Orientarea scolara si profesionala

Precizari conceptuale
Orientarea scolara si profesionala (O.P.S.) reprezinta una din sarcinile fundamentale ale
scolii. Ea are profunde implicatii att pentru scoala si individ ct si pentru societate. nca la
nceputul secolului nostru, parintele psihologiei muncii, Hugo Mstenberg considera ca alegerea
profesiunii si cea a tovarasului de viata (sot/sotie) sunt hotarrile cele mai importante n viata
omului. De multe ori profesiunea aleasa influenteaza n oarecare masura si asupra casatoriei,
avnd n vedere ca n numeroase familii sotii lucreaza n meserii nrudite. Ocupatia, profesia,
depaseste nsa frontierele serviciului propriu-zis, ea traseaza cadrele ntregului stil de viata al
individului: distributia orelor de munca si libere, domiciliul, colegii. n viata adulta, profesia
reprezinta cea mai importanta conditie care influenteaza modelarea personalitatii si bunastarea
sociala ct si sanatatea fizica si mintala a individului. Buna ntelegere a locului si rolului
orientarii scolare si profesionale presupune unele delimitari conceptuale.
Orientarea scolara reprezinta actiunea de ndrumare a elevilor spre acele forme de
nvatamnt care corespund n cea mai mare masura aptitudinilor si aspiratiilor lor n scopul de a
le dezvolta la maximum toate posibilitatile. n aceasta actiune se va tine seama att de
disponibilitatile (predispozitiile) elevului, ct si de cerintele sociale caracteristice epocii n care
traieste. n acest fel orientarea scolara creeaza o baza favorabila orientarii profesionale.
Orientarea profesionala este actiunea de ndrumare a individului catre o profesiune sau
un grup de profesiuni n conformitate cu capacitatile si interesele sale. Pe plan social, orientarea
profesionala contribuie la realizarea echilibrului dintre cererea si oferta de potential uman, ceea
ce pe plan personal nseamna siguranta drumului ales de individ.
Cele doua activitati- orientarea scolara si orientarea profesionala se afla ntr-o relatie de
strnsa interdependenta. Ele se realizeaza una n continuarea celeilalte. Actiunile ntreprinse pe
linia orientarii scolare si profesionale reprezinta parte componenta, organica a procesului de
nvatamnt.
Un alt concept folosit n acest domeniu este cel de selectie profesionala.
Selectia profesionala se refera la alegerea (pe baza unui examen, teste, probe de lucru etc.)
dintr-un grup de persoane pregatite profesional, a acelora care ntrunesc la un nivel superior
cerintele profesiunilor sau ale locurilor de munca vacante. Selectia profesionala se aplica unor
persoane care au deja o anumita profesie.
Activitatea desfasurata n perioada scolara vizeaza doar orientarea scolara si profesionala.
Realizarea acestor obiective presupune un ansamblu de actiuni si influente pedagogice, sociale,
medicale, psihologice, etice etc. , care au ca obiectiv pregatirea elevilor n vederea exprimarii
unor optiuni scolare si profesionale corecte si realiste, n conformitate cu particularitatile lor
individuale (aptitudini, interese, nivel de pregatire etc.) si exigentele psihofiziologice ale
profesiunilor( indicatii, contraindicatii) si cerintele societatii. Att orientarea ct si educatia
urmaresc dezvoltarea personalitatii umane. Ca subsistem educativ, orientarea scolara si
profesionala necesita realizarea unor investigatii psihologice privind structura si dinamica

