, si folosite si in tara noastra, find legiferate prin STAS 6868-75 intitulat: ,,Pompe pentru lichide. Clasificare". In conformitate cu prevederile acestui standard, pompele se clasifict dupa urmatoarele criterii principale: — criteriul principiului de functionare ; ~ criteriul constructiv; — criterii specifice. Dup& criteriut functional rezult’ urmatoarele categorii de pompe: turbo- Pompe, pompe volumice, pompe cu fluid motor, pompe electromagnetice si elevatoare hidraulice.10 NOTIUNI FUNDAMENTALE DESPRE POMPE Dupa criteriul constructiv sint: pompe centrifuge monoetajate si multi- etajate, pompe cu angrenaje, pompe cu piston, pompe cumembranai, pompe cu rotor excentric, pompe cu canal lateral etc. In limbajul folosit in practica curenta se intflnesc frecvent si alte clasificari, facute dupa criterii specifice, cum sint: criteriul destinatiei pompei, criteriul pozitiei de functionare, criteriul materialului din care sint confectionate pir- file udate de lichid si altele. In tara noastra a fost elaborat STAS 7215-80, intitulat ,,Pompe centri- fuge, axiale si instalatii de pompare. Terminologie, simboluri i unit&ti de ma- suri.” Acesta stabileste nofiunile de baz& si reglementeazi denumirile din domeniul pompelor de vehiculare. Din cele relatate mai inainte rezulté ci, pentru evitarea confuziilor in relatiile tehnice sau chiar comerciale dintre multimea diversi a beneficia- rilor gi uzinele producktoare de pompe, este absolut necesar’ insusirea de citre beneficiari a denumirilor corecte ale pompelor si utilizarea corespunz&toare a acestora. 1.3. Principii de functionare a pompelor Pentru exploatarea rationaki a unei masini sau a unui mecanism este recomandabil si necesar ca personalul de exploatare si posede un minim de cunostinte elementare care si-i foloseascd la intelegerea principiului de func- tionare ‘a masinii respective; acest lucru, valabil si pentru pompe, tnliturd posibilitatea efectuarii unor manevre gresite sau a unor intretineri necores- punzitoare, care ar putea provoca deranjamente in functionarea pompei sau scoaterea ei din functiune. in acest sens, in continuare, sint prezentate principiile de functionare pentru cele mai raspindite tipuri de pompe. 1.3.1, Bunctionarea pompei centrifuge. Se poate afirma fara a_gresi c& pompa centrifugi este cea mai rispinditi pomp’ dintre toate tipurile constructive existente in prezent in lume. De altfel, tendinta actuala pe plan mondial este aceea de a utiliza astfel de pompe chiar !n domenii in care in mod obignuit se folosesc pompe cu piston sau pompe cu angrenaje, respectiv in domeniul debitelor relativ reduse si a presiunilor ridicate. Aceasta tendinfi se datoreste atit simplit&tii constructive a pompei centrifuge, cit si cheltuiclilor de exploatare mai reduse. Totodata, prin uti- lizarea motoarclor de antrenare cu turatii ridicate, s-a reusit si se obting valori ale presiunii de refulare care anterior nu puteau fi obtinute decit cu pompe cu piston. Elementele hidraulice principale ce alcituiesc 0 pomp’ centrifugi sint rotorul $i carcasa pompei (fig. 1.2). Dup& cum se poate observa din figura, in carcasa 2, care are anumite forme dimensionate prin calculele de proiec- tare, se gaseste montat pe un arbore rotorul 7, alcituit din dou’ discuri soli- darizate intre ele printr-un numir de palete a cdror forma este deasemenca determinati de proiectant, in functie de caracteristicile hidraulice pe care trebuie si le realizeze pompa.PRINCIPIL DE FUNCTIONARE A POMPELOR 11 1.2, Organe hidraulice Ia 0 pomp Fig. 1.3, Schema functi- centrifuga: onalé a pompei centriinge. I= rotor; 2 — careass. Functionarea propriu-zis4 a pompei are loc astfel: arborele fiind antrenat de la o sursi exterioara transmite rotorului o migcare de rotatie ; orice parti- cula de lichid care se giseste fn contact cu rotorul, va fi proiectata c&tre peri- feria acestuia, datorita fortei centrifuge ce actioneazi asupra ei. Paletele au rolul de a dirija traiectoria particulei de lichid fn asa fel incit, la iesirea din rotor, aceasta si posede o energie cineticA care si poata fi transformati apoi in energie potentiala de presiune. La iesirea din rotor, particula de lichid este colectaté in caracasa pompei, iar de aici in continuare este dirijata spre conducta de refulare. S-a realizat astfel o deplasare a particulei de lichid de la intrarea in rotor pina la orificiul de refulare al pompei. Acelasi principiu este valabil si pentru o masa compacta de lichid, care, sub actiunea aceleiasi forte centrifuge, parcurge traiectoria dintre orificiul de aspiratie al pompei si cel de refulare, realizind un circuit continu gi, prin aceasta, fenomenul de pompare. Din cele relatate mai inainte rezult% ci la o pompa centrifuga, pentru a putea functiona, lichidul trebuie s4 fie in permanenta in contact cu rotorul, adic& chiar de la inceputul rotirii acestuia, in caz contrar deplasarea lichidu- lui nemaiputind avea loc. Evidentierea principiului de functionare a pompei centrifuge este redat& in schema din fig. 1.3. Orificiul de aspiratie al carcasei pompei este pus in legi- turi, prin intermediul conductei de aspiratie CA, cu lichidul din rezervorul de aspiratie. Din figura rezult& ci nivelul lichidului se giseste la o coti infe- rioara nivelului axei rotorului, iar pentru ridicarea lui in conducta de aspi- ratie pind la nivelul acestuia este necesari crearea unei diferente de presiune intre cele dou’ nivele, care si actioneze in sensul curgerii lichidului spre rotor. Operatia prin care se efectueazi punerea in contact a lichidului din rezer- vorul de aspiratie cu rotorul se numeste ,,amorsare“, Aceasti notiune este intilnit’ frecvent in domeniul exploatirii pompelor.12 NOTIUNI FUNDAMENTALE DESPRE POMPE Asa cum s-a aritat anterior, rotorul pompei centrifuge actioneazi direct asupra lichidului, proiectindu-] spre periferia sa si, in continuare, prin con- ducta de refulare CR, spre consumator. fn cazul’ cind rotorul nu se gaseste jn contact cu lichidul, ci numai cu aerul inconjurator, sau cu un gaz oarecare, datorit’ densititii reduse a gazului, in comparatie cu cea a lichidului, forta centrifuga cu cate este actionat’ o particula de aer spre periferia rotorului este mult mai mic&, astfel ci aceasta nu poate fi evacuata din conducta de aspira- tie pentru ca lichidul si-i ia locul. De aici rezult& c& pompa centrifug’ prezint inconvenientul de a nu putea si se amorseze singuri, sau in limbaj adecvat, si se_,,autoamorseze". Parametrii hidraulici pe care-i poate realiza o pompa impun acesteia anumite dimensiuni constructive. Se remarci faptul cA proiectarea particulei de lichid c&tre periferia roto- rului se efectueaz’ cu o forfa centrifuga a cirei valoare este determinata de vi- teza de rotatie a rotorului. De aici rezult’ ci o pomp’ cu un singur rotor — monoetajati — poate realiza o caracteristic’ functionalA maxima limitata de factorul vitez& periferica. Turatia de antrenare a pompelor a manifestat in permanenfa o tendint& de crestere, oferind avantajul unui gabarit redus al pompei, dar ea nu poate depsi totusi anumite limite conditionate de rezistenta mecanica a mate- rialului din care este confectionat rotorul. Astizi exist in lume pompe antre- nate la turatii de 6 000—7 000 rot - min~},dar trebuie mentionat cA o turatie prea ridicati prezint’ si dezavantajul inriutatirii conditiilor de aspiratie a pompei, cu toate urmirile defavorabile pentru instalatie. Pompele actionate de motoare electrice sint de obicei cuplate direct si antrenate la turatia nomi- nal a acestora. Pentru firile unde frecventa refelei electrice este de 50 Hz, turatiile de antrenare — neglijind alunecarea — sint: 500, 600, 750, 1.000, 1 500 si 3 000 rot -min~}, In t&rile incare frecventa retelei este de 60 Hz , valorile indicate mai sus se multiplici cu 1,2. Marirea diametrului rotorului mai este limitat& si din motive de gabarit al pompei, care poate conduce la dimensiuni ancombrante neeconomic Astfel valorile maxime ale iniltimii de refulare ce pot fi obtinute de o pomp centrifugi monoetajati, la turatii standard de functionare, se situeazd in limi- tele 180-200 metri coloan% de lichid pompat. Pentru a realiza presiuni superioare, fri a apela la marirea turatiei sau a diametrului rotorului, se utilizeazi solutia cu mai multe rotoare montate in serie. Pompa centrifugi a cirei constructie are rotoarele asezate in serie, se numeste ,multietajat&”, considerindu-se ca fiecare rotor reprezinta un etaj. in fig. 1.4 este reprezentati o sectiune longitudinali printr-o pompa cu rotoare montate in serie. Din figura se vede ca lichidul iese din rotorul 7 cu o anumit& energie si este condus printr-o carcas’ intermediara cAtre aspira~ tia rotorului 2. Deoarece rotorul 2 este identic din punct de vedere geometric cu rotorul 7, el va transmite lichidului, la rindul siu , 0 cantitate identict de energie, dar preluat’ de la nivelul produs de rotorul 7, astfel c& la iegirea din rotorul 2 lichidul va avea o presiune a cirei valoare va fi de dou ori mai mare decit cea realizat4 de rotorul 7. La intrarea in rotorul urmitor lichidulva avea suma energiilor primite in rotoarele 7 si 2, fenomenul repetindu-se pind Ja iesirea din ultimul rotor, cind presiunea lichidului este egal, in mod teoretic, cu suma presiunilor realizate de fiecare rotor. In mod practic, pre- siunea totalA este mai mic& decit cea teoretici, datorita pierderilor hidraulice din interstifii. Astfel, constructia multieta- jata a unei pompe centrifuge per- mite obtinerea unor inaltimi de refulare ridicate, pastrind diame- tru] rotoarelor si turatia de antre- nare, in limite admisibile. Bineinteles ci la aceste con- strucfii, dimensiunea longitudi- nali a pompei crete corespunzi- cu numiarul de etaje. in prac- constructiile obisnuite mu depigesc un numar de 15 etaje. - Exist insi si constructii speciale, cum este cazul pompelor verticale folosite in industria petroliera, unde numarul de etaje poate fi mult mai mare, in functie de inalfimea de pompare necesara. Spre exemplificare, pompele cu- noscute sub denumirea de pompe CLP Fig. 14. Sectiune printe-o constrectie IN te Tint SSH agezate in serie. REDA au pina Ja 400 (patra sute) de etaje, atingind inaltimi de pompare de ordinul a 3 000 metri coloana de lichid. La astfel de construcfii insi, dia- metrul rotoarelor este foarte redus, maximum 80 mm, iar lafimea etajului nu depiseste 20—25 mm. 1.3.2. Efortul axial. No- tiunea de ,,efort axial“, »impingere axiali sau ,,for- ta axial”, este utilizata cu- rent in limbajul din dome- nil pompelor si reprezint’, asa dup’ cum ‘indici si de- numirea, rezultanta unor forte care actioneazd axial, in lungul arborelui. Aceste forte iau nastere din presiu- nile diferite ce se creeazi pe suprafetele organelor aflate in migcare in masa de lichid. In fig. 1.5 este repre- zentata repartitia sarcinilor Fig. 1.5. Repartitia presiunilor pe suprafetele exterioare ‘ale rotormui.14 NOJIUNI FUNDANENTALE DESPRE POMPE pe suprafata exterioara a rotorului unei pompe centrifuge. In timpul func- tionarii, lichidul este proiectat de rotor in carcasa de refulare unde ii creste presiunea, in raport cu cca existent& la intrarea tn rotor. O parte din lichid p&trunde prin intertitii in ambele parti ale rotorului, la o presiune mai redusa, datorita efectului de laminare. Folosind notatiile din figura se poate scrie: Fi = b, in care F, si F, reprezint& fortele ce actioneazi pe ambele suprafefe ale rotorului, iar p, este presiunea absoluti a lichidului la intrarea in rotor. Facind diferenta intre F, si F, reault& forta axial F,: — be = (di ~ i) — n(dz — 4 Rake F= b= sau: Fy= ‘Pr — Pa) (1.1) Deoarece totdeauna p, >f,, forta rezultant are o valoare pozitiva, iar sensu) ei este indreptat spre orificiul de aspiratie al pompei, pe directia axei acesteia. In realitate aceasta forf& este mai mic decit valoarea determi- nata cu ajutorul relatiei (1.1), deoarece datorita devierii curentului de lichid in rotor, din directia axiala in cea radial, ia nastere o fort care poate fi deter- minataé cu ajutorul teoremei impulsului si care este de sens contrar sensului fortei axiale, micsorindu-se astfel efectul acestei: Asa cum rezulti din figuri, repartitia presiunilor pe fetele exterioare ale rotorului, datorita antrendrii lichidului in migcarea de rotatie, are loc dupa o curbi care reprezinti un paraboloid de revolutie. Prin urmare, forta a, sau efortul axial, tinde sa deplaseze rotorul impreuna cu arborele, c&tre partea de aspiratie a pompei, situatie din care rezultA necesitatea echili- bririi acestui efort, prin adoptarea unor solufii constructive corespunzi- toare. In cazurile obignuite, acest lucru se realiz de cAtre insusi lagarul pompei, care este constituit din rulmenti cu capacitate de preluare a sarcinilor axiale. Daci acestea ating valori importante, ceea ce ar conduce la uzuri premature ale rulmentilor, se utilizeazi metode de echilibrare hidraulicd care descarca lagirele si permit astfel reducerea dimensiunilor acestora. Deoarece efortul axial reprezinti in multe cazuri surse de defectiuni mecanice, in timpul exploatirii, cunoasterea diverselor metode de echilibrare, caracteristice pentru anumite tipuri de pompe, poate oferi persoanelor ce se ocupa cu exploatarea pompelor, posibilitatea depistirii din timp a defec- tiunilor ce pot surveni din aceast4 cauz’. n fig. 1.6 este prezentata solutia echilibririi axiale cu ajutorul gaurilor de echilibrare. In discul posterior al rotorului sint practicate un numéar de gauri a caror sectiune este determinata astfel ca presiunea f, si aiba o valoare apro- piata de 2,. In prealabil, constructia prevede montarea unor inele denumitePRINCIPIT DE FUNCTIONARE A POMPELOR 5 labirinti, al ciror rol const in crearea unor interstifii foarte mici, de ordinul yecimilor sau chiar sutimilor de milimetru, prin care lichidul refulat care se reintoarce in aspiratie isi reduce presiunea datoriti lamin&rii. Acest sistem Fig. 1.6. Echilibrarea efortului axial Fig. 1.7. Rotor eu dubia, prin giuri de echilibrare: aspizapie, echilibrat hie 1 nel labirint. drautic, prezint inconvenientul c& prin giurile de echilibrare ia nastere un curent in circuit inchis, dinspre refulare cAtre aspiratie, micgorind astfel randamentul volumic al pompei si deci debitul refulat. n fig. 1.7, in care este prezentati schema echilibrarii efortului axial prin utilizarea unui rotor cu dubla aspiratie, rotorul este perfect simetric, astfel ci suprafefele pe care actioneaza presiunile de sens contrar sint egale, iar eforturile axiale vor fi si ele egale, anulindu-se reciproc. Aceasta solutie se aplici fn special la rotoare de dimensiani mari, unde forfele axiale ating valori impor- tante. In fig. 1.8 este prezentata o solutie de echilibrare axial care se aplici in cazul pompelor multietajate. Echilibrarea tn cazul acestei solutii se realizeazh prin asezarea simetricd a unui numiar egal de rotoare. Lichidul refulat de ulti- mul rotor din prima grupi este trimis printr-o conducti de legitura la primul rotor din grupa opusi. Deoarece din punct de vedere dimensional rotoarele sint egale, sarcinile pe rotor vor fi de asemenea egale, dar de sens opus, astfel c& fortele axiale se anuleaz& reciproc, Rotoarele ambelor grupe sint egale dimensional, dar nu sint identice, deoarece sensu) de rotatie fiind acelasi, traseul paletelor unui grup de rotoare este simetric fafa de celalalt grup (apare ca_o imagine in oglinda). O alta metoda de echilibrare, utilizata in special la pompele multietajate de presiune inalt4, cum sint cele de alimentare a cazanelor, este prezentatd in fig. 1.9 si se bazeaza pe principiul echilibrarii hidraulice cu ajutorul discului de echilibrare. Din figura se observa ci discul de echilibrare D este solida- tizat cu arborele pompei si se roteste odati cu acesta. El este montat dupa ultimul rotor spre partea de refulare a pompei; discul d este fixat in careasa Pompei, fiind amplasat simetric in fata discului mobil. ___ in timpu) functionarii pompei, lichidul refulat de rotor pitrunde in spa- tiul J, iar de acolo prin interstifiul y, in spafiul ZZ. Lichidul ajunge in spatiuldmmqiy9o ap ostp mo YMLeIoNInar edo “GL “BT pesos ap sade}8 NOJIUNI PUNDAMENTALE DESPRE POMPE Manovacuummetral serveste la masurarea depresiuniidin conducta de aspi- ratie, iar manometrul indica presiunea de refulare la resirea lichidului din pomp. In unele situafii, manovacuummetrul poate indica si suprapresiune in aspiratie, cind nivelul lichidului din rezervorul de aspiratie este mai ridicat decit axa pompei cu o anumita inaltime geodetici, sau cind se aspiri din spatii aflate la presiuni mai mari decit presiunea atmosfericd. Robinetul R serveste pentru reglarea debitului pompei in functie de consumator. Distantele sint cotate cu urmitoarele semnificatii: Hy, este iniltimea geodetica. de aspiratie si reprezinta distanta rticala dintre nivelul lichidului din rezervorul de aspi- ratie si axa rotorului pompei; Hy, — ‘nalfimea geodetici de refulare si reprezinti distanta pe verticald dintre axa rotorului pompei si axa conductei orizontale de refulare ; Hyin — tnaltimea geodeticd totali, care este egala cu Hy + Hyg: in fig. 1.1 suprafetele lichidului din bazinul de aspiratie si din cel de refulare se gisesc sub influenta presiunii atmosferice, iar rezervoarele nu comu- nic& intre ele, astfel ci, pentru acest gen de instalatii, s-a adoptat denumirea de instalafie in circuit deschis. Prin analogie, se considera instalafie in circuit inshis, aceea la cate rezervoarele de aspiratie gi refulare sint puse in comunicatie, iar lichidul poate fi recirculat, exemplu: instalatii de racire. Prin urmare, pompa este un element absolut indispensabil tntr-o insta- latie hidraulica, iar energia pe care o transmite lichidului se manifesta prin circulatia acestuia in conducte, la o anumita presiune. Astfel, tntr-o instalatie, pompa indeplineste urmitoarele atributii princi- pale: — de transvazare, atunci cind Jichidul este deplasat de la sursa de ali- mentare pind la consumator; — de vecirculare, atunci cind o cantitate limitata de lichid este vehiculata in circuit tnchis; — de actionare, in cazul in care energia de presiune a lichidului este folo- siti pentra producerea si amplificarea fortelor. Din aceste atribufii decurg gi conditiile pe care trebuie si le indeplineasca, din punct de vedere hidraulic, pompa amplasata intr-o instalatie, conditii care impun asigurarea paramstrilor energetici necesari: debit si presiune. Caracteristicile lichidului vehiculat in instalatie determin’ tipul con- structival pompai si impun alegerea corect si adecvata a dimensiunilor acesteia. Deoarece diversitatea instalatiilor hidraulice deservite de pompe este practic nelimitata, datorit’ nenumfratelor domenii de activit acestea isi gisesc aplicarea, pampa trebuie si posede anumite ‘cali pentru orice tip de instalatic. Dintre acestea, principalele calitati sint: — Siguranfa in functionare. Prin aceasta se intelege c&, in conditiile unei exploatiri corecte, pompa trebuie si functioneze neintrerupt o perioad’ de timp acceptabili, pind la opririle necesare reviziilor. Aceasta conditie trebuie si fie bine analizata de catre proiectantul instalatiei, la alegerea pom- pei, deoarece se stie ci, in cazul pompelor montate in instalatii tehnologice, oprirea accidentala a acestora, datoriti defectarii pompei, provoact pagube care intrec cu mult cheltiuala pentru cumpararea acesteia.PRINCIPIL DE FUNCTIONARE 4 POMPELOR WW TI cw o presitine mai redusi fati de presiunea de refulare deoarece a suferit © laminare in interstitiul y. Presiunea lichidului din spatiul [7 actioneazi asupra discului D si cauta sk deplaseze intreg ansamblul rotitor — disc, arbore rotoare — in Sens Opus sensului de actionare a forte) axiale, care este indrep- tat spre aspiratia pompei, Spatiul I7/ este racordat cu conducta de aspiratic, Gepresiunea din acest spafiu actionind in acelagi sens ca si suprapresiunea din spatiul IZ, Sistemul are avantajul ca este autoreglabil, deoarece, la 0 depla- sare mai mare a discului D, interstitiul E se mireste, iar presiunea lichidului scade, astfel ci discul tinde si revina in pozitia initial. Supravegherea functionirii corecte se face prin urmérivea unui reper care indica limitele corecte intre care se poate deplasa arborele. Aceste limite nu trebuie depasite, deoarece, in caz contrar, discurile intra in contact direct si se uzeazi prematur. De aici provine si denumirea de ,,discuri de uzuri", care se foloseste destul de freevent, dar care nu este adecvat& deoarece pompa nu trebuie si functioneze in acest regim. Rezulta astfel conditia ca presiunea de refulare a pompei si nu scada sub o anumita valoare, prescrisi de cdtre furnizor la contractarea pompei. Daca in functionare se constata ci presiunca de refulare este sub limita indicati, se va inchide vana de refulare pind ce se obtine valoarea prescrisi. In practic, exist’ mai multe solutii de echilibrare cu ajutorul discului, dar principiul de functionare este acclasi. Se infelege ci echilibrarea efortului axial cu ajutorul discului se poate aplica numai la pompele destinate si func- uoneze in instalafii de pompare care utilizeazd lichide curate, fara impuri- t4fi mecanice in suspensie. Daca lichidul contine particule dure, acestea vor provoca uzura rapid a discurilor prin abraziune. 