You are on page 1of 34

Colegiul Naional C. D.

LogaCaransebe
Revist colar

Nr. 14, anul VII, 2015

Editura Neutrino

I
N
S
T
A
N
T
A
N
E
E

Publicaie editat de
COLEGIUL NAIONAL C. D. LOGA
CARANSEBE
Str. C.D.Loga, nr. 16
325400, jud. Cara-Severin
Tel./fax 0255-514604
Mulumim pentru apariia acestui numr:
Director liceu:
Prof. GABRIELA PFEIFER
Director adjunct:
Prof. GHIMBOA NICOLETA
HURDUZEU DIANA
REDACTOR:
Prof. SORINA JURJ
COLECTIVUL DE REDACIE:
Prof. PAICA ANA
Prof. BUZESCU ANTOANELA
Prof. ROIBAN FLORIN
Responsabil limba german:
Prof. MONIKA PELIN
Responsabil limba englez:
Prof. ISABELLA GHERA
Responsabil limba francez:
Prof. SIMONA TAV
Elevii:
Alexandra Avramescu
Anisia Hurduzeu
Bzvan Ctlina
Aida Neacu
Bianca Bogdan
Bianca Cserny
Alexandra Li
TEHNOREDACTOR:
Prof. NUU JURJ

INSTANTANEE

O PARTE DIN RAI


Privesc... Cerul, ca o mare imens, prinde o
culoare aurie i soarele mai puin adoarme, cci
Mo Ene nu scutete pe nimeni. Apusul este
ncnttor aici, n grdina bunicii...
Muguraii nflorii au culoare rozalie, iar
mirosul ncnttor de zambil plutete prin toate
prile grdinii. Rndunica se grbete s ajung
acas, ca o fugar prin verdele naturii.
Acest loc, luminat de portocaliul cerului i
bucica de soare, arat ca n poveti.
Toi se pregtesc de culcare, fiindc noaptea se las pe neateptate.
n deprtare, munii devin regii fioroi, iar pe creste se mai ivete puin zpad, de parc
au ncrunit. i totui sunt venici...
Mai puin... numr fiecare secund, iar inima mi bate tare, i mai tare... doream ca acest
peisaj s rmn aa, s nu apun uriau' strlucitor.
Casele ncepeau s-i sting luminiele, una cte una, pn cnd se fcuse bezn total, iar
tot peisajul... pierise.
Sperana era mai puternic i tiam c acest col de rai va prinde farmec la urmtorul apus.
Vocea cald a bunicii m striga, dar eu eram tcut i nu doream s ascult... realizam, de
fapt, c peisajul nu a pierit, cci n negura nopii, rndunica sttea cu puiuii ei, iar giganii regi
dormeau linitii.
Nu voi uita niciodat ce am vzut din grdina bunicilor!!!
Avramescu Alexandra, V C

Dedicaie mamei de 8 Martie, V C


1

INSTANTANEE

Te port n suflet
Te port n suflet, ca pe un vas de pre,
Ca pe-o comoara-nchis cu pecei,
Te port n trup, n snii albi i grei,
Cum poarta rodia smna ei.
Te port n minte, ca pe-un imn sfinit,
Un cntec vechi, cu crai din Rsrit.
i port la gt, nepreuit irag,
Strnsoarea cald-a braului tu drag.
Te port n mine tainic, ca pe-un vis,
n cer nalt de noapte te-am nchis.
Te port, lumin rumen de zori,
Cum poart florile mireasma lor.
Te port pe buze, ca pe un fagur plin.
O poam aurit de smochin,
Te port n brae, horbote subiri,
Mnunchi legat cu grij , fir cu fir.
Cum poart floarea rodul de cais.
Adnc te port n trupul meu i-n vis
Zorica Lacu

Amndoi
Minunea noastr simpl e c iubim mereu
cu tainica uimire trait-ntia oar;
c ne aflm alturi la bine i la greu,
senini cnd zarea poate i pentru noi s moar.
Minunea nostr simpl e darul de a ti
ce-i dor, i ce-i tristee, i ce-i singuratate Minunea noastr simpl e c-am ramas copii
i ca la fel rmnem ct inima ne bate.
Corneliu erban

( Pagin realizat de Bzvan Ctlina, XII G)

INSTANTANEE

Dor de fior
Dac-ar fi sa-nteleg, cand e clipa sa mor,
M-as ruga la ninsori pentr-un ultim fior,
M-as ruga de ninsori sa ma ninga fatal
Si sa pot sa ajung acest fel de final.
Tot mai dor mi-e, acum, de esente de frig,
Peste-un rau inghetat, catre lume sa strig
Si sa cad in zapezi ca-ntr-o moara de foc
Si nemernicul ger sa ma arda pe loc.
Desentatele veri sunt prea triste si dulci,
Am nevoie de frig, am nevoie de fulgi,
Am nevoie sa pot potoli cu ceva,
Un incendiu pornit dinspre inima mea.

Ma-nsotesc, prin oras, c-un ghetar invalid


Si calduri vor veni sa ne puna la zid,
Dar eu nu mai suport nici femele fierbinti,
Nici pavaje ce duc la iesirea din minti.
Am vazut despartiri, decorate urat,
Cu satanice ploi ce plangeau si atat
Si-am vazut si caderi pe o panta de schi,
Unde totu-i frumos si se poatte muri.
Despre mine nu stiu, cand o fi sa si mor,
Dar ma rog de ninsori, pentr-un ultim fior,
Sa-ti dea dreptul sa stii, sa n-ai cum sa ma vezi
Si sa mor arogant in eterne zapezi.