personalitatii elevilor. Diversele aspecte care intra n sfera de preocupari a orientarii scolare si
profesionale pot fi grupate, n functie de principalele domenii comportamentale, n trei mari
categorii: cognitiv (intelectual), afectiv-motivational si psiho-motoric.
Componenta cognitiva se refera la procesele de cunoastere, aptitudinile generale si
speciale, stilul de munca, aprofundarea cunostintelor despre un domeniu oarecare al realitatii etc.
Componenta afectiv-motivationala include mobilurile ce se afla la baza optiunii:
interese, nazuinte, nclinatii, preferinte, atitudini, ideal profesional, precum si o serie de trasaturi
volitiv-caracteriale cum ar fi: perseverenta, fermitatea, consecventa, dragostea fata de munca etc.
Componenta psiho-motorie cuprinde aptitudinile perceptive, miscarile reflexe, miscarile
fundamentale de baza,(locomotorii, de manipulare), calitati fizice (rezistenta, forta, supletea,
agilitatea) , miscarile de dexteritate, expresive, estetice etc.
Continutul si principiile orientarii scolare si profesionale. Continutul orientarii este
deosebit de bogat, avnd n vedere ca urmareste ca finalitate esentiala sa contribuie la elaborarea
independenta de catre fiecare subiect a celei mai rationale optiuni scolare si profesionale. n acest
scop ea presupune drept conditii principale: autocunoasterea, dezvoltarea unor motivatii
superioare sociale fata de munca, formarea unui sistem de atitudini si valori adecvate n raport cu
sfera muncii si vietii profesionale, informatii despre reteaua scolara si universul profesiunilor,
despre necesarul de cadre n diferite sectoare de activitate, adeziune fata de diferite profesii.
Abordata ca sistem de actiuni social-educationale, orientarea scolara si profesionala
include patru subsisteme (directii de actiune )importante:
a) cunoasterea personalitatii elevilor;
b) educarea elevilor n vederea alegerii studiilor si profesiunii;
c) informarea scolara si profesionala;
d) ndrumarea elevilor spre diferite tipuri de studii si grupuri de profesiuni.
a) Cunoasterea personalitatii elevilor sau psihodiagnoza de orientare. Cunoasterea
elevilor reprezinta o conditie esentiala a desfasurarii eficiente a procesului instructiv-educativ,
dar si o componenta fundamentala a orientarii scolare si profesionale. Trebuie sa se realizeze
ntr-o viziune longitudinala care consta n observarea si examinarea evolutiei capacitatilor si
performantelor elevilor de-a lungul scolaritatii.
La activitatea de cunoastere a elevilor trebuie sa participe toti factorii educativi si n
primul rnd toate cadrele didactice din scoala. Fiecare profesor n cadrul lectiilor, cercurilor pe
obiecte si al altor actiuni scolare si extrascolare are posibilitatea sa obtina o serie de date
privind :nivelul de cunostinte si capacitatea intelectuala a elevilor, interesele si aptitudinile
pentru disciplina predata, atitudinea fata de munca etc. Toate aceste date trebuie transmise
dirigintilor, care, confruntndu-le cu propriile date (culese la lectii, orele de dirigintie, activitatile
extrascolare si de la alti factori educativi) , le utilizeaza la completarea fisei scolare a elevului.
b) Educarea elevilor n vederea alegerii studiilor si profesiunii
Educarea elevilor n vederea alegerii studiilor si profesiunii urmareste n esenta
"dezvoltarea profesionala" sau profesionalizarea lor treptata. Acest proces presupune nsusirea de
cunostinte, formarea unor abilitati si capacitati care sa-i ajute pe elevi sa-si valorifice
posibilitatile lor n mod liber si constient n diverse activitati scolare si profesionale .Educarea

profesionala nseamna n ultima instanta dirijarea procesului de formare a personalitatii fiecarui

