CRESTEREA si

DEZVOLTAREA la copil

Introducere

Procese dinamice importante ale fiintei
umane

Incepute din momentul conceptiei
produsului uman si continuat pana la
maturitate, perioada in care organismul
e supus unor modificari morfofunctionale si psihointelectuale

Cele mai dramatice evenimente ale
cresterii si dezvoltarii apar inainte
de nastere:

COPILARIA: DEFINITIE, DELIMITARE

Copilaria este acea perioada din viata omului ale carei
limite cronologice tin de la nastere si pana la pubertate

Durata copilariei: 0 pana la 10-12 ani
(dupa varsta de copil urmeaza adolescenta)

Pubertatea marcheaza inceputul adolescentei

Caracteristica biologica fundamentala a copilariei este
reprezentata de procesul de crestere, care se desfasoara
pana la varsta de adult (~20 de ani)

CRESTERE SI DEZVOLTARE

In raport cu durata totala a vietii, intervalul de timp in care are loc
procesul de crestere la om, este mai mare decat la orice alta specie
de mamifere (ritm de crestere lent)
Fenomenul se datoreaza rangului inalt de dezvoltare
(diferentiere, crestere calitativa, perfectionare functionala)
- Diferentierea formelor corpului in ansamblu (cap, trunchi, membre)
- Pefectionarea functiilor motrice
- Perfectionatre limbajului, a functiilor cognitive si adaptative
- Perfectionarea functiilor sociale, a controlului emotional etc.

Diferentierea incepe la nivel molecular (ex: activarea - genetic
determinata - a unor sisteme enzimatice, responsabile de sintezele
hormonale de la pubertate)

PERIOADELE COPILARIEI

Perioada intrauterina

Embrion: 0-12 sapt
Fat: 13 sapt - pana la nastere

Prima copilarie: 0-3 ani

A 2-a copilarie (varsta prescolara): 3-6 ani

A 3-a copilarie (varsta scolara): 6ani - pubertate

Pubertatea (conventional 10-12 ani la fete si 12-14 ani la baieti)
Adolescenta (de la inceputul pubertatii pana la varsta de adult)
Adult: peste 20 ani ( terminarea procesului de crestere)


PUBERTATEA
Limitele de varsta intre care are loc pubertatea
variaza larg

Fete: 9-16 ani (uzual:10-12 ani)
Baieti: 13-15 ani (uzual: 12-14 ani)

ADOLESCENTA

Pubertatea este inceputul maturitatii sexuale
si reprezinta perioada in care copilul se
modifica fizic, hormonal si sexual, devenind
capabil de reproducere

Adolescenta incepe odata cu intrarea in
pubertate (aproximativ 10 ani la fete si 12 ani
la baieti) si se termina odata cu terminarea
procesului de crestere si trecerea la viata de
adult (aproximativ 20 de ani)

PRIMA COPILARIE(0-3 ANI)

Caracteristici
Dependenta absoluta de familie/apartinatori
Alimentatie exclusiv/predominant lactata
Predominenta functiilor vegetative si digestive
Eruptia dentitiei temporare
Functii de aparare imuna deficitare
Patologie dominata de infectii

PRIMA COPILARIE: SUBDIVIZIUNI

Per. de nou-nascut (0-28 zile), caracteristici:
Icterul fiziologic
Scaderea fiziologica in greutate
Criza genitala
Caderea bontului ombilical/cicatrizarea plagii ombilicale

Per. de sugar (1-12 luni)

Per. de copil mic sau anteprescolar (1-3 ani)

A 2-A COPILARIE
(VARSTA PRESCOLARA): 3-6 ANI




Incetinirea ritmului cresterii
Reducerea necesitatilor energetice
Perfectionarea dezvoltarii psihomotorii
Cresterea frecventei bolilor infectocontagioase

A 3-A COPILARIE
(VARSTA SCOLARA)




Pubertatea
Eruptia dentitiei definitive
Maturarea corticala
Modificarea patologiei
Boli renale si hepatice
RAA si ACJ
TBC
Hemopatii maligne

CRESTERE SI DEZVOLTARE
(Cresterea si dezvoltarea sunt 2 procese
inseparabile)

 Cresterea (cantitativa) este acumularea de
substanta vie (crestere fizica, somatica: greutate,
talie, perimetre)
-Inlocuirea masei organice uzate: are loc toata viata
- Cresterea somatica propriu zisa (se incheie la 20
de ani)

Procese: proliferare celulara (epitelii, tesut
limfatic) si
hiperplazie (tesut muscular, s.a.)