INSTANTANEE

INSTANTANEE

Ziua Culturii Naionale srbtorit la Caransebe


Pe tot parcursul zilei de 15 ianuarie,
Casa de Cultur George Suru din Caransebe
a organizat diferite manifestri cultural-artistice
pentru a srbtorii Ziua Culturii Naionale i a
omagia pe poetul naional, Mihai Eminescu.
Pe tot parcursul zilei de 15 ianuarie,
Casa de Cultur George Suru din Caransebe
a organizat diferite manifestri cultural-artistice
pentru a srbtori Ziua Culturii Naionale i a
omagia pe poetul naional Mihai Eminescu. n
Sala de spectacole a Casei de Cultur a fost o zi
nchinat culturii sub diferitele ei forme,
plastic, teatru, poezie i diferite concursuri cu teme
culturale. Ziua s-a ncheiat cu seara liric ce s-a
desfurat la Galeria de art Corneliu Baba,
manifestare cultural intitulat Dor de Eminescu....
Elevii de la Colegiul Naional C.D. Loga i cei ai
colii de muzic din Caransebe au adus n faa
auditoriului versuri din creaiile lui Radu Gyr,
Nichifor Crainic i Aron Cotru. De asemenea, i
muzica a ncntat pe cei prezeni, care au putut
asculta fragmente din piesele muzicale ale
compozitorilor Pachelbel, G. F. Handel, C. P.
Basacopol, Kuhlau, Bethoven i Bella Bartok.
Programul a fost coordonat de doamnele profesoare
Sorina Jurj, Delia Pui i Sanda Avramescu.
Ne-am adunat astzi, n aceast Zi a
Culturii, s-i ascultm pe minunaii copii,
care au ridicat o cruce de foc prin recitri
incendiare din poeziile damnailor, a celor
care pentru credina n Dumnezeu, pentru
credina n frumos i poezie, dar i pentru
istoria neamului, au scris n nchisori despre
sngele temniei, care le-a trecut prin vene i
care nu i-a oprit s cuvnte i s binecuvnte.
Toi trei poei cu o via necjit au venit cu
testamentul generaiei lor astzi n faa tinerei
generaii, relevndu-se cu o poezie de o
ncrctur a expresiei deosebite, a subliniat
Ioan Cojocariu, directorul Casei de Cultur
George Suru din Caransebe.
Evenimentul cultural a fost organizat
de instituiile de nvmnt i cultur din municipiul de pe Sebe i Timi. Astfel, Casa de
Cultur pentru a omagia aa cum se cuvine Ziua Naional a Culturii, a legat un parteneriat cu
Biblioteca Municipal Mihail Halici, Colegiul Naional C.D. Loga i coala de Muzic din
Caransebe.
5

INSTANTANEE
Cultura reprezint totalitatea valorilor
morale i spirituale ale omenirii, de aceea cultura
poate mbina foarte bine poezia cu muzica, cu
teatrul, filosofia i cu orice alt form de
manifestare care exprim aceste valori autentice.
Iat c tinerii au hotrt astzi s mbine muzica
cu poezia ceea ce a dus la o sear deosebit,
descoperindu-ne aa cum au spus, testamentul
unei generaii, a artat Mircea Moscovici,
directorul Bibliotecii Municipale Mihail Halici
din Caransebe.
Prin manifestrile desfurate de Ziua
Naional a Culturii, Casa de Cultur din
Caransebe asigur publicul caransebean c va
ine mereu aprins flacra culturii n Caransebe,
ca s-i poat duce mai departe numele de
Capital spiritual a Banatului Montan.
Anisia Hurduzeu, VIII G

INSTANTANEE

Spectacolul Jocul cu mrgele de sticl

Jocul cu mrgele de sticl este arta suprem, religia suprem soluia mntuirii
umane .
Iat cteva dintre calificativele asociate crii lui Herman Hesse, calificative ce se pot
atribui i teatrului. Cu aceste gnduri am pornit la drum n realizarea spectacolului de teatru
colar , Jocul cu mrgele de sticl .
Ajuns la a II-a ediie, anul acesta, spectacolul a fost realizat de elevii clasei a IX-a
Informatic de la Colegiul Naional C. D. Loga, Caransebe, coordonai de profesorii:
Ana Paica, Sorina Jurj, Ildiko Svaia i Ion Drghina i jucat n sala Casei de Cultur G. Suru
din Caransebe.
Acetia au susinut un regal al teatrului romnesc, jucnd cu talent remarcabil piese
precum Suflete tari de C. Petrescu, Gaiele de Alexandru Kiritescu, Romeo i Julieta, de
William Shakespeare, Replici, de M. Eminescu, Pedagog de coal nou, de I.L. Caragiale.
FIECARE PIES A FOST INTERPRETAT REMARCABIL, CHIAR DAC
SONORIZAREA NU I-A SUSINUT.
( n SUFLETE TARI, Oana Tunsoiu a dat via cu foarte mult naturalee personajului Ioana
Boiu, Alex Trn, l-a interpretat pe Andrei Pietraru, tnrul intelectual care ratase o strlucit
carier de dragul femeii iubite; Octavian Chera a fost prietenul devotat, Culai Darie; Darius
Hotima, cu sobrietate a fost Matei Boiu-Dorcani - boierul de via veche; ce triete refugiat n
trecutul glorios al strmoilor, fiind sufocat de prejudeci, iar Elena, prietena devotat a fost tot
o Elena Olariu Mariana.)
7

INSTANTANEE
Sensibilitatea cu care a fcut s
vibreze o sal ntreag la recitarea versurilor
din Romeo i Julieta, a fost a cuplului scenic
Blanca Urechiatu i Ivan Hodovici sau a
Roxanei Brila la recitarea Replicilor lui
Eminescu, mpreun cu George Muselim.
Hohote de rs au smuls personajele
din Gaiele, Loredana Voloseniuc i Amalia
Lungocea, Davida ...i Bugrin Ionu i cele
din Pedagog de coal nou, Marcel Hp,
George Borsa, Horodincu Andrei , tefnig
....
Momentele dintre piese au ncntat
prin vocea minunat a Adrianei Pdure, Amaliei Lungocea, cu piese de muzic pop.
Punctul culminant a fost prezena Anei Jurj, participant i ctigtoarea a numeroase
premii la concursurile i emisiunile televizate la care a fost
invitat.
Prezene remarcabile au fost i Raluca Dragomir i Maria
Lzrescu, eleve din clasa a
X-a pedagogic, prin piesele
folclorice interpretate.
De
asemenea,
au
ncntat publicul, tinerii ce au
dansat cu atta pasiune,
dansuri populare, condui de
Adrian Jurchescu - Junii
Gugulani
i cei care au
dansat Break dance, n trupa
Wolf Crew.
Elegana i distincia
au fost personalizate de
perechea Alex Corcionivovski
i Lavric Alexandra, ntr-un
regal dans de societate.
Parteneri n realizarea
spectacolului
au
fost
Biblioteca Municipal M. Halici, Casa de Cultur G.
Suru i Primria Oraului Caransebe. Le mulumim!
FELICITRI TUTUROR! CINSTE DASCLILOR VOTRI!
Prof. Ana Paica

