You are on page 1of 52

PLANUL REGIONAL/JUDETEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

REGIUNEA 6 N-V/JUDETUL CLUJ

Dr. ing. Liana MURESAN

Cluj-Napoca
2014

11

Pentru indeplinirea obiectivelor prezentei legi se elaboreaza planuri de
gestionare a deseurilor la nivel national, regional, judetean, inclusiv al
municipiului Bucuresti.
PNGD
 se elaboreaza de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului
si acopera intregul teritoriu geografic al Romaniei.
 se aproba prin hotarare a Guvernului si se notifica Comisiei Europene.
PRGD
 se elaboreaza/realizeaza/revizuiesc in baza principiilor si obiectivelor
prevazute in PNGD
 se elaboreaza/realizeaza/revizuiesc de catre ARPM, impreuna cu toate
consiliile judetene apartinand regiunii respective.
 se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru
protectia mediului.
PJGD
 se elaboreaza/realizeaza/revizuiesc in baza principiilor si obiectivelor
prevazute in PNGD
 se elaboreaza/realizeaza/revizuiesc consiliul judetean, in colaborare cu
agentia judeteana pentru protectia mediului
 se aproba prin hotarare a consiliului judetean
2

Planurile de gestionare a deseurilor cuprind :

o analiza a situatiei actuale in domeniul gestionarii
tuturor categoriilor de deseuri,

masurile care trebuie luate pentru imbunatatirea
conditiilor de mediu in cazul pregatirii pentru reutilizare,
reciclare, valorificare si eliminare,a deseurilor

o evaluare a modului in care planurile vor ajuta la
punerea in aplicare a obiectivelor si dispozitiilor legii
211/2011.
3

Regiunea 6 Nord-Vest a fost creată în baza legii 151/1998 prin
asocierea voluntară a judeţelor Bihor, Bistriţa- Năsăud, Cluj,
Maramureş, Satu-Mare şi Sălaj.
Regiunea Nord-Vest are o poziţie geografică strategică, la
intersecţia axelor nord-sud şi est-vest ale Europei de Est, fiind
poarta de intrare în România dinspre Ungaria şi Ucraina. În
spaţiul naţional, Regiunea 6 Nord-Vest se învecinează la sudvest cu Regiunea 5 Vest, la sud cu Regiunea 7 Centru şi la est
cu Regiunea 1 Nord-Est.
Regiunea acoperă 14% din teritoriul Romaniei şi se situează pe
locul patru la nivel naţional în privinţa suprafeţei şi a populaţiei.
Unitate administrativă

Suprafata
Totala
Km2

Număr total
populatie

Romania

238391

21537563

Regiunea Nord Vest

34159

2718648

Judeţul Bihor

7544

593055

Judeţul Bistriţa Năsăud

5355

317205

Judeţul Cluj

6674

690299

Judeţul Maramureş

6304

511311

Judeţul Satu Mare

4418

364938

Judeţul Sălaj

3864

241840
4

Sursa: Directia Regională de Statistică, 2009

Cerinţa legislativă – Directiva cadru şi OUG 61/2006 privind regimul
deşeurilor
SCOP
SCOPŞI
ŞIOBIECTIV
OBIECTIV

Crează cadrul necesar atingerii obiectivelor/ ţintelor UE şi naţionale
de gestionare a deşeurilor

Suport pentru asigurarea sprijinului financiar al UE
Aprobat prin Ordin Comun al ministrului mediului şi gospodăririi
apelor şi ministrului integrării europene
Notificat Comisiei Europene
5

TIPURI DE DEŞEURI CARE FAC OBIECTUL PLANULUI Deşeuri municipale (deşeuri menajere şi asimilabile din industrie.lemn. VSU. instituţii). carămizi. comerţ. Deşeuri din construcţii şi demolări (beton. materiale plastice. sticlă. 6 . Deşeuri de ambalaje. metalice) Nămoluri de la staţiile de epurare orăşeneştii DEEE. ţigle şi materiale ceramice.