CRESTERE SI DEZVOLTARE
Dezvoltarea reprezinta cresterea
calitativa
(diferentiere, perfectionare functionala)
= cresterea capacitatilor
fizice, mentale, sociale si
educationale ale copilului
= maturare functionala si
fiziologica

Principiile cresterii si
dezvoltarii

Cresterea reprezinta un proces ordonat,
care apare intr-un mod sistematizat.
Fiecare parte a corpului are un mod si un
ritm specifice de crestere.
Ritmul de crestere prezinta diferente
individuale situate in limite largi.
Cresterea si dezvoltarea sunt influentate
de factori multipli.

Principiile cresterii si
dezvoltarii



Dezvoltarea se desfasoara de la simplu la complex
si de la general la specific.
Dezvoltarea progreseaza craniocaudal si
proximodistal.
Ritmul dezvoltarii variaza.
Dezvoltarea continua pe tot parcursul vietii individului.
Exista cateva perioade critice de crestere si
dezvoltare: in perioada de sugar + adolescenta

Modelul cresterii
Pattern directional:
Cranio - Caudal
Proximal – Distal
General – Specific

Pattern secvential: implica o
secventa predictibila a stadiilor de
crestere si dezvoltare prin care
copilul trece in mod normal
aptitudini motorii:
motorii copilul intai
merge de-a busilea si apoi in
picioare
comportament:
comportament limbaj, relatii
sociale: copilul intai se joaca
singur si apoi cu alti copii

CRESTERE SI DEZVOLTARE:

CONSECINTE CLINICO-BIOLOGICE

Instabilitatea homeostaziilor
Inperfectiunea functiilor de aparare
Tendinta de generalizare a reactiilor postagresive si a infectiilor

Marile solicitari functionale legate de actul
nasterii
Nutritie transplacentara/alimentatie orala
Respiratia pulmonara
Remanieri hemodinamice postnatale
Solicitarea homeostaziei termice

Particularitati fiziologice si fiziopatologice unice,
diferite de adult
Nevoia separarii Pediatriei ca specialitate distincta, in
urma cu peste 100 de ani

CRESTEREA SI DEZVOLTAREA
INTRAUTERINA


Cresterea incepe in viata intrauterina
De la greutatea de 0,32 ng. a zigotului uman
se ajunge la greutatea medie a individului
adult de 70 kg
Cresterea totala este de 20 de miliarde de
ori

CRESTEREA SI DEZVOLTAREA
INTRAUTERINA

Perioada embrionara (organogeneza): 8-12 sapt.
- Cordul incepe sa bata la 8 sapt.(embrion: 1g. si 2,5 cm.)
- Ap. cardiovascular este deplin conformat la 12 sapt
(embrion:
14g. si 7,5 cm)
- La sfarsitul trimestrului I sexul este diferentiat
- Mortalitatea (exprimata ca avorturi) este cea mai mare din
toata viata: infectii, traumatisme, factori genetici, toxici, etc.
- Agresiunile din viata embrionara determina embriopatii
Ex: embriopatia rubeolica (sdr. Gregg) =

MCC+surditate+cataracta

CRESTEREA SI DEZVOLTAREA
INTRAUTERINA

Perioada fetala
Durata: 12-40 de saptamani
Varsta gestationala: timpul scurs din prima zi a ultimei menstre
Gestatia normala: 280 zile ± 10 (40 sapt. in medie)

Prematuritate < 37 sapt.
Postmaturitate > 42 sapt.
Dismaturitate: “small for date” (mic pentru varsta de gestatie,

malnutritie intrauterina):

nr.final de neuroni 1/2 gestatie
Infectiile intrauterine: “TORCH syndrome”

(TOxoplasmoza, Rubeola, Citomegaloviroza, infectie Herpetica) + Lues congenital

Factorii care influenteaza
cresterea si dezvoltarea





Ereditatea
Nutritia
Afectiunile
Mediul fizic, emotional si social
Varsta si sexul
Altele: rangul copilului, intervalul scurs
de la nastere, dependenta, independenta