1.3.3. Turafia specified. Aceasta este 0 notiune care caracterizeaz’ per- formantele unor rotoare asemanitoare din punct de vedere geometric. Turatia specifick se determina pentru un rotor model, ale carui perfor- mante hidraulice sint: debitul Q = 1 m/s si inaltimea de pompare H = { m. Valoarea turatiei specifice », se determina cu ajutorul relatiei n QM. Has, (1.2) -Atunci cind turatia specific& se raporteaza Ja puterea de 1 CP, valoarea ei se determin’ cu relatia Ny == n+ PU. Ho (13) Turatiile specifice n, si n,, denumite si cu termenul de ,,rapiditate” adoptat din terminologia turbinelor hidraulice —, constituie un criteriu de clasificare a rotoarelor, utilizat in mod frecvent de constructorii de pompe. _ Astfel, dupa valorile rapiditafii ny si m,, rotoarele pompelor centrifuge se impart i Mm — rotoare lente, My = 9-30 1, = 83—110 ~rotoare normale, i, = 30~50 1, = 110185 —rotoare rapide, m, = 50~80 nt, = 185—290 Rotoarcle pompelor diagonale si axiale au urmitoarele valori: —rotoare diagonale rapide 2, = 80-120 2, = 290~440 ~ rotoare axiale rapide my = 120-300 x, = 440—1 100 2 — Alegerea pompelor — c, 26718 NOPIUNI FUNDAMENTALE DESPRE POMPE Relafia dintre », si mg, valabilé pentru pompele care vehiculeazi api la temperatura mediului ambiant, este Ny = 3,65 Ng. (1.4) Mirimile utilizate la calcularea turafiilor specifice , sim, se exprimi in unitifi de masuri SI si MKES de accea in forma in care sint prezentate ele reprezinta marimi dimensionale an [moit « 5-8/2) si m,[kgfl2+ m-3!4 + 812), Daca se foloseste un alt sistem de misuri, valorile turafiilor difera, fapt care poate conduce la erori de interpretare. Pentru a obfine valori adimensionale, in relatia lui , se introduce acce- leratia ciderii libere: a = n+ QU%gH)-a, (1.5) In ultimul timp, pentru a caracteriza mai sugestiv regimul optim de functio- nare a pompei (Qo, Hopes ‘Qmax)» Sa introdus un nou termen denumit ,,numir caracteristic’, simbolizat cu litera K si determinat prin relatia K = 2-0 Qii(gHop) 4. (1.6) Termenul K este de asemenea 0 m&rime adimensionald, iar relatia de legitur’ dintre K gi my este K & m/53. In fig. 1.10 sint prezentate diverse forme de rotoare caracterizate de tura- tia specific’. HE ich af e LAs 3 Z eey os fay Oa Oo Dy mg 9-30. 7g=50-80 ny (0g = 120-300 mg'=339-110 ns = 165-290 ns = 290-40 ng = 440-1100 ROTOR LENT — ROTOR NORMAL ROTOR RAPID. ROTOR DINGOWKL ROTOR AXIAL Fig. 1.10, Schema rotoarelor caracteritaze de turatia specific niglng). il? 1,3.4. Legea similitudinii. fn teoria maginilor hidraulice s-a determinat o lege a similitudinii, aplicabila si la pompe. Aceast lege este folosita la sta~ bilirea formei si dimensiunilor unor pompe mari, in baza rezultatelor obtinutePRINCIPH DE FUNCTIONARE A FOMPELOR 19 e un model redus, incercat in Jaborator, sau pentru determinarea dimensiu- Filor unei pompe ce urmeazi a fi projectata, pe baza reaultatelor obtinute cu o pomp’ model din exploatare, sau in cazuri freevente, pentru determinarea parametrilor hidraulici ai unei pompe supust la un alt regim de functionare (turatie diferit’, lichid cu alte caracteristici), a Din punctul de vedere al exploatirii, legea similitudinii se utilizeaz’ in special la schimbarea regimului de functionare la 0 pompi dati, in scopul determinarii noilor valori ale curbei caracteristice. La aplicarea acestei legi trebuie s& se fin seama de conditiile de functionare referitoare la regimul de curgere, cate presupune ca noile valori ale cifrei Reynolds, precum $i ale cocficientului de cavitatie, si fie cit mai aproape de cele inifiale. Pentru cazul functionarii unei pompe la un regim asemanator dar la turafii diferite, relafiile de calcul sint urmatoarele: Or, a -(2ys Ps (2) 7) Q, te’ Hy \mg)? Pp \ my Din aceste relatii rezulta ci debitul Q este direct proportional cu turatia, iniilfimea de pompare H este proportional cu pitratul turatici, iar puterea pompei P este proportionali cu cubul turatici. Prin urmare: atengie la inlocuirea motorului de antrenare atunci cind se modi- ficd turatia pompei. 1.3.5. Functionarea pompei axiale (elicoidale). Pompele axiale au cipitat aceasti denumire datorita directiei de curgere a curentului de lichid, care pitrunde si iese din rotor coaxial. Constructia acestui tip de pomp cuprinde um rotor ce se roteste intr-o carcas& tubulara, realizat tehnologic dintr-o teava de diametru mare. Rotorul este alcituit dintr-un butuc pe care sint fixate un numir de palete cu profil elicoidal. Principiul de functionare a pompelor axiale se deosebeste de cel al pompelor centrifuge, prin aceea ci parametrii hidraulici obfinufi nu sint rezultatul actiunii fortei centrifuge asupra parti: culei de lichid; fenomenul de pompare la acest tip de pompa are loc datorita circulatiei si fortelor hidrodinamice ce iau nastere in jurul paletei, atunci cind rotorul se roteste in lichid. Se poate face o analogie intre rotorul pompei axiale si elicea de avion, de vapor sau rotorul unei suflante axiale. Astfel la rotire, rotorul tinde si. se insurubeze in lichid, dar, spre deosebire de ‘avion, sau vapor, pompa fiind fixa, lichidul va fi acela care se va deplasa din fafa spre spatele rotorului. ___ Datorita formei elicoidale a paletelor si functionarii analoge cu cea a elicelor ° de avion sau vapor, aceste pompe se mai Fig. 1.11. Schema pompei axiale. numesc si ,elicoidale". In fig. 1.11 este prezentat& schema unei pompe axiale. Pompele axiale, datorita constructiei lor, sint capabile si deplaseze cantitati mari de lichid, corespunzitoare dimensiunii corpului (tubului) pompei. De aceea ele sint20 NDAMENTALE DESPRE POMPE utilizate cu precidere in agricultura, la irigafii si desecari, care necesiti debite importante la fnaltimi de pompare reduse. Constructiile moderne sint prevazute cu posibilitati de modificare a unghi- ului de inclinare 8 a paletelor, in timpul functionarii, permifind astfel acoperirea unui cimp larg de caracteristici. Astfel, considerindu-se unghiul de inclinare a paletei in raport cu planul perpendicular pe axa pompei (vezi fig. 1.11). Ja micsorarea acestui unghi, debitul pompei se va reduce, iar la cresterea lui, debitul va creste. Unghiul de inclinare a paletei variaza intre anumite limite, depisirea acestora conducind la tnrautitirea apreciabila a randamentului hidraulic al pompei. In mod obisnuit, valorile acestui unghi (3) sint cuprinse intre — 10 si +- 6 grade. Datoriti sectiunilor mari de trecere, pompele axiale permit pomparea lichidelor ce contin corpuri tn suspensie, fara pericol de infundare a aspira-~ fici. Ele se monteazi de obicei in pozitie verticali, dar pot functiona si in pozitie orizontala sau — mai rar — fnclinati. Amplasarea vertical’ necesita spafii reduse, deci construcfii de statii de pompare economice. In mod analog cu functionarea pompelor centrifuge, sila pompele axiale se produce fenomenul hidraulic al impingerii axiale, iar la pompele asezate vertical, la acest efort se mai adaugi si cel datorat greutafii pieselor in rotatie — arbore, rotor, cuplaj. La pompele axiale nu se pot aplica aceleasi solutii de echilibrare ca la pompele centrifuge, deoarece constructia pompei nu per- mite realizarea unei echilibriri hidraulice. De aceea tot efortul axial este preluat de lagare (crapodine) axiale, sau direct de catre lagirul motorului de antrenare, atunci cind acesta este special construit cu aceasti posibilitate. 1.3.6, Funcfionarea pompelor volumice, Principiul de functionare a pom- pelor volumice se bazeaza pe variatia de volum produs& de un organ al pom- pei—in contact cu lichidul — ce execut’ o miscare periodic’. Variatia de volum (conform legii Boyle-Mariotte - V — const) ‘are loc concomitent cu 0 variatie a presiunii, astfel incit, la 0 marire a volumului, in camera de lucru a pompei presiunea scade sub valoarea presiunii atmosferice. Dacd in acest moment camera de lucru este pus’ in comunicatie cu conducta care face legatura cu bazinul de aspiratie, lichidul din bazin va patrunde in aceasta camera, find impins de presiunea atmosferici ce se exercita la nivelul siu superior. La micgorarea volumului camerei de lucru, presiunea lichidului va creste si, dacd in acest moment se face legitura cu conducta de refulare, lichidul va fi pompat la consumator. Deci, ca si in cazul pompelor centrifuge, organul de lucru al pompei, denumit in mod uzual piston“, transmite direct lichidului o cantitate de ener- gie care se manifesta prin deplasarea lui si totodata prin cresterea presiunii acestuia. Pentru a putea functiona, camera de lucru a pompei volumice nu trebuie si fie pus& concomitent in comunicatie cu conductele de aspiratie si refulare. Separarea comunicatiilor se realizeazi, la constructiile actuale, cu ajutorul unor solufii ce previd supape de sens (de aspiratie si de refulare), sau prin practicarea unor fante ce sint acoperite sau descoperite la momentul opor- tun, chiar de citre organul de lucru.PRINCIPH DE FUNCTIONARE A POMPELOR 21 1.3.6.1. Pompe volumice cu migcare alternativd. In fig. 1.12 este prezen- tat& schema de functionare a unei pompe volumice cu piston. Functionarea are loc astfel: la deplasarea pistonului P spre dreapta, camera din fafa pisto- nului isi mareste volumul realizindu-se astfel o depresiun2 care produce deschiderea supapei de aspiratie S, gi inchi- derea supapei de refulare 5,; lichidul din vasul inferior este aspirat in pompa si umple spatiul degajat de piston. Dupa terminarea cursei, pistonul incepe si se deplaseze spre stinga, micsorind volumul camerei de lucru. Sub actiunea presiunii exercitate de piston, lichidul inchide supapa de aspiratie si deschide supapa de refulare si este astfel evacuat prin orificiul acesteia din urm&, citre vasul superior. La wrmatoarea cursi a pistonului, ciclul se repet& realizindu-se astfel efectul de pompare. Fie. 1.12) Schema Pompa cu piston descrisi mai sus face parte din functionalaa pompel categoria pompelor volumice cu miscare alternativa. eu piston, La pompele cu piston cu migcare alternativi este caracteristic faptul cA spatiul de aspiratie este separat de cel de refu- Jare nu prin intermediul pistonului ci prin sistemul de distributie alcituit din cele doud supape de sens. Pompele volumice cu migcare alternativa sint actualmente realizate in nenumirate variante constructive, in functie de scop si destinatie, care nu pot fi prezentate in cadrul acestei lucrari, dar pentru familiarizarea cu denumirile si notiunile specifice corecte se prezinti mai jos principalele caracteristici constructive ale acestor tipuri de pompe, intil- nite mai frecvent tn practici. Astfel pompele al c&ror piston pompeazi lichidul numai intr-un singur sens al cursei se numesc ,,pompe cu simplA actiune“. Cele la care pistonul aspira si refuleazd in ambele sensuri ale cursei se numesc ,pompe cu dubli acfiune”. Pompele cu un singur cilindru de lucru se numesc ,,pompe simplex", cele cu doi cilindri paraleli— ,pompe duplex" — iar cele cu trei cilindri paraleli— ,pompe triplex”. Pompe cu patru cilindri de lucru_,,quadruplex”, se intilnese mult mai rar. Pompele actionate de masini cu abur, la care pistonul pompei si cel al masinit cu abur sint cuplate pe o tija comuni se numesc ,,pompe cu acfiune recta“. 1.3.6.2. Pompe volumice cu miscare rotitoare. Pompele volumice ale ciror organe de Iucru execut& misciri de rotatie sint utilizate in mod frecvent in toate ramurile industriale si in mod special in domeniile unde nu pot fi utilizate pompele centrifuge sau pompele cu piston, respectiv acolo unde se cer debite continue la presiuni relativ fnalte, iar lichidele se caracterizeazi prin viscozitati mari. Principiul de functionare al acestor pompe este acelasi ca si la pompele cu piston, respectiv se bazeazA pe variatia de volum, dar in acest caz pistonul nu mai executi 0 miscare rectilinie alternativa, ci una de rotatie. Totodata el nu mai are forma de disc sau plunger, ci este obtinut pe baza unor profile rezultate din calculele de proiectare specifice tipului constructiv al pompei. La pompele volumice cu miscare rotitoare, spatiul de aspiratie este separat de cel de refulare chiar prin intermediul pistonului propriu-zis si,22 NOTIUNI FUNDAMENTALE DESPRE POMPE din acest motiv, aceste pompe nu mai sint dotate cu organe de distributie. care sint supapele. Printre constructiile cele mai cunoscute de astfel de pompe se pot enumera: pompele cu angrenaje, pompe cu rotor excentric (cu palete, cu role, cu segment separator, cu surub excentric) si inci multe alte constructii speciale. in categoria pompelor cu angrenaje, cele mai raspindite sint: pompele cu roti dinfate, pompele cu guruburi si, in general, toate pompele denumite cu pistoane profilate”. In fig. 1.13 este prezentat& schema de functionare a unei pompe cu rofi dinfate. Conform schemei din figura, functionarea are loc astfel: 1a rotirea roti 7, numitX roat’ ,,conducitoare”, fn sensul indicat pe desen, roata 2, denumiti roati ,condus&”, angrenati cu roata 7, se roteste in sens invers, astfel incit camera de aspiratie isi mireste volumul cu o cantitate echivalent& cu spatiul cuprins intre dintii a— 6 si a'—b’. Prin aceasta se creeazi o depresiune iar lichidul este aspirat in camera de aspiratie A, de aici pitrunde in golurile dintre dinti si este transportat de c&tre acestia spre camera de refulare R. Pe misura rotirii, volumul camerei de refulare se micsoreaz& cu 0 cantitate echivalenta cu spafiul cuprins intre dintii c—d gi c'—d', iar lichidul este obligat si patrunda in conducta de refulare. Dupa cum se poate observa, tn cazul pompelor cu roti dintate, dintii acestora joacd rolul pistonului ce actioneazA direct asupra lichidului. Pompa cu roti dintate mai sus face parte din categoria pompelor cu angrenare exterioara. ExistA inst si constructii cu angrenare interioara, la care roata condusi se gaseste in interiorul rotii conducitoare, dar acestea sint mai rar intilnite in procesele industriale. Pompele cu roti dintate sint destinate si vehiculeze lichide unguente, deoarece ungerea angrenajului si a lagirclor de sprijin se realizeazi chiar cu lichidul pompat. Mai rar, pentru lichide neunguente, se folosesc variante constructive la care lagérele se gisesc fa exteriorul pompei, fiind unse separat cu ulei sau unsoare con- sistenta. De asemenea, exista si constructii la care corpul pompei este inconjurat de o manta exterioara care formeazi cu acesta un spatiu inchis in care se introduce un agent de incalzire (apa, abur) cu scopul de a micgora viscozitatea lichidului pompat, atunci cind acesta este prea viscos. Debitul pompei cu roti dinfate are un oarecare grad de neuniformitate (pulsatii), datorita divizarii spatiului de lucru de c&ire dintii rotilor conjugate, ceea ce reprezinta un inconvenient important pentra _ unele instalatii mai pretentioase (actiomiri la ma- onali a pompei cu roti Sini-unelte) diatate, in afari de pompele cu roti dintate, care alcd- tuiesc categoria reprezentativa a pompelor volumice rotitoare, exista si alte tipuri constructive, folosite din ce in ce mai mult fn diverse domenii cu caracter specific gi care s-au impus atentiei utilizatorilor. Dintre acestea, 0 categorie importanti o reprezint’ pompele cu suruburi, denumite astfel datoriti formei pe care o au organele de lucru (rotoarele),PRINCIPII DE FUNCTIONARE A POMPELOR 23 form’ care este un profil clicoidal_ascmandtor spirei unui surub. Aceste tipuri de pompe se construiesc in dowi variante de bazi: cu dowk suruburi si-cu trei suruburi. Exist insi si uncle constructii speciale, care ‘au mai jnulte rotoare dispuse circular, dar utilizarea lor este limitata. * cm } Fig. 1.14. Pompa cu don’ guruburi, cu angrenare direct’. In fig. 1.14 este prezentat& constructia unei pompe cu dowd suruburi. Pompa este alcituita dintr-o carcasa, in interiorul cdreia se rotesc cele doud rotoare (suruburi), dintre care unul este conducitor, iar celilalt condus. Transmiterea migcarii de la surubul conducator la cel condus se realizeaz’ prin angrenare directa astfel cA flancurile spirelor sint in contact permanent, iar linia de angrenare asigura o etangare ermetica continua intte spatiul de aspi- ratie si cel de refulare. Pentru o angrenare corecta, profilul flancurilor spirei in sectiune normal pe axa suruburilor este o curba epicicloid’. Fig, 1.15, Pomp’ cu dona suruburi, cv angrenare prin roji dinfate. O alt& solutie constructiva folosit’ la pompele cu doua suruburi este prezen- tata in fig, 1.15. La aceasté pompi, transmiterea migc’rii de la surubul condu- ctor la cel condus se realizeaz’ prin dou’ roti dinfate fixate la capetele arbo- tilor. La aceasti constructie, flancurile spirelor nu sint in contact, intre ele24 NOTIUNL FUNDAMENTALE DESPRE POMPE existind un interstitiu foarte mic prin care are loc o recirculare a debitului de lichid din spatiul de refulare spre cel de aspiratie, fapt care are ca efect redu- cerea randamentului volumic al pompei. Profilul flancurilor spirelor in sectiune normal pe axa suruburilor este de forma riglati (dreptunghiulara sau trapezoidal’), ceea ce favorizeazi proiec- tarea si executia sculelor de prelucrare, deci se obtine o reducere a costurilor de fabricatie. La aceste pompe, uzurile flancurilor spirelor sint practic ines stente, dar presiunea maxima ce poate fi realizat’ nu depageste 20 bar. O alt& variant’ de pompa cu suruburi este constructia cu trei suruburi, prezentata in fig. 1.16. Pompa este asemanatoare cu cele descrise anterior, dar organele de lucru sint alc&tuite din trei rotoare (suruburi), dintre care cel median este conducator, iar celelalte dowd sint conduse. Prin aceast’ amplasare, se crecazi posibilitatea obtinerii unui debit sporit intr-o constructie compacta. La pompele cu trei suruburi, transmisia miscarii de la surubul conducator la cele conduse se realizeazi numai prin angrenarea directa a flancurilor spi- relor, deci pe baza unui profil epicicloidal. Angrenarea prin roti dintate exte- rioare at conduce la constructii complicate si la dificultiti de sincronizare a rotilor si a suruburilor. Datorit’ liniei de angrenare ermetice, pompele cu suruburi cu profil epici- cloidal pot realiza presiuni pin% la 80 bar, iar unele constructii speciale ating valori de 200 bar. La aceste pompe, uzura rotoarelor este mai rapidi, iar tehno- logia de fabricatie mai complicat’. Fenomertul de pompare are loc la rotirea suruburilor datorita depla: patiilor volumice cuprinse tntre spirele suruburilor si peretele interior al carcasei pompei; umplerea spatiilor se rea- lizeazi in perioada de aspiratie, cind , prin deplasarea spirelor, volumul ca- merei de aspiratie creste. In mod analog, refularea lichidului se datoreste micsorarii volumului camerei de refulare cu o cantitate echivalenta cu volu- mul ocupat de sire. De fapt spira joac& rolul unui piston fara sfirsit, iar lun- gimea ei (numfrul de spire) determin’ gradul de etansare a pompei si prin aceasta presiunea maximi ce poate fi realizata. Pompele cu suruburi se utilizeaz3 la vehicularea lichidelor unguente, cu vis- cozitati pina la 15.000 cSt. Cele cu dou’ suruburi si angrenare exterioar’ pot pompa $i lichide neunguente sau corosive. Debitul acestor pompe este continuu, firi pulsatii, fapt pentru care sint utilizate ca pompe de ungere pentru lagire de motoare sau turbine si ca pompe de actionare a masinilor-unelte. © alti categorie de pompe volumice rotative este accea a pompelor cu pistoane profilate, denumite astfel datorita formei organelor de lucru. Aceste pompe se utilizeaz mai ales pentru pomparea lichidelor foarte viscoase, spumoase sau cu tendint& de coagulare. In fig. 1.17 este prezentata schema unei pompe cu piston cu o singurd aripi. Pompa este alcituit& din dou’ rotoare profilate asimetric (cu o singur& aripi), amplasate intr-o carcasi comun’. Transmiterea migcirii de la rotorul conducaior la cel condus se realizeaz4 prin dow’ rofi dintate montate pe cape- tele arborilor. Profilele nu sint in contact, dar interstitiile care separ spatiul de aspiratie de cel de refulare sint foarte mici, de ordinul 0,05 mm, astfel c& pierderile de debit sint reduse. In fig. 1.18 este prezentat’ schema unei pompe cu piston cu doua aripi.25 PRINCIPIL DE PUNCPIONARE A POMPELOR x sunquing wax, uo pduog “1 “BE | |26 NOPIUNI FUNDAMENTALE DESPRE POMPE La aceast pompa rotoarele au aripi simetrice, iar profilul acestora este astfel conjugat incit interstitiul se pistreazi constant in orice pozitie. Feno- menul de pompare are loc datorita variatiei de volum, create prin rotirea pistoanelor. in fig. 1.19 este prezentata schema unei pompe cu piston raclor. Pompa este alcituita dintr-o carcasa in interiorul careia se roteste un rotor de forma clipticd. Tot in carcasi se mai gaseste un brat oscilant ‘care are o muchie ce se reazema pe conturul exterior al rotorului. Pompa este utilizat& la pomparea lichidelor ce manifesta tendinti de aderare la suprafetele metalice. in categoria pompelor cu pistoane profilate mai exista si alte tipuri de construcfii cu mai multe aripi, dar utilizarea acestora este limitat’. O alta categorie de pompe volumice rotitoare, care au o caracteristic& comuna, este cea a pompelor cu rotorul plasat excentric in carcasd. In