COLECŢIILE DE MODĂ

Lector univ dr. Ioana Sanda, Avram
Universitatea Nationala de Arte Bucuresti,
Facultatea de Arte Decorative si Design,
Departamenul Moda
Orice tip de afacere, care se bazează pe transformarea ideilor inovative
(imateriale şi volatile prin natura lor) în realitate profitabilă, necesită o structură
funcţională, un suport operaţional şi un flux tehnologic specific, pe care se
grefează activităţile creative şi de design.
Moda şi industriile ei, fiind modele arhetipale ale “industriilor creative”,
constituie tipologii de afaceri creative, funcţionale pe mai multe paliere
CONCERTATE, care SE AUTOREGLEAZĂ pe PRINCIPIUL SELECŢIEI STRATIFICATE.
Nesiguranţa, datorată schimbărilor din ce în ce mai accentuate ale modei,
dar mai cu seamă noua paradigmă a “Societăţii Informaţionale”, a condus la
reformularea conceptului de politici industriale având ca nouă viziune o abordare
extinsă a designului şi a creaţiei în sine: UN PROCES STRATIFICAT DE
SELECŢIE COLECTIVĂ”.
Sociologul Herbert Blumer autorul conceptului de "selecţie colectivă şi
stratificată" în domeniul modei, prognozează la mijlocul anilor 1960, reformularea
atitudinii buyerilor, puterea socială şi de piaţă a acestora, precum şi procesul de
“selecţie stratificată". Acest proces, acătuit dintr-o serie de prezentări sezoniere,
dispuse într-un calendar de succesiune, începe cu selecţia cromatică, fibrele,
ţesăturile finite ajungând până la îmbrăcăminte. Fiecare etapă, supusă acestui
proces de "selecţie colectivă rafinează în final, relaţia dintre cerere şi ofertă şi
constituie suportul pentru următorul sezon.1
Cu alte cuvinte, MODA este un produs COLECTIV, creată colaborativ de
către toţi cei implicaţi în acţiunile, directe sau colaterale, legate de crearea,
intreţinerea, comercializarea sau promovarea acestui domeniu al culturii unui
moment.
Procesul de conducere şi administrare eficientă a afacerilor bazate pe
consumul de modă, trebuie să ţină cont de anumite etape, care survin în evoluţia
modei în timp şi spaţiu:
− Explorarea ”vântului schimbării” şi furnizarea prognozelor, pe plaja unor
noi oportunităţi de potenţial;
− Transformarea tendinţelor în design şi produse reale;
− Implementarea elementelor de modă, prin crearea unor produse
conceptual dezirabile;
− Incitarea imaginaţiei oamenilor în a accepta noi viziuni ale stilului de viaţă
din perspectiva unui mediu de viaţă nou şi foarte promiţător;
1

Blumer Herbert, Fashion: From Class Differentiation to Collective Selection, The Sociological Quarterly,
Volume 10, Issue 3, pages 275–291, June 1969

În acest sens. atitudinea şi valorile unei persoane sau a unui grup de oameni. a devenit în timp. „poliţia de modă”. dar drastică şi crudă. Acest lucru. În aceste condiţii. care în realitate este acelaşi). este deosebit de seducătoare şi valorează uneori mai mult decât ceea ce eşti cu adevărat.− Dinamizarea produselor cu sensul de “modern” şi cu valoarea TIMPULUI. responsabilă. Aceasta include relaţiile sociale.. psihologii modei formulează diferenţele dintre nevoile reale. impus de scurtarea accelerată a timpului dintre concept şi consumator. fiindcă obiectul respectiv nu mai face parte din noua poveste despre un aşa zis “nou stil de viaţă”. De aceea trebuie să plasăm imaginarul în cadrul a ceea ce putem numi „traiectul antropologic”. P. Structurile antropologice ale imaginarului. Acestă mică ispită a naturii umane. în căutarea designului celui mai profitabil de a fi imitat. * Întregul demers creativ de a concepe şi a proiecta îmbrăcăminte se bazează pe nevoia de consum de produse de vestimentaţie. . presupune transformarea fundamentală a modului de abordare al industriilor creative şi acceptarea unei alte ecuaţii conceptuale. Noul model de creaţie şi inovaţie. 