FACTORII DE CRESTERE

Endogeni
Ereditatea (programarea genetica a cresterii)
Factorii endocrini
Hipofiza: GH Somatomedine
crestere
Gonadotropi
Tiroida (T3, T4)
Gonade (testicul, ovar)

Cartilaje de

FACTORII DE CRESTERE
Exogeni

-Nutritionali/carentiali (mama, copil),

corelat cu factori socioeconomici, culturali,
emotionali
-Climat (nordici vs. meridionali; fen. de “crestere
seculara”)

-Anotimp
-Regimul de efort
-Factori patologici (intrauterin, postnatal)

Infectii acute, cronice (TORCH, lues, malarie)
Intoxicatii cronice (alcoolismul matern, saturnism)
Iradiere
Tulburari digestive acute si cronice (“nanism intestinal”)
B. endocrine,
PCI,
malformatii, rahitism, acondroplazie, etc

ROLUL FACTORILOR GENETICI (1)


Potentialul individual de crestere este un fenomen multifactorial, in
care componenta genetica este poligenica
La nastere, coeficientul de corelatie a taliei fatului cu talia parintilor, ca
si cu talia finala a copilului este mic (0,3)
Marimea fatului la nastere reflecta conditiile intrauterine
Odata cu cresterea in varsta, coef. de corelatie intre talia actuala a
copilului si talia sa finala creste ( ex: la 3 ani = 0,8), talia adultului
putandu-se estima cu o eroare de ± 8 cm.
La pubertate valoarea predictiva a taliei copilului scade in raport cu talia
finala, datorita puseului de crestere prepubertar

ROLUL FACTORILOR GENETICI (2)

95% din populatie are talia egala cu media
parintilor ± 10 cm.
Adm. de GH la copiii de talie mica accelereaza
cresterea, dar nu influenteaza talia finala
25% din “masa grasa” a organismului este conditionata
genetic
Rata metabolismului bazal e conditionata genetic

HORMONII SI CRESTEREA
INTRAUTERINA


Insulina este principalul hormon de crestere intrauterina
GH are rol minor in cresterea intrauterina
FSH (folicle-stimulating hormone) si LH (luteinizing hormone) sunt activi
in viata fetala



gonadele fetale
testosteron, estradiol ( ulterior
inactivi pana la pubertate)
H. tiroidieni au rol redus intrauterin
postnatal nivel x 6,
datorita catecolaminelor
GCS cresc la sf. sarcinii (markeri de maturare fetala)

Somatomedinele (IGF1 si IGF2):

- rol important in cresterea fetala

- secvente de aminoacizi asemanatori insulinei
Alti factori de crestere: eritropoetina, IL-1

HORMONII SI CRESTEREA POSTNATALA
(1)

Hormonii se afla sub control hipotalamic (partial sau
total)
Neuronii hipotalamici secreta in “puls-uri”
- factori de eliberare (“releasing factors”)
- sau factori inhibitori (ex: somatostatina, care scade
elib. GH)
Acestia ajung in hipofiza prin sistemul port HH., unde
se leaga de un receptor specific, determinand sinteza
si eliberarea de hormoni tropi hipofizari
Elib. GH se face sub influenta GHRH (growth hormone releasing
hormone)
transcriptia m-ARN
GH
GH este un factor anabolizant puternic

HORMONII SI CRESTEREA POSTNATALA
(2)

H. tiroidieni au rol esential in cresterea
postnatala
(rol in sinteza proteica si in dezvoltarea
sistemului nervos)

In hipotiroidism:

- retard al cresterii
- retard al maturarii osoase
- retard mental
- intarzierea aparitiei dentitiei

HORMONII SI CRESTEREA POSTNATALA
(3)
 H. sexuali
1) Testosteronul: are efect anabolizant, accelereaza

cresterea
lineara, cresterea masei musculare,
maturarea osoasa,
inchiderea cartilajului de crestere
(talie mica)

2) Estrogenii stimuleaza cresterea in conditii
fiziologice
- Dozle mari produc inhibitia cresterii
- In absenta (ex: sd. Turner): talie mica