Estimarea costurilor 5. Analiza situaţiei existente 2. Definirea obiectivelor şi ţintelor judetene 3. Revizuire PRGD 7 . Estimarea capacităţilor necesare 4. Prognoza cantitatilor de deşeuri 6. Evaluarea alternativelor tehnice 7.1. Măsuri de implementare 8. Monitorizare 9.

• Descrierea depozitelor conforme existente: capacitati proiectate. alte depozite neconforme) 8 . evolutia cantitatilor. anul prevazut pentru sistarea activitatii. • Descrierea depozitelor neconforme existente: capacitati disponibile pana la sistarea activitatii. an de inchidere. capacitati disponibile. evolutia cantitatilor (depozite neconforme cu perioada de tranzitie.

1. Analiza situatiei existente 9 .

Datele referitoare la situatia existenta (cantitati si instalatii de gestionare a deseurilor) reprezinta „temelia“ procesului de planificare! 10 .

Principala sursa de date si informatii referitoare la situatia existenta privind gestionarea deseurilor in judet este autoritatea de protectie a mediului (APM. ANPM) 11 .

 Cantitatile de deseuri generate si gestionate pentru anul de referinta („X”) si pentru patru ani anteriori anului de referinta.  Informatiile referitoare la operatorii de salubrizare. precum si la instalatiile de gestionare a deseurilor pot fi prezentate pentru anul anterior elaborarii PJGD (notat „A”). Anul de referinta „X“ se stabileste prin consultari cu autoritatea de protectie a mediului. „A”) daca exista date disponibile. la gradul de acoperire cu servicii de salubrizare. 12 .

 Ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile menajere.  Compozitia deseurilor menajere. Cantitati de deseuri municipale generate.  Indicatori de generare a deseurilor. 13 .

industrie si institutii). Deseuri municipale (deseuri menajere si deseuri asimilabile din comert. inclusiv fractiile colectate separat (cod 20)  Deseuri de ambalaje (cod 15 01) 14 .

inclusiv deseuri de ambalaje (20 01.Deseuri municipale colectare separat. 15 01) Deseuri din gradini si parcuri (20 02) Alte deseuri municipale (20 03) 15 .

 Indicatori de generare a deseurilor menajere – pe medii (urban si rural) kg/locuitor x an]. 16 .  Indicatori de generare a deseurilor municipale (menajere si asimilabile) kg/locuitor x an].

Indicator de generare = un parametru important pentru verificarea plauzibilitatii datelor si pentru calculul prognozei de generare 17 .

pe medii (urban si rural)! 18 . ◦ ajuta la stabilirea sistemelor de colectare. ◦ defineste potentialul pentru valorificarea deseurilor.Importanta compozitiei: ◦ defineste potentialul pentru prevenirea deseurilor. colectare Se stabileste prin masuratori.

 Ponderea materialelor de deseuri de ambalaje in deseurile menajere. Compozitia deseurilor menajere (urban si rural). 19 .

◦ deseurile din parcuri şi gradini.Deseuri biodegradabile municipale = fractia biodegradabila din: ◦ deseurile menajere si asimilabile colectate in amestec. ◦ deseurile menajere si asimilabile colectate separat. 20 . ◦ deseurile din piete. ◦ deseurile stradale. ◦ deseurile voluminoase.

◦ Textile. ◦ Hartie si carton. 21 .Fractia biodegradabila = ◦ Deseuri alimentare si de gradina. ◦ Lemn.

• Date privind operatorii de salubrizare. • Dotarea operatorilor de salubrizare. • Informatii privind statiile de transfer. 22 . • Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare.

• Tratarea mecano-biologica. • Reciclarea deseurilor municipale. • Tratarea termica. • Alte metode de tratare/valorificare. 23 . • Compostarea.• Sortarea deseurilor municipale.

anul prevazut pentru sistarea activitatii. evolutia cantitatilor. • Descrierea depozitelor neconforme existente: capacitati disponibile pana la sistarea activitatii.• Descrierea depozitelor conforme existente: capacitati proiectate. alte depozite neconforme) 24 . capacitati disponibile. an de inchidere. evolutia cantitatilor (depozite neconforme cu perioada de tranzitie.