INSTANTANEE

POEZIA CARE UNETE ROMNII


Muza poeziei a ncununat elevii de
la Colegiul Naional ,,C. D. Loga din
Caransebe, care n perigrinarea lor liric,
n Serbia, au unit fraii ntru limba romn,
de aici i de dincolo de hotare.
Smbt, 21 martie 2015, a avut loc
ediia a XVI-a a Concursului Internaional
de recitatori ,,Buna Vestire, la Uzdin
Serbia, competiie organizat de Societatea
Literar-Artistic ,,Tibiscus.
Din nou, elevii de la Colegiul
Naional ,,C. D. Loga s-au fcut remarcai
prin talent i prin transmiterea intens a
emoiei, obinnd: Ana Jurj (Premiul I
poezie cult clasele I-IV), Dan Carda (Premiul I poezie cult, clasele IX-XII),Timotei
Gavrilovici (Premiul I poezie religioas), Iasmina Biru (Premiul I poezie n grai),Molea
Elena (Premil II poezie n grai), Adriana Jurchescu (Meniune poezie n grai). O prestaie
deosebit au avut i elevele Bona Tara Camelia, Anamaria Paulescu, Blanca Urechiatu,
Anamaria Bril. Toi au fost remarcai de membrii juriului, pentru ca n finalul concursului,
bucuria s fie maxim, deoarece mpreun cu profesorii coordonatori: Ana Paica, Sorina Jurj,
Petronela Ciobotea i Maria Brz (Grdinia P.P.4) au obinut Marele Premiu.
Deplasarea a fost posibil datorit parteneriatului cu OSPD Caransebe, prin persoana dnei prof. Mariana Ionescu. Trebuie menionat faptul c societile comerciale: S.A. Drumeia,
Chirton, Cerna S.R.L. au sprijinit aciunea, n calitate de sponsori.
Impresiile elevilor sunt evidente n susinerea celor de mai sus, loghitii avnd
posibilitatea de a da interviuri la TV Novi Sad, Radio Novi Sad.
Am participat pentru a doua oar la Concursul de recitatori Buna vestire din Uzdin, Serbia,
unde am obinut de fiecare dat premiul I la seciunea poezie liric.
ntlnirea cu tinerii care iubesc poezia a fost special mai ales c am aflat, n felul acesta, c i
dincolo de grani se vorbete n dulcea limb romn.
Bucuria a fost i mai mare, deoarece Colegiul Naional C.D. Loga a obinut marele premiu
prin prestaia ntregii echipe. (Ana Jurj, clasa a III-a)
A fost o experien nemaipomenit fiind pentru prima dat la Concursul de recitatori Buna
vestire din Uzdin, Serbia. Sunt fericit pentru c am obinut Meniune la seciunea de poezie n
grai bnean.
M-a impresionat faptul c romnii din Serbia i pstreaz portul i graiul. Au realizat chiar un
Muzeu de art popular.
Concursul mi s-a prut dificil, concurnd cu copii mai mari dect mine, dar cu toate acestea a
fost minunat. (Adriana Jurchescu, clasa a V-a)
Anul acesta am fost prezent pentru a doua oar la Concursul Buna vestire.

INSTANTANEE
Faptul c putem duce poezia
romneasc pn n Serbia, nseamn
c valorile reale nu au ncetat nicio
secund s existe n fiina noastr
moral, i dac e aa, ne-am procurat
biletele pentru eternitate.
Uzdinul este un loc unde pentru cteva
ore n fiecare om se adun toate
gndurile, toate bucuriile lumii. Mie
mi-a fost ngduit s revin acolo
printre gndurile lumii. Mi s-a permis
s devin eu nsumi o speran relativ,
ce-i drept, c iubirea pentru adevr i
poezie nu va disprea niciodat.
Ce s-a ntmplat n cadrul acestui
concurs a fost dincolo de noi. Ceea ce e dincolo de noi se numete EMOIE.
Eu am trit emoia, am luat-o ca atare i am materializat-o. Am fcut-o s deprind calitatea de
a muri i n final de a deveni fiin, propria mea fiin.
Am participat la seciunea poezie cult cu poezia i te iubesc fr s tii cum nu te-a iubi de
Adrian Punescu, ctignd premiul I.
Dac aceast aciune va continua s se ntmple i la anul i peste muli ani, cnd noi nu vom
mai fi, nseamn c propaganda noastr de lirism i libertate spiritual i-a atins scopul.
(Carda-Rdua Dan Laureniu, clasaa X-a Vocaional)
Concursul Buna vestire din Uzdin, Serbia mi-a creat multe impresii i totui puine. S explic
de ce. E foarte greu s exprimi n cuvinte ceva ce te-a marcat, ceva ce s-a transformat ntr-o
mic parte din inima ta. A fost mai mult o mpletire a sufletelor, a aspiraiilor celor din Romnia
cu cei din Uzdin dect o competiie.
Uzdinul este o comun unde oamenii promoveaz arta, se jertfesc pe ei nii pentru poezie pe
care o venereaz i de asemenea un loc special unde poi fii tu fr a fi criticat distructiv de
ceilali. Am putut vedea i auzi interpretri excepionale ale operelor marilor notri poei:
Eminescu, Stnescu i chiar Punescu ceea ce ne-a amintit c exist i alte persoane care nc
simt genialitatea poeilor notri.
Eu am recitat Strinul, de Valentin Popovici, prima poezie religioas pe care am citit-o cnd
aveam 7 ani i care m-a marcat. Am obinut locul I cu aceast poezie, deci sunt fericit c am
participat.
Ah! Era s uitmulumesc, n special doamnei Paica, persoana care m-a coordonat i care m-a
susinut, ct i celorlalte persoane (colegii i cadrele didactice care ne-au nsoit att fizic, ct i
psihic). (Gavrilovici Didraga Timotei, clasaa X-a Vocaional)
Avnd n vedere faptul c nu obinuiesc s vizitez alte ri, aceast experien a fost unic
pentru mine. Am avut ocazia s vizitez locuri noi, s interacionez cu oameni deosebii i toate
acestea datorit doamnei diriginte Ciobotea Petronela i a doamnei profesoare Paica Ana,
persoanele care au avut ncredere n mine i ncalitile mele, nominalizndu-m pentru acest
prestigios Concurs Internaional Buna vestire, organizat de comunitatea romneasc din
Uzdin, Serbia.
M bucur c am reuit mpreun cu colegii mei s ducem cu onoare numele liceului
ColegiulNaional C.D. Loga peste hotare, m bucur c datorit sfaturilor i ncurajrilor
doamnelor profesoare, am obinut toate premiile la cele trei seciuni i laudele juriului.
10

INSTANTANEE
Personal, am obinut locul I la seciunea Poezie n grai bnean cu poezia Un mgari mi
nu-ciu-cum scris de SorinOlariu.
Emoiile au fost copleitoare, ns, am trecut peste ele, ncercnd s fiu eu, s dau tot ce am mai
bun. i am reuit. Am reuit s impresionez att juriul, ct i publicul spectator.
Pentru mine, concursul Buna vestire din Uzdin, Serbia a fost o ramp de lansare, acolo, pe
scen, am artat o cu totul alt latur a mea, pe care, cu siguran, nu toi o cunosc.
n spatele oricrui act artistic se afl mult munc, talent i druire. (Iasmina Biru, clasa a X-a
Vocaional)
Prof. Sorina Jurj

11

INSTANTANEE

Coordonator al paginilor n limba german, prof. Monika Pelin.