elev n parte, n directia realizarii unei concordante optime ntre ceea ce vrea (sistemul de
aspiratii si dorinte), ceea ce poate (cunostintele si capacitatile de care dispune) si ceea ce trebuie
(cerintele vietii sociale) sa faca elevul.
c) Informarea scolara si profesionala
Informarea scolara si profesionala consta dintr-un ansamblu de actiuni desfasurate n
cadrul lectiilor si n afara acestora (dirigentie, activitati extrascolare cum sunt: cercurile pentru
elevi, vizite n unitati economice, ntlniri cu specialisti etc.) care au drept scop prezentarea
tipurilor de scoli si a profesiunilor. Din punct de vedere didactico-metodic principalele etape
care se contureaza n cadrul actiunilor de informare scolara si profesionala sunt urmatoarele:
informare generala, prin care se urmareste familiarizarea elevilor cu diversitatea
formelor de pregatire si de activitate umana ;
informare relativ diferentiata privind activitatile scolare si profesionale spre care
se poate ndrepta elevul n perioada respectiva ;
informare de detaliu, la ncheierea scolaritatii asupra domeniilor de
activitate( scolara sau profesionala) spre care elevul are acces n conditiile
respectarii concordantei relative dintre ceea ce vrea , ceea ce poate si ceea ce
trebuie sa faca;
informare specializata, asupra formelor de solicitare si asupra concordantei dintre
solicitarile profesionale si posibilitatile elevilor.
d) ndrumarea, consilierea elevilor n alegerea scolii sau profesiunii
Aceasta ndrumare sau consiliere, cu care se ncheie de fapt procesul de orientare la
sfrsitul unui ciclu de scolaritate presupune acordarea unui sfat de orientare cu caracter
facultativ. El consta n aprecierea corectitudinii optiunii facuta de elev, a posibilitatilor si
capacitatilor sale de autocunoastere si autodeterminare, n exprimarea de opinii cu privire la
domeniul n care elevul are sanse mai mari de a se afirma.
Factorii orientarii scolare si profesionale. Scoala reprezinta factorul principal al
orientarii .Acest rol al scolii rezulta din faptul ca orientarea este o actiune educativa. Scoala si
exercita rolul de factor principal al o.s.p., att prin structura sistemului de nvatamnt din tara
noastra, prin continutul procesului de nvatamnt, ct si prin activitatea personalului didactic.
Dupa cum se stie structura sistemului nostru de nvatamnt se diversifica pe masura ce urcam
spre treptele superioare ale acestuia.
Continutul procesului de nvatamnt detine ponderea cea mai mare n actiunea de
orientare. Finalitatile sale instructiv-educative sunt n acelasi timp si finalitati ale orientarii.
Continutul tuturor obiectelor de studiu contribuie la realizarea obiectivelor orientarii, cu
deosebire n directia informarii scolare si profesionale, stimularii si cultivarii aptitudinilor
generale si speciale, educarii trasaturilor volitiv-caracteriale. Relatiile stabilite ntre profesor si
elev trebuie, de asemenea, sa stimuleze preocuparea de autocunoastere a elevului , sa
impulsioneze formarea unei motivatii pozitive (interese, aspiratii, dorinte de autorealizare si

autodepasire) si a unor trasaturi de caracter implicate att n optiunea scolara si profesionala, ct

si n exercitarea unei profesiuni.
Familia elevilor reprezinta un alt factor care contribuie la o.s.p. Potrivit numeroaselor
studii facute n acest domeniu, familia ocupa primul loc n influentarea optiunii profesionale a
elevilor.De cele mai multe ori ele sunt emanatia unor factori subiectivi ce tin de experienta si
profesia parintilor, de dorintele interesele si aspiratiile lor. Asemenea influente se pot repercuta
negativ asupra dezvoltarii personalitatii elevilor si implicit asupra integrarii lor sociale..
Metodica activitatii de orientare scolara si profesionala. Metodica are ca sarcina
principala de a oferi mijloace si procedee adecvate care sa permita cadrelor didactice
transpunerea n practica a achizitiilor stiintifice, privitoare la organizarea si desfasurarea
procesului instructiv-educativ, n cazul de fata o.s.p. Orientarea scolara si profesionala reprezinta
un proces integrat sistemului scolar, conducerea si coordonarea sa fiind intim legata de
conducerea si coordonarea ntregii activitati specifice procesului de nvatamnt. De aceea
continutul, auxiliarele pedagogice, tehnicile si metodele utilizate se suprapun n buna parte celor
proprii procesului de nvatamnt privit n ansamblu se face n functie de competenta factorilor
care concura la realizarea o.s.p.
Concluzii
Realizarea obiectivelor o.s.p. necesita o strnsa legatura si conlucrare a cadrelor
didactice cu alti factori att din scoala (medicul scolar, bibliotecarul, laboranti
s.a.) ct si din afara scolii (familia, unitati economice si institutiile socialculturale).
Pentru realizarea orientarii scolare si profesionale se folosesc metode si mijloace
din cele mai diferite.
Pe lnga modalitatile si metodele amintite deja, dintre care multe se pot folosi si
n procesul colaborarii dintre factorii ce concura la o.s.p. (vizite, convorbiri,
ntlniri cu specialistii, ore de dirigintie etc.) mentionam si altele: organizarea la
nivelul scolii a punctelor de documentare pentru o.s.p., organizarea de concursuri
de tipul "Cine stie raspunde", a unor dezbateri n consiliul profesoral, n catedre
de specialitate si n comisia dirigintilor, interasistente, schimburi de experienta
etc.
Bibliografie
Salade D. "Puncte de vedere noi n orientarea scolara si profesionala", n
Revista de pedagogie nr.2/1991.
Tomsa Gh."Metodologia orientarii scolare si profesionale", n Revista de
pedagogie nr.4/1988.
Barna Andrei
"Ghid metodologic pentru orientarea scolara si
profesionala", E.D.P., 1989 .