You are on page 1of 16

[INTERFERENTA

LUMINII]

0

........................4..............5 1..3.........Inelele lui Newton.....1................Pana optica....1 1................................................................. ....4......................................3..............................................3................................... .........4.......................Table of Contents 1.................................. 11 1....3 Biprisma lui Fresnel .................Interferenta nelocalizata ..................................10 1...5 1..................7 1...............1.....7 1.............................2 Oglinda Lloyd...4.3....................................................................................................................3........................................................Interferenta localizata............................................................3 1...........1Prezantare generala..................................2.................Bilentilele lui Billet............................................................8 1....3................. Dispozitivul lui Young........................................................8 1...................4....................................3.....Studiul cantitativ...............................Lama cu fete plan-paralele..............................................................5 Oglinzile lui Fresnel..............2.....................................................................10 1.....................................................12 1 ...................................................................

rezultatul interferentei se apreciaza dupa intensitatea luminoasa in punctul respectiv.Interferenta luminii 1.metoda divizarii amplitudinii (exemplu: lama cu fete plan paralele) Metode de obtinere a undelor coerente cunoscute Unul din procedeele de obtinere a undelor coerente este cel prin care radiatia emisa de un 2 . Deosebiri intre interferenta undelor mecanice si cea a luminii Interferenta undelor electromagnetice din domeniul vizibil. De gradul de coerenta al undelor care interfera depinde stationaritatea si contrastul tabloului de interferenta. ca si in cazul undelor mecanice. Undele coerente sunt undele între care exista relatii constante în timp ( diferenta de fază. undele trebuie sa aiba aceeasi frecventa si sa fie coerente.1Prezentare generala Interferenta este fenomenul de suprapunere a doua sau mai multe unde coerente intr-o anumita zona din spatiu ducand la obtinerea unui tablou stationar de maxime si minime de interferenta. adica sa aiba o diferenta de faza constanta. consta in suprapunerea a doua sau mai multe unde intr-o zona spatiala. care se încadreaza în doua metode: . . Insa in cazul undelor mecanice. In acest scop se utilizeaza numeroase dispozitive.metoda divizarii frontului de unda ( exemplu: dispozitivul lui Young). rezultatul interferentei se apreciaza in functie de amplitudinea undei rezultante in acel punct. Metode de obtinere a undelor coerente existente Obtinerea undelor coerente pentru realizarea interferentei se face separand din fluxul luminos emis de o sursa monocromatica doua fascicule de lumina care ulterior se suprapun din nou in zona de interferenta. iar in cazul luminii. amplitudinea). Pentru a obtine un fenomen de interferenta stationara. iar fenomenul de interferenta se poate observa tot timpul.

de pe care o parte de lumina se reflecta. Young)  distanta intre fante si sursa (in cazul disp. decat in cazul undelor coerente. Cum intensitatea luminii este o masura a patratului amplitudinii spunem ca undele coerente se obtin. Figurile de interferenta obtinute astfel sunt foarte fine numai daca izvoarele sunt punctiforme.pana optica de unghi variabil. Franjele pot fi de minim sau de maxim.biprisma Fresnel.Doua dintre cele mai reprezentative dispozitive de acest tip sunt: oglinzile Fresnel si bilentilele Billet. de asemenea. franjele de interferenta fiind nelocalizate. Acesta este procedeul de obtinere a undelor. divizat cu una sau mai multe suprafete reflectatoare. De altfel.pana optica. Alti factori de care depinde figura de interferenta sunt: 3  lungimea de unda (culoarea) a sursei de lumina  intensitatea luminoasa a sursei de lumina  distanta intre fante (in cazul disp.Dispozitiva care functioneaza astfel sunt:lama cu fete plan –paralele. iar cele doua parti se intalnesc din nou intr-un punct. Young) . iar efectele de interferenta pot fi chiar mai intense. iar alta parte se transmite cu intensitatile corespunzatoare. Aceste unde se pot obtine si de la izvoare mai intinse. prin divizarea amplitudinii. în functie de valoarea amplitudinii rezultante. Izvoarele coerente prin divizarea frontului de unda se pot realiza in optica prin: a) formarea a doua imagini ale aceluiasi izvor luminos. In acest caz undele care interfera provin din aceeasi unda initiala. in practica se folosesc izvoare mai mult sau mai putin intinse. prin divizarea frontului de unda. Factori care influenteaza figura de interferenta In anumite puncte din spatiu se vor forma zone cu aceeasi valoare a intensitatii rezultante numite franje de interferenta. obtinute prin divizarea frontului de unda. Young)  distanta intre fante si ecran (in cazul disp.izvor punctiform este divizata in doua parti. Un fascicul de lumina poate fi. b) intrebuintarea izvorului si a unei imagini a sa. In acest scop se concep si se folosesc diferite dispozitive experimentale. in acest caz.oglinda Lloyd.