OSTERBRUCHE IM BANAT
Im Banat gab es zu Ostern ein schnes
Brauchtum. Am Ostermontag war es blich, da
die Buben die Mdchen und die Mnner die
Frauen spritzen gingen. Ausgerstet mit
einem kleinen Flschchen Parfum zog man am
Ostermontag los. Von einem Mdchen zum
anderen. Dabei betrufelte (spritzte) man mit ein
paar Tropfen Parfum das Haupt oder die Brust
des Mdchens und wnschte Frohe Ostern, Du
sollst schn und gesund bleiben!
Als Danke schn durfte man sich ein gefrbtes Ei aussuchen, bekam ein Stck Kuchen
und es wurde einem ein Stamperl Schnaps, Likr oder ein Glschen Wein angeboten. Manchmal
wurde einem sogar eine Blume (eine Rispe
Schneeglckchen, eine Tulpe oder Hyazinthe) ans Revers
geheftet. So ging es dann von Mdchen zu Mdchen.
Endstation war bei der Allerliebsten, wo man dann bis am
Abend sitzen blieb, wobei man nicht selten ganz schn
voll war.
Den Nachforschungen zufolge stammt dieser schne
alte Brauch aus der Slowakei. Im Vielvlkerstaat der
sterreich-Ungarischen Monarchie hat sich dieser Brauch
bis ins Banat verpflanzt, wo er auch heute noch blich ist.
Er hat seinen Ursprung wahrscheinlich im rmischkatholischen Glauben, denn die Slowaken gehren
grtenteils diesem Glauben an und im Banat bis 1918
der sterreichisch-Ungarischen Monarchie angehrend kennen auch nur die Deutschen und Ungarn (beide
katholisch) diesen Brauch. Die Rumnen und die Serben
beide orthodoxen Glaubens kannten jedenfalls dieses
Spritzen nicht.

12

INSTANTANEE

Immer und immer wieder in den Wald


Eines Morgens fragte die Lehrerin
die Kinder wann sie dar letzte Mal in
einem Wald waren.
Alle Kinder antworteten, nur ein
Junge , Alex, sagte dass er nie in einem
Wald war. Alle staunten sich ber diese
Antwort, sogar die Lehrerin blieb
sprachlos.
Alex sagte dass er auch nicht
wnscht in einem Wald zu gehen, dort
sei es so wie so nur Dreck! Er blieb
lieber an seinem Computer und spielt
seine Spiele. Alle versuchten Alex zu
berreden und einem Wald zu besuchen.
Sie sagten dass es dort wunderbar wre,
die Luft ist so frisch und alles hat Leben.
Die hohen Bume ach, wenn sie nur alles
erzhlen knnten was sie schon gesehen
haben. Und die vielen Tiere, jedes Tier
von gro zu klein, mit seiner
Prchtigkeit.
Alex ging nach Hause, schrieb seine Hausaufgabe setzte sich an seinem Computer und
spielte . Als es Abend wurde ging er ins Bett und fiel in einem tiefen Schlaf.
In seinem Traum lebte er in einer Stadt wo es keine Bume, keine Vgel und kein Gras.
Alles war grau , aber modern.Die Leute suchten ein Stck grne Flcke aber sie fanden nichts
mehr. Alles war so traurig! Und
dann wurden die Leute auch
noch krank. Und die Tiere waren
auch kein mehr da.
Die Kinder wollten ein Reh
oder einen Br ist sehen, aber die
gab es nicht mehr. Ja, sogar Alex
wnschte sich das und er rannte
und rannte...
Pltzlich erwachte er. Es wurde
Morgen.
Am Weg zur Schule dachte er
immer an seinem Traum. Er war
sehr traurig.
Die Lehrerin fragte Alex warum er so traurig sei.Da erzhlte Alex seiner Lehrerin und der
Klasse seinem Traum. Auch Alex wurde darber klar dass der Mensch, im Walde, wieder
Energie bekommt.
Alle kamen dann zur Schlussfolgerung :
Lasst uns immer und immer fter in den Wald gehen!

Drago uvgu, IV.Klasse


13

INSTANTANEE

Coordonator al paginilor n limba francez, prof. Simona Tav.


Les jeunes et les tentations
Ladolescence est lpoque de lincertitude et
de la recherche de soi-mme. Un adolescent a besoin
de ses amis, de ses parents et dune ducation solide
pour trouver son chemin et russir sa vie.
Il a, donc, besoin de modles positifs, tels les
parents ou les professeurs, pour pouvoir traverser la
crise que cet ge suppose. Il y a aussi des
adolescents qui adoptent des modles ngatifs et
deviennent dpendants de lalcool ou de la drogue.
Cest cause de la frquentation dun mauvais
entourage, par terribilisme ou cause du fait que les
parents les negligent. Les consquences en sont
fatales; ils peuvent attraper des maladies fatales tel le
Sida.
Ladolescence est vcue souvent comme une
priode douloureuse par de nombreux adolescents.
Ils prennent conscience du changement de leurs
corps avec des ractions trs varies. Certains vont tre irritables, dautres susceptibles, certains
vont faire des priodes dpressives. Devant toutes ces attitudes, les parents sont dmunis. Ils ne
doivent pas ragir de faon
impulsive, ils doivent tre
constructifs dans leurs attitude.
Pourtant il y a des
adolescents
avec
des
convictions fermes et des
proccupations engages: ils
descendent dans la rue pour
demander leur droit aux tudes,
ils font preuve de maturit. Ils
simpliquent dans des activits
de
charit,
cologiques,
sociales, ils se donnent des
tches

accomplir
et
dpassent leurs limites.
Pour
vaincre
toute
dpendance ngative, il faut
faire preuve de volont et d
intelligence.
Graszl Bianca, X Filologie

14

INSTANTANEE

Le conflit entre les gnrations


Les
attitudes
diffrentes,
le
changement du systme de valeurs et le
manque de communication sont les
pricipales causes qui conduisent des
conflits entre parents et enfants. Le conflit
entre les gnrations est une constante de
la vie sociale. Depuis des gnrations on
parle tous du conflit entre les parents et les
enfants. Bien que le foss entre les
gnrations soit de plus en plus analys, il
ne disparat pas. La solution rside dans la
communication.
Mais, avant tout, il faut tablir les
causes du conflit entre les gnrations.
Souvent, les enfants accusent leurs parents
davoir oubli comment ctait quand ils
taient jeunes, combien ils ont souffert cause des malentendus avec les parents. D'autre part, les
parents blment les enfants quils n'coutent pas leurs opinions. Qui a raison dans cette guerre?
Personne! Le verdict vient de psychologues, qui soutiennent que la vrit se situe quelque part au
milieu et que chaque ct a quelque chose apprendre de l'autre. L'histoire a ses cycles. Et les
choses se passent travers chaque gnration et viennent en contraste avec les valeurs
parentales.
Cest pendant ladolescence que se passent tout cela. Ladolescence constitue la priode de
transition entre lenfance et la vie adulte. Dans cette priode, ladolescent a la tendance de
sloigner de ses parents dans
une
tentative
dtre
independant. Un adolescent est
comme un oiseau en cage,
regardant le monde travers
les
barreaux,
dun
air
mlancolique et vif la fois,
dsireux den sortir, de
senvoler, dtre libre.
Ladolescence reste la
plus belle priode de la vie,
lge o lon a beaucoup de
questions, mais peu de
rponses. Elle reprsente, sans
doute, lapoge de la crativit,
de la joie, la meilleure priode
de la vie o ladolescent doit
vivre pleinement tous les
moments.
Belcot Nicoleta, X Filologie

15

INSTANTANEE

Coordonator al paginilor n limba englez, prof. Isabella Ghera.