fig. 1.20 este prezentata schema unei astfel de pompe, denumita cu ,palete culi- sante. Pompa este alituiti dintr-un rotor al cdrui ax este decalat fati de axul carcasei, cu o anumita valoare denumiti ,,excentricitate”, astfel incit intr-o pozitie determinat& rotorul este tangent la carcasa. in rotor sint previzute fante radiale, in care pot culisa liber doui sau mai multe palete lamelare. Datoriti amplasirii excentrice a rotorului, in carcasi apare un spatiu in forma de secer4, care se mareste de la pozitia de tangenta a rotorului pind la pozifia diametral opusa, unde atinge valoarea maxim’ apoi se micso- in mod simetric. La rotirea rotorului, paletele sint proiectate spre peri- careasei si alunec4 pe conturul interior al acesteia, separind spatiul de aspiratie de cel de refulare. Aspiratia se face in zona de crestere a spafiului in forma de seceri, iar refularea in zona de reducere a acestuia. Pompele cu palete indeplinesc in mod obignuit dou’ functiuni principale: functia de pompd de acfionare, atunci cind pompeazi lichid in Fig, 1.20. Pomp& cu palete culisante. diverse sisteme de transmisii hidraulice, realizind presiuni de ordinul a 100 bar si functia de pompe de vid, atunci cind vehiculeazd gaze; cu o etangare cores- punzitoare ele pot realiza valori ale vidului de 10-% mbar.27 PRINCIPIL DE FUNCTIONARE in fig. 1.21 este prezentatd constructia unei pompe cu role, Si la aceasté pompi, rotorul este plasat excentric in carcasa, dar, in loc de fante, el este prevazut cu alveole in care se introduc role cilindrice. La roti- rea rotorului, rolele sint proiectate spre exterior i se rostogolesc pe conturul interior al carcasei. Prin aceasta solutie, se inlocuieste frecarea de alunecare — existent la pompele cu palete — cu 0 frecare de rostogolire, ceea ce are ca efect reducerea uzurilor pieselor aflate in migcare. Deoarece si aici ia nastere un spatiu in form’ de secer’, principiul de functionare este identic cu cele al pompelor cu palete, rolele realizind sepa- rarea dintre celulele cu presiuni diferite. Pompele cu role se utilizeazd pentru vehicularea lichidelor corosive sau cu viscozitate maimare, in instalatii care necesita debite mai reduse la presiuni medii de ordinul 20—25 bar. Un exemplu tipic de utilizare a acestor pompe il reprezint& masinile de combatere a diunitorilor in vii si livezi, unde pompa realizeazA prejiunea necesara pulverizirii agentului de lucru. O alt& constructie cu rotor excentric fafa de axul carcasei este pompa cu segment separator, prezentatd in fig, 1.22. Rotorul acestei pompe, avind axul decalat fata de axul carcasei, este prevazut la partea su- perioari cu un corp de ghidare care poate oscila intr-un locas al carcasei pompei. Miscarea rotorului fn carcasi este 0 migcare de rostogolire pe peretele interior al acesteia, iar spatiul in forma de secera este in functie de deplasarea rotorului, care, in punctul de contact cu carcasa, separA spatiul de aspiratie de cel de refulare. Acest tip de pompi se utilizeaz mai ales ca pompi de vid. alt constructie cu rotor excentric este prezentata in fig. 1.23, fiind de tipul cu surub excentric. Aceasta se compune fn principal dintr-o carcas tubulara, realizati de obicei din teava, care imbrac& prin vulcanizare statorul pompei, confectionat dintr-un cauciuc special, rezistent la abraziune si coroziune. Cavitatea statorului este de forma elicoidali, fiind generatt de doua elice cu originile diametral opuse (dow inceputuri). Rotorul, plasat excentric fafi de axa statorului, este un arbore cu profil elicoidal, avind pasul egal cu 0,5 din pasul elicei statorului. La rotirea rotorului, spirele sale exe- cut& 0 migcare de rostogolire si, in deplasarea lor, fac si varieze continuu volumul cavit&tii statorului, realizind astfel procesul de aspiratie si refulare, deci pomparea lichidului. Daci in timpul functiondrii pompei, o particula solid este prins intre rotor si stator, ea va fi presati si va deforma local cauciucul, dupa care va reveni in curentul de lichid fari a fi provocat strici- ciuni (uzuri). _ Datorit& acestei calititi, pompa este foarte potrivit’ pentru pomparea lichidelor cu continut de particule in suspensie. Ea se mai utilizeazi si la pomparea lichidelor viscoase: siropuri, pulpe de fructe, melasi, nimol etc. Presiunile maxime pe care le poate realiza o astfel de pomp sint de ordi- nul 10—24 bar. Un alt tip de pompa volumica rotitoare este pompa cu rotor elastic pre- zentata in fig. 1.24. La aceasta constructie rotorul este confectionat in intre- gime din cauciuc avind paletele dispuse radial. El este amplasat concentric intr-o carcas&, care este tesita la partea superioard, astfel ci, in timpul ro- tirii, paletele elastice sint deformate in aceasti zona. Sensul deformarii pale- telor este contrar sensului de rotatie al rotorului, astfel cA, Ja iesirea din zonaNOTIUN] FUNDAMENTALE DESPRE POMPE punuaaxe qnang no) ontonvo up qeplooi[a Joys no vduoa'ee't SuPRINCIPIL DE FUNCTIONARE A POMPELOR tegita, are loc mfrirea_volumului, deci aspiratia lichidului, iar la intrarea in zon’, micgorarea volumului, deci refularea. ‘Acest tip de pomp’ are o utilizare mai restrinsi, ea neputind realiza presiuai prea mari (de ordinul 3—4 bar), dar poate vehicula lichide puternic corosive, deoarece organul in miscare — rotorul — este con- fectionat din cauciuc special, In fig. 1.25 este prezentata schema unei pompe peri- staltice. Pompa este alca- tuita dintr-o carcasd, in inte- riorul careia se aflé un tub elastic. Roterul este format dintr-un disp, witiv cu role, care in timpul rotirii preseazi asupra iubului elastic, deformindu-l. Lichidul aflat in tub va fi refu- lat in conducta de refulare, in timp ce lichidul din vasul de aspiratie va pitrunde in tub dup’ revenirea acestuia la for- ma initia Pompa are o utilizare limi- tata, dar este foarte potrivita in special pentru cazurile in care lichidul nu trebuie sa vind in contact cu organul de lucru (exemplu: pomp’ de singe in laboratoarele medicale). Pe plan mondial se cunosc nenumirate solutii constructive, bazate pe principiul funcfionarii pompelor volumice, dar acestea sint constructii spe- fice anumitor procese, au un caracter special si o utilizare limitata, astfel ’ nu pot fi cuprinse in cadrul acestei lucriri. Pompele volumice, spre deosebire de pompele centrifuge, sint capabile si evacueze singure aerul din conducta de aspiratie, nefiind necesaré amorsarea lor din exterior, prin urmare ele sint pompe ,,autoaspiratoare. Aceasta call tate se datoreste tocmai principiului de functionare, bazat pe variatia de vo- lum, precum si etansarii superioare a organelor de lucru. In comparatie cu pompele centrifuge, randamentul volumic al pompelor volumice este net superior, Fig. 1.25. Pomp peristaltic’d. O alt& caracteristici a acestor pompe este aceea cA ele isi pot mentine presiunea de refulare constant& la debite variabile. Debitul lor este direct proportional cu turatia, iar presiunea, care depinde de rezistenta creat’ de consumator in refulare, poate creste nelimitat deoarece lichidele sint fluids incompresibile. In practic’ valoarea acestei presiuni este limitata doar de rezistenta materialelor din care este confectionata pompa. Spre deosebire de pompele centrifuge, pompele volumice sint capabile Si vehiculeze lichide cu viscozitate foarte ridicati. Datorita acestor caracte-30 NOJIUNI FUNDAMENTALE DESPRE POMPE ristici, domeniul de utilizare a pompelor volumice se limiteaza la debite rela- tiv teduse — in comparatie cu cel al pompelor centrifuge — si la indltimi de pompare mari. 1.3.7. Functionarea pompelor autoaspiratoare, Pompele autoaspiratoare reprezinta 0 categorie de pompe distincte, al caror principiu de functionare, diferit de cele descrise in paragrafele anterioare, Je confera calitatea de a putea elimina singure aerul sau gazele din conducta de aspiratie, realizind astfel ceea ce se numeste in mod obisnuit ,,autoamorsarea”. Datorita acestei calitati, pompele autoaspiratoare sint utilizate in in- stalatiile unde realizarea etansirii este mai putin pretentioasa decit la pompele centrifuge — trasce de conducte cu multe imbiniri si racordari_ care pot prezenta locuri neetanse — precum gi la pomparea lichidelor cu continut bogat de aer sau gaze in compozitie. In functie de tipul ales, ele pot fi folosite si pentru crearea vidului in diverse procese tehnologice. Deoarece randamentul maxim al acestor tipuri de pompe nu depiseste, la construcfiile curente, va~ joarea de 50%, cle se utilizeazi in diverse combinafii constructive cu pompele centrifuge, realizind amorsarea acestora. Cele mai rispindite constructii de pompe autoaspiratoare sint: pompele cu canal lateral, pompele de vid cu inel de lichid, pompele periferiale si pom- pele cu bazin, 1.3.7.1. Pompe autoaspiratoare cu canal lateral. In fig. 1.26, a este pre- zentati schema de principiu a unei pompe cu canal lateral. Dupa cum re- guiti din figura, partea hidraulic’ a pompei cu canal lateral este alcituita dintr-un rotor R cu palete fixe, in forma de stea, montat intre doua celule, una de aspiratie C, iar cealalta de refulare C,. In celula C, este practicata fanta A prin care se realizeaza aspiratia fluidului. La periferia celulei C, este previizut un canal circular ¢, a cirui sectiune transversal are o anumita forma. Canalul incepe in.punctul 7, care se gaseste la nivelul suprafetei interioare a celulei, adincimea lui creste treptat pin’ in punctul 2, apoi rimine constanté pini in punctul 3, de unde incepe si descreascd pind in punctul 4 care se giseste situat la nivelul aceleiasi suprafete, ca si punctul 1. Totodata in celula Cy se giseste si fanta de evacuare E. Fig. cu canal lateral a —schema constrectiva; ® — schema elreulajiei curentulus turbionar, Functionarea are loe astfel: se umple initial pompa cu lichid ; la rotirea rotorului in sensul indict pe figura, lichidul este proiectat la periferia celulei si formeaza un inel de o anumit& grosime ; o parte din lichid p&trunde fn cana-PRINCIPH DE FUNCJIONARE A POMPELOR 31 Jul lateral, astfel ci grosimea inelului de lichid nu ramine constanta pe intreaga periferie ci creste sau se micsoreaz& proportional cu_secfiunea canalului. ‘Acolo unde sectiunea este mai mare, suprafata interioara a inelului se depir- teazii de centrul rotorului, iar in portiunea unde adincimea canalului descreste, marginea inelului se apropie de centrul rotorului. Situatia se pre- zinta ca in fig. 1.27. Din figura, se remarci pozitia excentrica a inclului de lichid. Prin aceasta volumul spatiilor a, 6, c, d si ¢, determinate de palete si suprafata interioaré a inelului de lichid, variaz4 crescind de la inceputul canalului pind in planul axului ori- zontal, iar apoi descrescind pind la terminarea canalului. As\‘el aici se repet principiul de func- tionare al pompelor volumice, rolul pistonuluifiind Fig. 1.27. Schema variatiei jucat de inelul de lichid. Paralel cu variatia vo- grosimii inelului de lichid, lumului, intre celulele rotorului si canalul lateral, se formeazi un curent turbionar (vezi sagetile din fig. 1.26, b), datorita dife- renfei de presiune existente intre cele dou’ spatii invecinate, care provoaca o m&rire a energiei lichidului, manifestat4 prin cresterea presiunii acestuia. De aceea, pompele cu canal lateral realizeazi presiuni de refulare apreciabil mai mari decit pompele centrifuge cu rotoare de dimensiuni compa- rabile. Pompa este astfel conceputi -- gurile de aspiratie si refulare sint indrep- tate in sus — incft, la oprirea din functiune, ea rimine plini cu lichid, astfel ci la urmatoarea pornire nu mai este necesara o noua umplere. Pompele cu canal lateral se construiesc numai pentru debite destul de mici, deoarece randamentul lor volumic este redus, el neputind creste peste anumite limite datorité umplerii nesatisfacdtoare a celulelor rotorului. Prin urmare, utilizarea acestor pompe este recomandabila in domeniul debitelor mici si al presiunilor mijlocii (20—30 bar) si mai ales acolo unde este necesari autoamorsarea. De regula, se utilizeazi constructii multietajate. 1.3.7.2. Pompe de vid cu inel de lichid. O alt& categorie de pompe, al cAror principiu de functionare se aseman& foarte mult cu cel al pompelor cu canal lateral, este reprezentati de pompele de vid cu inel de lichid. Asa cum le indic& de altfel si denumirea, aceste pompe sint destinate in special pentru crearea vidului industrial in diverse instalatii, dar sint folosite din ce fi ce mai mult si ca suflante sau compresoare de joasd presiune. Aceasta ultima uti- lizare se datoreste mai ales faptului c& debitul de aer refulat este continuu si totodata lipsit de vapori de ulei, cum este in cazul compresoarelor cu piston. Pompele de vid cu inel de lichid pot vehicula si lichide, dar utilizarea lor numai in acest scop nu este recomandabila deoarece randamentul este neco- respunzator, iar puterea absorbita creste foarte mult, ceea ce poate provoca défectarea motorului dé antrenare. Constructia acestor pompe se aseamani intrucitva cu cea a pompelor cu canal lateral, dar rolul canalului fl joacd aici iti % a rotorului fata de carcasa.32 NOJIUNI FUNPAMENTALE DESPRE PONPE, In fig. 1.28 este prezentati schema de functionare a unei astfel’ de pompe. Pompa este alcituité dintr-o carcasé cu sectiune circulari c, fixata lateral prin discurile de distribufie d, si d,. In interiorul carcasei se giseste rotorul R, montat pe un arbore deplasat fata de axa carcasei cu excentricitatea _e. Rotorul poate culi- sa pe arbore in limita jocurilor s dintre latimea sa $i latimea carcasei marginita de discurile de distributie. In discul d, este practicati o fanti a de o anu- mit& forma, care este pusi in legitura cu conducta de aspiratie, iar in discul d, —o alt fanti 7, de asemenea de Fig. 1.28. Schema functionalé a pompei de 9 anumita forma sicare comunicd cu rid cu inel de lichid conducta de refulare. Functionarea se petrece astfel: la rotirea rotorului in pompa umpluta initial cu lichid, acesta este antrenat de palete si proiectat la periferia carcasei, unde, asem&nator ca la pompele cu canal lateral, ia forma unui inel de lichid de o anumit& grosime constant’, concentric cu carcasa pompei. Datoriti pozifiei excentrice a rotorului, intre acesta si fata interioara a inelului de lichid, se formeaza un spatiu in forma de seceri, divizat in mai multe celule — 7, 3, 4, 5 — de c&tre paletele rotorului. In sensul de rotatie indicat pe figura, volumul celulelor creste pin’ in dreptul axului vertical al pompei, realizind astfel depresiunea necesara aspiratiei. Din dreptul axului vertical, volumul acestor celule se reduce, iar aerul aspirat incepe s& fie comprimat si este refulat prin fanta de evacuare. Prin urmare, si la aceasti categorie de pompe, procesul de pompare se datoreste variatiei de volum, la care rolul pistonului este preluat de inelul de lichid. Spre deosebire de pompele cu canal lateral, unde sectiunea canalului lateral limiteazi dimensiunile pompei si deci si parametrii hidraulici, la pompele de vid cu inel de lichid, dimensiunile nu mai sint limitate, astfel ci aceste pompe pot vehicula cantititi de fluid foarte insemnate. Deoarece trans- portul lichidelor cu astfel de pompe se face cu un randament scazut, asa cum s-a mai ariitat, ele sint folosite in special pentru evacuarea aerului sau gazelor din diverse recipiente si instalatii. Din figura se observa c&, odat& cu evacuarea aerului din celule, prin fanta de refulare este eliminata si o anumit’ cantitate de lichid, cea ce conduce la micsorarea grosimii inclului de lichid si la o functionare defectuoasi a pompci. Rezulti deci ci, pentru completarea cantitatii de lichidevacuat si deci pentru mentinerea grosimii constante a inelului de lichid, este necesar si se aducd in pompa, de la o surs& exterioari, o cantitate de lichid echivalenta cu cea climinata. in acelasi timp, datorit’ procesului de comprimare realizat in celulele pompei, aerul se incalzeste, iar cea mai mare parte din caldura degajata este preluat& de inelul de lichid. De aceea, cantitatea de lichid care o inlocuieste pe cea eliminata are si rolul de a raci inelul incilzit, astfel cX alimentarea tre-UNCTIONARE A FONPELOR 33 Duie si se fack de la o sursi care are temperatura corespunzitoare. Din acest motiv, lichidul de alimentare se mai numeste si lichid de racize. In uncle lu criri de specialitate sau in prospecte ale fabricilor constructoare el mai poarta denumirea de ,,lichid auxiliar’. Curbele caracteristice ale pompelor de vid cu inel de lichid sint indicate de furnizori la o valoare a temperaturii lichidului de alimentare de 15°C si ele sufera modificiri in functie de variatia temperaturii acestuia. in marea majoritate a cazurilor, aceste pompe au ca agent lichid apa, de aceea ele se intiInesc si sub denumirea de ,,pompe cu incl de apa", dar bine inteles ci se pot utiliza si alte lichide, cu conditiaca acestea si nu intre in combinatii chimice cu mediul ce trebuie evacuat. Din punct de vedere constructiv, pompele se execut% in dowd variante: cu un singur rotor — monoetajate — pentru vid mediu pina la 160 Torr si cu doua rotoa ¢ agezate in serie — bietajate — pentru vid inalt pind la 25 Torr. De aici au reztiltat si denumirile de _,pompe de vid mediu” si_,,pompe de vid inalt“. . Trebuie facut’ distinctia intre pompele de vid pentru vehiculare, la care vid inalt (25 Torr) reprezinta un vid industrial si pompele de vid inaintat (i0°6 Torr) utilizatein laboratoare si in electronica. Acestea din urma repre- zint& constructii de pompe volumice speciale. Pentru a obtine debite foarte mart, la un regim de vid industrial, rotoa- rele pompelor de vid cu inel de lichid pot fi montate in ,,paralel”, avind aspi- atia pe ambele parti, pentru a imbunatati umplerea celulelor si deci a randa~ nentuluivolumic. Videl maxim ce poate fi obtinut cu pompele de vid cu inel de lichid inge valori de 15—10 Torr, dar la acest regim debitul scade practic la zero. Pentru a obtine un vid mai inaintat cu acest tip de pompa, se utilizeazi un dispozitiv cu ejector, care se monteazit pe flansa de aspiratie a pompei, obtinidu-se cu ajutorul siu valori ale vidultii de pint la 5 Torr. Pompele de vid cu inel de lichid se utilizeaz’ in diverse procese tehnolo- gice (uscare sub vid) sau ca pompe de amorsare centrale pentru stafii de pom- pare. Ele mai pot fi folosite si ca suflante sau compresoare de joasa presiune, atunei cind presiunea de aspiratie este chiar presiunea atmosfericd, Astfel pompele cu un singur etaj realizeazi presiuni de refulare de maximum 2,5 bar, jar cele bietajate pot atinge valori de 6—7 bar. Pentru obtinerea acestor parametri, pompele se livreazi cu discuri de distributie speciale, avind fantele modificate. Daca s-ar folosi aceleasi discuri cu care este echipatA pompa de vid, s-ar obtine caracteristici inferioare si randamente mult reduse. Totusi, in multe locuri din exploatare, ele functioneazi in aceste conditii, fird incon- veniente de ordin functional-mecanic Pompele de vid cu inel de lichid se folosese si in combinatii constructive cu pompele centrifuge, care au prevazuta o c speciala in care este am- plasat rotorul de vid ce realizeazi amorsarea. Astfel de pompe se numese »,pompe centrifuge autoaspiratoare™. 