25 .

în special prin puncte sau centre de colectare. plastic sticlă. frecventa de colectare.Obiective Obiective Îmbunătăţirea/dezvoltarea Îmbunătăţirea/dezvoltareaunui unuisistem sistemintegrat integratde decolectare colectareşişitransport transportaadeşeurilor deşeurilor Extinderea sistemului de colectare a deşeurilor astfel încât în anul 2009 aria de Extinderea sistemului de colectare a deşeurilor astfel încât în anul 2009 aria de acoperire acoperiresă săfie fiede de100 100% %înînmediul mediulurban urbanşişiminim minim90 90% %înînmediul mediulrural rural  Optimizarea colectării şi transportului deşeurilor  Asigurarea colectării deşeurilor pentru toţi locuitorii. 26 . puncte de colectare  În mediul urban  Asigurarea colectării deşeurilor menajere de la întreaga populaţie din mediu urban prin operatori de salubrizare autorizaţi ANRSC  Implementarea colectării separate de la populaţie a deşeurilor reciclabile.  Promovarea colectării separate a deşeurilor reciclabile (hârtie. tarife. carton. a deşeurilor biodegradabile municipale vezi. a DEEE şi a deşeurilor voluminoase  În mediul rural  Asigurarea colectării deşeurilor menajere de la 90% din populaţia din mediul rural prin operatori de salubrizare autorizaţi ANRSC. la costuri cât mai mici  Asigurarea transportului deşeurilor menajere colectate către staţia de transfer sau depozitul de deşeuri autorizat cel mai apropiat. pubele. metale). promovându-se eliminarea deşeurilor pe depozitele conforme  Optimizarea rutei: vehicule. a deşeurilor menajere periculoase.

Obiectiv Obiectiv Eliminarea Eliminareadeşeurilor deşeurilorînînconformitate conformitatecu cucerinţele cerinţelelegislaţiei legislaţieiînîndomeniul domeniulgestiunii gestiunii deşeurilor deşeurilorînînscopul scopulprotejării protejăriisănătăţii sănătăţiipopulaţiei populaţieişişiaamediului mediului  Sistarea activităţii de depozitare în depozitele urbane neconforme conform termenelor prevăzute în HG 349/2005  Închiderea depozitelor neconforme din mediu urban în maxim doi ani de la sistarea activităţii  Realizarea staţiilor de transfer şi asigurarea transportului deşeurilor  Asigurarea realizării staţiilor de transfer corelat cu închiderea depozitelor neconforme  Eliminarea deşeurilor pe depozitele conforme  Realizarea depozitelor zonale confome  Închiderea şi ecologizarea spaţiilor de depozitare din mediul rural  Trebuie închise 817 spaţii de depozitare până la 16 iulie 2009 27 .

minim 1.000 locuitori (2011).Obiectiv Obiectiv Atingerea Atingereaţintelor ţintelorde devalorificare valorificarematerială materială şişienergetică energeticăaadeşeurilor deşeurilorambalaje ambalaje înîn conformitate conformitatecu cuprevederile prevederilelegislative legislative  Reciclarea/Valorificarea deşeurilor de ambalaje colectate de la populaţie (55% reciclare şi 65% valorificare pâna în anul 2013) (CL.000 locuitori (2013)  Asigurarea sortării deşeurilor de ambalaje colectate selectiv(CL.CJ)  Determinarea ratei de recuperare a deşeurilor de ambalaje colectate de la populaţie-anual (CL) 28 .800. hartie şi carton)  Numarul populaţiei care colectează separat plastic.200.000 locuitori (2008).500.000 locuitori (2008). sticlă şi metal.000 locuitori (2013)  Numarul populaţiei care colectează separat hârtie şi carton : minim 1. sticlă şi metal : minim 390. minim 1.150.CJ)  Implementarea la nivel regional a unui sistem de colectare selectivă de la populaţie a deşeurilor reciclabile (plastic. minim 1. minim 1.000 locuitori (2011).560.

pentru valorificare prin reciclare 60%.Obiectivul global 2013 este de: 55%. 29 .     **) Procentajul minim din greutatea totală a materialelor de ambalaj conţinute în deşeurile de ambalaje introduse pe piaţă. pentru recuperare sau incinerare       *) Procentajul minim din greutatea deşeurilor de ambalaje introduse pe piaţă.operatiunea de reprelucrare într-un proces de productie a deseurilor de ambalaje pentru a fi folosite în scopul initial sau pentru alte scopuri. reciclarea deseurilor de ambalaje .

HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje cu modificările ulterioare Directiva 94/62/CE privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje Principii prevenirea producerii de deşeuri de ambalaje reutilizarea ambalajelor reciclarea deşeurilor de ambalaje alte forme de valorificare a deşeurilor de ambalaje care să conducă la reducerea cantităţilor eliminate prin depozitare finală 30 .

200. colectare.000 locuitori (2011). precum şi preselectarea şi predarea în vederea reciclării.000 locuitori (2013) Realizarea transport unor sisteme moderne de colectare selectivă. transport şi stocare a reziduurilor solide. sticlă şi metal : minim 1.000 locuitori (2011).560.000 locuitori (2013) Numărul populaţiei care colectează separat hârtie şi carton : minim 1. minim 1. Stabilirea de tarife diferenţiate pentru colectarea selectivă şi în amestec a 31 . Consilii Judeţene Implementarea unui Sistem de colectare selectivă de la populaţie a deşeurilor reciclabile Ţinte PRGD-Regiunea 6 NV: Numărul populaţiei care colectează separat plastic.500.Consilii locale. sortare Determinarea ratei de recuperare a deşeurilor de ambalaje colectate de la populaţie-anual Coordonarea serviciilor de salubrizare care cuprind activităţi de precolectare.800. minim 1.

sunt responsabili pentru ambalajele respective introduse pe piatã  produc şi/sau comercializează produse ambalate în ambalaje reutilizabilesunt obligaţi să aplice sistemul depozit în vederea asigurării unui număr optim de cicluri de utilizare a acestora comercializează produse ambalate în ambalaje reutilizabile -sunt obligaţi să primeasca ambalaje reutilizabile la schimb sau sa ramburseze. la achiziţionarea unui produs ambalat în ambalaj reutilizabil. secundare (supraambalaj) şi terţiare (pentru transport) folosite pentru ambalarea produselor lor  ambaleazã produse ambalate -sunt responsabili pentru ambalajele secundare şi terţiare pe care le introduc pe piaţã  introduc pe piaţã ambalaje de desfacere.32 . valoarea depozitului .  plăteşte vânzătorului o sumă de bani care îi este rambursată atunci când ambalajul este returnat.Operatori economici  au responsabilitatea atingerii obiectivelor de valorificare /reciclare şi asigurarea posibilităţilor de reciclare/valorificare astfel:  introduc pe piaţã produse ambalate -sunt responsabili pentru ambalajele primare (de vânzare). la sistem-depozit cumpărătorul. solicitarea -cumpărătorului.

astfel încât să se asigure identificarea destinaţiei containerelor şi recipientelor de colectare selectivă 33 . Operatori economici       Deşeuri nerecuperabile/nereciclabile – negru/gri Deşeuri compostabile/biodegradabile – maro Hârtie/carton – albastru Sticla albă/colorată – alb/verde Metal şi plastic – galben Deşeuri periculoase – roşu Inscripţionarea şi aplicarea marcajului colorat trebuie să fie durabile şi vizibile.Populaţia.

