Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Beton PERFORMANT COMPOZIT Pag2-43

    Uploaded by

    Bogdan Ionel Luca
    6 views42 pages
    bun de printat

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    bun de printat

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    6 views42 pages

    Beton PERFORMANT COMPOZIT Pag2-43

    Uploaded by

    Bogdan Ionel Luca
    bun de printat

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 42
    be gen’ 2, Noflun privind aleituirea si comportarea elementelor din befon armat. 2.1 Caracterstcle fico ~ mecanice ale betonulul proaspat. 2.1, Particularitifile faterialelo flosite ‘etonul tnt este un conglomerat mineral artificial, constituit din aregate, iment apd (cu sau fra adv gi / sau adsosui fine). Acosta prezni Insuis specitice corpurlor solide, in uma hidratri gt ini cimentulu, flat iil sub forms Muids, Material compozit se considers a ff in stare proaspit, modi dup ‘mestecarea $i omogenizarea componeniloe, pind In ineperen prize, stadiul eare permite transporul tumarea, compactarea i fnisareabetonul /ghid {In practice curenta,betomulproaspt este format dnt-an ansamblu spatial de franule inere de agregat, de forme si dimensiuni foarte diferite, distribute {ntimplitor in pasta de ciment aflat in process deine, Sub aceasté form, betonul pate confine diverse adzosuri tn stare pulveruenti, pentru conservarea sau Smbundtiiea unor insur, precum si o cantate de ap are variaz fn limite larg Ss Se admite ei betonol sa intr, atunei cin, dupa punerea in opera gi aplicarea seatamentelo adeevate sigur obyinerea une anumitereristente mecance Asregatele, materiale granulare care posed peopietii fico ~ mecanice ce pet utlzarea acesiora la prepararca betonului, pot fi natuale, arificale sau reultate tn urma prelvticii unor profuse folosite anterior la confectonarea betonul {in compozta betonulu, agrepatele se glsesc In proporie de 70 . 80%, sunt formate din nisip (0. 7 mm), pitrig (7 71 mm) sau piatrh spars (5.63 mm), blast (ameste natural de nisip i piers - 0. 71 mm), piard mare sau pat mare spar (63... 125, 71 .. 125 sau 71 .. 160 mm), aceste materiale provenind din sfirmarea natural sau artificial a rocilor 99) Granulele de agregat, de marimi si forme foarte difvte, sunt rispanite neuniform in masa betonului, funetie de ordinca inroducerii componengilor in betonierd, de durata gi de modul de malaxare-Resursle naturale de agregate (de carieré sau de ru) necesare prepars betomului se gisese riypindite pe tout suprafafe globulin cant apreiabil, iar costurile pe cre Ie implie§ procuarea progitre i trnsportal acestora nase stueaz la cote exagerate. Dept urmare, exist perspective, practic nelimitate, de folosire pe sear larga a betonuul att in present, ct itn dene urmatoare Opeeatile la care este supus agregatl in vederea folosiii acestuia Ia ‘repararee betonului, implict un consum de energie ce mu depigeste 50...60KWh pentru 0m! J F Agropatele naturate sunt, de ropul, cele eruptive sa sediments, trebuie sh fe stabil n contact cu apa gi acral st nu interaetoneze eu intl folosit ‘tune cind agrezatele naturale lpsesc sau tcbuie aduse de la distanye prea ‘mar, se pot folosisgrepatearificile sub forma de granu (agi expandats),cemash de ermocenrali alomerat sa 2gurt de faral expandat ‘Cimentl, flat in stare ua, dupa combinazea cu ap joaed rolu esa in realiarea betonuli, deoarece prin inte leagi putemie granulele de agregat, 0,66 si e/a > 0,33 si a unui coefcint volumie mediu ¢ > 0.20. Volumul de goluri este influenat, de asemenea, de dimensiunea maximi a ‘ramullor (dmay), inte cele doud caracersticiexstand o reli invers proportional ce prezintlo varie nelniar, dup eum rez din abel 2.1. ‘abel 2.1. Dependenta volumulu! de gol, de dimenstunca maxima a apregatul Dimensiunes maxim a agregatlui mm) ]2 | 5 [8 | 12,5 [25 40 |63 Volumul de gotur [%) mat eieede eee aa ce | L ‘Apitadines unol ameste proaspat de beton dee fr pus worth Tuers este conditionatt de o serie de insusii, precum: coeziune, consistent, mobiltate si compacta, Pent un raport A/C dat, acetepropreti se pot obine prin adoptarea “ lor rapoarte agregat / ciment, pict / nisp, corespunzatoare si o dozare io proporionareadeevai a eactiunilorgrosiere (piers), mee gi find densi. Prin-o bunt coreare a elementelor menfionate, se urméresteobjinerea nei ‘mase de mortar