1.3.7.3. Pompe ‘periferialc. Pompele de acest tip se asemiina constructiv cu pompele cu canal lateral. In fig. 1.29 este prezentat& constructia unei pompe periferiale. Pompa este aleXtuit& dintr-un rotor amplasat intre dou’ carcase avind fiecare cite un canal lateral identic. Canalele fac legitura direct’ intre a 3 — Alegerea pompelor — ¢, 26734 NOTIUNI FUNDAMENTALE DESPRE POMPE iul de aspiratie si cel de refulare. Rotorul are forma unui disc previzut la periferie, pe ambele parti, cu un numir mare de palete realizate prin frezare sau matritare. Fig. 1.29. Schema pompei periferiale. Fig. 1.30. Schema functionala a pompei periferiate. Functionarea are loc astfel: pompa fiind umpluti inifial cu lichid, la rotirea rotorului, lichidul este proiectat spre periferia carcasei si aici capita care circulard in form de spirali — intre canalul lateral si palete — , avansind continuu de la aspiratie spre refulare. Celulele, alcdtuite de palete si peretii laterali ai carcaselor joac& rolul unor etaje in care energia lichidului se acumuleazi si se amplificd sub form’ de presiune astfel ci pompa este capabil realizeze la dimensiuni reduse presiuni de refulare mult mai mari decit pele centrifuge asemanitoare. Astfel pompele periferiale pot realiza in%l- de pompare de 250 metri coloana de lichid, cu un singur rotor. Schema principiului de functionare este redata in fig. 1.30. Pompele perifcriale se mai numesc si pompe bionare“, denumire datorati circulatiel turbionare lichidului in pompa. Ele sint pompe autoaspiratoe dar capacitatea lor de aspiratie este redusi, nede| inaltimi de 2—3 n Pompele periferiale se utilizeazi indeosebi in in- dustria chimicd si farmaceutica si acolo unde sint n- cesare debite foarte mici, de ordinul 0.5 —4 mh la inaltimi de pompare relativ ridicate. Atit rotorul cit sicar caselesepreteazi a firealizate din materiale anticorosiv 1.3.7.4. Pompe autoaspiratoare ci bazin. Principiul de functionare al acestui tip de pompa const& in pro- ducerea unei turbulente care are ca efect degajarea aerului sau gazului continut in lichid. Acest principiu este ilustrat in fig. 1.31. Pompa este prevazuta cu un bazin de decantare a lichidului, in care are loc separarea aerului de lichid. Fig. 1.31, Pompa auto- Functionarea are loc astfel: Ja rotirea rotorului, aspiratoare cu basin, in masa de lichid se produce o turbulent’ puternic’, avind ca efect crearea unui amestec de lichid si aer. Acest amestec este refulat in bazin unde intilneste un spatiu mult mai li- nistit, astfel ca bulele de aer, fiind maiusoare, se ridicd la suprafata iar lichidul se intoarce in rotor prin orificiul de retur si ciclul se repeta. omCURBE CARACTERISTICE 35 Lichidul din pompa este in contact permanent cu aerul din conducta de aspiratie, iar, pe mAsura functionarii, acest aer se dizolva in lichid gi inlocuieste ireptat aerul evacuat fn conducta de refulare. Locul aerului din conducta de aspiratie este luat de lichidul din rezervorul de aspiratie, care umple_intreg traseul pin’ se produce amorsarea pompei. In continuare, dup’ ce se inchide orificiul de retur, pompa functioneazi ca o pompa centrifugi obisnuiti Timpul de amorsare la aceste tipuri de pompe este destul de lung. variind intre 3—7 min, Pentru a obtine o amorsare cit mai eficienta, este te- comandabil ca vanele de pe conducta de refulare si fic complet deschise astfel incit si opund o rezistenti cit mai redusi in calea aerului evacuat. ‘Aceasti categorie de pompe este utilizati destul de frecvent pentru diverse servicii: irigatii, evacuari de ape uzate din incinte. alimentari cu apa cu carac- ter local, interventii la stingerea incendiilor etc. In funclie de caracterul exploatarii, p>mpele se echipeaza cu rotoare adecvate. Pentru a putea satisface astfel de cerin je, ele se monteaza pe sasiuri cu rofi si sint antrenate cu ajutorul motoarelor termice. Aceasté solutie le confera mobilitate si independenta fata de surse de energie electricd, calititi apreciate mai ales in cazuri de in- terventii rapide. Principiile de functionare descrise in cadrul acestui capitol se refera la tipurile de pompe cu cea mai larg’ aplicatie pe plan mondial. Existd insa si alte categorii de pompe, al ciror principiu de functionare se bazeazd pe uti- lizarea unui fluid motor ~ apa, aerul, aburul — dar domeniul de utilizare al acestora este limitat la scopuri speciale: irigatii cu caracter local, asandri, denisipiri de puturi ete. Aceste constructii sint cunoscute sub denumirea de transformatoare hi- jraulice, dintre care cele mai cunoscute sint: injectorul de apa, ejectorul, verbecul hidraulic, pompa mamut, pulsometrul cit abur si apa saw cu gaze gi ipa. Injectorul si ejectorul sint aparate la care principiul de functionare este identic, dar denumirea lor rezulti {n functie de modul de aplicare. Astfel paratul se numeste injector, atunci cind este folosit pentru pomparea sub oresiune, gi ejector, cind este folosit pentru aspiratia lichidului din puturi cu nivele adinci. Deoarece din punctul de vedere al exploatarii, utilizarea acestor aparate limitat’, in comparatie cu celelalte tipuri de pompe, iar descrierea prin- cipiului de functionare este prezentata in lucririle de specialitate, prezenta jucrare fsi propune sa le trateze numai in cazurile in care sint folosite in diverse solutii combimate cu pompele de larga circulatie. 1.4. Curbe caracteristice Criteriile dup’ care pot fi apreciate calitatile unei pompe sint parametrii functionali pe care-i poate realiza aceasta, supusd la diverse regimuri de unctionare. Expresia analitic’ sau graficd a acestor parametri oferd posibi- iitatea beneficiarului pompei de a alege pompa cea mai potrivita scopului, -i cunoaste limitele de utilizare corecta, asigurindu-si astfel exploatarea rationala si totodat’ economic a instalatiei hidraulice pe care aceasta 0 de36 NOTIUNT FUNDAMENTALE DESPRE POMPE, deserveste. In practica curenti relatiile dintre acesti parametri sint exprimate pe cale grafica, sub form de diagrame, care cuprind diverse curbe ce au cipi- tat denumirea de ,,curbe caracteristice’. 1.4.1, Curbe caracteristice 1a pompele centrifuge. Paramctrii functionali ai unei pompe sint: Q — debitul de lichid pompat, exprimat de regula in mjSora, m*/secunda sau litri/sccunda, litri/minut ; H — inaltimea totala de pompare. exprimata fn metri coloana de apa (mCA) sau metri coloani de lichid (mCi) ; n-- turatia de antrenare a pompei, exprimaté in rotatii pe minut (rot/min, sau rot-min-4); ‘4 Yandamentul total al pompei, exprimat in procente (%) sau in numar subunitar ; NPSH — inaltimea energetic’ neta la aspiratie, exprimati in metri P — putcrea absorbita la arborele pompei, exprimati in kW. Curbele caracteristice ale pompei se determina de cAtre uzinele construc- toare pe standurile de proba, prin masuratori directe, efectuate pe prototipari, iar dupa introducerea acestora in fabricatia de serie, ficcare exemplar se veri- fick pentru un anumit numar de puncte functionale si se compara cu curbele omologate. Pentru pompele care se incadreazi in limitele tolerantelor admise, uzina elibereazi certificatul de calitate corespunzitor. La anumite categorii de pompe centrifuge sau la alte tipuri de pompe care se executa in serii foarte mari, deci avind o fabricatie bine insusita, nor- mele pot prevedea ca verificarile 4 tie cute prin sondaj, pe loturi. Masurarile efectuate p> standurile de prob’ ale uzincior constructoare se fac, in marea majoritate a cazurilor, cu api (cu y= 1000 kg! temperatura mediului ambiant, Numai in cazuri cu totul speciale se fac probe cu alte medi, identice cu cele din exploatare, dar in certificatul de cali- wate furnizorul prevede in mad expres acest lucru Ho) In fly, 1.32 este prezeniati © diagrama co confine curbele caracteristice ale unei pompe centrifuge. Din diagrama pre- zentata in figuri se observé alura curbclor caracteristice ale pompei centrifuge. alura ce reprezinta sensul de variatic a parametrilor functionali in functie de variatia debituluiQ. Astfcl, se poate remarca: pe m&sura cresterii debitului, WY? iniiltimea totali de pompare, Fig. 1.52, Diagrama curbelor caracteristice ate pompe; 1. Stade, puterea absorbita, 1’, centrifuge, creste si de asemenca valoarea N'PSH creste. O alura mai de- osebita este cea a curbei d> randament 4, care la inceput inregistreazi o cres- tere pind atinge o valoare maxima, apoi, pe masura cresterii debitului, incepe s& scad& sensibil,, Analizind alura curbelor rezulti ci alegerea pompei tre-CURBY CARACTERISIICE buie astfel facuti incit aceasta si functioneze o perioada cit mai indclungaté in zona randamentului de valoarc maxima, Parametrii corespunzitori punc~ tului de functionare din aceasti zon’ se numcse parametri ,.nominali", iar punctul sc mumeste la rindul siu_,,punct nominal”. Deoarece insi in multe cazri yim) aceasti situatic nu poate fi obtinut’, se admite folosirea pompei intr-o zoni corespunzitoare unor valori acceptabile din punct de vedere al randamentul Aceast zona este marcati in diagrama prin dowd lini frinte. Pempa poate func~ tiona gi in afara accsiei zone, dar rezul tatele nu sint satisfAcitoare si exploa- tarea se face neeconomic. Zona de pri fitune maxima din par- tea stinga a domeninlui_recomandat este de obicei o zona de functionare a(nYa) instabili, debitul variaza devenind pig 133. Dn@ana Hi pemu di- pulsatorin, fapt ce se risfringe negativ. rerse tt rail asupra instalafici, Zona din partea dreapté a domeniului, corespunzitor debitelor maxime, afecteazi conditiile de aspiratie. favorizind functionarea in regim de cavitatie si are ca efect distru- gerea prematura a organelor hidraulice ale pompei. Curbele caracteristice prezentate in diagrama din fig. 1.32 sint determi- nate la o anumiti turatie , de valoare constanta. Variatia turatici atrage dup’ sine variatia curbelor caracteristice ale pompci. S-a demonstrat, si expericntele au confirmat, teoria dup% care curbele de sarcini H = f(Q) sint parabole congruentea ciror axa este paraleli cu abscisa, astfel cd avind curba determinati pentru o anumiti turafie se poate obfine curba corespunzi- toare unci alte turatii prin deplasarea paraleli a primei curbe, in fig. 1.33 sint prezentate curbele de sarcina ale unei pompe centrifuge, la diverse turatii. Punctele A, ... dy, Aj... 45, AT... AJ se gasesc situate pe cite o parabolii de gradul II, iar coordonatele lor se obtin cu ajutorul formulelor (1.5) determ nate de legea similitudinii. Aceasti lege nu se aplicd in cazul functionarii pompei in regim de cavitatie. Exemplu numeric. O pompi centrifugt este determinati prin curba de sarcink H=/(Q) uosatd prin punctele eunoscute 1, TZ, IIT, (fig. 1.34). Ea este antrenati de un motor electric asin 0 putere de 0,75 KW la o turatic de functionare de 1500 rotmin~ Pentru folosirea aceleiasi pompe intr-o instalatie in care sint necesare un debit sau 0 intl- {iv de pompare mai mari, se poate inlocui motorul electric de antrenare cu altul avind 0 ta- ragie de 3000 rotmin~, Pentru noua turatie se calculeazi valorile celor trei puncte = Oux 28 2x2 4 mim; 0: my 1500 Qerr = Qurx 2 = 4 8 mh;38 NOTIUNT FUNDAMENTALE DESPRE POMPE Fig. 1.34. Caracteristica de sarcin’ a unei pompe centri- fuge la turatiile de 1500 si 3000 rot-min~, 2 4 6 8 0 12 &(m~) Our = Qunnx 22 =6x2= 2m 3.000 Hy = nurx(! “| sx( son} 32m my 1500 Han Harre(“*) 28 m mm 20 m. ss Het = urn (=) S-au obfinut punctele I’, 1’, JTI’ prin care se poate trasa curba de sarcoind corespun zAtoare noii tarafii Puterea absorbits Ja arhorele pompei se determina in mod analog folosind relayia ota (3.000 1500 Prin ormare se va aiege un motor electric din gama standardizati care trebuie si acopere ne- cesarul de 6 KW. Trebuie precizat insi cA la modifietri importante ale turatiei, randamentele pompei nu-si pastreazi valorile inifiale. Pentru obfinerea wnor parametri functional inte: mediavi, se va calcula turatia de antrenare corespunzattoare gi se va utiliza in acest scop 0 trans- misie prin curele sau un reductor. De obicei, in majoritatea cazurilor, pompele centrifuge sint antrenate de motoare electrice asincrone, care au o turatie practic constanta, prin urmare variatia turatici nu mai este posibila. Totusi pentru obtinerea unor caracte- ristici diferite, se poate modifica viteza periferici a rotorului, prin strunjireaCURBE CARACTERISTIBE 39 diametrului exterior, solutie care se practicd de toti fabricanfii de pompe. Prin aceasta se obtine o lirgire a cimpului de utilizare a aceluiasi tip de pompa. Strunjirea rotorului este limitaté de forma construtiva a’ acestuia, admitindu-se o diminuare a diametrului cu aproximativ 10%. in constructia moderna a pompclor se manifesta pregnant tendinta de tipizare hidraulicd si constructiva, astfel ca un numéar cit mai redus de tipo- dimensiuni si poat’ satisface domenii de utilizare cit mai largi. De aceea, con- uctorul de pompe este interesat si cunoasci toate posibilititile pompei, pentru a putea stabili si recomanda limitele ei de utilizare. In acest seop in standurile de incercari ale uzinelor constructoare, pompele sint supuse unor probe complexe, ale ciror rezultate sint consemnate inir-o diagrama numiti _caracteristica universal“ a pompei. In fig. 1.35 este prezentati caracteristica universal a unei pompe cen- trifu; in aceasta Cjagrama sint reprezentate curbele de sarcina H = f(Q) pentru un numar de Gidmetre de rotor variabile intre limitele 0,75 D ... 1,2 D (unele diagrame redau curba de sarcin’ functie de variatia turafiei), curbele randa~ mentelor 4, curbele puterilor P si curbele inaltimii energetice nete la aspiratie NPSH. Determinarca valorilor din diagramé se face astfel: punctul B, corespun- zator debitului Q, si iniltimii totale de pompare Hy, se afl& situat pe curba desarcinkQ— Ha pompei cu rotorul de diametru 0,95 D. Randamentul acestui punct este cuprins fntre valorile 0,757 — 0,80 i se aprecieazd prin in- “polare. Punctul corespunzi- tor valorii puterii absor- ie la arborele pompei este situat intre curbele 0.6 P si 0,8 P, urmind se aleagi puterea P care este acoperitoare. Punctul Beste situat y, ecurbele 1,2 NPSH... 1,3 NPSH. Se vaalege NPSH ca valoate acoperitoare. Punctul A din di grama corespunde valorii randamentului maxim. ‘ In concluzie, pentru Fig, 1,35. Diagrama caracteristicii universale a unei pompe pompele centrifuge se va centrifuge. retine ci alura curbelor este urmatoarea: pe masura cresterii debitului, inaltimea de pompare scade, jar puterea absorbit& creste. Cind vana de refulare este complet inchisi, deci la debit nul, puterea absorbité este minim’. De aici rezultd recomandarea40 ca pornirea pompelor centrifuge sit se efectueze la valori cit mai reduse ale debi- tului, daca este posibil, chiar cu robinetul de refulare inchis. Aceasté manevrai nu reprezint% nici un pericol pentra pomp’, daca se face pe o perioadi de timp limitata, fark a depisi 2—3 minute, astfel ca lichidul din pompa. care este recirculat, si nu se incalzeasci peste masuri, Imediat dupa amorsarea pompei, acest robinet trebuie deschis treptat Iniltimea energeticad neti necesara la aspiratie creste de asemenea odata cu eresterea debitului, Prin urmare, Iaaceeasi pomp’, debitele mati influen- feazi in mod nefavorabil conditiile de aspiratie, fapt care se explici prin aceea Ci la o instalatie data, pe masura cresterii debitului creste si viteza lichidului si implicit cresc si revistentele hidraulice. In general, representarea curbelor caracteristice se face cut ajutorul dia- gramelor care utilizeaza sistemul de coordonate carteziene, avind in abs valorile debitului, iar in ordonata valorile inalfimii totale de pompare. Firmele constructoare utilizeazi insi in prospectele de prezentare ale familiilor de pompe tipizate, reprezentarea in diagrame la scar’ logaritmic& zinta logaritmul valorilor debitului, iar ordonata logaritmul imii totale de pompare. Prin acest fel de reprezentare se oferd posibilitatea cuprinderii unui cimp caracteristic mult mai larg. In fig. 1.36 este prezentat cimpul caracteristic al unei familii de pompe centrifuge monoetajate. 100} sof (m) fg const Fook Vh 50-38 20] Z 10 | 1450 rot/min 8p 5 @ 20 ‘50 100-200 Qimjh) 500° 1000 1500 Fig. 1.36. Diagrama cimpului cai centrifuge, reprezent teristic al unei familii de pompe {la sesrd logaritmie’, 1.4.2. Curbe caracteristice la pompele axiale. Curbele caracteristice ale pompelor axiale cu o aluri deosebiti fati de cele ale pompelor centrifuge. Astfel la pompele axiale, in zona corespunaitoare debitelor de valori reduse,CURBE CARACTERIST:CE 41 Ja o anumiti valoare limiti se produce o intrerupere a debitirii concomitent cu o scidere brusca a inilfimii de pompare. Fenomenul se datoreste intoar- i partiale a curentului de lichid intre palele rotorului. In fig. 1.37 este prezentati Him diagrama curbelor caracteristice ale unei pompe axiale. Din diagrama se poate re- marea portiunea de instabilitate « curbei de sarcina Q—H situati ix zona debitelor mici. Spre deosebire -de pompele ceatrifuge, puterea absorbita lt arborele pompei creste pe ma- sura reducerii debitului pompat si, din acest motiv jeste recomait- dabil ca pornirea pompetor axiale sd se efectueze tn zona debitelor de valori mari. De asemenea, din iam catiza portiunii instabile, pornirea jg, 1,37, Diagrama curtcior carateristive ale ned irchuie realizaté cu o rezistent’i pompe axiate minima in refulare, astfel ca pom- px si ajunga cit mai repede in porfiunea de curba stabi in fig. 1.38 este prezentat un exemplu de instalatic deservita de o pomp aviali, Instalatia este prevazuta la capatul conductei de refulare cu o clapeti. de rotinere, cate impiedica scurgerea inapoi a lichidului din bazinul superior. La oprirea pompei, lichidul aflat in conducta de refulare se seurge prin pomp’ inapoi in bazinul de aspiratie si produce cloctul de rotire in sens nivers a rotorului, ceea poate conduce la degu- rubarca filetelor_organe- lor de fixare a pieselor in iniscare de rotatie. Unele pompe sint prevazute prin ul constructie cu un dispozi- eed tiv de oprire a rotirii in sens invers. Multe pompe insa nu sint dotate cu un asemenea mecanism. de aceea proiectantul insta- latiei trebuie si prevadé “ solutii care si impiedece - rotirea pompei in sens Zz £ invers. La urmatoarea Fig. 1.38. Pempa axial cn clapet a. A de reqinere.42 Porerea AW SOL NOFIUNI FUNDAMENTALE DESPRE POMPE 490 rot/min LH NPSH(m) EEE Tt Debitul ~ Metri cubi pe secunda $ Fig 1,39, Caracteristica universal a pompei axiale,CURBE CARACTERISTICE 43 pornire a pompei, conducta de refulare fiind goliti, pornirea se face fi Mezistenté in refulare, respectind astfel conditiile unei porniri corecte. Din dliagrama se mai observa alura curbei randamentului, care atinge valori me tot in zona debitelor mari. sila pompele axiale se intocmesc diagrame de caracteristici universale ‘itoare cu cele prezentate la pompele centrifuge. La pompele cu palete ‘le, caracteristica universala se determina pentru diverse unghiuri de a paletei. fig. 1.39 este prezentati caracteristica universali a unei astfel de roglal incliz in pompe- Variatia curbelor de sarcina Q—H este stabiliti in functie de unghiul de reglaj al paletelor #. Dac& pompa cu palete reglabile este antrenata Ja turatit diferite, caracteristica universala se determina pentru fiecare turatie in parte. 1.4.3. Curbe catacteristice 1a pompele volumice. Forma curbelor cara teristice ale pompetor volumice este mult diferiti de cea a pompelor centri- fuge si axiale. Din descrierea principiului de functionare a acestor categorii de pompe, a reztltat c& debitul este independent de inilfimea de pompare, variatia lui datorindu-se numai variatiei turatiei de antrenare a pompei. Presiunea de refu- lare este determinati de rezistenta creati de consumator, astfel c& pompele volumice au posibilitatea de a debita cantitati de lichid variabile, la presiune constanta, sau cantitati de lichid constante, la presiuni variabile. Teoretic curba de sarcina Q—H este reprezentata in diagram& sub forma unei drepte paralele cu abscisa, dar in mod practic, pe misura cresterii presiunii de refulare, va se abate dela linia dreapti. Acest fenomen se explica prin faptul cA, paralel cu cresterea presiunii, cresc $i pierderile prin neetanseititi, deci are loc 0 redu- cere a debitului pompat. in fig. 1.40 este reprezentati diagrama curbelor caracteristice ale unei pompe volumice. Dupa cum se poate remarca din diagram, reprezentarea coordonatelor este diferita fat de cea a pom- pelor centrifuge si axiale, abscisa reprezentind presiunile, iar ordonata, debitele. La pompele ae volumice se foloseste de obicei ir: notatii, ter- menul de ,,presiune de refulare”, exprimat in bar. in locul inal{imii totale de pompare, exprimati in metri coloana de lichid. In fig. 1.40 curba de sarcina Q — p se a6m3/n) abate de ja linia dreapta teorctici, care este reprezentata prin linie punctata, curba Q—? prezentind o aluri descendenti in zona pre- P (bor} siunilor mai ridicate. Curba de putere absor- Fig. 1.40, Diagrama eurbelor carac- biti P este continuu ascendenti, pe misura —teristice la pompele vols cresterii presiunii. De accea este recomandabil ca pornirea pompelor volumice sé se efectueze in zona presiunilor reduse. Curba de randament 4 prezinta initial o portiune ascendenti, atinge © valoare maxima, apoi devine descendentd in zona presiunilor ridicate. ice.44 NOTIUNI FUNDAMENTALE DESPRE POMPE, Deoarece debitul pompelor volumice este determinat de turatia pompei, curbele caracteristice din cataloage sau prospecite se prezinta in functie de acest parametru In fig. 1-41 este prezentata diagrama caracteristic’ a unei pompe volu- mice f3 functie de variatia turatiei. Curbele sint date totodat’ pentru diverse valori ale presiunit de refulare. ima) Deoarece categoria pompelor volumice este alcituita dintr-o mare diversitate de tipuri constructive, cu desti- i ig natii speciale, curbele caracteristice nu sint reprezentate | RY totdeauna pentru api, de aceca la alegerea lor trebuie 1 acordata atentie acestui lucru. 