MOM I LOVE YOU
The 8th of March is one of the most important
days of my life. That is the day when I remember
about all the things my mother has done for
me,about all the nights she has spent with me when
I was sick,about all advice she has given to
me.about all her help. I think she is the most
special person on this earth because she has grown
me and has taught me a lot of things.
This year,on the 8th of March, our English
teacher asked us to make somenthing special for
our mothers in order th show our affection and
gratitude. Each classmate had an idea. One of the
brought a cake in order to celebrate. For this
wonderful day, some girls brought muffins, other brought sandwiches, some of them made
handicrafts or wrote letters.
This theme was wonderful because it helped us to remember how much our mothers love us
and how much they sacrificed for us. We love them with all our hearts. We want to thank them
every year.
MONICA LALA, VIII G
On 8th of March we have the chance to show the best
person in the world how much she means to us. Our
mothers have always been there for us, caring for us and
loving us, so we have decided to make some little things for
the angels in our life.
Each one of us
made
somenthing
Mother's Day related
and brought it to
school. A big majority
of my classmates made
and brought delicious
food
like
cake,
sandwiches, muffins and each one had a message for our
mothers. And some other people brought creative things
that they made themselves such as 8th March cards, heartshaped objects, reasons why we love our mothers written on
playing cards, pieces of paper and much more.
At the end of the day we were happy because we made
somenthing for the angels, heroes, the best people in our
life, because they deserve it, and all that we had made, came
from our hearts.
NOEMI MUNTEAN, VIII G
16

INSTANTANEE

MELISSA PRUNARU, VIII G


17

INSTANTANEE

Remember
La rscruce cu timpul,
mi dau seama c-mi lipseti.
Chipul tu...
S-a pierdut, s-a risipit.
Te caut ...
Te caut n mine,
n grdina cu flori.
M uimeti, cci ai devenit
Floare - confident
a suferinei mele,
Inel cu miros de iarb.
Eti tu oare,
Dragoste nendeajuns trit?
Vinovaii ochi...
Sufletu-mi muribund
Plnge.

Voi fi luceafarul de seara


mrul iernat
n grul
din anvar
mprete basmul
cu bunici
ntori n borangic
i n arnici
ei sunt acum
luceferii de sear
tot ei sunt vin
sub coviltir de fag
ngemnat cu smalul aburit
cu dor de rou
proaspt fn cosit
mtnii
pe grumazul unui mag
din cornul lunii
picturi de cear
sunt candele
n basmul cu bunici
ntoars-n borangic
i n arnici
i eu voi fi
luceafrul de sear.

18

INSTANTANEE

Regsire
Un poet m-a luat odat cu el
mi-a artat coluri de stele
picuri de ploaie
i cteva petale
nite degete lungi, albe
i cri nvelite
n fii mari
de singurtate

cnd m-am ntors


m-am simit ca n copilrie
cnd mergeam la bunici
i gseam cireii nflorii
i pe bunicul
nclzind n mini
puii abia ieii din ou.

L
Crri albe
M ninge ncet
pe tmplele ateptrii
o iarn venit prea devreme
se atern nmei
la nceput de drum
a visului nemplinit
frnturi de gnduri zac strivite
le calc timpul n picioare
pe crri albe nestrbtute
m-a ratci... de n-ai veni cu mine
n poezia iernii fulguit
m rscolesc dorine
ce au fost odat
din anotimpuri ce-au trecut
n umbra nopii, steaua noastr
ne vegheaz
magia unei clipe
ne aduce mai aproape
au trecut anii...
Aida Neacu, X tiine
Coordonator prof. Sorina Jurj
19

INSTANTANEE

Laleaua neagra
In frunza-i neagr

Negura s-a stins


Dintr-a ta petal
Tristeea mi-a surs
Mireasma ta se simte
Ca pustia noapte

Laleaua mea cea neagr


Viaa nseamn moarte.

Ofelia
I

Ofelie...
Blestem acele flori
Din pru-i auriu ca mierea
i acel vual din nuferi albi

Ce i-au alinat cderea


i acei peti
Ce i sunt neam si te-nconjoar
i acel val , ce te-a furat
i te omoara.

20

INSTANTANEE

A
De ce e trista roza?
De ce e trist Roza?
n toamna ce-o s vie...
De ce e trist Roza?
n vara ce-a plecat...
De ce e trist Roza?
Fr' lacrimi sau suspine ...
De ce e trist Roza?
De ce e trist ea?
De ce e trist Roza?
Cnd moartea o-nsoete...
De ce e trist Roza?
Cnd roz n-a rmas...
De ce e trist Roza?
Cnd frunza-i ruginete...
De ce trist Roza?
De ce e trist ea?

L
Bolnavi de dor...
Strig-m,iubitule!
Ca s pot s mor...
Strig-m,iubitule!
S m zbat de dor...
Strig-m,iubitule!
Ca s pot s uit...
Strig-m,iubitule!
Cci bolnav sunt...
Strig-m,iubito !
Ca s pot s mor...
Strig-m,iubito !
S m zbat de dor...
Strig-m,iubito!
Ca s pot s uit...
Strig-m,iubito !
Cci bolnav eu sunt...
Maria Bica, IX Filologie
Coordonator prof. Ana Paica
21