4102 kwh şi 26 m3 apă 34 . Operatori economici 1 tonă de cioburi de sticlă = 3500 borcane sau 2000 Economie de 630 kg nisip. 180 kg soda calcinata si 700 m3 gaz metan 1 tonă de deşeuri de hârtie = 2500 caiete sau 12300 ziare Economie de 4 m3 de masă lemnoasă.Populaţia. 112 kg calcar.

pentru minim 25. altele decât deşeurile din parcuri. pieţe) – începând cu 2008  Asigurarea compostării întregii cantităţi de deşeuri biodegradabile rezultate din parcuri. fermentare.– în 2010.000 t. tratare mecano-biologică etc. grădini şi pieţe la nivelul regiunii (în instalaţii de compostare.Obiectiv Obiectiv Reducerea Reducereacantităţii cantităţiide dedeşeuri deşeuribiodegradabile biodegradabilemunicipale municipaledepozitate depozitateînînconformitate conformitate cu cuprevederile prevederilelegislative legislative  Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile eliminate prin depozitare  Interzicerea la depozitare a deşeurilor organice pure (deşeuri din parcuri.) . cimitire. pentru minim 130.000 t deşeuri biodegradabile– în 2013  Stabilirea unui concept pentru taxa de depozitare a deşeurilor biodegradabile municipale şi aplicarea acestuia în zonele unde alternativele de tratare a acestor tipuri de deşeuri deja există 35 . grădini. grădini (inclusiv deşeurile din cimitire) şi pieţe– începând cu 2008  Asigurarea capacităţilor pentru tratarea deşeurilor biodegradabile.

astfel încît ele să poată fi depozitate în celule separate faţă de deşeurile nepericuloase biodegradabile 36 . cu comportare echivalentă cu cea a deşeurilor nepericuloase.Obiectiv Obiectiv Gestionarea Gestionareacorespunzătoare corespunzătoareaadeşeurilor deşeurilorpericuloase periculoasedin dindeşeurile deşeurilemunicipale municipalecu cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane umane  Implementarea unui sistem de colectare separată a deşeurilor periculoase din deşeurile municipale  Asigurarea colectarii separate a deşeurilor periculoase din deseurile menajere de către administraţia publică locală prin firmele de salubrizare începând cu luna mai 2007  Asigurarea tratării corespunzatoare în vederea eliminării prin depozitare  Eliminarea deşeurilor periculoase din deşeurile menajere în instalaţii autorizate  Se poate prevede în cadrul depozitului ecologic o celulă separată pentru depozitarea deşeurilor periculoase. stabilizate.

 stabilesc sisteme de colectare adecvate pentru deşeurile de baterii şi acumulatori portabili care trebuie: a) să permită utilizatorilor finali să se debaraseze de deşeurile de baterii sau acumulatori portabili la un punct de colectare accesibil în vecinătatea acestora. c) să nu implice niciun cost pentru utilizatorii finali care se debarasează de deşeurile de baterii sau acumulatori portabili şi nicio obligaţie de a cumpăra o baterie nouă sau un acumulator nou. ţinând seama de densitatea populaţiei. 37 d) să poată fi utilizate prin corelare cu sistemele de colectare a DEEE . atunci când aceştia furnizează baterii sau acumulatori portabili noi. b) 45% până la data de 26 septembrie 2016. Nr.HG. b) să impună distribuitorilor să primească gratuit înapoi deşeurile de baterii sau acumulatori portabili. 1132 / 2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori Directiva 2006/66/CE privind bateriile şi acumulatorii şi deşeurile de baterii şi acumulatori baterii şi acumulatori portabili Producătorii  rate minime de colectare: a) 25% până la data de 26 septembrie 2012.

utilizatori finali    Să se debaraseze de deşeurile de baterii sau acumulatori portabili : la un punct de colectare accesibil gratuit. atunci când aceştia furnizează baterii sau acumulatori portabili noi.baterii şi acumulatori portabili Populaţia . la distribuitori. fără nicio obligaţie de a cumpăra o baterie nouă sau un acumulator nou. prin sistemele de colectare a DEEE 38 .

atunci când acestea devin vehicule scoase din uz. valorificare sau reutilizare a materialelor şi pieselor înlocuite.Obiectiv Obiectiv Reutilizarea Reutilizareaşişivalorificarea valorificareacomponentelor componentelorVSU VSU  Colectarea vehiculelor scoase din uz  Asigurarea de către producători a preluării de la ultimul deţinător a vehiculelor pe care le-au introdus pe piaţă.prin puncte autorizate  Asigurarea atingerii valorificarea obiectivelor legislative privind reutilizarea şi  Predarea pentru reciclare. către agenţii economici autorizaţi. potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare 39 . care constituie deşeuri.

