You are on page 1of 30

INSTALAŢII DE STINS INCENDIUL

Dupã modul de stingere a
incendiilor, aceste instalaţii pot fi de
douã categorii :
• de suprafaţã;
• volumice.

11:24 AM 11:24 AM

Prof.dr.ing. Mariana Panai
tescu

1

INSTALAŢII DE STINS INCENDIUL
Instalaţiile de suprafaţã funcţioneazã în felul
urmãtor: trimit la suprafaţa focarului de
incendiu substanţa stingãtoare care are rolul
de a rãci sau de a opri alimentarea cu
oxigenul din aer din zona unde are loc
arderea, împedicând astfel ieşirea aburului. În
baza principiului rãcirii focarului de incendiu
are loc funcţionarea instalaţiei de stingere cu
apã.

11:25 AM 11:25 AM

Prof.dr.ing. Mariana Panai
tescu

2

INSTALAŢII DE STINS INCENDIUL
Instalaţia de stingere cu apã
-rãceşte substanţele arzând pânã sub
temperatura de aprindere.
-Dupã modul de acţionare existã urmãtoarele
tipuri de instalaţii de stingere cu apã:
instalaţii cu jet cinetic de apã;
instalaţii cu apã pulverizatã;
instalaţii ce inundã complet volumul protejat
al încãperilor.

11:25 AM 11:25 AM

Prof.dr.ing. Mariana Panai
tescu

3

etc ). trioxidul de alluminiu. lichide care sunt depozitate în tancuri sau sunt scurse şi acumulate în strat.INSTALAŢII DE STINS INCENDIUL Instalaţiile de stingere cu spumã – la acest tip de instalaţie. spuma reprezintã agentul principal de stingere a lichidelor mai uşoare decât apa. crescându-se în acest scop eficienta substanţelor spumante. pentaoxidul de fosfor. Aceastã instalaţie se foloseşte numai în cazul în care este interzisã prezenţa apei ( sodiu sau potasiu metalic . Acest tip de instalaţii se foloseşte pentru prevenirea şi respectiv stingerea acestor acumulãri în strat. Aplicarea spumelor de stingere este extinsã la o gamã de produse inflamabile. acoperindu-le cu un strat izolant. Mariana Panai tescu 4 .dr. împedicând astfel întinderea incendiului.ing. 11:25 AM 11:25 AM Prof.

precum aburul sau gazele inerte.ing. 11:25 AM 11:25 AM Prof.INSTALAŢII DE STINS INCENDIUL Instalaţiile de stingere volumicã – în aceastã grupã intrã cele care umplu volumul liber al încãperilor cu substanţe care nu întreţin arderea. Mariana Panai tescu 5 .dr.

11:25 AM 11:25 AM Prof.INSTALAŢII DE STINS INCENDIUL Instalaţiile cu abur .dr. Mariana Panai tescu 6 .stingerea incendiilor cu ajutorul aburului se bazeazã pe reducerea volumului aerului din spaţiul în care are loc arderea.ing.

pe navele petroliere se remarcã folosirea acestui tip de instalaţii.INSTALAŢII DE STINS INCENDIUL Instalaţiile cu gaz inert . agentul de stingere fiind gazele de ardere ale combustibilului lichid al motoarelor.dr. Aceste instalaţii se folosesc pentru stingerea incendiilor în magaziile de mãrfuri generale sau ca mijloc de prevenire a incendiilor în tancurile petroliere. Mariana Panai tescu 7 .ing. 11:25 AM 11:25 AM Prof.

oprind astfel propagarea incendiului în alte zone.INSTALAŢII DE STINS INCENDIUL Protecţia compartimentelor şi instalaţiilor aferente Protecţia se realizeazã din faza de proiectare si construcţie. iar evacuarea gazelor motorului sã aibã parascântei 11:25 AM 11:25 AM Prof. Mariana Panai tescu 8 .ing. material lemnos. -aerisirile tancurilor de ulei şi combustibil sã fie protejate împotriva pãtrunderii scânteilor.dr. Dintre mãsurile ce se pot lua amintim: -împãrţirea navei în zone izolate de foc prin pereţi etanşi. -posibilitatea izolãrii unor trasee. ignifugat. -toate pompele pentru transfer combustibil . ulei şi separarea combustibilului sã aibã posibilitatea opririi de la distanţã.