2 Durand. atitudinea de consum. timpul liber. Rolul cheie l-ar avea buyerii care lucrează pentru detailiştii pieţei de masă. Modul în care această nevoie este gestionată. consideră că: “Există o foarte stânsă interdependenţă între gesturile corpului.. centri nervoşi şi reprezentările simbolice. care sunt interdependenţi între ei. indusă psihologic. 1998) 3 Stilul de viaţă reflectă maniera în care trăieşte cineva. Instrumentul prin care am fost supuşi acestui “imperiu tutelar al modei” face apel la teama de ridicol şi de marginalizare şi se traduce prin modele “salvatoare” ale unul stil de viaţă dezirabil şi eventual posibil3. Gilbert Durand. um megatrend de marketing. în conformitate cu cerinţele momentului şi taxează îndepărtarea de la canoanele artificial prestabilite. 1989. etc. modul de a se hrăni. iar fregvenţa de modificare a preţurilor foarte ridicată. ciclul creaţiei şi al imitaţiei devine din ce în ce mai scurt. depinde de megatrendul epocii respective. 118 (părută în romană la Editura Univers Enciclopedic. ajuns la paroxism paranoiac. Asupra pieţei de modă a acţionat (şi efectul remenent se manifestă încă) acea forţă imaterială. de a se îmbrăca. fiind suportul întregului eşafodaj pe care se grefează incitarea atitudinii de cumpărare. Astfel începe să se impună o nouă paradigmă a atitudinii de consum.”2 Ideea de a se “deghiza” în ceea ce încă nu eşti. cum s-ar spune schimbul permanent care există la nivelul imaginarului între impulsurile subiective de asimilare şi interferenţele obiective care emană din mediul cosmic şi social. dar speri să devii. Bucureşti Gilbert Durand. nevoile create şi nevoile întreţinute. Gilbert “Ls structures antropologiques de l’imaginaire”. echilibrată şi de bun simţ. în cele din urmă a sfârşit prin a obosi clientul în goana lui după ceea ce posedă déjà (dar rejetează. care forţează consumul de modă.

operaţional-logistic. furnizori. producţie de serie. etc. bazată pe istorii universale care crează punţi culturale. Toate aceste formule de gestionare profitabilă a activităţilor de modă sunt strict necesare în derularea “vieţii colecţiilor de modă”. Colecţiile de modă sunt pachete de vestimentaţie şi accesorii constituite conceptual pentru a formaliza imaginea unui stil de viaţă. povestirea poate fi folosit ca o metodă de a preda etica. deoarece. Colecţiile de modă sunt o formă moderna de naraţiune mobilizatoare. la timp şi în termenii economici prevăzuţi. Colecţiile de modă trebuie să fie realizate conform unui concept. în scopul de a-i cuceri prin imaginea cea mai apropiată de aspiraţiile lor. . design-creaţie.). în care fiecare obiect/produs este inserat într-o naraţiune coerentă. prototip. Prin misiunea lor comunicaţională. colecţiile de modă exprimă în genul epic sau liric. etc…) − Managementul acţiunilor complementare şi suplimentare (PR. de comuniune. campanii vizuale. în limbaj vestimentar. Calitatea şi responsabilitatea deciziilor depinde de consensul membrilor sau de votul conducătorului de echipă. fiecare pas este dependent de cel anterior şi suţine activităţile celui următor. la momentul précis în care acesta ar avea 4 O echipă multifuncţională (cross-functional team) este o grupare de persoane cu diferite expertize funcţionale. din afara organizaţiei (clienţi. valorile. consultanţi. presupune