Studiu cantitativ al interferentei luminii.unde campurile sunt marimi fazoriale.se numeste diferenta de drum .relatia (2) . respectiv doua benzi intunecoase.provenite din cele doua surse. care sunt inele de inalta tensiune). ●P Valoarea lui E. inelele lui Newton) sau de linii paralele. fie pe o placa (in cazul lamei cu fete plan paralele).devine: 4 .plane. Cum intensitatea luminoasa perceputa de ochi. Se deosebesc doua feluri de franje: nelocalizate si localizate.2.unde r2-r1 =∆r. Se pot obtine fraje de interferenta localizate.franjele de interferenta Interfranja reprezinta distanta intre doua benzi luminoase. se obtine o dedublare a unuia si aceluias izvor(sursa) sau utilizarea unui izvor impreuna cu o imagine a sa. E2=E02sin2( t/T-r2/) (1) Intensitatea campului electric in punctul P va fi: S1● r1 E=E1+E2.consecutive.monocromatice de aceeasi frecventa.Interfranja .intre cele doua unde. In cazul franjelor nelocalizate.Undele care vor sosi in punctul P din cele doua surse sunt descrise de ecuatiile: E1=E01sin2(t/T-r1/) . 1. Fie doua surse punctiforme S1si S2 care emit unde luminoase. franjele Haidinger.este proportionala cu E2 .se calculeaza: E2=E21+E22+2E1E2cosunde ∆este diferenta de r2 S2● faza dintre cele doua unde si are expresia: ∆=2π(r2-r1)/λ (3). fie la infinit (ex.avand vectoriide oscilatie pe aceeasi directie. Forma franjelor poate fi de inele (ex. respectiv punctele de minim. Franja de interferenta reprezinta curba care uneste punctele de maxim.

unde k=0.cu alte cuvinte ∆φ=2kπ.2=2(I1I2)1/2.Folosin relatia(3). B)Daca I1.termen de interferenta.I=I1+I2+2(I1I2)1/2cos∆ . Relatia (7) reprezinta conditia de minim de interferenta.duce la aparitia maximelor (se numesc franje luminoase) si minimelor (se numesc franje intunecoase).2.rezulta : I=I1+I2.In punctul P.2≠0.2=0 .2…(numar intreg).Vom nota cu I1.Relatia (6) reprezinta conditia de maxim de interferenta b) Cand ∆φ=-1.Din relatia(5) se observa ca valorile termenului de interferenta sunt impuse de valorile diferentei de faza ∆φ .intensitatea luminoasa I.rezulta: I=I1+I2+I1.Interfernta se numeste distructiva.fenomenul neobservandu-se in acest caz undele emise de cele doua surse actionand independent.fenomenul in acest caz observandu-se.Interferenta o numim constructiva.diferenta de drum este un numar intreg de lungimi de unda.termenul de interferenta are valoare minima:I= -2(I1I2)1/2.termenul de interferenta are valoare maxima: I1.In punctul P.1.2=2(I!I2)1/2cos∆ si vom numii aceasta cantitate .dintre cele doua unde care interfera.cele doua unde corelandu-se.va avea si ea valoare minima.adica.rezulta ca pentru maxim de interferenta ∆r=kλ (6) . Pentru valorile termenului de interferenta avem doua cazuri: A) Daca I1. 5 .Din relatia (3) rezulta ∆r=(2k+1)λ/2 (7). Depndenta intensitatii luminoase in mod periodic de diferenta de drum.care alterneaza in campul de interferenta.intensitatea luminoasa I va avea si ea valoare de maxim.conform figurilor de mai jos. a)Cand cos ∆φ=1.cu alte cuvinte ∆φ=(2k+1)л .