GCS: in doze x 2-3 are efect inhibitor asupra cresterii
(ex: astm)

Insulina: stimuleaza cresterea (in special intrauterin),
prin stimularea utilizarii glucozei (asigura substratul energetic
pentru utilizarea substantelor plastice)

“LEGILE” CRESTERII


Intensitatea descrescanda a cresterii
Cresterea este inegala (ex: cap, membre)
Cresterea este alternanta (ex: trunchi,
membre)
Ritmul diferit al cresterii staturale si
ponderale

MODELE (TIPURI) DE CRESTERE

Tipul general: organe care cresc paralel cu talia si

greutatea (schelet, muschi, ap. respirator, digestiv, rinichi,
vase mari)

Tipul neural: organe care ajung la dimensiuni apropiate
de adult, din primul an de viata (creier, maduva, ochi)

Tipul genital: organe a caror dezvoltare are loc la
pubertate

Tipul limfoid: organe care cresc pana la 10-12 ani, apoi
involueaza (timus, organe limfoide)

CRESTEREA IN PERIOADA
PUBERTARA

Perioada prepubertara
- 12 ani la fete
- 14 ani la baieti
Perioada pubertara
- 12-14 ani la fete
- 14-16 ani la baieti

Puseu de crestere staturala
( “copilul paianjen”)

Predomina cresterea ponderala
- aspect armonios
- dezvoltarea organelor genitale
- caractere sexuale secundare
( pilozitate, voce, etc.)

CRITERII DE APRECIERE A
CRESTERII

Cresterea copilului se apreciaza dupa diferite
- tabele
- formule de calcul, sau
- criterii clinice, referitoare la
greutate
talie
tegumente
perimetre
tes. adipos
aspectul general al copilului
sistem osos
dentitie
dezv. psihomotorie, s.a

PARAMETRII SOMATICI LA NASTERE

Greutatea: 3000-3500 g.

Talia: 50-52 cm.

Perimetrul cranian: 35 cm.

Perimetrul toracic: 33-34 cm.

Capul: ¼ din talie (comparativ la adult este 1/8 din
talie)

Membrele: 18-19 cm. (1/3 din talie)

INCIDENTE FIZIOLOGICE
POSTNATALE

Scaderea fiziologica in greutate

Icterul fiziologic

Involutia cordonului ombilical (gelatina Wharton)

Criza genitala (mastita, vulvita)

Descuamatia fiziologica (saptamana 2-3)

Eritemul alergic

SCORUL APGAR

SCORUL APGAR: evaluare la 60 sec. si 5
min.)

Frecv. cordului
Ventilatie(efort)
Tonus muscular
Excitab. Reflexa
Coloratie

0
Absenta
Absenta
Hipoton
Nula
Cianoza
generaliz.

1
< 100/ min.
Lent,regulat
Cateva miscari
Grimase
Cianoza
extremit.

2
> 100/min.
Tipat
Misc. active
Tuse, stranut
Rozat

CRESTEREA PONDERALA
IN PRIMUL AN DE VIATA

La nastere: 3000 g.
Lunile 1, 2, 3, 4: cate 750 g./ luna (la 4 luni: 6000
g.)
Lunile 5, 6, 7, 8: cate 500 g./ luna (la 8 luni: 8000
g.)
Lunile 9, 10, 11, 12: cate 250 g./ luna (la 1 an: 9000
g.)

RITMUL CRESTERII PONDERALE
ZILNICE
IN PRIMUL AN DE VIATA





Luna 1: 30 g./zi
Lunile 2-3: 26-28 g./zi
Lunile 4-5: 20-24 g./zi
Lunile 6-9: 16-18 g./zi
Lunile 10-12: 10-15 g./zi

GREUTATEA MINIMA NORMALA IN
PRIMUL AN DE VIATA

Primele 6 luni: Gn + 600 x n
Ultimele 6 luni: Gn + 500 x n
(in care “n” = varsta in luni)

CRESTEREA PONDERALA DUPA
VARSTA DE 1 AN

Al 2-lea an: 250 g./luna (3000 g./an)
kg.