INSTANTANEE

JURNAL DE DANS
Tocmai intrasem in sala si
i-am vazut. Erau bunii mei
prieteni. Ce dor imi fusese de ei,
de noi si de dansIn vestiar,
fetele povesteau ultimele noutati
si se schimbau de haine cu
jumatati de viteza. Am intrat si
eu in joc. Recuperam la amintiri
cu o fosta colega de dans si
incercam sa pastrez in memorie
locul unde imi lasasem hainele.
In sala, ne-am adunat in cerc.
Ne-am spus numele si un cuvant
care sa ne descrie cel mai
bineDelia, pasiune, am spus
euMa simteam coplesita de
amintiri de dans, dar si de sperante pentru altele. Aveam langa mine vechi talente, dar in
cele doua zile de dans, sansa de a cunoaste altele era mare
Incalzirea s-a facut repede. De la mersul prin spatiu, priviri concrete in ochii
celorlalti am trecut cu repeziciune la dansul cu un semn din nastere, dansul cu un tatuaj,
dansul cu partener invizibil, improvizatie de grup si exprimarea propriului talent. Mi s-a
parut extenuant. La un moment dat, am simtit ca interpretez un rol. Ca fac o meserie si mi
se solicita sa intru si sa ies rapid dintr-o stare in alta.
Era realizabil, numai ca mintea si sufletul meu erau in alta parte. Sufletul la un vis, iar
mintea lao iluzie. Pentru moment am crezut ca le pot face pe toate, pentru un moment
am crezut ca pot duce visul la extreme neexplorate de mine. Am reusit, dar cu un risc.
Acela de a ma rani. Am vrut nu numai sa ies din mine, ci sa ma arunc pur si simplu. Ce sar fi intamplat? Nu stiu ce s-ar fi intamplat, dar stiu ce s-a intamplat de fapt
Let it be! m-a facut sa plutesc de fericire, dar si sa alunec din neatentieO
incercare de a schimba brusc altitudinea in miscare m-a facut sa-mi intind ligamentele
peste limita lor de suportabilitateNu am simtit initial. Adrenalina si-a facut bine
efectul. De-abia, noaptea, durerile visului meu au devenit reale
Visul risca sa devina iluzie. Aflata in fata Camerei de Garda, am inchis ochii plini
de lacrimi si mi-am inchipuit cum visul meu zboara spre alte zari. Radiografia a
confirmat asteptabilul: gips si apoi recuperare. Visul avea sa mai astepte trei luni pana sa
danseze din nou.
Pe de o parte traiam o drama, dar pe de alta o realitate: fiecare dansator se intalneste
macar o data cu un accident in experienta sa de dans. Balerinii sunt cei mai predispusi.
Practic, oricine poate suferi un accident, daca este predispus spre o fragilitate a
organismului.
Dar, eu nu eram dispusa sa renunt la dans, doar pentru ca intram intr-o statistica. Dupa
patru zile de victimizare, am decis sa iau aceasta experienta ca pe o lectie de viata. Sa
accept ca exista si sa vad ce are sa-mi transmita, din toate punctele de vedere. Asa ca mam observat si autoanalizat.
La inceput, au aparut iluziileNeputinta, de exemplu. Odata ce am inceput sa
folosesc un scaun cu rotile de birou, neputinta a devenit pe data o iluzie. Mi-am dat
seama ca din pat neputinta era foarte convingatoare. Dar, de pe scaun, ea arata altfel. Si
astfel, mi-am recastigat independenta pe jumatate.
22

INSTANTANEE
Cand in viata
noastra apare un necaz
avem tendinta sa-l
etichetam drept un
capat de drum. Greu de
crezut, dar dincolo de
acel necaz exista inca
muuuult drum. Cine se
opreste in fata acestei
iluzii, va avea parte de
un finish prematur.
Decizia de ridicare din
neputinta, dar si din
iluzie,
apartine
fiecaruia dintre noi. Ce
nu trebuie sa uitam
este: de cate ori cadem,
de atatea ori putem
alege sa ne ridicam. Daca alegem sa ramanem jos, exista riscul sa nu ne mai ridica. Deci?
Ma gandesc ca exista situatii mai grave decat ce mi s-a intamplat mie. Oamenii sunt
implicati in acele situatii si continua sa traiasca si chiar o fac de o mie de ori mai REAL
decat o face fiecare dintre noi. Cu siguranta, un necaz este o incercare si un proces de
slefuire a sinelui. Cu siguranta, asa cum ne putem descurca cu neputintele exterioare, la
fel putem face si cu cele interioare. Numai ca iluziile se afla in interior si nu in exterior.
Nu in corpul nostru, ci in mintea noastra.
Avem nevoie, din cand in cand, sa ne dam seama de propria neputinta pentru a ne
confirma puterea. Avem nevoie din cand in cand sa scoatem neputinta din interior sub
forma unei neputinte exterioare, sa o privim drept in ochi si sa ne asumam
responsabilitatea asupra ei. Sa ne luam pe noi insine asa cum suntem si sa ne purtam spre
ganduri mai bune. Pentru ca o asumare de sine ne pune in contact cu un control de sine.
Si, brusc, nu ne mai simtim neputinciosi pentru ca acum descoperim controlul
Viata este facuta sa mearga inainte. Asa este ea. Merge si ne trage dupa ea. Cine se
impotriveste, se va chinui pe sine. Cine o accepta asa cum este, isi va construi posibilitati
de adaptare si se va celebra pe sine.
Iluzia se naste in copilarie, cand credem ca proprii nostri parinti sunt zei si au dreptate in
tot ceea ce spun. Apoi, iluziile sunt intretinute de scoala, care ne spune ca concurenta ne
va face buni cetateni, dar slabi angajati, iar diplomele ne vor asigura slujbe bune, dar dupa
o perioada de stat pe bara
Iluzia este o alegere! Visul insa poate fi o realitate! Cand visul devine iluzie,
pierdem contactul cu noi insine si in propria salvare de sinecadem. In lipsa acestui
lucru, n-ar fi posibila ridicarea de sine. Deci, bucura-te pentru momentele de cadere, ca sa
poti sarbatori momentele deridicare! Ele te fac sa schimbi perspectiva si sa te
redescoperi! Atunci, ele inceteaza a mai fi iluzii. Se transforma chiar in realitate!
Deci, lasa sa fieSa fie durere, suferinta, lacrimi, frustrare, vinovatie, disperare,
furieCa sa fie: eliberare, liniste, impacare, seninatate, bucurie, fericire
EVELINE IVNESCU, X TIINE

23

INSTANTANEE

MI-E DOR
Astzi am mers n pdure i am strns un
copac n brae scond din desag tcerea mea.
I-am druit plnsul neplns i rsul ners
Cuvntul nerostit i gndul scormonit. L-am
privit, l-am mngiat, l-am rugat s m cuprind
n brae i stac n tcerea mea. S nu mai
promit nimic niciodat, ci doar s fie, s
priveasc spre cer i cnd e pregtit s druiasc
umbra sa. Am atins cu tlpile rdcinile sale
cutnd adncul i am privit spre cer. M-am
vzut n el i am tiut c pot s contemplu.
Cluzire, el, inspiraie. Va fi bine!
Nimic nu se pierde. n spatele fiecrui rnd
optete o lacrim, un zmbet, un dor, o
speran Strecor o scrisoare n inim. Fiecare floare are umbra sa, raza sa, voina sa.
Scriu o od clepsidrei. Aud fr s se aud. Pe sticla ferestrei, pe faa tcut, acolo stau
priviri neterse ce renun fr s regrete. Contiina social are propriile ndoieli. Orice
ran este doar o experien. Ce gndeti despre cellalt i influeneaz comportamentul.
Admirnd, avnd grij de amintiri, privesc viaa ca pe o expoziie de tablouri cu scene
din via. Vindecarea este o chestiune de viziune, nu de tehnic. mi place ntrebarea pe
care, tcut, o mnnc. Hrnesc inima albastr i atept. Nu tiu nimic despre rul acela.
Gura ta se roag Miroase sufletul a ani.
Exist o Cale.
ALEXANDRA AVRAMESCU, V C