-sã acţioneze asupra focarului de incendiu. astfel.dr. încât sã excludã posibilitatea reaprinderii. -sã aibã mijloace de actionare localã dar şi de la distanţã. precum si posibilitãţi de control. 11:25 AM 11:25 AM Prof. -sã fie sigure în funcţionare şi sã aibã fiabilitate ridicatã. -sã nu intensifice prin funcţionare lor procedeul de ardere.ing. Mariana Panai tescu 9 .INSTALAŢII DE STINS INCENDIUL Toate aceste instalaţii de stins incendii trebuie sã corespundã urmãtoarelor cerinţe principale: -sã fie oricând gata de funcţionare. indiferent dacã nava se aflã în staţionare sau în marş.

pulverizare brută. Mariana Panai tescu 10 . instalaţii care inundã complet întregul volum liber al încãperilor (inundare). prin rãcirea substanţelor arzânde pânã sub temperatura de aprindere.INSTALAŢII DE STINS INCENDIUL • • • INSTALAŢIILE DE STINS INCENDIUL CU APÃ Instalaţiile din aceasta grupã asigurã stingerea cu apã sãratã sau dulce.dr. 11:25 AM 11:25 AM Prof. instalaţii cu jet cinetic de apã. Dupã modul în care acţioneazã asupra focarului de incendiu pot fi împãrţite în: instalaţii de stins incendiul cu apa pulverizată (sprinkler. îndreptat asupra focarului de incendiu.ing. pulverizare finã). stropire.

dar nu se reuşeşte stingerea incendiilor cu produse petroliere. a echipamentului electric în funcţiune.dr. 11:25 AM 11:25 AM Prof. varul nestins. cu care apa poate intra în reacţie chimicã.ing. de pe zonele deschise ale punţilor şi platformelor.INSTALAŢII DE STINS INCENDIUL INSTALAŢIILE DE STINS INCENDIUL CU JET DE APÃ(CINETIC ) Cu jeturi cinetice de apã îndreptate asupra focarului de incendiu se pot stinge incendiile din interiorul încãperilor. kaliul si natriul. Mariana Panai tescu 11 . exotermicã urmatã de formarea cu aerul a unor amestecuri explozive ce amplifica incendiul. Cu apa nu se pot stinge incendiile substanţelor cum sunt : carbura de calciu. a lacurilor si vopselelor.

Instalaţiile primesc apa de peste bord cu ajutorul pompelor de incendiu racordate la conducte. Pentru stingerea incendiilor pe alte nave sau pe mal. pe punţi şi platforme deschise. de debite (2…6) l/s. care reprezintã (25…32)mca. Distanta de acţiune a jetului de incendiu determinã sarcina necesarã a ajutajelor de incendiu. 11:25 AM 11:25 AM Prof. pe când din ajutajele manuale apa este aruncatã la (20…25)m. Mariana Panai tescu 12 .INSTALAŢII DE STINS INCENDIUL Acţioneazã de la distanţã asupra focarelor de incendiu cu jeturi cinetice de apã. Cu o astfel de instalaţie sunt prevãzute toate navele în scopul stingerii incendiilor în încãperile de locuit şi serviciu. care deservesc hidranţii cu furtunuri flexibile şi ajutaje manuale ce dirijeazã apa spre focarul de incendiu. apa este dirijatã din tunuri de apã (hidromonitoare) care o arunca la distanţe de (60… 80) m.ing.dr.

Mariana Panai tescu 13 .ing.dr.INSTALAŢII DE STINS INCENDIUL CU APA Schema de principiu a unei instalaţii cu jet cinetic 11:25 AM 11:25 AM Prof.