Dupa 2 ani ritmul cresterii este de 2000 g./an

Formula de calcul a greutatii ideale dupa varsta de 2
ani:
G = 9kg. + 2v
( v = varsta)

La 2 ani: 12

CRESTEREA STATURALA


Talia medie la nastere = 50 cm.(49-51 cm.)
Prematurii(<37sapt.)=<47cm.
Ritmul cresterii staturale in primul an de viata:
L1= 4 cm. L2=3cm. L3=3cm. L4=2cm.
L5-12(8 luni)=8cm.
Total=20cm
Talia normala la varsta de 1 an=70cm.

CRESTEREA STATURALA




Primul an: formule de calcul
Primele 6 luni: 2,5 cm. x varsta (in luni)
Ultimele 6 luni: 1,5 cm. x varsta
Al 2-lea an: 10-12 cm. (La 2 ani=80-82cm.)
Al 3-lea an: 10 cm (La 3 ani=90-92cm.)
Ulterior: 5cm/an
Formula de calcul a taliei dupa varsta de 2 ani:
Talia=80cm+5v
Talia se dubleaza la 4-5 ani si se tripleaza la 15 ani

Cele mai importante cauze de talie
mica
Talie mica = talie sub percentila 3

Cauze genetice & familiale

(3% din copii au T sub percentila 3; majoritatea sunt N si in multe cazuri au
parinti scunzi; T < linia centilei 99.6 – are o cauza specifica)

Restrictie de crestere intrauterina
Malnutritie & deprivare psihosociala

(dieta inadecvata -continut caloric↓; celiachie; eliberarea GH e inhibata la
copiii deprivati emotional, dar revine la N cand li se ofera suport emotional)

Endocrine

(hipotiroidie, deficienta de GH; cefalee + deficit de vedere = craniofaringiom –
cz rara, dar importanta dc se suspecteaza hipopituitarism secundar)
 Boli cronice (Insuf R cr, BII)
 Condrodistrofii (proportie anormala intre membre si trunchi).

CRESTEREA PERIMETRELOR

La N: PC = 34 – 35 cm
Perimetrul cranian
Lunile 1-3=6cm.(2cm/luna)
Lunile 4-6=3cm.
Lunile 7-12=2,5cm.
Total=11,5cm.



La 1 an: 35+11,5=46cm.
1-3 ani: 1cm / 6luni (1/12 din viteza initiala)
3-5 ani: 1cm / an (1/24 din viteza initiala)
Formula Boyd:
PC=Talia/2 +10

MACROCEFALIA







Hidrocefalie
Acondroplazie
Osteogeneza imperfecta
Mucopolizaharidoze
Disostoza cleidocraniana
Tumori intracraniene
Rahitism
Craniul mare familial, s.a.

PERIMETRUL TORACIC



La nastere: 31-33cm.
Ritm: 1cm/luna
La 1 an=45 cm.

PERIMETRUL ABDOMINAL



La nastere: 34 cm.
La 3 luni: 38,5 cm.
La 1 an: 44,5 cm.

EXAMENUL GENERAL LA NASTERE

Pielea
- subtire (sudoratia este foarte scazuta, creste in rahitism, dishidroza)
- bogat vascularizata
- se descuama usor (“descuamatie fiziologica”)
- sensibila la infectii
- slab pigmentata
- anergie cutanata
suprafata cutanata mare
- vernix caseosa
(S=0,92xT2)
- milium facial
nn=6,6 dm2/Kg
- cruste “seboreice” (scalp)
2 ani=4dm2/Kg
- lanugo
(suprafata specifica)
- cordonul ombilical

TESUTUL ADIPOS SUBCUTANAT


Redus la nastere ( foarte scazut la prematur)
Ordinea dezvoltarii: fata, mb.sup., mb.inf., torace, abdomen
(in malnutritie: disparitie inversa, ultima este bula Bichat)
Dezvoltare maxima la 6 luni de viata
Grosimea plicii cutanate:
1,5-2 cm. pe abdomen si 2,5-3 cm. pe coapsa
Bogatie in ac. Palmitic (stare solida) si saracie in ac. oleic
Scleremul: frecvent la nn. si prematur in infectiile severe
Turgorul: consistenta ferma, elastica a pliului cutanat
(tes. gras, imbibitia hidrica, starea fibrelor elastice si de colagen)
Variatiile turgorului: flasc, pastos