Poveti despre dor


Dorul se nate din lipsa unei
clipe, din dorina de a retri un
sentiment plcut, abandonat undeva
n subcontient. Ne este dor de un loc,
de un lucru, de o fiin drag. Ne este
dor de o anumit stare. Ne este dor de
tot ce ne place i de toate lucrurile la
care am inut cndva. Uneori ne e dor
de noi nine. De cei care eram atunci
cnd clipele i pierduser curgerea.
Dorul nu are unitate de msur.
Dorul se simte, se triete. i att.
Cnd i-e dor, o clip pare o venicie,
iar o venicie pare un infinit. Cnd ie dor, trieti n tine, trieti n amintiri, suspini, regrei, zmbeti Cnd i-e dor, speri
mai mult ca niciodat
Gndindu-se la dor, Noica scria: Virtuile lui sunt deosebite, cu adevrat
mprteti: e un cuvint tipic de contopire a sensurilor, iar nu de simpl compunere a lor;
e un cuvnt al deschiderii i totodat nchiderii unui orizont; unul al intimitii cu
24

INSTANTANEE
deprtrile, al aflrii i cutrii; un cuvnt al tiutului i
netiutului, al limitaiei i nelimitaiei, al concretului i
abstractului, al atraciei de ceva determinat i al pierderii n
ceva indeterminat. Are o splendid suveranitate n el, dar e un
cuvnt al inimii numai, i nu al gndului, dup cum e un
cuvnt al visului, i nu ntotdeauna al faptei.
Poate i de aceea, v invitm s meditai mpreun cu noi
i cu cei care i-au nchinat creaiile lor unei astfel de triri
intense, la semnificaiile pe care le poate avea cuvntul dor.

BIANCA CSERNY, X tiine

Singurtate
Noi oamenii ne consideram invincibili.
Zambim trufas in fata vietii spunand ca nu are
cum sa ne atinga, intotdeauna raul se intampla
numai altora, nefericirea e pe chipul altor
persoane, singuratatea e numai a batranilor uitati
de vreme.
Totul pana cand scenariul vietii noastre se
rescrie si ne trezim traind in propriul iad
personal. Nu contientizam cat de fragila ne este
realitatea pana cand nu simtim fiorii reci ai fricii
pe sira spinarii, pana cand nu simtim gustul de
snge umplndu-ne gura, pana cand nu
inghetam ingroziti cand simtim rasuflarea
fierbinte a atacatorului in ceafa.
Pentru unii zilele sunt doar zile, poate de
multe ori nu-ti dai seama ca acea banala zi a fost
ultima zi normala din existenta ta, poate nici nu
visezi ca te vei trezi in cel mai cumplit cosmar
din care nu poti evada.
Pentru unii acea zi trebuia sa fie prima zi
dintr-o vacanta de vara perfecta, pentru altii era
doar o seara obisnuita in care se indreptau inspre casa si apoi realitatea pe care o ignorau
i-a izbit frontal lasandu-i fara viata. Uneori nu numai moartea e sfarsitul vietii. Sunt rele
mult mai mari ce te lasa fara viata. Sunt lucruri ce te depasesc si te incapaciteaza. Stai si
contempli dezastrul si te intrebi ce s-a ales de viata ta. Te prinde singuratatea intr-un
cocon ce te sufoca cu fiecare strat ce se teasa. Strangi in pumni cioburi de amintiri care te
taie pana la os dar nu le dai drumul ele fiind ultima speranta.
Trec veacuri peste tine desi pentru altii sunt doar ani. Stii doar ca singuratatea e
contagioasa si esti condamnat sa-ti privesti chipul in cioburi de trecut in timp ce altii iti
traiesc viata furata.
BIANCA BOGDAN, X TIINE
25

INSTANTANEE

A
Am spus iubire

M asculi n tain n aceast zi,

Cuvintele curg prin albastre ploi,


Sufletul renate, gndurile zboar
n zmbetul tainic adus de primvar.
Taci ascult ploaia din sufletul meu

i adun-mi gndul risipit mereu


Culege-mi un zmbet printre albe flori
i s rezonm n aceast zi.

Astzi plnge cerul, noi sorbim tceri


i pictm n tain multe primveri
Iubirea plutete, gndurile dor
Prin sufletul 26ostrum n aceast zi.

Hai, vino s prindem visele n doi


ntr-o primvar cu aprinse ploi
S esem n tain visele mereu
Doar eu i tcerea zbuciumului meu.
CRISTINA MUGUR, XII tiine
26

INSTANTANEE

Ppuile Cristina Nemerovschi


nceput acum mai bine de 2 sptmni i terminat cu 2 seri n urm i asta nu din
cauza faptului c nu m-ar fi atras, ba dimpotriv,- Ppuile e un roman care te ine cu sufletul la
gur, care i induce o serie de sentimente care pot varia n funcie de evenimentele prezentate n
carte. De ce am stat att de mult la ea? Fiindc i tiam finalul, iar atunci cnd tii c finalul e
unul negativ, nu te grbeti s te despari, ci s prelungeti pe ct posibil momentul. S te bucuri
de toate momentele n parte, i s atepi rul ca pe ceva firesc i inevitabil, uneori. E ca i cum
te-ai pregti ncetul cu ncetul s pierzi pe cineva drag, atunci cnd tii c nu va mai dura mult i
te va prsi.
Astfel, am procedat i eu n cazul acestei
cri. Mnat de o curiozitate extrem, am
ntrebat-o pe prietena mea, care citise cartea n 3-4
ore, s-mi spun finalul, a se preciza c citisem
recenzii pe net despre aceast carte, iar dorina de
a o citi era imens.
Dup dezvluirea finalului, mi-am dorit s
citesc i mai mult cartea. Ai mai pomenit aa
ceva? Dac nu, aflai c mi-a plcut la nebunie
iubirea dintre Dora, o putoaic de 18 ani care
cnt rock i se pregtete de bac i Ea: Luna, o
tip care triete dup propriile ei reguli, care
urte snobismul, iubete petrecerile, marea etc.
Luna este tot ceea ce va iubi mai mult Dora. Dora
este tot ceea ce i trebuie Lunei.
Iubirea dintre cele dou fete se consum pe
o durat de peste 3 ani, timp n care Dora va
strnge tot ce-i mai de pre alturi de fiina iubit:
amintiri, sfaturi, lecii despre oameni i via,
lucruri ce-i vor fi de folos mai trziu, i
surprinztor, va nva pn i s sufere.
Ppuile este o carte despre iubire, via,
moarte, dorine, ateptri, provocri i lista poate continua.
Cartea este superb i o recomand tuturor persoanelor, indiferent de condiie social, sex,
religie, vrst. Este o carte de via, care i pune n lumin att conceptul de iubire ct i cel de
moarte. Este o carte care se citete, apoi se reflecteaz ndelung asupra ei. Este o carte care te
schimb, i cel mai frumos lucru e faptul c o face n bine. Este o carte pe care trebuie s-o dai i
altora s-o citeasc.
Alexandra Li, X tiine
27