mobil, coeziva gi cu poroztate minim, sufieient pent 8 umple ‘goluriledintre granule agregatlui mare, objinind-se astfel un amesteounitar, in proces de dozare a componentior In azul unui raport A/C constant gi a unei compozitit granulometricd precizatl,viscoztatea amesteului de boton este odat eu sederea dozajuli do ‘iment. Fractunea de nisip sub 0,2 mm are capacitatsa dea completa fratianea find, sel inet o cantitateinsufcent de nisip mu poate asigura asa sufiient de factiune ‘ins imprima betonali tending de tratifieare. Totodat, nu este recomandabil si se {oloseascnisip in exces, nrucat determina sederea mobiltai betonulu, desi acest poste fi crescutduiliind atv fuidizant. Proietarea corespunzitoare a comporitei unui beton, care prezntd 0 ‘consistent bine dent, face ca amestecul si umpe in condi opie doar anumite spi Din acest moti aptitudines unui amestee proaspit de afi lurabil, ealizind ‘oiodats compozitia preconizatd, este conditonsti de modul de alcatuire al slementelor si structuilor de rezistenta (foma in plan si in spatiu, caracterisicile geometrce, tipul si distibuta armiturilor ete). Sitaia mentonati @ necesitat, Aierentireabetoanelor in categoi de lerabilitate (dela betone ude, la cee foarte vistas), stabilt prin prescrpti oficial Suite teoretice si experimentele refrtoare la comportareabetonuluiarmat sat n condi de explostar, au evidentiat dependenja dintreinsuiile material aflatin stare proaspit gi propretatile fizico-mecanice ale acestuia dup inti © important deosebie preznt influenta exerts de niveul de compactare 1 strucurit intere, supra carctristllor mecanice side durbiltate ale betonula rmat, inte rezistenjele mecance si densitaten betomuli, care se mireste oda cu zadul de indesre exist 0 dependenya direct, ‘Aceasta situaje, precum si comporarea bund Tn timp, fr8 ea betonul si neceste misuricosisitoare de protectc sau conslidare (chiar atunci sind a fost supus wnct sgresivtitfizico-chimice intense), se justified, in mare misuri, prin reducerea volumului de defecte stractursle in urma compacts, In eonsecing pentru a se ‘asigua lucrsilor de Beton armat nivel de eaitate superior webu acodat piortate tchnologilor de execute, care determin ralizarea uni compact spot CCompactarea betonului duph amare se poate obfine utilizind procedce speciale, prin care se urmirese liminarea golurilor gi bfinerea unei mase de beton, astflIncat 88 se evitesegrepatea componentelor. Tipu de compactare depinde de rnumerogi factor, un rol important reveind consstenteiamestecutuiproaspat, ipulut de elements condjilortehnice in cae cesta urmeazd afi realzat. (© perioads de timp destl de mare, el mai rspnditprocedeu de compactare 1 fost vibrarea,datvits unoravantaje de ordin practic si mai ales, posibltai de @ se adapta eu uring I varietate mare de luce de betonare, Pentru cazal execu unor luerri se pot utiliza gi alte procedee mecanice ‘combinate de compactare,precum vibropresarea vibrolaminaea, vibrovacuumarea, ‘compactarea prin centrifuge, compactarea prin toreretare. Vibropeesarea const tn vibrarea concomitent eu apliarea unor presiuni pe ‘suprafa betonlu, prin intermediul unorplici metalice acfonatehidralic. Rezul sel supafi need i reducer timp de vibrore de cia dous ori. Pocedeul ‘© aplict m cal betoaelor foarte vrcoase (Lasre 0 em), preparate eu 0 canta redust de ap, floste la confectonsreselementelor prefbrcate (dale din beton, ‘ordi, pavel) ersten a zara si glivitate 6! ‘Vibrolaminarsa este opeatia pin care se realizeazA concomitet (eu autora tunel instlaiiadecvate), at fatndere in strat uniform, eit gi ndesarea betonuli furat. Compactarea se efectuear, fe prin deplasatea clementului de beton pe 0 ‘banda metalic, fe prin deplasareadispoctivulu n tungul elemntu si se api special Ia confecfonareatuburilor din beton arma ‘Vilwovacuumares consti procedeul de imbunitjire a omogeneiii betonulu prin extageres apelin exces, insite de piv. Se abjine prin subpresiun cexercitate la fj betonuli, cu ajutorul unui utile) compus din: instalate: de ‘vaeuumare, pour vaeuumante + furtne de eauciuc + conduct colectoare din ote + rezervor de separare api. Este recomndat in cazl betonaleor Mud gi foarte ide, care sunt flosite la prefabricarea elementclor de grosime redusé (10-12 em, precum si pentru betoane armate cu fibre metalic, fibre de azbest, fibre de tia ete /7 ‘Operaja incepe