You are on page 1of 19

GUTA

– boală renală.  Principalele carecteristici ale gutei sunt următoarele: – hiperuricemie. fiind o artrită de tip inflamator cauzată de depunerea de acid uric la nivelul articulaţiilor. – episoade recurente de artrită acută . .cu prezenţa cristalelor de urat de sodiu monohidrat în lichidul sinovial. la nivelul ţesuturilor moi şi la nivelul rinichilor. Guta face parte din grupul artritelor induse de microcristale. – cristale de urat de sodiu monohidrat în ţesuturile periarticulare. – litiază renală urică.

Depunerea microcristalelor de urat la nivelul articulaţiei MTF .

. fie prin hiperproducţie de urat. afectând predominant sexul masculin cu vârsta peste 50-65 de ani. în creştere. fie prin hipoexcreţie de urat.  este rezultatul unei alterări în metabolismul purinelor. Epidemiologie  prevalenţă de 1-2%.

Factorii de risc pentru dezvoltarea gutei sunt:  hiperuricemia > 7mg/dl .  hipertensiunea.  sindromul metabolic. fructoza.  transplantul de organe. doze mici de aspirină.consumul crescut de purine (carne roşie. ciclosporina A. antituberculoase.  obezitatea. fructe de mare) şi alcool (bere). .  factori nutriţionali .tiazide.riscul de a dezvolta gută fiind direct proporţional cu gradul hiperuricemiei.  afecţiuni cardiovasculare.  medicamente care cresc nivelul seric de urat .

uneori. – durere. consum crescut de alcool. . dar şi la nivelul altor articulaţii (gleznă. chiar şi în lipsa tratamentului. – un al doilea atac poate apare după mai muţi ani. – artrită monoarticulară .atacul acut de gută . guta cunoaşte 4 stadii clinice:  hiperuricemia asimptomatică. medicamente. – simptomatologia cedează în câteva zile . uneori precedate de semne minore. degetele mâinii). parestezii.apărute îm special noaptea. tumefiere articulară. durere.declanşat de o masă bogată în purine. Tablou clinic În evoluţie. – febră . faţa dorsală a piciorului. eritem local . intervenţii chirurgicale. pumn. cum ar fi senzaţii de arsură. traumatisme.articulaţia metatarsofalangiană a halucelui.  artrita acută gutoasă .o săptămână.

nefropatie urică. – tofi gutoşi . gleznei. la picioare. la nivelul cotului. localizaţi cel mai frecvent la nivelul helixului şi antehelixului urechii. .reprezintă perioada asimptomatică dintre atacurile de gută. cu consistenţă elastică. nefrolitiază urică. – boală renală parenchimatoasă . degetele mâinii.se caracterizează prin: – artrită cronică. – atacuri de gută de intensitate moderată.  guta cronică tofacee .formaţiuni nedureroase. perioada intercritică .

.

.

– leucocitoză .evidenţierea cristalelor de urat. – nivelul urinar al uratului. Teste diagnostice  Examene de laborator – sindrom inflamator .în atacul acut de gută. – nivelul seric al uratului.în atacul acut de gută. – alte determinări pentru depistarea afectării renale şi a altor organe. – trombocitoză . .în atacul acut de gută. al tofilor . – examenul lichidului sinovial.

 Teste imagistice – radiografii osteo-articulare .  calcificări la nivelul tofilor.în stadii avansate. .pot evidenţia:  tumefacţia ţesuturilor moi periarticulare.  eroziuni asimetrice.  opacităţi excentrice periarticulare. deformări articulare .

.

Ecografie musculo-scheletală .

ce permit diferenţierea acesteia de poliartrita reumatoidă.care conţine cristale de urat Prezenţa a 6 din următoarele 12 criterii minore:  Mai mult de un atac acut de gută  Dezvoltare procesului inflamator maxim în cursul unei zile  Atac de artrită monoarticulară  Eritem local la nivelul unei articulaţii  Durere sau tumefierea primei articulaţii metatarsofalagiene  Atac de artrită unilaterală ce afectează prima articulaţe metatarsofalagienă  Atac de artrită unilaterală ce afectează articulaţiile tarsiene  Tof suspectat  Hiperuricemie  Tumefierea unei articulaţii evidenţiată radiologic  Chiste subcorticale fără eroziuni . pseudogută. artrite infecţioase .evidenţiate radiologic  Culturi negative din lichidul sinovial în cursul unui atac acut de artrită inflamatorie Diagnosticul pozitiv al gutei se stabileste pe baza criteriilor. Diagnostic pozitiv Un criteriu major este suficient: Prezenţa cristalelor de urat la nivel articular sau Prezenţa unui tof gutos .

Tratament Tratamentul gutei are ca obiective:  tratamentul hiperuricemiei.  tratamentul afectării renale.  tratamentul afecţiunilor asociate.  tratamentul atacului acut.  prevenirea recurenţei atacurilor acute. .

– educarea pacientului. . – reducerea consumului de alcool. – evitarea factorilor de risc. Tratament igieno-dietetic – dietă săracă în purine. – menţinerea unei greutăţi ideale.

 Tratamentul hiperuricemiei – măsuri igieno-dietetice. – medicamente hipouricemiante:  probenecid. sulfinpirazona.  allopurinol. .

simptomatic şi reducerea procesului inflamator. – glucocorticoizi local .reducerea procesului inflamator. – crioterapie. Tratamentul atacului acut de gută – AINS . – colchicină. – repaus articular. .

. – colchicină – medicamente hipouricemiante. Prevenirea atacurilor acute de gută – măsuri igieno-dietetice.