SISTEMUL OSOS

La nastere sunt osificate diafizele oaselor lungi si
unele epifize: epifiza femurala distala (punctul de
osificare Beclard) si epifiza tibiala prox. (punctul
de osificare Tapon), precum si cuboidul
Ordinea ulterioara de aparitie a punctelor de
osificare
1 an: osul mare, osul cu carlig
2 ani: epifiza distala a radiusului
2-3 ani: metacarp, tuberozitatea humerala
3 ani: piramidal
4-5 ani: semilunarul, trapezul
5-8 ani: scafoid
10-13 ani: pisiform

SISTEMUL OSOS

Suturile oaselor
craniului:
metopica (frontala)
coronara (frontoparietala)
sagitala (interparietala)
lambdoida (parietooccipitala)

Latime~6 mm., se palpeaza
pana la 6-7 luni, se inchid
mult mai tarziu

SITUATII PATOLOGICE

Craniostenozele (sinostozarea precoce a suturilor)
Sunt rare, dar grave: microcefalie, retard
neuropsihic, HIC
- trigonocefalie (sinostoza metopica)
- turicefalie (sinostoza coronara bilateral)
- plagiocefalie (sinostoza coronara unilaterala)
- scafocefalie (sinostoza sagitala)
- oxicefalie (sinostoza coronara, sagitala,
lamdoida)

Trigonocefalie (sinostoza metopica)

Turicefalie (sinostoza coronara bilateral)

Scafocefalie (sinostoza sagitala)

FONTANELELE(1)

Portiuni neosificate ale calotei, situate intre oasele plate

Fontanela mare (anterioara, bregmatica)
- constant deschisa la nastere;
- este situata intre frontal si parietale
- are forma rombica (2,5x5cm)
- se inchide in medie la 1 an si 4 luni (limite: 4-18 luni)
(inchiderea < 1 an nu semnifica craniostenoza)
- inchiderea tardiva: rahitism, hidrocefalie, osteogeneza
imperfecta, disostoza cleidocraniana, MPZ, sdr. Down
- deprimare (subdenivelare): semnifica SDA
- bombare: HIC (meningita, hidrocefalie, ECA, tumori
cerebrale, etc.)

FONTANELELE(2)

Fontanela posterioara (mica, lambdoida)
- situata intre parietale si occipital
- forma triunghiulara
- persistenta sa 4-8 saptamani postnatal este
normala
- deseori este inchisa de la nastere

COLOANA VERTEBRALA


La nastere este aproape rectilinie
La 3 luni apare “lordoza” cervicala (copilul sustine
capul)
La 6 luni apare “cifoza” dorsala (copilul sta in
sezut)
La 9-12 luni apare “lordoza” lombara (copilul se
ridica)

TORACELE

Conic la nastere
Devine ulterior cilindric (respiratia este
diafragmatica)
Coastele care la nastere sunt orizontale, incep sa
se incline anteroinferior dupa varsta de 6 luni
Consecutiv toracele incepe sa se turteasca
anteroposterior, capatand aspectul de la adult
la 6-12 ani

DENTITIA

Eruptia dentara: la 6-8 luni

2 tipuri de dentitie:

Dentitia “de
lapte/primara/temporara/decidua
Dentitia secundara sau permanenta

DENTITIA(2)

Dentitia temporara(20)
6-8 luni: incisivii mediani inferiori
8-10 luni: incisivii mediani superiori
10-12 luni: incisivii laterali superiori
12-14 luni: incisivii laterali inferiori
1an-11/2 ani: primii premolari
11/2-2 ani: caninii
2-21/2 ani: ultimii premolari

DENTITIA(3)

Dentitia definitiva(32)
6-8 ani: incisivii mediani
7-9 ani: incisivii laterali
9-13 ani: caninii
9-12 ani: premolarii 1
10-14 ani: premolarii 2
5-8 ani: molarii 1
10-14 ani: molarii 2
16-25 ani: molarii3

APARATUL RESPIRATOR





Fose nazala foarte inguste
Sinusurile neformate pana la 4-5 ani
Inelul Waldayer slab reprezentat (max: 12 ani)
Toracele este conic la nastere (devine cilindric
dupa primele respiratii)
Coastele sunt orizontalizate (respiratie
diafragmatica)
Diafragmul are pozitie inalta
Coastele devin oblice (si toracele turtit) la 6-12 ani
Ritmul respirator:
nn.= 48-76 respiratii/min.
sugar= 40 resp./ min.
6 ani= 25 resp./min.