un set de rigori.Aceast se fundamenteză pe noi principii colaborative. aceste colecţii de modă sunt o provocare managerială. etc…). Tradusă în limbajul modei. gestionate din ce în ce mai profesionist. − Managementul colecţiilor în sine (Concept. basme urbane destinate clienţilor. pe modelul echipelor multifuncţionale 4. având ca scop aderarea la un anumit tip de model social. Aşa cum am mai explicat. Creativitatea productivă în domeniul modei. publicitate. care gestionată corect trebuie să fie cât mai profitabilă. în scopul de a răspunde corect nevoilor şi aspiraţiilor unui client previzionat. Exprimă o imagine previzionară a profilului şi identitatăţii cumpărătorului. semantic definită. Din punctual de vedere al producătorului. marketing. ci mai ales o activitate productivă. de redefinire a ceea ce înseamnă “noutate”. Echipa poate conţine persoane din departamentele organizaţiei (financiar-contabilitate. colecţiile de modă nu sunt doar o formă de exprimare. sursing. inovaţie şi design profesionist (folosite ca pârghii de profit).. iar pe această structură evoluează atitudini de creaţie. în care “povestitorul” este creatorul de modă iar povestea in sine este un soi de “pildă” ilustrată. etc… ) dar şi persoane externe. exprimat în identitate vizuală. normele culturale şi diferențele care contează. cu care se va confruta în viitor imaginea care trebuie vândută. din mai multe puncte de vedere: − Managementul companiei care produce şi oferă produsele vestimentare. lingvistice sau între generaţii. resurse umane. care lucrează împreună pentru un scop comun.

de formă. de life style. lasă urme. convingerea altor segmente. colecţiile de modă şi produsele pe care le conţin trăiesc exact atât cât trăieşte clientul lor. stratificat vertical. lansate în lume. gestate. degenerează şi dispar. maturate. ETAPA 1 CREAŢIE. nivelele maxim . * ETAPELE „VIEŢII“ COLECŢIEI DE MODĂ VESTIMENTARĂ Prin faptul că unul dintre factorii determinanţi ai existenţei lor este TIMPUL. Acest lucru este posibil. care sunt CdM au o “viaţă” proprie. procesul de elaborare este unul etapizat.nevoie de produs. − Structura sortimentală şi ecuaţia colecţiei. CERCETARE. care sunt colecţiile de modă se exprimă doar la timpul viitor. trasează repere şi marcheză generaţii sau se pierd în marele anonimat. apar cam cu 18 luni în avans fiind tendinţe pe termen lung manifestate. − Structura de preţ. De altfel. de nişă − Structura şi ponderea temelor de culoare. CERCETARE Studiu de tendinţe Prin excelenţă. GENERARE DE INOVAŢIE ŞI IDEI NOVATOARE STABILIREA STRATEGIILOR DE COLECŢIE Determinarea criteriilor de conceptualizare a colecţiilor − Dimensiunea şi structura fondului de colecţie. doar dacă toate etapele sunt planificate corect şi urmărite cu rigurozitate. − Cheia de măsuri. segment apropiat. Pentru ca ele să poată răspunde corect pieţei. şi elaborat în baza calendarelor modei. se consideră că aceste entităţi complexe. Canalele de introducere a conceptului comercial de colecţie în atenţia publică. − Deciziile de exprimare vizuală a mesajului colecţiei − Calendarele specifice colecţiei. de modă. Mai mult decât atât. Primele indicii despre cum ar putea arăta piaţa previzionabilă.minim şi definitoriu. trăiesc evenimente pe parcursul traiectului lor. − Structura şi ponderea elementelor de noutate. exact ca fiinţele umane. în exprimare procentuală. aceste entităţi complexe. de bază. mai degrabă prin . născute. a celor de ţesătură. Ele sunt concepute. − Profilul clientului: tradiţional.