3. Conform discutiei de mai sus .indiferent de pozitia paravanului cu fante.De aceea spunem ca interferanta este nelocalizata.Schema dispozitivului si campul de interferenta arata ca in figura de mai jos.deci vor interfera .2= -2I0.In maxime este concentrata energia.S2.pentru un minim .3.conform principiului lui Huygens devin centrii secundari de emisie.pentru un maxim.rezultatul interferentei se observa pe ecranul V.Va rezulta ca pentru maxim de interferenta I=4I0.iar pentru minim I=0.Daca lumina provine de la o singura sursa si frontul de unda incident este divizat in doua noi fronturi de unda coerente. sunt coerente. .iar in minime lipseste.Forma franjelor de interferenta reproduce forma geometrica a fantelor.2=2I0.care.respectiv I1. 1. 6 .Undele emise de S ajung la cele doua fante S1.Undele secundare provin de pe aceeasi suprafata de unda.Interferenta nelocalizata 1.1Dispozitivul lui Young Dispozitivul este format dintr-o sursa de lumina S . un paravan opac prevazut cu doua fante dreptunghiulare S1 si S2 si un ecran de observatie V.in acest caz termanul d interferenta I1.atunci I1=I2=I0.La nivelul intregului camp de interferenta energia se conserva.Asta inseamna ca energia undelor luminoase in interferenta este distribuita neuniform in campul de interferenta.

fie cea de minim se obtine : i=λD/2l.xk reprezentand coordonata franjei din P.Din aceasta relatie se observa dependenta interfranjei de lungimea de unda si de distanta dintre cele doua fante . P S1 2l S2 D V In cazul unei franje luminoase xk=kλD/2l.iar pentru franja intunecoasa xk=(2k+1)λD/4l.Cu ajutorul dispozitivului se poate calcula coordonata xk unei franje luminoase.sau intunecose. Interfranja are expresia i= xk+1-xk .si utilizan fie conditia de maxim .respectiv interfranja i.notam S1S2=2l.distanta de la S2 la ecranul V cu D . Conform figurii de mai jos.dupa cum se poate observa si din desenele de mai jos 7 .

distanta de la biprisma la ecran cu D.2.ce apare pe ecran(zona hasurata).1. de unghi de refringenta A foarte mic.X=2(n-1)AD.iar D este distanta din O .Biprisma Fresnel.iar distanta dintre cele doua imagini ale sursei cu 2l.unde SS’=2l.in S1.unde n este indicele de refractie al prismei 8 .3.3.Distanta de la sursa la biprisma se noteaza d.3.pana la ecranul de observatie. Imaginea sursei S este data de cele doua prisme. i=λ(d+D)/2l .o oglinda plana pozitionata pe orizontala si un ecran vertical.respectiv largimea campului de interferenta . 1.respectivS2.Imaginile sursei se comporta ca doua surse coerente. cu sectiunea trunghi dreptunghic.Interfranja are aceeasi expresie ca la dispozitivul lui Young.In campul de interferenta de pe ecran apar maxime si minime .Oglinda Lloyd Dispozitivul este format dintr-o sursa de lumina S.Campul de interferenta este zona hasurata din desen de lungime X.Sursa de lumina S si imaginea virtuala a sursei in oglinda se comporta ca doua surse coerente.Pozitia pe ecran a unui maxim are expresia xk=(2k+1)λD/4l.Asemanator dispozitivului Young se poate exprima interfranja.

Cele doua surse coerente se afla pe un cerc de raza r.conform figurii de mai jos.Bilentilele Billet Dispozitivul se realizeaza prin taierea unei lentile convergente in doua jumatati.Largimea campului de interferenta se calculeaza:X=2a(L+d)/d. O sursa de lumina S va forma in cele doua oglinzi imaginile virtuale S1 si \S2. unde D este distanta de la planul S1S2 la ecran.dupa unul din diametre.3.5.in campul de interferenta de largime X.iar d estedistanta de la sursa S la lentile. 1. unde L este distanta de la lentile la ecran.Oglinzile Fresnel Oglinzile plana O1.Imaginile sursei in cele doua lentile constitue doua surse coerente.iar campul de interferenta se obtine pe un 9 .care are expresia : i=λD/2l.provenita de la sursa S .1.respectiv O2.Cela doua jumatati se lipesc prin intermediul unui obturator.3.iar 2l este distanta S!S2.fac intre ele un unghi α≤10.Si acest dispozitv permite calculul interfranjei.4.care impiedica patrunderea luminii.care se vor comporta ca surse coerente.