APARATUL CARDIOVASCULAR


Zgomote cardiace “embriocardice”
Indicele cardiotoracic = 0,55
Socul apexian: spatiul 4 ic. stg., la 2 cm in
afara liniei medioclaviculare (dupa 7 ani: sp. 5
ic. stg.)
Alura ventriculara:
nn = 170/min.
sugar = 150-160/min.
1 an = 120/min.
8 ani = valori apropiate de adult.

APARAT DIGESTIV



Abdomen voluminos
Capacitate gastrica: 120-200-250 ml.
Evacuare gastrica: 21/2-3 ore
Ficatul:
marginea superioara percutabila in sp, 5 ic.(medioclavicular)
marginea ant. palpabila la sugar la 2-3 cm. sub rebord
palpabila la rebord in primii 3-6 ani
greutate: 120-160 g. la nastere
se dubleaza la 2 ani
se tripleaza la 3 ani
de 6 ori la 9 ani si de 10 ori la pubertata
Scaunele sugarului (la san., in alim. artif.); colicile abd.

APARATUL UROGENITAL

Diureza este:
~ 1/3-1/2 din ingesta de lichide
primele 2 zile: 15-50 ml.
7-10 zile: 50-300 ml.
2 luni: 250-400 ml.
6-12 luni: 400-500 ml.
5-8 ani: 700-1000 ml

Capacitate maxima de concentrare ~ 800
mOsm/L. in primele3-4 luni de viata (risc de
SDA si hiperosmolaritate)

DEZVOLTARE NEUROPSIHICA(1)




Tonusul muscular este crescut in primele 3 luni
(hipertonie)
Reflexele osteotendinoase sunt vii pana la 2 ani
Reflexul cutanat plantar: in extensie pana la 21/2 ani
Reflexul (conditionat) de clipire apare la 6-8 sapt.
Reflexele arhaice (dispar la 3-4 luni)
- Moro: prezent la nastere, dispare la 4 luni
- Reflexul tonic cervical
-r. de aptitudine statica, r. automat de mers, r. de
cadera “ascensorului”

DEZVOLTARE NEUROPSIHICA(2)

2 luni: fixeaza privirea, ridica intermitent capul
zambeste intre 3-6 sapt. si 3 luni
sunete nearticulate
primele tentative de a atinge obiectele
reflex de agatare(“grasping”) si de mers

DEZVOLTARE NEUROPSIHICA(3)

3 luni: sustine capul
urmareste cu privirea
recunoaste obrazul mamei, biberonul
se joaca cu mainile
gangureste, este atent la sunete

DEZVOLTARE NEUROPSIHICA(4)

5 luni: se intoarce de pe spate pe burta
maini

rade zgomotos (hohote)
apuca nesigur obiectele, cu ambele
se joaca cu obiectele

DEZVOLTARE NEUROPSIHICA(5)

6 luni: sade nesprijinit
pronunta cateva silabe
apucare palmara – foloseste intreaga
mana pentru a apuca un obiect

6-7 LUNI

3 LUNI

DEZVOLTARE NEUROPSIHICA(6)
8 luni: se ridica “catarat” la
marginea patului

9 luni: merge “de-a busilea”
pronunta bisilabe
pensa digitala – poate
apuca obiecte mici
folosind degetul mare
si
aratatorul
9-12
LUNI

10 luni: se ridica pentru

putin timp in picioare, fara
sprijin

DEZVOLTARE NEUROPSIHICA(7)



14-15 luni: dobandeste controlul sfincterian
15 luni: se serveste de lingurita, cana
18 luni: se catara pe scaun, scara, etc.
arunca o minge

3 ani: merge singur la toaleta

14 LUNI

Mersul

9 luni: se ridica singur in picioare si face
pasi laterali in pat





10
11
12
13
15

luni: merge in 4 labe
luni: merge tinut de 2 maini
luni: merge tinut de o mana
luni: merge si alearga nesigur
luni: alearga