. o dezvoltare de cape. Editarea documentelor care vor constitui reperul unic de colecţie: Raportul de colecţie care conţine: . trecute şi viitoare. care pot influenţa atitudinea de consum: − Istoricul propriu de vânzări. poate genera o nouă viziune asupra tot ceea ce înseamnă outwear şi o transformare a structurii sortimentale pentru câteva sezoane următoare. exprimarea sa în documentele de colecţie.). − Moda străzii. − Profilul şi dinamica concurenţei. etc.uri. culturale. zonale. Acest lucru poate conduce la o imagine superioară de competenţă şi profesionalism în moda. inteligentă şi bine primită de public. Moda presupune atât evoluţie cât şi reacţie. precum şi realizarea fizică a prototipurilor. − Dinamica industriei de fire. Transferul conceptului în forme de design.. care poate genera inovaţie sau inventică. dar care pot avea influenţe majore. locale. Analiza mediului inspiraţional. Dezvoltarea de produs este o formă a inovaţiei în modă şi este evaluată prin nivelul de acceptare de către clienţi..tatonări culturale. − Mişcările culturale.. VIP. unde se întâlnesc liderii de tendinţe (staruri. decât prin determinarea serialităţii de elemente măsurabile. elocventa ca fiind “fashion statement” al sezonului. oficiale. pentru sezonul T/I. mondene. − Staruri. finisaje. muzee. Dezvoltarea produselor de modacare presupune reformularea inteligentă a produselor de modă déjà existente. fibre. − Noutăţile tehnice şi tehnologice. posibili consumatori fideli. − Evenimente importante sociale. − Ştiinţă şi tehnologie. − Stilul particular al unei linii de îmbrăcăminte. şi creativitate − − − − REALIZAREA CONCEPTULUI DE COLECŢIE. Prognoza sa trebuie să ţină cont de toate elementele. etc. de nişă sau de subsol ale culturii prezente. − Elementele care sunt foarte puţin probabile. − Tendinţele mondiale. dar şi a vitezei cu care aceasta poate modifica atitudinea publică. în scopul convingerii clientului de necesitatea absolută de a le achiziţiona. abordarea unor alte categorii de clienţi. expoziti. iar Fashion Director-ul poate face presupuneri asupra direcţiilor spre care se îndreaptă moda. ţăsături. De exemplu. − Detaşarea de imaginea concurenţei prin inovaţie. INOVAŢIE Depistarea noului. − Depistarea modificărilor în profilul clientului fidel.

o Comunicare la nivelul relatiei personalizate cu client. o Evenimente de modă. − Calendarul de promovare planifică promoţiile din magazin. − Visual merchandising. Strategia de marketing şi PR şi publicitate. fie structura conceptuală a colecţiei. fie preţul. produsele de modă. Deciziile de imagine ale colecţiilor. − Promovare şi evenimente de modă. structure. cuvinte şi imagini cheie. . Sursing de ţesături. “povestea” în limbaj verbal şi visual. COORDONAREA ACTIVITĂŢILOR ŞI REGLAREA CRIZELOR Este cea mai mare provocare în activitatea managerului de colecţie şi de multe ori consumă resurse şi timp care poate afecta fie termenele. − Comerciale. şi pezentările de modă. etc…) − Schiţele – crochiurile de modă. − Visual merchandizing. − Promovare prin comunicare. accesorii. teme de culoare. − Schiţele tehnice. de ţesătură şi stil care guvernează imaginea de ansamblu. o Comunicare la nivel intern. Storyboard (moodboard. − Calendarul final ORGANIZAREA ACTIVITĂŢILOR − Productive. Date despre poziţionarea colecţiei pe piaţa concurenţială. furnituri: Realizarea şi validarea prototipurilor. bazate pe povestea iniţială.Identitatea personajului ţintă. o Evenimente colaterale cu conţinut de modă. Tendinţele care stau la baza conceptului colecţiei. (conducerii. − Calendar de coordonare/sincronizare (fashion timing). strategiile de imagine sunt comunicate atât celor implicaţi în realizarea colecţiilor. prin intermediul unor seminarii. inovaţia explicită. Evenimente. calendatul de modă. din interior. INSTRUIRE / COMUNICARE Comunicarea informaţiilor asupra produselor de moda Conceptual de colecţie. buy-erilor.l − − − − − − ETAPA 2 MANAGEMENTUL COLECŢIILOR DE MODĂ PLANIFICAREA Realizarea unui “Fashion Plan” care include planuri segvenţiale: Planificare pe termen lung − Calendarul de tendinţe. − Promovare prin strategii de marketing. fie fondul de marfă. icon. o Imagine media.

jubileele. Consumatorul. tot în această categorie intră şi evenimentele si sărbătorile stabile de peste an . evenimente mondene. publicitate. EVALUARE Fiecare etapă şi fiecare finalizare de calendar. şi creaţie) cât şi celor implicaţi în conducerea activităţilor de promovare. pentru a fi receptiv la produsele oferite trebuie să fie informat despre această ofertă. pe atât este de important şi de necesar în cadrul firmei. evenimente ocazionate de prezenţa unor personaje speciale. în aşa fel încât să existe o radiografie elocventă a raportului dintre estimare şi realitate. în sine. în scopul a promovării unui nou LOOK. Scopul acestor campanii este asigurarea că esenta tendinţei sezonului respectiv este prezentată într-o manieră cât mai relevantă şi creativă cu putinţă. Campaniile de promovare şi a calendarul de show-uri Domeniul vânzărilor este unul foarte competitiv. dar şi cu structurile implicate din interior la realizarea colecţiilor. de branduri. care ating o piaţă globală şi care trebuie să fie agreate de un număr foarte mare de cointeresaţi. trebuie să fie evaluată. se pot numi lansarile de produse noi. De asemenea. Dar. ce presupune efortul coordonat al departamentelor de vânzare. cu colaboratorii din alte firme sau cu partenerii de coordonare a unui eveniment. pe cât este de greu de perceput efectul direct al PR-ului. iar in cele pentru personalul de vânzări. Un rol important in vânzarea modei îl deţine prezentarea conceptelor de modă către public. Evenimentele ritmice ar fi: târguri specializate (ca Première Vision. ETAPA 3 PRODUCŢIE ETAPA 4 HANDLING ETAPA 5 DISTRIBUŢIE ETAPA 5 Coordonarea activitatilor de promovare Şi a show-rilor de moda. Acest lucru stă la baza acţiunilor de reglare a deficitelor şi este suportul care inspiră deciziile manageriale de reorganizare a timpilor de lucru. magazinele de modă trebuie să câştige şi să-şi menţină dominaţia pe piaţa de modă. prezentare şi creaţie. în general. IGEDO). promovare. manifestări de tipul Fashion Week. precum şi a perturbărilor pe care aceste diferenţe le generează. evenimente multimedia sau de lifestyle. Acest lucru se realizează prin intermediul planificării. Pitti Filati. coordonării şi executării unei campanii de promovare. Seminariile pentru departamentul de promovare vor influenţa performanţa creativilor responsabili de acest domeniu. în cadrul unei campanii de modă este cea de PR. iar deţinerea unor produse calitative nu este suficient pentru a avea succes pe piaţă. Prin acest instrument se realizează şi se întreţine relaţia cu presa. precum şi maniera de a le face cunoscute clienţilor.departamentelor de vânzări. vor fi mobilizatoare şi vor livra mesajele cheie. Dintre evenimentele ocazionale. Relatii Publice Una dintre activităţile suport cele mai sensibile şi mai greu de evaluat. sau chiar a colecţiilor. de magazine.