Mariana Panai tescu 14 . Instalaţiile pot fi dotate cu sprinklere (care realizeazã pornirea automata a instalaţiei) sau cu pulverizatoare comandate centralizat (de drencere cu declanşare manualã).ing.INSTALAŢII DE STINS INCENDIUL .dr. 11:25 AM 11:25 AM Prof. coeficienţa sporitã de pulverizare a apei şi crearea concomitenta a unui strat protector de vapori ce întrerupe alimentarea cu oxigen a flãcãrii. INSTALAŢII DE STINS INCENDIUL CU APÃ PULVERIZATÃ Instalaţiile de stins incendiul cu apã pulverizatã se bazeazã pe principiul rãcirii suprafeţei carburante.

dr.INSTALAŢII DE STINS INCENDIUL TIPURI DE SPRINKLERE 11:25 AM 11:25 AM Prof. Mariana Panai tescu 15 .ing.

5 – magistralã. 3 – flotor. 6 – armãturã de cuplare cu magistrala instalaţiei de stins incendiu cu jet cinetic. semnalizare şi posibilitãţi de închidere manualã. 8 – armãturi speciale cu reţinere şi semnalizare a circulaţiei apei.INSTALAŢII DE STINS INCENDIUL Schema instalaţiei de stins incendiul cu apă pulverizată 1 – hidrofor.ing. 7 – pompã principalã. 10 –sprinklere. 9 – armãturi speciale cu reţinere. 2 – pompã de apa dulce pentru alimentare hidrofor.dr. 11 – valvulã cu comandã electricã 11:25 AM 11:25 AM Prof. 4 – tubulaturã de alimentare cu aer comprimat a hidroforului. Mariana Panai 16 tescu .

în caz de incendiu se prevede stropirea din încãperile vecine a pereţilor interiori. Temperatura lor de pãstrare este minim –5C şi maxim +25C. navele de expediţie şi la baleniere. Pentru stropirea pereţilor se folosesc tuburi perforate cu debit specific de minim 30 l/min. pentru fiecare metru al perimetrului încãperii. de echipamentul electric. a pereţilor exteriori şi a bordajelor. 11:25 AM 11:25 AM Prof.ing. Substanţele explozive se pãstreazã în ambalaje antiscânteie aşezate în rafturi.dr. la creşterea temperaturii în încãpere peste 30 oC intrã automat în funcţiune o instalaţie de stropire cu debit specific de 24 l/min. pentru fiecare m2 de podea de încãpere. Mariana Panai tescu 17 . pentru pãstrarea substanţelor explozive existã încãperi speciale. De asemenea. de tancurile de combustibil etc.INSTALAŢII DE STINS INCENDIUL • INSTALAŢII DE STROPIRE ŞI INUNDARE • La spãrgãtoarele de gheaţã. In scopul prevenirii incendiilor sau exploziilor. amplasate departe de compartimentele maşini şi cãldãri.

formatã printr-o aglomerare de bule de gaz.ing. Substanţele spumogene trebuie sã asigure obţinerea spumelor cu anumite calitãţi. separate între ele prin pelicule relativ subţiri de lichid şi poate fi consideratã ca o emulsie concentratã de gaz într-un lichid.INSTALAŢII DE STINS INCENDIUL • . Ea poate fi obţinutã în urma unei reacţii chimice sau prin introducerea mecanicã a unui gaz întrun lichid. substanţa spumogenã şi aer. INSTALAŢIA DE STINGERE CU SPUMÃ • Spuma este o structurã alveolar – pelicularã dispersatã. 11:25 AM 11:25 AM Prof. Mariana Panai tescu 18 . Pentru obţinerea unei structuri alveolar – peliculare stabilitã în timp în lichid se introduc în cantitãţi mici substanţe spumogene. • Spuma aeromecanicã este un amestec de apã dulce sau apã de mare.dr.