4. se constata ca o parte vor fi reflectate.4. se obtin inele ce contin culorile spectrului.Interfranja se calculeaza dupa relatia : i= λD/2l. Intrucat undele incidente sunt paralele si undele reflectate vor fi paralele.1. numite inelele lui Heidinger. 1. Daca observatia se face in lumina alba.Rolul paravanului P este de a impiedica lumina de la sursa sa cada pe ecran. in planul focal al lentilei.paralele cade un fascicul de radiatii monocromatice. 1. Daca lama este groasa nu obtinem franje de interferenta. iar o parte refractate.Interferenta localizata.ecran situat la distanta D fata de S1S2. in locul inelelor intunecate si luminate ce alterneaza intre ele. Franjele apar sub forma unor cercuri concentrice intunecate si luminate ce alterneaza intre ele. 10 .Lama cu fete plan-paralele Daca pe o lama transparenta cu fetele plan .asa cum se observa si din desenul de mai jos. iar largimea campului de interferenta : X=2(D-r)α.

diferenta de drum avand expresia: δ=2ndcosr+λ/2. r=0 si va rezulta δ=2nd+λ/2.Din figura de mai sus se face calculul diferentei de drum δ dintre cele doua unde coerente.unde n este indicele de refractie al lamei. Daca lama se priveste in incidenta normala .inclinata fata de orizontala .4.iar pentru minime. Pentru maximele de interferenta δ=kλ .cu un unghi α de cateva zeci de secunde.sau in petele de ulei pe asfaltul umed.precum si in baloanele de apa cu detergent.in timpul iernii. d grosimea ei. In mod curent acest tip de interferenta se poate observa in „florile de gheata” de pe geamuri .franjele de interferenta 11 .Dupa cum se poate vedea din imaginile de mai jos .2.Pana optica Pana este o lama cu fete plan paralele. 1. La incidenta normala a luminii la suprafata penei.δ=(2k+1)λ/2.franjele sunt localizate in pelicula respectiva.iar r unghiul de refractie in lama.

pe care o scriem pentru doua maxime vecine de ordinul k. Va rezulta ca interfranja i are expresia : i=λ/2nα. Utilizand relatia δ=2nd+λ/2.se obtine: λ=2n(dk+1-dk).lentila delimiteaza intre fata convexa si suprafata orizontala o pelicula de 12 . Scazand din a doua ecuatie pe prima .adica sunt localizata in suprafata penei.rezulta din cele doua ecuatii: tgα=λ/2nα.Daca imaginea de interferenta se priveste la aklte unghiuri.franjele sut localizate intr-un plan ce trece prin varful penei.Inelele lui Newton. Fiindca αeste un unghi foarte mic . (k+1)=2ndk+1+λ/2. Cum tgα=( dk+1. Se formeaza intr-o lentila plan-convexa ce se sprijina pe o suprafata orizontala. 1.vom avea: kλ=2ndk+λ/2 .dk)/ i .4.arata ca in figura de mai jos.respectiv k+1.Ca si la pana optica.3. tgα=α in radiani.

Daca se priveste lentila in incidenta normala se vor observa franjele de interferenta . indicele de refractie n.( Se verifica minimul de interferenta din ultimele doua ecuatii) 13 . Astfel vom avea pentru un inel luminos de ordin k : r={ Rλ(2k-1)/2n}1/2 . In zona de contact al fetei convexe a lentilei cu suprafata orizontala se va forma intotdeauna un inel intunecos.ca in figura de mai jos.respectiv intunecos. Sepoate demonstra usor calculul razei unui inel luminos.lungimea de unda a radiatiei utilizate.grosime variabila.sub forma unor inele concentrice.iar pentru inel intunecos de ordin k : r= {Rλk/2n}1/2.in functie de raza R a lentilei.

S.www.Sears.M. Sandu.H.D. Popescu.2006 2. „Fizica” Ed.W.F.ro 4.V.M.google.1983 3.Zemansky.Buc.”Manual clasa aXI-a”Editura LVS.Bibliografie 1.W. Young.Platforma AEL 14 .M. Tomescu.Strazzabovschi. Didactica si Pedagogica.

15 .