Transformările inerente pe care le trăim. că ne place sau nu. * Acest mod de a concepe şi de a implementa colecţii de modă se regăseşte în programul educaţinal al Departamentului de Modă Universităţii Naţionale de Arte. * În încheiere aş menţiona faptul că lumea modei este într-o reală şi profundă transformare. cum ar fi “unique design” sau de produse integrate conceptual şi tehnologic prin softuri. Astfel tehnologii de tip digital. răspunsul final al clientului la “povestea” istorisită de aceasta. relaţia sa colaborativă cu clientul şi rolul său efectiv în dezvoltarea unei culture a viitorului. partenerială şi coerentă cu clientul.(Crăciun. atât ca formă colaborativă cât şi personală de creaţie. tehnologii digitale precum şi accesul democratic la tehnologiile de înaltă clasă. conceput ăentru un consumator cu identitate precisă. Valentin’s day. mare parte din cele explicitate mai sus vor putea rămâne valabile ca metode de lucru. ca elemente care oricum. ca “Lectra System” sau “Optitex”. Calendarele ritmice de prezentare ale modei trebuie să fie consacrate. putem vorbi de noi concepte. intrate deja pe agenda automată acelor care creează. etc… ). Acest lucru va genera o cu totul altă viziune şi abordare a acestui domeniu. la 21 de zile. atrag după sine un alt tip de economie mondială. care permit creatorului de vestimentaţie să îşi creeze singur contexturile. imprimeurile sau structurile destinate unui produs complet. modul în care a răspuns cerinţelor piesele de succes şi eşecurile. Anul nou. efectele campaniilor de promovare. În aceste sens se va putea reconfigura modelul profesionist al creatorului de modă. În acest context. trebuie luate în calcul în relaţia corectă. vând sau cumpără modă ori produse vestimentare. va afecta ciclul de viaţă al produselor de modă. de la 18 luni. devenind patrimoiu intelectual. generată de noile tehnologii informaţionale. . publicitate. produc. ca sistem de gestionare a gândirii creative. eventualele cauze. dar mai ales va remodela caracterul consumatorilor şi atitudinea de consum. că le acceptăm sau nu. relaţii publice. care va remodela întraga cultură şi civilizaţie. Va scurta incredibil timpul de reacţie productivă. elemente ca poziţionarea faţă de concurenţă. ETAPA 6 ANALIZA REACŢIILOR DE PIAŢĂ La finele “vieţii colecţiei” se analizează contextul în care aceasta a “trăit”. pot reduce timpul de evoluţie al conceptelor de modă. va modifica marketingul. coautor (atitudine de co-creation) la conceperea şi realizarea produsului de care are cu adevărat nevoie Totuşi. Bucureşti şi poate fi ilustrat prin lucrări ale studenţilor. etc… Aceste concluzii se ataşează raportului de colecţie încheie ciclul de viaţă a colecţiei respective.

Ramaswamy. 2000. Textiles Magazine : The Quarterly Magazine of the Textiles Institute.edu/ero/article/five-new-paradigms-science-andintroduction-dataone − Prahalad.com/magazines/fortune/fortune_archive/2000/03/06/275229/ index. Science.K. David Weinberger “The Cluetrain Manifesto”. R. 1989.hbr. C. 21. 2011 http://blogs. Structurile antropologice ale imaginarului. "Reconfiguration of the Conceptual Landscape: A Tribute to the Service Logic of Richard Normann". Stefan A Co-creation Primer. Fashion: From Class Differentiation to Collective Selection.Referiri Lucrari − Blumer. S. 2010 http://mashable. 2009) − von Stamm. 118 (părută în romană la Editura Univers Enciclopedic. Tony. Journal of the Academy of Marketing Science.com/2010/10/21/fashion-digital-tools/ − http://money.cnn.. John Wiley & Sons. Joan & Finn. Gilbert “Ls structures antropologiques de l’imaginaire”. 2006 − Seymour. Fortune. Issue 3.htm Webminarii “Evolutions in the fashion market: How our industry changing before our . (2009) − Sawyer.