2, Pompele volumice acoperi in general domeniul de oo pompare a lichidelor cu un anumit grad de viscozitate, , domeniu ce nu poate fi deservit de pompele centrifug: erie astfel ci in practicd pentru pompele volumice se intilnesc Fig. Lal. Diagrama — freevent diagrame cu caracteristici avind parametri deter- fanctio te Gnatic ig Minefi in functic de viscozitate. diverse presinni, Ja 1.4.4. Curke caracteristice la pompele cu canal Pompe volumice, Jateral. Pompele cu canal lateral se construiesc de obicei cu mai multe etaje, in scopul obtinerii unor valori mai mari ale inaltimii de pompare. Reprezentarea diversilor parametri in diagrame se face insi pentru un singur rotor, iar pentru determinarea inaltimii totale de pompare si a puterii absorbite totale se multiplic’ valorile de bazi cu numirul de etaje corespunzitor. Se stie cA debitul nu variazi ie de numarul de etaje. Accasta solutie admite insi un grad de apro- ximatic, deoarece, paralel cu cresterea numirului de ctaje, respectiv a pre- siunii de refulare, cresc si pierderile prin interstitii, astfel ca presiunea total reali este mai redusi decit cea teorctic’ rezultati prin multiplicare. Pentru determinarea caracteristicilor reale, uzinele constructoare efectueazi masura- im tori fn standurile de probi, pentru toate { variantele constructive — atit ca numar de vim) — etaje cit si ca materiale din care se confectio- neazii pompa. Materialele pieselor cu functiuni hidraulice ale pompei determina valorile inter- stitiilor acestora gi prin aceasta influenteazi parametrii finali In fig, 1.42 este prezentata diagrama carac- teristica a unei pompe cu canal lateral, mono- i etajata. Wa Curba de sarcina Q- H si ceaa randamen- Fig. 142, Diagrama eneacteristica tului y au forme asemanatoare cu cele intilnite a ined pompe ea canal laveral, la pompele centrifuge. Curba puterii absorbite momoetajata. P are o aluri asemanatoare cu cea a pompelor axiale. Valoarea puterii maxime este situata in zona presiunilor ridicate si a debitelor mici, prin urmare pornirea acestor categorii de pompe este recomandabil sd se efectueze in zona debitelor mari si @ presiunilor yeduse. Pompele cu canal lateral sint utilizate freevent la vehicula- 2%CURBE CARACTERISTi yea lichidelor corosive; in consecinf’ materialul din care este confectionata pompa trebuie sa corespunda din punct de vedere al rezistentei la cor ziune. Ve obicei, in astfel de cazuri, piesele udate ale pompei se confecticneazii nid anumite calititi de oteluri inoxidabile sau aliaje din bronz. Constructiile tin seama inside cali- tile de antifrictiune ale materialelor con- (| agate si, in functie de acestea, se stabiles ocutile si dimensiunile pieselor care deter mink parametrii hidraulici: cotele rezu! rate difera fati de cele ale constructici -:andard. Curbele caracteristice ale acestor pompe sint prezentate in prospecte. in Clagrame separate. De asemenca, la pompele de con- uctie standard ‘care sint destinate si pompeze lichide -& temperaturi ridicate, imterstitiile hidratlice sint mai mari da- rorita dilatirilor si ca atare caracteristi- ile vor fi mai reduse. In fig. 1.43 este reprezent grama caracteristica a unei po canal lateral cu mai mulie etaje. gram, pentru fiecare curba de sarcink )-H, sint indicate valorile puterii absi vie la diverse debite. Astfel, pentra nompa alcituit’ din trei etaje, puterea debitalui de mh cste de 3,7 kW, pentru. 2 m%/h este kW si asa mai d © observa c& paterea absorbita necesara antrenirii p reducerii inaltimii de pompare. Randamentul total al pompelor cu canai lateral este inferior. te ca cel al pompelor centrifuge. Astfel La « acjille actual ime sint de ordinul 40-30%, Las. Ct hanctionali ai pompelor de vid cu inel de lichid sini: Fig. 143, Diagrama « Pompe eu canal laters), parte. npei seade p> mas a compara- yalorile ma- Parameirii Q - debitul de aer aspirat In stazea de pompare, “mb. ; pb — — vidul sau presiunea absolut, [Torr’, immlg, ‘mmi,0°; BP - puterea absorbiti la arborele pompei, kW"; ; — randamentul total, [°,; q —— debitui de lichid auxiliar (de racive) (1 min! Ta fig. 1.44 este reprezentata diagrama curbelor caracteristice ale unei pompe de vid cu inel de lichid, La aceasti categorie de pompe, pozitionarea coordonatelor este ase- miindtoare cu cea a pompelor volumice (prezentata fn fig. 1.40), adic’ ordonata reprezinté debitul, iar abscisa~presiunea. Curba de sarcini Q—p are alura unvi curbe de pompa volumica, flind paralelé initial ca axa abscisei, apoi, pe misura cresterit vidului, devenind rendent&. Si aici faptul se explick prin eresterea pierderilor in interstitil Ja regimuri de vid mai inalt. Paterea absorbita cregte paralel cu cresterca46 NOJIUNI FUNDAMENTALE DESPRE POMPE vidului, iar alura curbei randamentului este asem&natoare cu cea a celorlalte categorii de pompe prezentate anterior, adici la inceput este crescatoare pind ce atinge o valoare maxima, dupa care devine descendent’. Randamentul total al pompelor de vid cu inel de lichid este de asemenea redus, in comparatie akon) as qt is 2 Pads “Yon sem?) pod de wid compresor fs 8 8 8 s § 8 Fig. 144, Diagrama curbelor aie unei pompe de vid ca ine! Fig, 149, Disgrama curbelor « unci masini cu incl de lichid pentru 4 pompa de vid si compresor, atingInd la constructiile actuale valori cv depisesc 40%. Debitul de lichid auxiliar este constant in zona de vid m: Gar creste odat& cu cresterea vidului, Caracteristicile indicate de uzinele constructoare sint considerate la presiunea barometric’ de 760 mmHg si o temperatura a lichidului auxiliar de 15°C. Debitul de aer aspirat este consi- derat destins la vidul respectiv. In aceste conditii toleranta acceptat’ pentru debit este de 10%. Caracteristicile pompei pot fi indicate si pentru starea normal a gazelor — 760 mmHg si 0°C — dar in practica curenta se folosesc valorile corespunzitoare starii de functionare. Transformarea valorilor pentru area normala se face cu ajutorul legii Boyl tte, respectiv cu relatia: PV = constant Curbele caracteristice determinate pentru functionarea pompei ca su- flant& sau compresor sint trasate inpartea sting’ a axei ordonatei, astiel ci pe o diagrama generala pot fi prezentate ambele functiuni ale masinii cu incl de lichid. in fig. 145 este prezentati diagrama curbelor caracteristice ale unei mi cu inel de lichid, in ambele situatii de functionari npa de vid cu cel al pompelor centrify si compresor. Din diagrama rezulti ci domeniul optim de utili de vid fata de compresor. Astfel pentru pompa de vid, zona randamentului re este diferit la por»pa optim corespunde unei turatii de 1600 rot -min~1, pe cind la compr-sor turatia corespunzitoare creste pind la valoarea de 2000 rot - min! Prin urmare, folosirea unei pompe de vid ca suflanté sau compresor, fara mouifi- c&ri constructive si la aceeasi turatie se poate face numai in dauna randa- mentului masini, deci exploatarea devine neeconomi In scopul obtinerii unor parametti satisfacitori constructcrii determina forme speciale ale orificiilor din discurile de aspiratie si refulare, astfel incitELEMENTE CONSTRUCTIVE 47 constructia acestora este diferita la pomp fafa de compresor, restul pieselor find comune. ; : Unele firme constructoare prezint& caracieristicile pompelor de vid cu inel de lichid sub forma tabelara, sau sub forma unor diagrame in care debitul este determinat in kg aer y4, aspirat la starea de func- Gil tionare. In fig. 146 este 4 oy TF entatiio astiel dedia- t al Dupa cum se poate picum sepoate | WI Hi yemarea, diagrama_ este construiti la scar’ loga- ritmica, iar debitul este exprimat in kg aerfori. Familia este alcatpita din pompc monoetaja’, pen- tres vid mediu pind la “zo aprosimatiy 160 mmHg gj: clut, pompe bietajate, * enira vid inalt pind la ool L Y 35 amHe abel espone a7 a2 a6 ete ze eee wane pe combinate cu ejector a pentru vid” pi la 5 mmHg absolut. [Zanapanpelir | Zona pamper de nd dendinot | coejectr de oer _| Hg 146, Diagri de po cimpului caracteristic al unei familii se de vid eu inet de tichie w/a: Curbele caracteristice ale pompelor periferiale au aceeasi alur® ale pompelor cu canal lateral, prin urmare consideretitie de ‘la cap:- ipectiv siat valabile si pentru acoasti categorie de pompe. 1.5, Elemente constructive Pompele sint masini hidrautice alcituite dinte-un ansambla » asem&n&tor altor m din diversele domenii ale teil plan cu dezvoltarea tehnicii, domeniiie de utilizare a pompelor mee in us cursul timpului, au cipitat denumiri specifics, utilizate astizi p mondial. Par at devenit din ce in ce mai numeroase, ceea ce a condus la realizarea de citre constructori a unor variet&ti de tipuri noi de pompe care satisfac cerin{cle si conditiils impese de instalatiile moderne. Dar extinderea exagerata a tipu- rilur constructive devine neeconomic’, astiel ci a apirut tendinta de limitare rrmarulai constructiilor, clutindu-se in acelasi timp ca, prin diverse soluti, SA se obfina extinderea si diversificarea domeniului de utilizare a unei pompe. Astiel, sistemul modem de conceptie si fabricatie tn domeniul pompelor se bazeazi pe principiul tipizirii hidraulice si constructive. Prin aceasta se inte- loge ck acoperirea unui anumit domeniu hidraulic se realizeazA cu 0 familie de pompe asemanatoare geometric, lacaze variatia parametrilor hidraulici se obfine in general prin modificarca dimensiunilor hidraulice sau prin varia~ tis turagiei de antrenare. Totodata in 2 drul familiei respective, tendinta ste a tin numir ¢ft mai mare de repere sii fie come pentru mai multe «imensiuni de pompz, ceea ce conduce lao fabricatie economic’ aacestora.48 NOPIUNI FUNDAMENTALE DESPRE POMPE 1.5.1, Elemente constructive la pompele centrifuge. Solutiile construc- tive aplicate la cxecutia pompelor centrifuge sint numeroase si variate, iar adoptarea lor depinde de scopul urméarit in cadrul instalatici in care urmeaza functioneze pompa respectiva. In“ lucra- rea de fati, se pre- zintié numai_ solutiile ce au wun caracter general, aplicate de constructorii de pom- pe din toati lumea, scopul find insusirea de catre beneficiari a denumirilor corecte si uzuale a partilor com- ponente ale pompelot. in fig. 1.47 este prezentata o sectiune longitudinal printr-o pomp& centrifugi de constructie normali (standard). Conform figurii, pompa csie aleatuita din unnitoarele elemente principale ul Tf 2 capatul arborelui 2 in interiorul carcasei 3; arborele 2 se spri- pe doi rulmenfi radiali cu bile, mentafi in corpul lagarului 4. Corpul este asamblat cu carcasa pompei prin prezoane. Etansarea arborelv la icsirca din carcas4 este asigurata prin garniturile inoi 3, de sectiune pitrata, presate in locasul presetupei de ctre capacul 6. La partea anterioari, earcasa este inchisd de capacul de aspiratie, 7, care face legitura cu conducta de aspi- ratie, In acest cay um si in carcasa sint presate doua inele labirint 3. . rol este de a reduce pierderile datorate scurgerii lichidului din spatiul de rcfulare catre cel de aspiratie. Corpul lagar este inchis la ambele capete apacele 9, previzute cu garnituri din pisli, pentru protejarea interiorului ‘rului impotriva p&trunderii impuritatilor. Pe corpul lagar este pre rificiu fa cave se insurubeaz’ un dop transparent 70, ce serveste la verifi- ea nivelului. de ulei. Inelul asvirlitor 77 are rolul de a opri patrunderea lagir a lichidului scapat pe la presetupa si care se prelinge de-a lungul i. Pe capitul liber al arborelui se monteaza cupla de antrenare a py “i tn fle nga capacului de aspiratie si in cea a carcasei de refulare sint pre- viz ute orificii in care se monteaza aparatcle de masura, respectiv vacuumme- trul si manometrul. Lichidul scdpat pe la presetupa este colectat fn cuva de la partea inferioar’ a corpului lagar si de aici, printr-un orificiu, e jat cdtre canalizare. La partea inferioar’ a carcasei se gseste un dop ce ser- veste pentru golirea pompei de lichid, in cazul cind exista pericol de inghet. Rotorul pompei este de tipul ,,inchis“, deoarece paletele sint cuprinse intre dow’ discuri laterale. Pompa prezentati este de constructie orizontali mono- etajata cu rotorul in consola. In fig. 1.48 este prezentatd o sectiune longitudinali printr-o pompa centrifugi multietajata. Fig, 147, Sectiune pring-o pomp’ centrifagd mcncetajatd,Dup&i cum se vede din figura, pompa este alcituiti din urmitoarele elemente: un arbore 7 pe care sint fixate un numir de rotoare 2 separate intre ele prin bucsele de distantare 3. Arborele este sprijinit la ambele capete = oO oF 208 Fig. 148, Sectiune printr-o pomp’ centrifugi mali pe doi rulmeni cu bile montati in dowd corpuri de lagir 4, Rotoarele sint umplasate in interiorul unor corpuri directoare 5, numite uzual si ,,directrice“. \cestea sint previzute cu palete, a c&ror orientare este inversi fati de paletcle rotorului. Rolul corpului director este acela de a reduce viteza vinei de lichid care trece din rotor fn carcasi, realizind astfel transformarea energici cinetice energie potential’. Paletele corpului director sint destinate si dirijeze jichidul fara pierderi mari de energie, pentru a nu diminua randamentul xlobal al pompei. Rotoarele, impreund cu corpurile directoare, sint plasate in interiorul carcaselor intermediare 6, alcituind astfcl cite un etaj al pompei Iutcriorul carcaselor intermediare are o forma speciali_numita ,,canal de in- toarcere”, care permite lichidului ce iese din rotor sa fie intors din nou spre .xa pompei si adus astfel la orificiul de aspiratie al rotorului etajului urmitor. i in pompa prin carcasa de aspiratie 7, si este evacuat prin car- casa de refulare 8, ambele amplasate la cele doui ‘extremitati ale pompei rise. Asamblarea carcaselor intermediare cu carcasa de aspiratie si 1 cca de refulare se face cu ajutorul tirantilor 9. Etans iilor dintre taje se realizeazi ct inele din cauciuc de tip 0”, denumite uzual O-ring. Etansarea arborelui la iesirea din careasi se face prin garniturile moi 70, n azbest grafitat, care sint presate in corpul presetupei de citre capacele 77. Garniturile freaci pe bucsa de uzura 712, care protejeaza astfel arborele in por- {iunea de lucru. Reduccrea pierderilor prin interstitii este asigurata de labi- rintii 73. Locagurile celor dowd presetupe sint puse in comunicatie prin teava de egalizare a presiunii 74, Inelele asvirlitoare 13, impiedic& patrunderea apei prelinse de la presetupa spre lagare. Fiecare celula, care alcatuieste un eta are prevazut la partea inferioarA cite un dop 16, care serveste la golirea pompei de lichid in caz ca exista pericol de inghet. Rulmentul din lagarul aflat la extre- mitatea partii de refulare a pompei este fixat impotriva deplasirii axiale, preluind totodata si efortul axial hidraulic. Rulmentul opus este nefixat 4 — Alegerea pompelor — c. 26750 NOFIUNI FUNDAMENTALE DESPRE POMPE. ja inelul exterior, permitind astfel deformarea axiali a arborelui datorita variatiilor de temperatura. Prin constructie normali, se intclege executia pompei din materiale obisnuite, respectiv fonta pentru piesele turnate si otelul pentru cele laminate. Constru tiile speciale se refera atit la calitatea maiterialului, care trebuie si corespunda conditiilor impuse de natura lichidului pompat, cit si la diver- sele solutii constructive utilizate si al cror scop este prelungirea timpului de functionare a pompei. Astfel, pentru pomparea lichidelor corosive, se uti- lizeazi cu precddere ofelurile inoxidabile si bronzul, pentru lichide abrazi se folosesc materiale rezistente la uzura — fonta cu nichel, fonta cu crora, fonta cu siliciu, otel manganos — iar pentru ape menajere, care contin cor- puri de diverse dimensiuni in suspensie, se utilizeazi anumite forme de rotor care inldtura posibilitatea de tnfundare a pompei. Conditiile de amplasare in instalatie sint acelea care determin’ conceptia a numeroase variante constructive, derivate atit din pompele monoctajate cit si din cele multietajate, cum sint: constructiile orizontale, cele cu transmi- sic erticali, submersibile, monobloc etc. Elementele hidraulice ale pompei propriu-zise — rotor, carcasi —~ sint la rindul lor adaptate astfel incit sa cores- punda cerintelor impuse de mediul vehiculat. Citeva exemple — ilustreazi diverse solutii alese. In fig. 1.49 sint reprezentate dowA sectiuni printr-un rotor obignuit, de tip inchis. al unei pompe centrifuge, utilizat la vchicularea lichidelor impuritati. Sectiunea median din fig. 1.49, a, realizatt in lungul pal c& rotorul este alc&tuit din doua discuri intre care sint amplasate echidis- tant paletele respective. Sectiunea din fig. 1.49, 6 este realizata intr-un plan perpendicular pe axa rotorului si arat& forma si trascul paletelor. Discw iaterale sint prevazute cu dowd praguri A, pe care se fixeazd prin presare labirint. Cota D, reprezinta di metrul de intrare al rotorului, iar D, ~ diametrul de iesire. Cota b, reprezint® lagimea canalului rotorului si mari- mea ci determini debitul _pompei respective. tn marea majoritate a cazurilor, rotoarele sint piese realizate prin turnare din font’, otel sau bronz, deci discurile laterale impreun’ cu paletele si butucul rotorului alci- i, arati tuiesc un corp comun. Existi ins. si situatii cind, din motive tehnolo- a gice, sau in cazuri de reparatii, pale- Fig. 149. Rotor de pomp’ centrifuga, de tip tele Se execut separat si se asam- inchis. bleaza cu discurile prin ‘nituire sau sudare. Deoarece curgerea lichidulti prin canalele rotorului trebuie si fie cit mai continu’, spre a evita pierderile hidraulice, traseul paletei nu trebuie si prezinte deviatii bruste. Constructia paletelor se realizeaza prin trasare cu ajutorul arcelor de cere, sau prin puncte fn coordonate polare. Paletele pot fi cu simpli curbura sauEMENTE CONSTRUCTIVE 51 cu dubli curbura, Acestea din urma au muchia de intrare prelungita in zona de aspiratie, iar prin curbura dubli (in spafiu) se realizeaza canale de trecere mai largi, micgorindu-se astfel viteza lichidului si implicit pierderile hidrau- jice. In consecinta, rotoarele cu palete dublu curbate au randamente superigare, fat de cele cu simpl& curbura, dar confectionarea ior este mai dificil’ din punct de vedere tehnologic. La rotoarele turnate, datorita repartitiei neuniforme de material in masa piesei, apar mase neechilibrate, care in functionare produc vibratii diunatoare organelor pompei. Pentru evitarea unor astfel de situatii, la montaj toate rotoarele {rebuie echilibrate, atit static cit si dinamic. Echilibrarea se face, pe dispozitive sau masini speciale, prin degajare sau—mai rar — prin adau- re de material. In fig. 1.50 este reperezentaté o sectiune printr-un rotor de tip semide chis. Rotorul di. fig. 1.50 se numeste ,,semideschis“ deoarece are doar un singur disc lateral, de c..re sint fixate paletele. Rolul celuilalt disc cste preluat de capa cul de aspiratie al pompei, ctansarea dintre spatiile de aspiratie gi refulare cealizindu-se prin interstitiul s creat intre paletele rotorului si capacul res cum este prezentat in fig. 1.51. ‘Rotoarele de tip semideschis se folosesc la vehicularea lichidelor corosive ende. pe misura uzirii paletei, existh posibilitatea efectuarii unui reglaj care 0 apropie de capac, astfel ineft marimea interstitiului s rimine constant si permite functionarea pompei in continuare, binein{eles cu un debit mai redus, dar care satisface totusi instalatia. Reglajul jocului se realizeaz’ fie prin riatia numarului de garnituri g ale capacului de aspiratie, fie printr- ‘0 cons tructie special a lagirului pompei care face posibil deplasarea axiald a intre gului ansamblu arbore-rotor. Avind in vedere ci marimea joculu finen- *eazit direct caracteristica pompei, utilizarea acestei solutii este recomanda- Sid numai in cazurile in care limitele de variatie ale parametrilor hidraulici sint mai putin riguroase. Rotoascle semideschise sint mai usor de realizat Fig. 1.50, Retor de pompa Fig. 1.51. Rotor sentid ¢= centrifugs, de tip. semi. | chis montat int-o pon.pé “lescha ac centrifugt,. We \ ed Gin punct de vedere tehnologic, decit cele inchise, dar randamentul lor este iMferior randamentului rotoarelor inchise, datoriti pierderilor mai mari ce au loc prin spatiul s.DESPRE PON? 52 NOTIUNL FUNDAMENTAL Domeniile de utilizare a pompelor cu rotoare semides- chise sint: industria chimici, industria alimentara, industria constructiilor demagini (pentru a b c ricirea | motoarelor termice), Fig. 152. Diverse cowstrnetii de retowe de tip industria energetica (pentru desshis circulatia apei ia schimbatoare 7 de c&ldur’ ete, Pentru pomparea lichide- lor incdrcate, abrazive, a fa Oo telor, a pulpclor de fructe, se folosesc pompe prevazute cu rotoare de tip ,,deschis". b c in fig, 1.52 sint prezen tate mai’ multe rotoare Ge acest {1 Fig. 1.53. Diverse tipuri de rotoare pentru ape mer Rotoarele de tip deschis se caracterizeaz’ prin aceca ca Je lipsese complet. sai aproape complet, discurile laterale. Motivul se explici prin faptul ca lichidele vehiculate au o viscozitate mare si rezistenjele create prin f 7 eu discurile rotorului stat mult mai mari decit ia cazul lichidelor obignuit:. ‘Tinind cont ca si pierderile prin interstitiile lateralesint roduse, constructia : rationala pentru vehiculat astfel de lichide. Ea este fast e, devarece eforturile or solicitéri e clor monajere care verse constructii d fara discuri apar dezavantajoasi din punct do vedere al rezistentei mecanis i mai mari datorita viscozitatii. Pentru evitar. se folosesc solutiile a, 6, ¢ sic dia fig. 1.52. Lavmpare: contin particule grosier> in suspensic, se utilizea rotoare a, 6, ¢, asa cum sint prezentate in fig. 1.53. Rotoarele pr ate se caracterizeazi prin sectiuni largi de trecere si sumar redas de palete, care nu permit infundarea pompei cu diverse obieete. Rotorul d din fig. 1.52, datorité formei sale speciale, a cApiiat denumirca de rotor ,mineci”. Lichidul centrifagat de rotor este colectat intr-o carcasi 1 dirijeazi citre conducta de refulace. acarcasei trebuie si satistacti atic cerintel> hidrodinamice, cit gi cerintele instalatici. La pompele care nu au corp director, careasa trebuie astfel realizata incit s& suplineasca si rolul acestuia, adict reduc viteza lichidului si si trausforme astfel energia lui cinetick in crergie d» presiaag. In acest scop, partea de refulare propriu- zis a earcasei are forma unui difuzor in care se petrece transformarea amin- tith. in fig. 1.54 sint prezentate diverse forme de carcase de pompe centrifuge. Constructia @ reprezinta o carcasi spiralé avind gura de refulare ampla- sata (angential, in timp ce la constructia 4 aceasta este orientata pe directic radial. In varianta c este reprezentatd carcasa unci pompe cu rotor cu dubla aspiratic. De regula astfel de carcase sint executate din doua bucdti, respectiv pompa este sectionata in planui orizontal AA. La partea superioara, carcasele au prevazut un orificiu care serveste la umplerea pompei cu lichid in vederea amorsirii sau la evacuarca pungilor de aer, iar la partea inferioar’ dELI MENTE CONSTRUCTIVE, 53 vizute cu un orificiu de golir:. In exploatare, datorita formei sale spirale, careasa mai poavt& si deaumirea de ,,melcul pompei*, denumire ce este reco- mandabil a fi evitata. Fig. 1.34. Diverse constructii de carcase peutru pompe ceatrifuge. Alegerea solutiilor constructive ale carcaselor este determinata atit de conditiile impuse de caracteristicile instalatiei, precum gi de cele ale lichidului vehiculat. Exist situatii destul de frecvente in care forma carcasei nu este conforma cu cerintele hidrodinamice ale curgerii lichidelor, dar in schimb oferi o sigurant’ maxima in exploatare si o intretinere comoda. Astfel, car- casele pompelor de ape menajere au sectiuni largi de trecere pentru a permite circulatia obiectelor solide de dimensiuni mai mari, iar cele ale pompelor ce vehiculeazi lichide abrazive sint prevazute cu blindaje din materiale foarte dure, rezistente la abraziune, care pot fi inlocuite pe masura uzirii, fark a inlocui si carcasa. Accesul la interiorul acestor pompe se face cu usurinti, in multe cazuti nefiind necesari demontarea pompei din instalatie. Carcasele pompelor centrifuge multietajate au forme deosebite de cele ale pompelor moncetajatc. In fig. 1.55 sint reprezentate carcasa de refulare si carcasa intermediari ale unei pompe multietajate: Dupa cum se observa, carcasele nu mai au forma spirala, intilnita la cele monoetajate, de- oarece aici transformarea energici cinetice in cnergie potential se realizeaza cu ajutorul cor purilor directoare. Carcascle intermediare au o forma celulara, care impreuna cu_profilul cor- pului director alcdtuiesc canalul de intoarcere pentru aspiratia lichidului de citre etajul. urmi tor, Carcasele de la extremitati au ovificiul de aspiratie, respectiv de refulare, orientat in dire- ctie radiali. Acestea mai sint previzute cu un numardeurechi cugiuri prin care trec tirantii de «cscs de. ates 0 — cates de pompare stringere si asamblare a pompei. ‘oternedians: 1.5.2, Elemente constructive la pompele axiale. Asa cum s-a aratat anterior, pompele axiale (elicoidale) sint pempe pentru debite mari si iniiltimi de pom- pare reduse, fiind destinate s& deservcasca instalatii care functioneaz’ la acest b54 NOJIUNE FUNDAMENTAL® DESPRE POMPE gen de parametri; astfcl, se folosese la Trigafii, desecari, ca pompe de circulatie in centralele termice etc. Le fn fig. 1.56 este prezentata o secti- une printr-o pompa axiala de construc tie verticala. Pompa este alcdtuiti din urmatoa- 4 rele parti componente: butucul rotor |. pe care sint fixate paletele elicoidale, 2. este montat pe arborele 3, cuplat cu add Op transmisia rigidi 4. Arborele pompei propriu-zise, precum si arborii transmi- siei, sint ghidati in lagarele interme- diare 5. Carcasa pompei este alcdtuit’ din pilnia de aspiratic 6, camera roto- rului7, camera statorului 8 sicorpul de 1 refulare 9. Alit arborele pompei, cit si transmisia, sint protejate impotriva 9 contactului cu lichidul pompat prin / tubul de protectie 70. Efortul axial. q 4 rezultat atit din impingerea axiali \ hidraulica. cit si din masa pieselor aflate in rotatie, este preluat de laga- — a rul motorului electric de antrenare, care este dimensionat in consecinti. Unge- rea lagirelor se realizeazi cu apa curat&, in cazul cind suportul acestora este confectionat din cauciuc, sau ct — ulei, cind se foloseste compozitie de ~ lagiire. Unele tipuri de pompe sint pre t J zute si cu un mecanism de actionare. cu ajutorul ciruia se poate efectra reglajul unghiului paletelor in timpul functionarii pompei. La alte construc tii, acest mecanism lipseste, astfel c& unghiul paletei este fixat la montaj de catre constructor si el nu mai poate fi modificat. In fig. 1.57 este prezentata o solutie constructiva. simpli a unui mecanism de modificare a unghiului palatelor in timpul functionarii. Functionarea mecanismului are loc astfel: prin actionarea tijei 7, arbo- Fig. 1.56, Pomp& axialA. de constrnctie ve: ticala.ELEMENTE CONSTRUCTIVE ‘rorored injanysun e areoyIpow ap rapnus pout wurayag “LT “Bt36 NOTIUNE FUNDAMENTALE DESPRE POMPE, rele 2 poate fi deplasat pe verticali, iar odati cu el, prin intermediul rulme- tilor radiali-axiali 3 gi 4 se deplaseaza si bucsa J care se roteste odata cu rotorul 6, Bratele bucsei J Sint legate excentric prin guruburile 7 de capatul flangelor ovale 8, solidarizate cu paletele 9 prin bolturile 70. Deplasarea axiala a bucsei transmite o miscare de rotatie flanselor. iar odata cu avestea se roteste si butu- cui paletelor, asifel ch unghiul de deschidere al acestora poate fi reglat dup& necesititi. Accasti solutie constructiva prezinti inconvenientul unci uzuri premature a articulatillor pirghiilor, care se datoreaz pitrunderii apei cu impu- ritati — nisip, piet prin inelele de ctangare si care provoaca defectarva sistemului, In prezent, exista pe plan mondiai numeroase solutii moderne. mai complicate. care realizeaz’ transmiterea migcirii prin intcriorul arboreiui pompei, ferind articulatiile de contactul cu apa. Cursa axiaid este limitati La valori care si asigure o modificare a unghiului paletelor de ordinul — 10° e. Pompele aviale pot fi realizate gi in constructie orizontalit sau faclinata. Rotoarele pompelor axiale sint realizate dupi dovd solutii constructive: ct palete fixe si cu palete reglabile. in fig. 1.58 este prezentat in doud pozitii — deschis-inchis — rotorul uneci pompe axiale cu palete reglabile Pajietele se toarna separat. iar dupa prelucrarea definitiva se fixeaza pe butu- cul rotorului. Prelucrarea profilului paletelor se face pe masini speciaic de co- piat, care urmiaresc profilul modelului. Calitatea final a suprafetei paletelor trebuie s& fie de rugozitate cit mai redusa (lustruite), pentru a obtine randa- mente superioare. Corpul pompei este executat sub forma de tronsoane, din teava de dime siuni egale cu cele ale conductei de refulare. La uncle tipuri de pompe mai vec el se realiza sub formi de piesti turnata din fonti. Refularea pompei poate realizata sub un unghi de 90° sau 60° fata de verticala, in functie de instalatia beneficiarului. Pilnia de aspiratie are o forma care favorizeaza conditiile de aspiratie. Statorul este o piesi turnaté din fonta si are previzut un numiir de palete care dirijeazi curentul de lichid pe directie axiali. 3. Elemente constructive la pompele volumice. Asa cum , pompele volumice sint grupate in dou’ categorii principale: cu mis- care alternativa si cu miscare de rota- tie. Instadiul actual de dezvoltare a teh- nicii, ca urmare a ccrintelor extrem de variate, solutiile constructive adoptate la pompele volumice cunosc 0 mare diversitate, multe din ele fiind inregis- trate sub forma de patente; din acest motiv in prezenta lucrare se prezinta numai constructiile clasice cele mai frecvent intilnire 1.5.3.1. Pompe volumice cu miscare alternativd. Din aceast& categorie fac parte pompele cu piston cu actiune direct& si cele cu piston antrenate prin sistem bielé-maniveli. Acestea din urma sint antrenate atit de motoare elec- anter Fig. 1.58. gotor a acu patete deschise; #—ea palete InchiseELEMENTE CONSTRUCTIVE 57 trice cit si de motoare termice, iar cuplarea lor se realizeazi prin intermediul unui reductor de turatie, in limitele valorilor admise atit pentru viteza medie 4 pistoanelor. dar mai ales pentru randamentul volumic dterminat de umple- rea cu lichid a cilindrilor. Pompele cu actiune directi sint folosite in special pentru alimentarea cazanelor de aburi, deoarece ele pot utiliza pentru actionare chiar abur de ja generatorul pe care-I deservesc. Ele sint mult utilizate si in industria petro lier’. : Pompele cu antrenare prin sistem bieli-maniveli se folosesc mai ales ca pompe de interventie, pentru evacuari de ape din incinte, pentru alimen- iri cu api in locuri izolate, la grupuri hidrofoare, ca pompe de actionare pentra prese ete. Ca tipuri constructive se disting urmitoarele categorii — pompe simplex, avind un singur cilindru de lucru; ~ pompe duplex, avind doi cilindri de lucru, asezati paralel; pompe tripl.x, avind trei cilindri de lucru, asezati paralel. pin punct de vedere functional, se deosebesc: pompe cu simpla actiune si pompe cu dubla actiune. Existi si alte constructii care reprezinta diverse variante ale celor dou sisteme si anume pompe cu actiune cvadrupli sau diferentiali, dar acestea sint de fapt solutii care au ca scop uniformizay debitului, deoarece la pompele cu piston debitarea are un regi pulsatoriu. Elementele principale care alcituiesc 0 pompi cu piston cu actiune i sint prezentate in fig. 1.59. Pompa este aleituiti din urmatoarele pirti principale distincte: corpul pompei 7 solidarizat de masina de antrenare 2 prin intermediul corpului de legituri 3. Pistonul pompei 4 este fixat pe unul din capetele tijei 5, pe ceki- lalt capit fiind asezat pistonul masinii de abur 6. La partea supericara a cor- pului pompei se gaseste camera 7, care contine supapele de aspiratie 8 si cele dle rofulare 9. Sistemul de distributie se compune din suportal distributici 10, tija de legituri 1/, sertarul 72, bratul 73, sicutia de distributie 74. Ungerea masini de abur se realizeazi cu: ulei pompat de catre pompa de ungere 79, actionati de axul de distributie 76. Deasupra corpului pompei este montat robinetul 17, care serveste la cvacuarea acrului acumulat la partca superioara in momentul amorsirii pompei. La partea inferioar’ a maginii de abur sint amplasati robinetii de purjare 78, Etansarea tijei pistoanelor la iesitea din cilindri se face in camerele presetupelor 79, prin garniturile moi din asbest grafitat 20. Functionarea pompei are loc astfel: sub actiunea agentului de for respectiv aburul sau aerul comprimat, pistonul masini de abur executa, prin intermediul mecanismului de distributie, o miscare alternativi, care este transmisa direct, prin tija comuni, pistonului pompei. La deplasarea aces- tuia intr-un sens, de exemplu spre dreapta, in spatiul din partea dreapta are loc compresia si refularea lichidului, in timp ce in spatiul din partea sting’ se produce o depresiune si deci aspiratia acestuia. La inversarea sensului cursei pistonului,,spatiul din stinga este cel care se micsoreaz’, iar cel din dreapta se maresté, astfel ci fazele se petrec in sens invers. Sistemul de supape de aspiratie si refulare pune in comunicafie la momentul oportun spatiile respective, cu conductele de aspiratie si refulare. Pistonul masinii de abur are forma unui disc de o anumit& litime si este previzut cu canale in care direal ke Ao \ \ELEMENTE CONSTRUCTIVE 59 se introduc segmentii de etansare. Pistonul pompei poate fi executat in diverse variante, in functie de conditiile de lucru si de caracteristicile lichidului pompat. In fig. 1.60 sint prezentate citeva variante constructive ale pistonului pompei. Fig, 1,60, Variante constructive ale pistoanclor pompelor volumice cu miscare alternativa, Varianta a reprezinta o solutie de piston cu segmenti de sectiune drept- unghiular4, care pot fi confectionati din metale — font, alam, ofel — sau din materiale nemetalice — textolit, lemn, teflon. Varianta b reprezint un piston prevazut cu o garniturA conica din cauciuc, cu stringere reglabila prin interme- diul rondelelor g. Varianta c reprezinti un piston cu garnituri tip ,man- set. confectionata din piele sau cauciuc. Arcul lamelar 7 mentine periferia garniturii in contact permanent cu peretii cilindrului. Varianta constructiva d reprezinta, un piston de tip plunger" . Acesta se caracterizeazi_printr-o lungime mare in raport cu diametrul, iar etansarea in acest caz nu se mai realizeaz& cu segmenti, ci numai prin interstitiul creat intre diametrul cilin- drului si cel al pistonului, astfel incit jocul radial si nu depaseasc& valori mai mari de 0,01 mm. Acest joc se obtine printr-o prelucrare foarte fina, urmati de rodarea pistonului fn cilindrul sau. Cilindrul propriu-zis al pompei este executat intr-un bloc din font& sau otel, asa cum este reprezentat in fig. 1.61. Blocul cilindrilor este de regul4 o pies& turnata avind anumite forme interioare care alc&tuiesc camera de aspiratie 7 si camera de refulare 2. In corp sint prevazute si locasurile su- papelor de aspiratie si refulare. ilindrul propriuzis ‘este alca- tuit dintr-o bucsi J presaté in corp, care poate fi inlocuiti dupa ce s-a uzat Pompele cu piston de con- structie normalA pot vehicula lichide cu temperaturi maxime de 250°C si presiuni de refulare a Fig. 1.61. Sectiune prin bidcul cilindrilor unei_pompe medii pink la 50 bar. Prin cu doi cilindri paraleli, tip duplex”. constructie normal se intelege confectionarea blocului cilindrilor din fonta, Pentru temperaturi si presiuni mai mari decit valorile indicate mai sus, corpul pompei se executi din ofel turnat, iar pentru presiuni foarte mari, din ote) forjat.DAMENTALE DESPRE POMPE 60 NOTIUNT FU: 1.5.3.2, Pompe volumice cu miscare rotitoare. Si in aceasta categorie exist o mare diversitate de constructii, dar cele mai cunoscute si utilizate sint pompele cu roti dinfate, cunoscute gsi sub numele de ,pompe cu angrenaje". Paralel cu accstea s-au desvoltat si alte tipuri de constructii, care treptat au inceput sa fie utilizate in diverse domenii speciale, mai ales la vehicularea lichidclor viscoase sau incdrcate. Dintre acestea, se pot enumera: pompele cu suruburi, pompcle cu palete, pompele cu rotor elicoidal, pompele cu role, pompele cu rotor elastic deformabil si altele. in industrie exista dowa categorii de pompe cu rofi dintate si anume: pempe pentru transvazare de lichide si pompe pentru actionari hidraulice. Pompele pentru transvazare sint destinate, asa dupa cum le indic& si denv- mirea, si vehiculeze gi si transporte lichide viscoase si unguente, mai ales produse petroliere. Constructia lor este astfel realizata incit $a poata acoperi debite rclativ importante — pina la 100 m/h — si presiuni reduse — max. 40 bar. Pompele de actionari hidraulice sint destinate exclusiv pentru crearea presiunii necesare in diverse sisteme de instalatii hidraulice, pentru actionarea mecanismclor deservite de acestea. Ele se caracterizeaza prin debite reduse si presiuni de refulare inalte — pina la 300 bar. In fig. 1.62 este prezentata o sectiune prinir-o pompa cu roti dinjate cestinata transve zirii de produse petrolicre. Pompa este alcatvita din urmatoarele elemente: roata dintata 7,cxecutet& dintr-o bueata cu arborcle, care este in acelasi timp si rotata motoare, angre- nata cu rotata dintata 2, care cste roata antrenata; accstea sint montate in cor- pul pompei 3, inchis intr-o parte cu capacul 4, iar in partea opusa cu corpul la- gar 5, care este prevazut cu un picior suport ce fixeaza pompa pe postament, Fe- tele laterale ale votilor din- fate sint in contact cu pli cutele de uzuri 6, Arborii rotilor se sprijina in lagérele prevazute cu bucsele de shi necare 7; ungerea eecstora se realizeazi rau lichi- dul pompat. Evens ea at borelui se fece cu garnituri noi din ¢zbest grautat. Su- prefetele de separstic A se fiaiseoza prin tusare, reali- Fig, 1.62, Post on roti dintate, pentru transvezare. vind vastfol ctangarea_ nece- sari, Aspiratia si refularea 1 crificiile laterale ale corpului pompei. Pompa este rever- i de rote¢ie se schimba sibilE, cevs ee prisupune Ci prin’ schimbarca sensul sensul curgerii.ELEMENTE CONSTRUCTIVE, 61 Pompele cu roti dintate pot fi construite in urmatoarele variante: cu angre- nare exterioara sau interioara, cu dinfi drepti, inclinati sau in forma de V, cu unul sau mai multe rotoare asezate in paralel, cu lagare interioare sau cxte rioare. Ca tip de lagar se utilizeaza atit cele de alanccare cit sicele de rostogolire. La constructiile la care distanta dintre axe este mica, se folosesc lagare de alunecare su rulmenti cu ace. in timpul functionarii, lichidul patrunce intre ¢o- lurile dintre dintii_aflati in angrenare si ca urmare a variatici volumului spatiului cuprins intre acestia, lichi- duleste comprimat, ceea ce produce eforturi suplimentare asupra organelor pompei, un consum exegcrat de putere si debitarea Hichidului in regim pulsatorit. Pentru ev tarea acestor inconveniente se adopta diverse selut: constructive care constau in punerea in comunicatie & spatiule! caprins intre dinti, cu cavitatea de aspiratic sau refulare. O astfel de rezolvare cste prezematé in Vig. 1.63. Schema dege- fig. 1.63. ea ei fichidulda Dupa cum se remarca din figura, la mijleet i Cis ei feo eve dintier an, fei dintre axe, respectiv fm perfiunea de engrenere, grenati fetele laterale ale corpuiui si capacului pempei, sau ¢ plicutelor de uzura, sint practicate degajarile «, pri care lichidul ce se giseste in golurile dintre dinti este evacuat in cevitstea piratie saw refulare. Corpul, capacul si lagarul pompei sint coniectionatedin fonta, iar in cazuri de presiuni ridicate, din ofel turnat. Rotile dintate sint confectionate din ote- luri aliate, tratate termic, in scopul miririi duritatii suprafetelor de con- tact. O solutie moderna pentru pompele de transvazat 0 constituie confectic- rarea rotilor dintate din font& sau din oteluri obignuite, nealitate: supuse dup’ uzinare la un tratament de sulfizare, opel n care se © reaistenti sporiti la uzuri si o imbundtatire a cocficientului de frec intre suprafetele de contact. Pentru micgorarea intensitatii zgomotelor de angre- nare, dintii rotilor se prelucreazi la dimensiuni foarte precise, iat rugo. tatea suprafetelor de lucru trebuie si fie foarte redusi. Cu titlu de informatie, se precizeazi c& nivelul maxim admis pentru zgomotele datorate angrenarii este de 85 decibeli : 1.5.4. Elemente constructive ia pompele autoaspiratoare. Pompele auto- aspiratoare, asa cum le indica si denumirea, au proprictatea de @ evac' singure aerul din conducta de aspiratie, deci de a se autoamorsa. De aivi decurge si avantajul ci functionarea lor poate avea loc chiar in conditiih in care conducta de aspiratie nu este perfect ctansa Cele mai cunoscute pompe din aceastA categorie sint pompele cu canal lateral si pompele de vid cu inel de lichid. . 1.5.4.1. Pompe autoaspiratoare cu canal lateral. In fig. 1.64 este repre- zentati sectiunea printr-o pomp’ cu canal lateral. Pompa din figura este alc&tuit din urmatoarele elemente: arborele / sprijinit la ambele capete pe lagirele cu rulmenti 2; pe arbore sint asezaic62 AMENTALE DESPRE POMPE cu un ajustaj alunecitor, rotoarele 3, cuprinse intre carcasele intermediare de aspiratie 4 gi cele de refulare 3, care formeaza etajul sau celula pompei La o extremitate a pompei se gaseste carcasa de aspiratie 6, iar in partea opusi, i 1 Fig. 1.64, Pomp’ autoaspiratoare cu canal lateral, de refulare 7, Etansavea arborelui la iegirea din carcasi este asigurat& prin gariturile moi din azbest graiitat 8, strinse cu presetupa 9. Locasnrile presetupelor de la cele dou’ extremitati sint puse in comunicatie prin teava de egalizare 70. Carcascle intermediare sint ctansate in planul de coatact prin garniturile plate 77, confectionate din carton’ de grosime absolut cons- tanta. Asamblarea pompei este realizati cu ajutorul tirantilor 72. Pentru »btinerea unui randament satisfacitor, jocul axial intre rotor si perctii late- li ai celulei nu trebuie st depaseasca 0,1 mm la constructiile standard. in timpul functionarii, rotorul are posibilitatea s& se autocentreze, dar la apa- ritia unor forfe neechilibrate, el poate si frece pe una din fefele lateral- ale elulei, Din acest motiv, pompele cu canal lateral nu trebuie si veliculeze chide ce contin particule abrazive in suspensie, deoarece acestea ar provoca uzura prematura a suprafetelor de contact, ceea ce ar avea cacfect diminnarca performantelor pompei. In fig. 1.65 este reprezentat rotorul unei pompe cu canal lateral. Re-orul este de tipul deschis, deoarece fetele laterale nu sint acoperite de discuri, ca Ja pompele centrifuge. El este executat sub forma de piesa turnat’ din bronz, sar in anumite cazuri speciale, din ofel sau fontd nodulari (de exemplu in cazul vehiculirii amoniacului). Cuplul de materiale in contact, rotor-carcasi, ire- buie astfel ales incit in timpul functionarii s& nu apari fenomene de gripaj. Aceste tipuri de rotoare, datorita formei lor — palete radiale incastrat> in butuc — au cpatat denumirea uzuali de ,,rotoare stelate’. in fig. 1.66 sint reprezentate carcasele intermediare de aspiratie si refu- lare ale unci pompe cu canal lateral. Performantele pompei depind in mare masura de forma si dimensiunile canalului lateral si a ferestrelor de aspiraticELEMENTE CONSTRUCTIVE 63 gi vefulare. In fig. 1.66, @ se observa forma tesiti a orificiului de aspiratie si zona pe care se intinde. In fig. 1.66, b se vede forma canalului lateral din carcasa de refulare gi sint date cu titlu informativ unghiurile de inceput si sfirsit ale acestuia. 