în staţiile stingãtoare se amplaseazã tancul 1 în care se gãseşte amestecul de substanţã spumogenã cu apã în proporţia necesarã. racordatã la magistralã de aer comprimat a navei. în staţie este montatã o butelie cu aer comprimat 2 .ing. Mariana Panai tescu 19 . • Pentru evacuarea emulsiei din tanc şi formarea spumei.INSTALAŢII DE STINS INCENDIUL • INSTALAŢII CU FORMAREA INTERIOARÃ A SPUMEI • În figura de mai jos este reprezentatã schema instalaţiei de stingere cu spumã cu formare interioarã.dr. 11:25 AM 11:25 AM Prof. • Pentru obţinerea spumei aeromecanice în instalaţia cu formare interioarã.

cãldãri de dimensiuni mari. Mariana Panai tescu 20 . de densitate medie. Se ramificã o tubulatura 1 de la magistrala instalaţiei de stingere cu apã.INSTALAŢII DE STINS INCENDIUL • • .dr.INSTALAŢII CU FORMAREA EXTERIOARÃ A SPUMEI Se utilizeazã în special pentru stingerea incendiilor în tancurile de marfã ale petrolierelor şi compartimentele de maşini.25. • Schema unei instalaţii de stingere cu spumã cu formare exterioarã este prezentata mai jos. Lichidul pistonului 4 este un amestec insolubil în apã şi substanţa spumogenã. pentru a împiedica distrugerea pistonului lichid de separaţie 4. Dispersorul 2 anuleazã energia cineticã a apei la intrarea în tancul 3.8). Apa este folositã pentru formarea emulsiei cu spumogene şi pentru deplasarea substanţei spumogene din tancul 3 spre amestecãtorul 5.ing.(fig. 11:25 AM 11:25 AM Prof.

dr. Mariana Panai tescu 21 .ing.A SPUMEI 11:25 AM 11:25 AM Prof.INSTALAŢII DE STINS INCENDIUL CU FORMAREA INT.

INSTALAŢII DE STINS INCENDIUL CU FORMAREA EXT.A SPUMEI 11:25 AM 11:25 AM Prof.ing.dr. Mariana Panai tescu 22 .

dr. 11:25 AM 11:25 AM Prof.INSTALAŢII DE STINS INCENDIUL • INSTALAŢII DE STINGERE VOLUMICÃ A INCENDIULUI Instalaţiile din aceasta categorie reduc conţinutul de oxigen din încãperea protejatã pânã sub limita de 15% de la care înceteazã procesul de ardere. Mariana Panai tescu 23 . vapori de lichide uşor volatile sau pulberi sublimabile. gaze de ardere rãcite. Funcţionarea tuturor instalaţiilor de stingere volumicã este periculoasã pentru oameni.ing. iar în celelalte încãperi pornirea este precedatã de semnalizãri de avertizare opticã şi acusticã. Ele nu se utilizeazã în încãperile de locuit şi de serviciu. • Proprietãţile fizico-chimice ale agenţilor de stingere sunt diferite. precum şi soluţiile constructive de realizare sã fie diferite. bioxid de carbon. ceea ce face ca domeniile de utilizare. Ca agenţi de stingere sunt folosiţi vapori sau gaze inerte la ardere: abur.

în magazii de substanţe explozive sau uşor inflamabile.INSTALAŢII DE STINS INCENDIUL • • • • • • INSTALAŢII DE STINS INCENDIUL CU BIOXID DE CARBON Se folosesc pentru stingerea incendiilor în încãperile dieselgeneratoarelor de avarie. pentru care se utilizeazã butelii de 40 litri la presiune ridicata (12.5…15) MPa. la presiunea de lucru de 2 MPa. Instalaţia de stins incendiu cu bioxid de carbon nu este admisã ca sistem de bazã pentru magaziile de petrol. Instalaţiile de stins incendiu cu bioxid de carbon sunt: de înaltã presiune. tobele de eşapament. de joasã presiune. magaziile de marfã şi compartimentele de maşini ale cargourilor. pentru ca temperatura în interiorul lor sã nu depãşeascã +45oC. Mariana Panai tescu 24 . magazii de pituri. poate fi uşor avariatã şi scoasã din funcţiune. întrucât în cazul exploziilor tubulatura sub presiune ridicatã. 11:25 AM 11:25 AM Prof. pentru aceste instalaţii depozitarea buteliilor trebuie fãcutã în încãperi izolate.ing. etc.dr. iar rezervoarele de gaz sunt mult limitate la bordul navei. la care cantitatea necesarã de bioxid de carbon se pãstreazã într-un singur rezervor. ventilate şi chiar stropite cu apã. * pistonul de lichid este realizat din substanţe insolubile în apã.