“Managing Innovation. pp. L. Design and Creativity”.com/en-us/collaboration/fourthparadigm/ − Joy. eds. 4. Volume 10. Springer Vienna Architecture (February 13. (January-February 2000) "Co-Opting Customer Experience". March 6. Sustainable fashion textiles research : engaging with new technologies.educause. Tansley. F. Stewart. http://research. V. Fashion. 2008 Articole − Hey. Bettina . Oxford University Press.html − Ziv. The Fourth Paradigm: Data-Intensive Scientific Discovery (Redmond.2012 − http://www. Bill – “Design For The Digital Revolution As computers change the world. P. Angela L. Wash. 1998) − Farrer. Herbert. Keith .. Lusch. Harvard Business Review − Stern. Kristin. Yuli How the Fashion Industry Is Using Digital Tools to Increase ROI Oct 21. 36:152–155. Sabine Fashionable Technology The Intersection of Design. − Michel.. Monday February 28. and Technology. Bucureşti Gilbert Durand. and Tolle.: Microsoft Research. The Sociological Quarterly. CNN MONEY. − Michener. 2009).03.org/cs/2011/02/co-creation. pages 275–291. R.. (2008). 14-16.microsoft.“Explaining Creativity: The Science of Human Innovation”. William Five New Paradigms for Science and an Introduction to DataONE Educause Revue. S. Jan 19. Perseus Publishing Group − Durand. we need to make sure the new world works for humans”. Vargo. June 1969 − Doc Searls.

com/ http://en.very eyes” Anastasia Charbin. Ioana Sanda Avram.wikipedia. s-a desfăşurat în 2011-2012. Lectra system http://www. Germania şi Romania) prin intermediul designului vestimentar şi incorporarea lor în patrimonial European.php “Dare to be Inspired” Pamela Purvis.media-culture. Adjunct Professor at FIT Textile and Surface Design Department.lectra. Proiectul “Fashion Road”. care îmbină elementele de prognoză culturală cu tehnici de inovare şi de implementare a noului emergent.lectra. fiind finanţat de către European Union prin Culture Fund. http://www.au/index.com/en/events/lectra-live/view-video/09-10-2012-webinar-dareto-be-inspired.com/sites/infosys/2011/12/20/co-creation-innovation-bte/ Lector universitar.wikipedia.com/en/events/lectra-live/view-video/19-11-2012-webinarevolution. EUNIC (European Union National Institutes for Culture) – the British Council.php “Lectra & X Rite / Color principles. Lectra http://www. Worldwide Fashion Managing Director.X Rite Laura Milius Prou – design solutions Expert. Goethe-Institute.com/en/events/lectra-live/view-video/design-webinar.org. cu atitudine proactivă pentru aplicarea tehnicilor şi tehnologiilor de vîrf în procesul de concepere.lectra.php Linkuri http://en.php/Global_Communication http://www. the Danish Cultural Institute.org/wiki/Co-design http://en. realizare şi implementare a modei vestimentare. Danemarca.org/wiki/Co-creation http://www. the Czech Centres the Armenian Fashion Council. .wikipedia. susţinut de European Cultural Foundation. prin tehnici de cooperare interculturală şi atitudine de creaţie colaborativă. Programul şi-a propus accesarea moştenirii culturale din ţările participante (Armania. Institutul Cultural Român. Cehia. best practices for fashion and color management” Liane May Colour Workflow Specialist .forbes. designer vestimentar Autoarea unui concept educaţional specific profesiilor creative din industriile modei.cocreation.org/wiki/Information_Age http://wiki.

În cadrul acestui proiect. condus de către domnul Tony Caralambous. şi doamna Ioana Avram. la care au participat studenţii departamentului de modă. una colocvială şi de abordare a temei (identitate prin cultură). . coordonat de către domnul Tony Caralambous. iar ultima. curator de modă şi profesor colaborator la London College of Fashion. un atelier online. a avut loc un atelier de lucru. Atelierul s-a desfăşurat în trei etape. una de identificare din punct de vedere personal al elementelor identitare şi transformarea lor în proiecte de design.