1.5.4.2. Pompe de vid cu inel dejichid. Aceste pompe sint cunos- cute in general sub denumirea de pompe de Vid", desi ele pot func- tiona si pentru comprimarea aeru- ca suflante sau compresoare. De aceea denumirea lor corecta nasini cu inel de lichid“. ‘olosese in instalatii pentru ia de aer sau gaze gi numai accidental pot refula, pen- 1 perioade scurte, si lichid bincinteles cu performante mo- desie. - In fig. 1,67 este prezentati « sectiune printr-o pompa de vid Fig. 1.65, Rotore] pompei cu cana! late cu 1 de lichid. Pompa este alcituiti din urmatoarele elemente: rotorul 7, de tip stelat. este montat cu ajustaj alunecitor pe arborele 2, fiind agezat ex- in interiorul carcasei intermediare 3, inchisi lateral de catre discur: suributie” 4 si 5. Discul 4 contine fereastra de aspiratie si face legitura cu carcasa de aspiratie 6. Discul 5 contine fercastra de refulare si comunica uu cu carcasa de refulare 7. Arborele pompei se sprijina la cele dou’ ti pe doua lagire cu rulmenti cu bile. Etansarca arborelui este asi- gureta prin garnituri moi din azbest grafitat, spilate cu un lichid de etan- sare. Acamblarea pompei se realizeaz cu ajutorul tirantilor 8. Carcasa de aspi- Tativ este prevazut& cu orificiul 9, pentru racordarea conductei de alimentare Anhui de lichid. In orificiul 70 se monteaz4 vacuummetrul pentru masura- lalui. Pozitia corecta a discurilor se asigur’ prin stiftturile de centrare urile 72 servesc pentru golirea pompei de lichid in perioadele in care a = 4 b Fig. 1.66. Carcase intermediare ale unei pompe cu canal lateral: a— Careasi de aspirasie; t— carcass de cefulare; 1— fereasted de aspiratie; 2—canal Iateral; J —fereastea de retulave.64 SPRE POMPE 2 1.67. Pompa de vid cu inel de tichid. exist pericol de inghet. Carcascle, discurile si lagirele se confectioneazd din fonta, iar rotorul dia bronz, sub forma de piese turnate. In anumite cazuri speciale, cind nu se admit piese din materiale neferoase in componenta pom- pei, rotorul se poate execuia din font’ nodular’ sau otel. Performantele pompei depind de jocul axial dintre rotor si discutile de distributie, joc care nu trebuie si depiseasc’ valoarea 0,1 mm la construc tile standard. La pompele confectionare din materiale speciale, de exemplu din ofel inoxidabil, sau la folosirea ca lichid de etansare a unui lichid mai vis- cos — ulei — jocurile pot creste intr-o anumiti masura, dar aceasta are drept 6 modificarea performantelor pompe in timpul functionarii, rotorul poate culisa pe arbore autocentrindu-se gi deoarcce el poate veni in contact cu discurile, fetele sale laterale ecum si cele ale discurilor sint prelucrate foarte fin, pentru a obtine o rugo- zitate redusi. Din acest motiv, ca sila pompele cu canal lateral, pompa de vid inel de tichid trebuie si functioneze numai cu lichide sau gaze curate, fara impurititi mecanice. Astfel gazele care contin praf vor fi filtrate tnainte de absorbire. Rotorul pompelor de vid cu inel de lichid este asemindtor ca forma cu cel al pompelor cu canal lateral, dar difera prin numirul de palete. care este mai redus si prin latimea acestora, care este mai mare. In fig. 1.68 este prezentat un rotor de pompa de vid cu inel de lichid. Dupi cum se observa din figura, paletele sint inclinate spre inainte, corespunzitor sensului de rotatie a pompei si sint rigidizate prin nervuri, Bu- tucul are o forma conicd, cu virful conului in planyl median, ceea ce imbuni- titeste conditiile de scurgere a fluidului si de dmplere a celulelor, favori-ELEMENTE CONSTRUCTIVE 65 Fig. 1.68. Rotoral pompei de vid cu inel Fig. 1.69, Discuri de distributie la pom- de lichid. pa de vid cu inel de lichid. a — ise de aspiratie; b— dise de relulare. zind totodat& gi tchnologia de turnare a piesei. In butuc sint previzute goluri de usurare a. in fig. 1.69 sint veprezentate discurile de distributie ale aceleiagi_pompe. Fantele de aspiratie si refulare din discuri sint dimensionate de construc- tor avind in vedere destinatia masinii, respectiv utilizarea ei ca pompa de vid sau compresor. La unele constructii, fantele de aspiratie si refulare sint prac- ticate in acelasi disc de distributie, iar in acest caz pompa de vid are o singura carcasi la care gurile de aspiratie si refulare sint separate printr-un perete despartitor. Aceasta solutie este prezentata in fig. 1.70. ‘Asa cum sa mai precizat anterior, pentru realizarea unui vid inaintat de ordinul 20—25 Torr se utilizeaza constructia cu doud etaje montate in serie, in care rotorul etajului doi preia fluidul refulat de primul ctaj la caracteris- ticile realizate de acesta, transmitindu-i in continuare energia sa. In fig. 1.71 este prezentata constructia unei pompe de vid cu inel de lichid cu doua etaje montate fn serie. Se observa ca latimea rotorului primului etaj este apreciabil mai mare decit cea a rotororului celui de al doilea etaj. Explicatia const& in aceea ci 2. vid cu inel de lichid, ise de disteibntie eu fante de aspiratio si refulare; areas aspiratie sau refulate, 1.70. Piese componente ale pompei de } a la dimensionare se ia in considerare alura curbei caracteristice a pompei, din care rezult& ci debitul de gaz aspirat de rotorul IJ, la presiunea de refulare a rotorului J, este totdeauna mai mic decit debitul aspirat de primul rotor. Traseul curentului de fluid la aceasta pompa este urmatorul: aspiratia flui- 5 ~- Alegerea pompelor — c. 267Pompa de vid eu inel de lichid, on dona eraje dului se face prin orificiul de aspiratie al carcasei 1, dup’ care acesta este dirijat catre discul de distribufie 2, prevazut cu fante de aspiratie si refula in celula etajului Z, curentul se imparte in doua parti: ocantitate de fluid se intoarce prin fanta de refulare a discului 2 in carcasa 7, fiind apoi evacuaté, prin stuful de refulare al acesteia siconducta de legitura 3, citre orificiul de aspiratie al carcasei 4; cea de a doua cantitate de fluid p&trunde prin ori- ficiul de refulare al discului 5 intr-o camer’ intermediari, de unde este aspi- rat de cAtre rotorul IJ prin orificiul de aspiratie al discului 6, Din etajul If fluidul este refulat prin orificiul discului 7 in carcasa 4, de unde este evacuat prin orificiul de refulare al acesteia. Prin urmare, etajul J aspiri printr-un singur orificiu si refuleazi prin doua orificii, iar etajul JJ aspir prin doua orificii si refuleazi printr-unul singur. Prin aceasta dispunere, se obtin performante imbunititite, deoarece umplerea celulelor rotorului IZ este favorizata. Alimentarea rotorului pe ambele pirti este o solutie ce se practica de obi- cei la pompele de debite mari, care necesiti o ltime mai mare a rotorului si la care alimentarea pe o singura parte ar lungi neeconomic drumul curentu- lui de fluid, conducind la o umplere neuniforma a celulelor si la un randament volumic necorespunzator. La pompele de debite importante, pentru a se evita dimensiuni de rotor prea mari, deci dificil de manevrat la montaj, se utilizeaz% ca solutie asezarea rotoarelor in paralel, reducindu-se astfel Litimea pe rotor.2. Utilizarea pompelor in instalatii 2.1, Determinarea caracteristicilor instalatie: Sub denumirca de instalatie hidraulic& se intelege complexul de clemente alcdtuit din conducte, racorduri, robineti., clapete, filtreete., prin care circula un fluid vehiculat de o pompa. In functie de dimensiunile si natura instalatiei, aceasta poate fi deser- vita de una sau mai multe pompe, pe care proicctantul instalatiei le prevede la intocmirea proiectului, astfel incit si se asigure obtinerea caracteristicilor solicitate, Pentru aceasta este necesar si se determine cit mai precis cu putinti parametrii pe care trebuie si-i ating’ instalatia respectiva. 2.1.1, Notiuni fundamentale de hidrodinamica. intr-o instalatie in care circulé un fluid, au loc fenomene de natura hidraulicd ce pot fi intelese numai pe baza cunoasterii principiilor generale ale hidrodinamicii. In acest scop, in continuare sint prezentate nofiunile fundamentale si legile care guverneazi curgerea lichidelor. intr-o conduct (fig. 2.1) prin care curge un lichid considerat perfect, deci incompresibil si fara viscozitate, avind o migcare permanenta si un regim de curgere stationar, adicd in aceleasi puncte viteza nu variazd cu timpul, cantitatea de fluid care trece in unitatea de timp prin diverse sectiuni trans- sale ale conductei este constant si poate fi exprimata prin produsul dintre aria sectiunii respective si viteza de curgere in acea sectiune: const. (2.1) ve sy t= Sy Aceasta relafie poarté numele de ,,ecuatia continuitafii” si cu ajutorul ei se pot calcula debitele ce trec prin diverse conducte, atunci cind se cunoaste viteza de curgere si sectiunea conductei. sob 8 Fig. 2.1. Schema curgerii lichidetor perfecte. In realitate, datorita faptului c4 lichidul nu este perfect, avind un anu- mit grad de viscozitate, viteza reali variaz& atit in sectiune cit si in lungul conductei, de accea in calculele practice se apreciazd o vitez’ medie. Curgerea lichidului in conducte se considera ,,laminara“ atunci cind parti- culele de lichid au o miscare paralel& cu axa conductei gi ,,turbulenta“, cind igcarea este dezordonata, in directii diferite.68 UTILIZAREA POMPELOR IN INSTALATIE In fig. 2.2 sint prezentate cele dowd regimuri de curgere. ate ig. 2.2, Schema regimului Fig. 2.3. Schema repartitici vitezel de curgere a lichidului in conducte: in conducte: 4 —regim laminar; 6 — regim turbutent. a—regim de curgere laminar; regi de curgere turbulent, Pentru determinarea regimului de curgere s-a stabilit un criteriu adi- mensional, cunoscut sub numele de ,,numirul Reynolds“, notat cu simbolul Re sia carui valoare se calculeazi cu. ajutorul relatiei: ved Re=—"", (2.2) in care: v reprezinté viteza medie de curgere, in m/s; qo diametrul interior al conductei, in m; , oo viscozitatea cinematici a lichidului in m2/s. a demonstrat experimental ca rogimul de curgere este laminar pentru valori ale lui Re< 2200 ... 2 500. Depisirea acestor valori indic’ un regim de curgere turbulent. Exist’ ins’ si situatii cind regimul poate si rimind laminar si pentru valori mai mari, de ordinul Re = 3 000 ... 4000, dar pentru aceasta trebuie inliturate cauzele care provoaci perturbatia in fluxul de curent si care dau nastere Ja turbioane. Din formul& se observa ca regimul se mentine laminar la vit metre reduse, precum si la curgerea lichidelor cu viscozitati mari. In fig. 2.3 este reprezentata schema repartitiei vitezelor in regim de curgere laminar $i turbulent. Dupi cum se poate remarca din figur’, in regim laminar repartit rel este parabolici, viteza find maxima in axa conductei si nuld la peretele aces- teia. In regim turbulent repartitia se face dupa o curba diferiti de prima; astfel, ling’ peretii conductei curgerea rimine laminara, dar pe masura depar- tirli de perefi, viteza creste brusc. si dia- tn regim laminar, valoarea vitezei medii este ty “ee, iar in regim turbulent tq = (0,78 «.. 0,84)emaee In timpul curgerii prin conducte, datorit frecirilor interne intre_parti- culele de lichid, precum si frecdrii acestuia cu perctii conductei, apar diverse rezistente hidraulice denumite uzual ,,pierderi de sarcin&” sau ,,pierderi de pre- siune“. In functie de cauza care le provoaca, acestea la rindul lor pot fi pier: deri ,,lineare“ sau_,,pierderi locale“. Natura pierderilor lineare depinde de regi mul de curgere si intr-o oarecare masura de rugozitatea peretilor conductei.DETERMINAREA CARACTERISTICILOR INSTALATIEL 69 Pierderile locale se dato modificdrilor subite ale directiei si sensului vite- zei de curgere a lichidului, modificari care au loc atunci cind se intilnesc coturi, ramificatii, supape etc., sau apar variatii bruste ale sectiunii conductei. Relatiile teoretice pentru determinarea pierderilor de sarcini servesc proiectantilor de instalatii la calcularea traseului si a dimensiunilor conduc- telor, Aceste relafii sint urmitoarele: — pentru pierderi lineare it \regim lami- nar! 2. Ig = 2.3 Cte (2.3) in care % este un coeficient de rezistenta al conductei si are valoarea: 64 90 na Ot. Re Re Pentru tevi drepte, se considera: 5/Re. Pierderile lineare in regim turbulent se calculeaz cu relatia (2.3), in care coeficientul 4 se inlocuieste cu coeficientul de rezistenta in regim turbulent. ty si care se determina astfel: 2log: (Re+ Vz) ~ 0,8, pentru Re <3,4-10°; Ay= 0,3164-Reo3, pentru Re = (0,8—3)- 10°; tu== 0,0032 + 0,221- Res, pentru conducte rugoase si 10°< Re < 108, In diagrama A — tabelul 2.1 —sint prezentate pierderile de sarcin’. lineare in conducte drepte. Pierderile de sarcina datorate rezistentelor locale se calculeazi cu relatia vw hy=t-— fm!) (2.4): in care t este un coeficient de rezistent& locali, determinat pe cale experimen- tala si depinde de forma corpurilor care provoaca aceste rezistenfe (coturi, robinete, clapete etc.). In calculele practice, se utilizeazii ins nofiunea de ,Jungime echivalenti” notati cu /, si care corespunde unei lungimi de conduct& ce determina 0 sc dere de presiune egali cu cea datorati pierderilor locale dintr-o conduct reali, Valoarea lui J, se calculeaz& cu relatia 2 2e ze (25) S de unde (2.6)10 UTILIZARBA POMPELOR IN INSTALATIE In lucririle de specialitate, valorile lui/, sint date in tabele sau nomogran Astfel in diagrama B din tabelul 2.1 sint indicate valorile lui /, pentru dite- rite armaturi. Tabelut 2.1 Arméturi On Diagroma 8 PIERDERI DE SARCINA LOCALE Robinet cv Lungimea de conducts vent des rz9p%8 cv oceeas chiscomplel Sorb na Robinet oe colfeu vent! deschis J complet pieraere de sarcing (m) Diam cond. On 500 (mm) Clopers __| 750 relinere 500 400 rev ka —! 350 | 300 290 25 Broce 200 orused ins 25 Strongulore 20 bruséé 6 10 Voné deschisé complet Principiul general al conservarii energici, aplicat 1a fluide. este reprezen- tat in hidraulicd printy-o expresie matematici cunoscuti sub denumirea de ,ecuatia lui Bernoulli”. Cu ajutorul acestei ecuatii, care este considerat& drept legea fundamentali a hidrodinamicii, se poate studia migcarea unui lichid in diverse conducte sau canale” Pentru exemplificare, se consider o particuli de lichid in miscare pe o traiectorie intre punctele 7 si 2, conform fig. 2.4.b)urg ap asa pronpuod ut mynpiyiy Orai4 *plonpubo ap auybury w QOL 2 000 9p pubjo2 yaw % ap 989 QUID.WS sp DasepsaId ‘LIL GZ] 9 AP BfoNpUOI O-4Ul “UNLU/ LY QOSL 4 419Ap UN n4ywad : nyduraxy MOOS PEF wom ROOF? ©) Ppp gm POLE Fe | oolWeybEr i fe em Te ay f 70 F # z = ¥ boos iy ¢| 2 pool pelos > le! 2 ‘ao; wevos's ¢| |e oo pecs | Tz iieqoy @6V bj lado 0 099 fo (/0b9 ayaj!z0987A ND 2oryay nyuad adoip 9anpun? UY) 210001) QUuIDIOS 9p isopsd/g *y own.bo1g2 UTILIZAREA POMPELOR IN INSTALATIL Fata de planul de referinfi 0-0, particula se gasste la iniltimile 2, gi fy, avind vitezele v, respectiv v, $i presiunile p, si ps. Considerid cazul unui lichid perfect, deci lipsit de forje de frecare, intr-o miscare permanen Fig, 2.4. Schema deplasirii particule: de lichid 6 in Iungul wnei lini de curent: energia total a particulei de lichid este constant si se compune din suma energiilor de pozitie, cinetice si de presiune. Astfel ecuatia lui Bernoulli se poate scrie: hy + = er (2.7) Dar in cazul lichidelor reale apar forte de frecare intre moleculele care alcituiesc lichidul, precum si intre acesta gi peretii conductei, canalului sax orificiului prin care are loc curgerea. Aceste freciriabsorb o cantitate de energie care se transforma in calduri, diminuind in mod corespunzitor energia meca- nici. Notind cu hy. pierderea de energie intre punctele 7 si2, ecuatia lui Bernoulli devine yp pit BEEP tine (2.8) 2g 2g 0 oy Termenul fh, ;-. poart denumirea menfionat anterior de ,,pierdere de sarcin’“. In formula (2.8) dimensiunile termenilor sint exprimate in: 4 [m’, p aN/m*}, v[m/s], y(daN/m®) si g(m/s*), dar, in practica curenti, adeseo: indica presiunea tn daN/cm? si greutatea specifica in daN/dm’, astfel raportul #/y trebuie multiplicat cu valoarea 10 000/1000 = 10, iar ecu se poate scrie: Nofiunile si formulele hidraulice prezentate permit proiectantului insta- latiei si determine caracteristicile functionale ale acesteia, astfel incit in exploatare instalatia si fanctioneze in condifii cit mai apropiate de cele previzute initial. Pentru acest scop, se intocmeste mai intfi o schema a instalatiei, stabi- lindu-se numarul de consumatori cu debitele maxime respective, precum si punctul sau punctele de alimentare. Se stabileste apoi numarul si tipurile adecvate de armaturi necesare si se leagi prin conducte punctele de alimen- tare cu cele de consum. Dupi stabilirea schemei se determina debitcle maximeDETERMINAREA CARACTERISTICILOR INSTALATIEL lichid, care urmeaz i circule pe fiecare portiune de conducta, dintre diversele noduri. Dimensionarea diametrelor interioare ale conductelor se face alegindu-se viteze de curgere convenabile. astfel init pierderile de sarcina fie cit mai reduse, fri a exagera alegind conducte prea mari. deci neeco- nomice n tabelul 2.2 sint prezentate valorile wale ale vitezei de curgere pentru apa, produse petroliere si abur. Pabelut 2.2 Viteze medif de curgere in cend.scte (m/s) ian Condsa | — 1 pettotiere Abus Aspiratie : 12 0S—13 i i Refuiaze 5 Ada8 2 13.35 Diametrul interior al conductei se calculeazi cu ajutorul ecuatiei de continuitate: in care: d reprezint& diametrul interior al conductei, in m; vy — __viteza medie de curgere a lichidului ! Valoarea diametrului determinata astfel se incadreazi apoi in dimensiu- nile standardizate ale conductelor, alegindu-se limita superioar’, Se determin apoi pierderile de sarcini ale instalatiei, cu relatia r mi, in care: / “J, reprezinta lungimea echivalenta totald a conductei, inm; Ly ~ lungimea efectiva a conductei, ia m; L — lungimea echivalenta corespunzatoare pier- derilor locale, in m. Valorile lui 2 si J, se calculeazi cu relatiile prezentate anterior. Pentru usurinta calculelor, tn practicd se utilizeazi diverse nomograme si abac cu ajutorul cdrora se determina direct pierderile de sarcin’ ale clementelor componente ale instalatiei Presiunea, exprimata in metri coloand de lichid, pe care trebuie si 0 realizeze pompa pentru a deplasa lichidul in instalatie, se compune din pre- siunea necesar’ pentru ridicarea lichidului la indltimea geometric respectiva, presiunea necesara pentru invingerea sarcinii rezistente suplimentare la cap3- tul conductei de refulare (in cazul refulirii intr-un spatiu ce se giseste Ia unAREA POMPELOR IN INSTALATH 74 vm regim de presiune superior presiunii atmosferice), precum si din presiunea aecesard invingerii rezistentelor hidraulice ale instalatiei: H agp PtP yh, a Dh (2.10} netrice ale nivelelor lichidului in spiratie si refulare, fafa de axa in care: % si p repreainti inaltimile geos conducta de pompei; A - presiunea la capatul conductei de aspiratic; Da presiunea la capatul conductei de refulare; Shy - sama pierderilor de sarcini datorate rez telor hidraulice din conducta de aspirat Lhe ~ suma pierderilor hidraulice datorate. rezisten telor hidraulice din conducta de refular: beset =) gio= ze)-2.10 Din formula (2.11) se obser in conduct’ variazi proportional cu patratul debitului. Aceasta rclatie foloseste pentru determinarea punctului de functionare a pompei in instalatic. In fig. 2.5 este reprezentata metoda de determinare a acestui punct. : Procedeul este urmAtorul: intr-o diagrami aleasa Ja o scara convenabila, se traseazi curba variatiei rezistentelor hidraulice ale instalatiei in functie de debit, respectiv curba C, denumita si ,,caracteristica conductei“; in aceeasi diagrami se traseaza si curba caracteristica a pompei Q—H. Punctul de intersectie x reprezint&’ punctul de functionare al pompei. c& presiunea necesari deplasirii lichidului ca punctului de functionare in instatatie a unei pompe cemtrifnge. Din diagrama se observ ca inalfimea total de pompare se compune din suma inaltimii geometrice H,, care este constanta pentru aceeasi instalatie, si a inaltimii dinamice H,, Variabili in functie de debit. Constructia acestei diagrame este utili in special pentru cazurile de functionare in_,paralel”” a dou ‘au mai multe pompe in aceeasi instalatie. Pentru exemplificare, se ana- lizeaza situatia unei instalatii. in care doud. pompe centrifuge, de caracteristici diferite, debiteaza intr-o conduct& comuni.DETEKMINAREA CARACTERISTICILOR INSTAATIE! 15 in diagrama din fig. 2.6 se traseazi separat curbele de functionare al celor dou& pompe, numerotate cu 7 si 2; in aceeasi diagram se traseaz: curbs i a instalatiei. C. Gini rf Gime) Ca! cE >) Fig. 2.6, Determinarea panctatui Fig, Diagrama punetulii de funcyionare in instaiatic de {unctionare in instalatie a dou —pompe —_ centrifuge a unei pompe ca piston life: montate in paralel sia unei pompe centrifuge montate in paralel, In continuare se traseazi curba rezultata din suma debitelor curbelor si 2, pentru diverse inaltimi de pompare. Punctul de intersectie xv, reprezinta Dunctul de functionare in instalatie al celor doud pompe montate in paralel. Din diagram se observa ci debitul corespunzitor punctului x, de pe curbe rezultanta este mai mic decit suma debitelor celor doud pompe, daca acestea ar functiona separat (Q;