.Obiectiv Obiectiv Gestionarea Gestionareacorespunzătoare corespunzătoareaadeşeurilor deşeurilordin dinconstrucţii construcţiişişidemolări demolăricu curespectarea respectarea principiilor principiilorstrategice strategiceşişiaaminimizării minimizăriiimpactului impactuluiasupra asupramediului mediuluişişisăntăţii săntăţiiumane umane  Elaborarea unui plan privind gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări CJ. ARPM  Colectarea separată a deşeurilor pe deşeuri periculoase şi deşeuri nepericuloase  Crearea de capacităţi de tratare şi valorificare  Asigurarea de capacităţi de eliminare a deşeurilor din construcţii şi demolări  Interzicerea depozitării necontrolate a deşeurilor din construcţii şi demolări Deşeurile din construcţii si demolari continua sa fie un flux de deşeuri sensibil. deoarece în prezent nu se realizează o evidenţă exactă a cantităţilor generate şi 40 nicio gestionare corespunzătoare.

Co-fermentarea anaerobă.Obiectiv Obiectiv Gestionarea Gestionareacorespunzătoare corespunzătoareaaNămolurilor Nămolurilorde delalastaţiile staţiilede deepurare epurareorăşeneşti orăşeneşticu cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane umane  Responsabilitatea revine operatorilor staţiilor de epurare  Prevenirea eliminării ilegale şi a deversării în apele de suprafaţă  Promovarea prioritară a valorificării în agricultură în condiţiile respectării prevederilor legislative  Promovarea tratării prin presare/deshidratare în vederea co-incinerării OPŢIUNI DE GESTIONARE A NĂMOLURILOR 1. folosită ca un 41 fertilizant lichid pentru sol. arderea combustibililor sau incinerarea în pat fluidizat necesită o putere calorifică suficientă a nămolului.un nivel de uscare de 90 %. pentru a putea fi stocat în silozuri până la utilizare  valorificării energetice precum: co-incinerarea în fabricile de ciment.  eliminării (provenit de la epurarea apelor uzate sau a levigatului) în depozitul ecologic 2. . Tratarea prin presare/deshidratare în vederea:  reutilizării în agricultură .. metoda umedă (TMB) alături de deşeul organic menajer. Procesul generază biogaz şi o biomasă lichidă.

000 şi peste 20. DEEE. Asigurarea preluării în punctele de colectare a DEEE de la: ►Gospodăriile particulare ►Posesorii finali şi distribuitori  Colectarea DEEE din gospodăriile particulare Conştientizarea populaţiei privind necesitatea colectării selective a acestei categorii de deşeuri Asigurarea de către administraţiile publice locale prin serviciile de salubritate a colectarii DEEE de la populaţie 42 .valorificarea valorificareaDEEE DEEEcolectate colectatecu cu atingerea atingereaţintelor ţintelorprevăzute prevăzutede delegislaţie legislaţie  Crearea punctelor de colectare la nivelul judeţelor. oraşelor cu peste 100.Obiectiv Obiectiv Crearea Creareaunui unuisistem sistemeficient eficientde decolectare colectareaaDEEE.000 locuitori.

1037/ 2010 privind deseurile de echipamente electrice si electronice . Nr. ◦ reutilizarea.HG. reciclarea / valorificarea în vederea reducerii volumului de deşeuri eliminate. ◦ colectarea DEEE cu atingerea ţintelor stipulate în legislaţie. 43 . Directiva 2002/96/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 27 ianuarie 2003 privind deseurile de echipamente electrice si electronice OBIECTIVE ◦ prevenirea producerii de DEEE.