INSTANTANEE

Abia ce a aprut pe marele ecran i


deja a strnit controverse. Ca orice SF bine
intenionat. S-au scris attea cronici negative
despre filmul Ascensiunea lui Jupiter nct
ajungi s te ntrebi de ce se mai deranjeaz
unii s mearg s-l vad. De la nceput tii
despre ce este vorba, doar ai vzut trailerul
nainte. Exist o poveste, exist personaje
bine conturate, exist intrig, aciune, exist
iubire i exist replici peste care este bine s
priveti de dou ori nainte de a le lsa s plece. Pentru c nu sunt ntmpltoare.
Timpul este cea mai preioas resurs de pe Terra, nu e o replic pueril. Ea ascunde un
mare adevr. i apoi, autorii filmului au mizat pe tensiune nc de la nceput. O combinaie
perfect de cascadorii i efecte speciale, lupte prin pasaje nguste, zgrie-nori, poduri, rsuciri,
cderi. Datorit ochelarilor 3D faci parte din toate acestea, chiar dac durerile de cap de dup te
determin s nu mai alegi aceeai variant data urmtoare.
Departe de Pmnt, una dintre cele mai puternice dinastii din Univers domnete de
milenii. Dup moartea celei care a condus totul, ucis se pare de unul dintre cei trei motenitori Balem, Kalique i Titus -, dar nu se tie care dintre ei pn la finalul filmului, acetia se lupt
pentru a prelua puterea n Casa Abrasax. Planeta Pmnt este o parte a acestei moteniri i pe ea
cresc oameni. O mic parte dintr-o mainrie imens de comer galactic care are o singur
moned de schimb: fiina uman. Oamenii sunt recoltai precum grul copt, doar pentru ca s fie
prelucrai ntr-o substan care prelungete durata vieii. Nu ntmpltor cei din Casa Abrasax
triesc peste 14.000 de ani. Ideea amintete oarecum de Soylent Green, cu Charlton Heston,
cnd omenirea a rmas fr resurse i reuete s menin viaa pe planet fcnd biscuii din
trupurile celor care mor, dei n Ascensiunea lui Jupiter evoluia este evident. n prim-plan
apare ns un motenitor care s-ar putea s aib mai multe drepturi la putere dect ei. E vorba de
o tnr nscut pe Pmnt, Jupiter Jones, care, fr s tie, poart o motenire genetic care i d
dreptul la un viitor dincolo de imaginaia ei i la puterea de a schimba soarta planetei ei.
Printre cele mai importante lucruri pe care le nva Jupiter, dup cltoria intergalactic,
este s renune la mantra zilnic pe care o spunea
mereu, mi ursc viaa!. Dup aventurile prin care
trece a spla toalete i a face curenie i se pare
floare la ureche. i totui, lecia aceasta cred c a fost
pus greit n eviden. Nu te poi mulumi doar cu
att cnd poi mult mai mult. Dei e o chestiune de
alegere.
Ascensiunea lui Jupiter, o producie
Warner Bros Pictures, n asociaie cu Village
Roadshow Pictures i cu Anarchos Productions, a
avut premiera pe 6 februarie i este distribuit n Romnia de Freeman Entertainment.
Bianca Cserny, X tiine
28

INSTANTANEE

Vorbind despre opera lui Corneliu


Baba, descoperim inevitabil, aura de
umanitate circumscris, ce coboar, dup
nfiarea de medalie i de stamp, la
rdcini, la substratul originar, mitic. Aici
este cazul s remarcm, s subliniem ct mai
apsat cu putin, nvecinarea tematic de
esen cu marile creaii folclorice romneti,
absolut necesar pentru orice nelegere
aplicat marelui artist .
n Odihn pe cmp, unul din cele
mai fabuloase tablouri pe care mi-a fost dat
s le vd vreodat, protagonitii, brbatul i
femeia (femeia vegheaz somnul brbatului
dobort nainte sau dup prnzul adus de
departe) alctuiesc un cuplu uluitor: somnul
brbatului este odihn, moarte i renviere n
preajma unui fapt npraznic; veghea femeii este cald resemnare, sacrificu acceptat i pentru mai
trziu, priveghi de una singur, copleitor. Ambiguitatea chipului ei, poate iubita, dar poate i
mama, principiu feminin dublu intermediat, anticipa drama din Mesterul Manole i continu
Mioria. n atitudinea ei dramatic, n starea ei sufleteasc de extrem intensitate se cuprinde
incipienta restabilirii adevrului; e un fel de Vitoria Lipan de dinainte de prima pagin, reflexul
materializat al invocaiei eminesciene, unificarea n aceeai imagine a mamei i iubitei din O,
mama. Sentimentul ultim, rzbttor, este de o frapant acuitate: nvinsul de o clip va
revoluiona lumea. Astfel, mi apare marea
noastra pieta rneasc plastic, moment de
vrf n creaia lui Baba, oper de nebnuit
vigoare n tot ce a fost i va fi spiritualitate
romneasc.
Bogat n palet, stpn pe jertfe
multicolore de nuane, Baba sublimeaz,
purific nencetat. Impresia este trecut prin
gnd i flacra lui pstreaz totui cteva
din elementele de esen ale spectrului ei
primordial. Cte o pat de snge pe o pasre
vnat, cte o horbot imaculat la gtul
vreunei tinere fete ies la suprafaa tabloului
cu strlucire de rou trandafir ori nufr de
lac alpin, deopotriv semne ale luptelor
acerbe din adncuri, dar i ale puritii i
inocenei pstrate n colul cel mai de tain
al inimii.
Prof. Florin Roiban
29

INSTANTANEE

INEDITE...
15 IANUARIE
ZIUA CULTURII NAIONALE
SEAR LIRIC

DOR DE EMINESCU

CONCURS
INTERNAIONAL DE
RECITATORI

BUNA VESTIRE
UZDIN,
SERBIA
2015

30

CUPRINS
Impresii .......................................................................................................

Literatur romneasc ................................................................................

Activiti i proiecte ....................................................................................

Osterbrauche im Banat................................................................................

12

Les jeunes et les tentations..........................................................................

14

Mam i love you............................................................................................ 16


Atelier ......................................................................................................... 18
Cronic de carte........................................................................................

27

Cronic de film ........................................................................................

28

Pictori celebrii ......................................................................................

29

Inedite .....................................................................................................

30

Materialele pot fi trimise pe adresa:


e-mail: instantanee.cs@gmail.com
Precizri:
Textele vor fi culese n Times New Roman, corp 12, cu semne diacritice, atent
corectate.
Revista poate fi vizualizat pe urmtoarea ades:

http://www.instantaneeprof.blogspot.ro

2009, Editura Neutrino


Titlul: INSTANTANEE
Toate drepturile rezervate
Mobil: 0724224400
www.neutrino.ro
E-mail: editura@neutrino.ro

I. S. S. N. 2065-4804