You might also like

• Manual de Utilizare WM1100C-D-F-6

  

  Document29 pages

  Manual de Utilizare WM1100C-D-F-6

  ramses9

  No ratings yet
• Stihl FS 55

  

  Document44 pages

  Stihl FS 55

  ramses9

  No ratings yet
• Catalog Sisteme de Fixare

  

  Document82 pages

  Catalog Sisteme de Fixare

  ramses9

  No ratings yet
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• AF102038056 Ro-Ro XL QRC Vlookup Troubleshooter

  

  Document3 pages

  AF102038056 Ro-Ro XL QRC Vlookup Troubleshooter

  ramses9

  No ratings yet
• Tevi Pentru Constructii en 10219-1-Tt

  

  Document4 pages

  Tevi Pentru Constructii en 10219-1-Tt

  Gaina IOnut

  No ratings yet
• Masini Hidraulice D.pavel Vol.1

  

  Document436 pages

  Masini Hidraulice D.pavel Vol.1

  ramses9

  No ratings yet
• Calendar Creştin Ortodox 2011

  

  Document13 pages

  Calendar Creştin Ortodox 2011

  Iusuf Rock

  0% (1)
• Calendar Creştin Ortodox 2011

  

  Document13 pages

  Calendar Creştin Ortodox 2011

  Iusuf Rock

  0% (1)
• Suduri EC

  

  Document10 pages

  Suduri EC

  zbiklot

  No ratings yet