3. Prognoza cantitatilor de deşeuri 44 .

dar cu valorificarea caldurii. Ţinte de colectare a DEEE . intr-un proces de productie. Prin valorificarea de energie se intelege utilizarea deseurilor combustibile pentru producerea de energie prin incinerare directa. in scop similar celui initial sau in alte scopuri. precum si orice alta operatiune efectuata pentru valorificarea si/sau eliminarea DEEE. tratare — orice operatiune efectuata dupa predarea DEEE unei instalatii pentru depoluare. valorificare sau pregatire pentru eliminare.4 kg/loc/an  Ţinte de valorificare/reutilizare   rata de valorificare: 70%-80% din greutatea medie pe aparat rata de reutilizare şi reciclare 50%-80%din greutatea medie pe aparat reciclare — reprelucrarea. a materialelor continute in deseuri. sfaramare. 45 . impreuna cu alte deseuri sau separat. cu exceptia valorificarii energetice. demontare.

magazine.◦ Ţintele de colectare a DEEE se referă la întreaga cantitate colectată de la populaţie (puncte de colectare. alte mijloace) şi din alte surse decât de la populaţie. materiale şi substanţe şi NU la echipamente întregi! 46 . refolosirea şi reciclarea se referă la componente. ◦ Ţintele de valorificare / reutilizare şi reciclare diferă pe categorii de DEEE şi se calculează în funcţie de cantitatea tratată (exclusiv DEEE refolosite). ◦ Valorificarea.

Unităţile administrativ teritoriale  de a organiza.000 de locuitori.  transportul acestora la punctele de colectare  de a preda DEEE colectate catre producatorii sau organizatiile colective ale acestora in vederea realizarii tratarii/reciclarii DEEE colectate. de a gestiona si de a coordona colectarea separata a deseurilor de echipamente electrice si electronice de la gospodariile particulare  de a asigura existenta si functionarea cel putin a unui punct de colectare selectiva a DEEE provenite de la gospodariile particulare la 50. 47 . dar nu mai putin de un punct de colectare in fiecare localitate.

48 . fara a solicita plata. in aceleasi conditii precum cele de livrare a produsului nou. daca echipamentul este de tip echivalent si a indeplinit aceleasi functii ca si echipamentul nou furnizat.Producătorii     sa asigure preluarea si valorificarea DEEE colectate selectiv sa urmareasca ca toate DEEE colectate sa fie transportate la instalatiile de tratare autorizate pot organiza si exploata sisteme individuale sau colective de preluare a DEEE provenite de la gospodariile particulare obligativitatea atingerii ţintelor  de colectare  de valorificare /reutilizare/reciclare Distribuitorii sa preia DEEE in sistem unul la unul.

materiale şi substanţe Valorificare Eliminare 49 . materiale şi substanţe Reutilizare/reciclare Valorificare energetică componente.DEEE de la populaţie Colectare separată de către autorităţile administraţie publice locale Puncte colectare (producători şi administraţia locală) Sistem de preluare unu la unu de către distribuitori Refolosire echipamente întregi Sisteme individuale / colective organizate de producători (sistem take-back) Tratare DEEE Reutilizare componente. materiale şi substanţe Reciclare componente.

50 .

obiectivele obiectiveleşişiţintele ţintelelegate legatede degestionarea gestionareadeşeurilor deşeurilormunicipale municipale trebuie trebuie cunoscute cunoscute    CJ/Municipalităţile/Comunele: Implementează măsurile privind gestionarea deşeurilor municipale Adopta legislaţia locală necesară/tarife Exploatează şi investesc sau caută operatori investitori Informează generatorii/operatorii privind acţiunile/regulile Agentii economici În general. pentru a minimiza efectul dăunător asupra mediului 51 . Obligaţiile. realizează colectarea deşeurilor. regulile şi reglementările Intreprind aciţuni pentru a facilita refolosirea/reciclarea sau valorificarea deşeurilor. sub contract cu CJ/CL. exploatează instalaţiile de tratare/eliminare a deşeurilor şi colectează tarifele Investesc în/ori exploatează în numele CJ sau al României Generatorii de deşeuri Plătesc serviciile de colectare. tratare şi eliminare a deşeurilor Respectă legile.Obligaţiile.

Mulţumesc pentru atenţie ! 0264/410722 52 .