INSTALAŢII DE STINS INCENDIUL CU CO2 11:25 AM 11:25 AM Prof.dr.ing. Mariana Panai tescu 25 .

ing.INSTALAŢII DE STINS INCENDIUL • INSTALAŢIILE DE PREVENIRE A INCENDIILOR CU GAZE DE ARDERE • In ultimul timp sunt utilizate pe nave instalaţiile cu gaze de ardere a combustibilului lichid. ca principal mijloc de prevenire a incendiilor în magaziile de marfa. 11:25 AM 11:25 AM Prof.dr. Mariana Panai tescu 26 .

(fig.metan.dr. este prezentatã schema principalã a instalaţiei de stins incendiu cu lichide volatile.INSTALAŢII DE STINS INCENDIUL • INSTALAŢII DE STINS INCENDIUL CU LICHIDE VOLATILE • Acest tip de instalaţie utilizeazã derivaţi halogenaţi şi hidrocarburilor aromate (freoni). cunoscut şi sub denumirea de R12B12 • În fig. • Cei mai utilizaţi sunt: • H 2402 – tetra-fluor. 25.ing.dibrom.25. cunoscut şi sub denumirea de R11B1 • H 1202 – difluor-clor.10.10).metan. 11:25 AM 11:25 AM Prof. Mariana Panai tescu 27 .brom.

5 – supape de siguranţã. 10 – valvule pentru suflare aer pe instalaţie 11:25 AM 11:25 AM Prof. 3 – rezervoare lichid volatil. 7 – tubulaturã alimentare cu aer comprimat. 8 – magistralã instalaţie stins incendiul.ing.INSTALAŢII DE STINS INCENDIUL Schema instalaţiei de stins incendiul cu lichide volatile 1 – butelie aer comprimat. Mariana Panai 28 tescu . 4 – sticle de nivel. 6 – racord alimentare rezervoare.dr. 2 – reducţie. 9 – valvule de izolare.

Instalaţia se proiecteazã astfel încât cu ajutorul aerului comprimat din butelia 6. Mariana Panai tescu 29 . aflată la panoul 10 din zona incendiului. permiţând deschiderea acestuia. prin declanşarea acesteia. 11:25 AM 11:25 AM Prof.5) MPa. Transportul pulberilor se face tot cu gaz inert N2 sau CO2. sã se comande toate valvulele de pe traseu.dr.11.ing. • Declanşarea buteliilor se face cu aer comprimat din butelia 6.INSTALAŢII DE STINS INCENDIUL • INSTALAŢII DE STINS INCENDIUL CU PULBERI ŞI GAZ INERT • Gazul inert necesar stingerii incendiului se obţine prin sublimarea pulberilor. din buteliile 8 (fig. 25.0…1.) la presiunea de (1.

5 – panou de distribuţie dotat cu furtun flexibil de împrãştiere şi cu butelie de aer comprimat pentru declanşarea instalaţiei. 7 – sistem pneumatic de declanşare a buteliilor . 3 – valvulã cu comandã pneumaticã. 2 – tubulaturã de alimentare a instalaţiei. Mariana Panai tescu 30 .dr. 9 – duze 11:25 AM 11:25 AM Prof.INSTALAŢII DE STINS INCENDIUL Schema instalaţiei de stins incendiul cu pulberi şi gaz inert 1 – recipient cu pulbere.ing. 8 – butelii de CO2 sau N2 pentru aerarea pulberilor şi transportul acestora în zonã. 4 – valvulã de zonã acţionatã pneumatic. 6 – butelie de aer comprimat pentru comandã.