la = 15 min dela tumarea betonuli si se incheie insite de 1,5#2h,avind avantajul unei decoftsi rapide si deblocare partial. a tparclor indatt dup turare, iar apa rama la trminrea vacuums ptrunde uniform in beton prin capilaitate. ‘Compactarea prin centrfugare se utilizar la realizarea_clemntlor prefabriate eu seejiune circular (tubur de presiune, stp penta lini elective de ‘nats tensume, pilog), betonul find inrodus in tpare care se rotese. Sub acfiunen forfei centrifuge acesta se distribuie uniform pe suprafajaintrioaré a tiparul compactndu-se;totodat se elimi surpusul de ap existent in baton spre intaroru tubului, de unde est evacutl ulterior. 37 Compactaea hetonuli prin frsrtare se bine ca urmare a projet scesui sub presune, cu autor une! instal speiae,procedeul find flost penta obfinerea pereilor de rezistents subj, Uneor, betonul torcretat poste avea in 6 ‘compozitie wn adaos de fibre metalice, folosindu-s la realizareaciptuyirttanelelor (aplicat pe o refea sub forma de plase din otl) sau simp, pent confeeionarea lemntelor deforma tubular. Retonul torretat ae ezstent i compactitate mult mai ‘mare, in compart cu betonulvibrat, ar cel cu fibre metalice prezin rezistett la ‘wa gia jocuri side, precum gio comportare bun la fisurare rezultind in acelai ‘imp, miogoratea tending de contactie /t, /40/ iment Ia supafia elementuui gi const fn transmiterea unor oseiait de Snal frecvens, care redue considerabilfrecarea intent ive particole. Matind fuiditatea rmistui, aceasta prezintl local consitenfa unui uid, favorizindo-i patrunderea in spi inguste sau in Tocuri cu acces dt, Pe durata procesuli de vibrare,aerl existent in beton se rdied Ia supra sub forma de bule, in proporte de citea 1% din volumul sau. Aceste gaze vezut partial din reacilechimice produse nie componenele betonulu, precum din aerul ‘apt fn masa betonul, a amestecarea componentclor acest /107 Masa de bon, iii eterogend si poroas, devine fn eursul vibe mult mai ‘omogend si compact, stupa datorindu-se fall e& mortar umpe spa bere Inte nsip si pets, tn timp ce, cantata excesiva de apa si ae exstente fn betonul proaspat,conduce la objnerea uneirezstenfe scizute a materialului dupa intr Prin vibrare se obfine © mixta’ omogend, care confine into proprfe ecilbrats sp ar gi cient ‘Beton in stare proaspat supus vir se fl sub actunea mai multor forte care actionet2® asupra masei seu in interior acsstei, principale forte care se ‘manifest in cazl uni beton supus vibe, ind = forte extarioare, reaulate din miscaile ociatori se sistem de vibare, ale cofajelor ile betonullinsusi; + forje gravitajonale (din greutatea propric si evenualle forte exterioare de compresiune); fore inteioare rezltate din feces inter dntre component i tipare, in ‘viscozitateaamesteculi et Acfiunea acestor forfe asupra betonului prezintd © complextate aparte, deoarce, sub efectl vbr, granule de agregate mar se migd liber uncle fat de altel, osilezd in jurul unor pozii de echilbrunestabile. Dtoritsacestordeplastr, _ranulee elberate de legiturile interne si supuseforelorgravitaionale au tending si ‘cupespatile gale din ju, rezultind fn final, o reducers a volumului de gor, deci ‘© marre a compact hetonuli. in pls, procesul de compactare este insotit de rmodificarea cant de api din amestec pe inaljmeastratului ce se vires, varia "7 cofinutull de lich find, eu att ma important, cu eit consistena este mai mica, cee ce fer betonuhi propre asemndtoareunei paste Seudile afectuate au evidenyiat fapul 4, in cazul unui Beton c& congine teoretic 10% apa, avin consstenta uid, dupa compactare, partea inferior rimane fu un procentaj de 7.5% api, iar putea superioard cu 15% apl, aceasta find ‘ocentrat in ptrimea superioard a statului de beton(ig2.32), Fig. 23 Modifcarea consul de ap pe tulne i procesul de vibrar: ‘betonavind consistent uid; b—betonavind consistent plastics 4 Jn cazul unui beton de consistent plastica, cu confnut terete de 8,6% aps, parte inferiars are dup compactare wn procent de 8% api, ar cea superar de 9,6%, fenomenul crescind in intensitate, odati cu sporirea cantiifii de apa din compoziia betonulu sa duratel de vibrare(g2.3b). Excesul de apt din pitrimea superioa a statuli de beton favorizeazd gi concetrarea bulelor de ger, care, ne mai _isindu-se sub inflens supasatcin produst de greutteabetonul, capt 0 migeare

    You might also like