Aptitudini motorii grosiere
Aptitudini

Varsta
(luni)

Implicatii

Isi tine capul singur

2-3

Permite un mai bun contact
vizual, tonus muscular

Isi poate impreuna
mainile

3

Auto-descoperire

Dispare reflexul tonic
al cefei

4

Copilul poate inspecta

Sta fara sprijin

6

Creste capacitatea de explorare

Se rostogoleste

6.5

Flexia trunchiului, risc de a cade

Merge singur

12

Explorare, controlul
proximitatilor

Aptitudini motorii fine
Aptitudini

Varsta (luni)

Foloseste mana (intinde
mana dupa obiecte)

3.5 - 4

Implicatii
Folosirea obiectelor,
coordonare vizualomotorie

Dispare reflexul de
apucare palmara

4

Eliberarea voluntara a
obiectelor din mana

Transfera obiectele
dintr-o mana in alta

5.5

Compararea obiectelor

Pensa digitala

8

Poate explora obiecte de
dimens mici

Intoarce paginile la
carte

12

Creste autonomia in
timpul cititului de seara

Mazgaleste

13

Coordonare vizualo motorie

Construieste blocuri
formate din 2 cuburi

15

Folosirea obiectelor in
combinatie

Construieste blocuri

22

Necesita coordonare

Aptitudini motorii fine –
Anteprescolar

1 an: transfera obiectele dintr-o mana in
cealalta

2 ani: tine in mana un creion si coloreaza
cu miscari verticale
• Da pagina la carte
• Construieste un turn din 6 cuburi

3 ani: copiaza un cerc si o cruce,
construieste folosind cuburi mici

Aptitudini motorii fine – Prescolar

4 ani: foloseste foarfecele, coloreaza in
interiorul marginilor

5 ani: scrie cateva cuvinte si deseneaza o
persoana si partile corpului sau

6 ani:
se incheie singur la nasturi, foloseste
foarfecele,
tine un creion / pix
construieste folosind cuburi mici
joaca jocuri pe tabla (tintar, table)
se poate desena pe sine (autoportret)

Limbajul






1-2 luni: gangureste (repeta unele vocale:
aaaa / uuuu)
2-6 luni: rade, zambeste “provocat”

8-9 luni: silabiseste mamama/tatata
10-12 luni: spune “mama/tata
18-20 luni: stie 20-30 de cuvinte, 50% inteles

de persoane straine
22-24 luni: propozitii formate din 2 cuvinte,
>50 de cuvinte, 75% inteles de pers straine
30-36 luni: aproape intreg limbajul sau este
inteles de persoanele straine, varsta intrebarilor(de
ce? unde? cand? etc.)

Auzul – Sugar


Capacitatea de a auzi se coreleaza cu
capacitatea de a pronunta corect cuvintele
!! Otita medie – infectie, plasarea unui tub in
ureche – in antecedente
Vizita recenta la medic pentru lichid la
nivelul urechii (efuziune)
Se efectueaza o audiograma
Solicitarea unui logoped

DEZVOLTAREA MEMORIEI




3 luni: memoria(de recunoastere) dureaza cateva
minute
1 an: dureaza 2 saptamani
2 ani: dureaza cateva luni
4 ani: dureaza 1 an
Ulterior memoria evenimentelor devine
permanenta

!!! Semne ce arata o intarzierea
in dezvoltarea copilului

9 luni: nu poate sta singur in sezut

1 an: nu poate transfera obiecte dintr-o mana in
cealalta

15 luni: pensa digitala sau palmara anormala

18 luni: nu poate merge singur

2 ani: nu poate rosti cuvinte inteligibile

!!! Semne ce arata o
intarziere in dezvoltare –
Prescolar

Nu se poate autoingriji: spalat pe maini,
imbracat, mers la toaleta



Nu socializeaza
Nu se poate juca cu alti copii
Nu poate urma indicatiile in timpul unui
examen
Evaluarea performantelor de catre o
educatoare de gradinita

!!! Semne ce arata o intarziere
in dezvoltare – Scolar

Elev slab la invatatura

Lipsa prietenilor

Izolare sociala

Comportament agresiv: se bate, este
agresiv/dezinteresat, chinuie animalele

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful