You are on page 1of 10

Romanian Biological Sciences, Vol. IV, No.3-4, p.

94-103, 2006

THE IMPACT OF THE INDUSTRIAL DECREASE ON THE
UNDERGROUND WATERS FROM THE INFERIOUR BISTRITA
VALEY
IMPACTUL REDUCERII ACTIVITAłILOR INDUSTRIALE ASUPRA
CALITATII APELOR SUBTERANE DIN BAZINUL INFERIOR AL
BISTRITEI
MARIA BUCURESTEANU
National Institute of Research and Development for Biological Sciences, Bucharest „Stejarul” Biological Research Centre Piatra Neamt
Abstract. Monitoring the quality of the underground waters, the unique drinkable water
source for a part of the population of the Piatra Neamt-Bacau sector, a decade after the
decrease of the polluting industrial activity, was constituted by the evaluation of the chemical,
physical-chemical and bacteriological indicators of the drinkable water quality. Although the
impact of the polluting agents in the last decades is much reduced as compared to the periods
of high rate production of the industrial works, the polluting of the ground water layer
continues from unmonitored sources together with a very reduced self-cleaning in the
hydroclimatic conditions of the accumulation area. The data of the physical-chemical and
bacteriological investigations show that the evacuation of the untreated or partially treated
waters into the old Bistrita riverbed is not hindered, their infiltration into the ground water
layer leading to the contamination of the drinkable water. The final result of the above
mentioned investigations show that there is non-drinking water in the fountains as well as in
the drillings from the Bistrita flatland which are under the influence of the antropic emissions.
Key words: underground water, pollution water, biologically infestation, drinkable water
INTRODUCERE

Panza freatica situata aval de Piatra Neamt are o mineralizare medie, cu 300-600
mg saruri dizolvate, cu o compozitie specifica apelor dulci cantonate in depozitele
subcarpatice, cu formula ionica generala: Ca-Mg-Na-K; HCO3-SO4-Cl, formula care
aval de sursele de impurificare, se modifica prin aparitia ionilor: amoniu - la cationi si
azotat, azotit, fosfat - la anioni.
Apele subterane ale Bistritei aval de orasul Piatra Neamt au fost infestate decenii
in sir de emisiile poluante ale platformelor industriale, ale efluentilor urbani si cei
proveniti din spalarea si levigarea terenurilor agricole fertilizate si tratate fitosanitar,
asa fel incat acestea nu mai sunt potabile, intr-o zona intens populata si adesea fara
surse alternative de alimentare cu apa.
Cu toate ca in ultimele decenii, aportul de poluanti este mult redus fata de
perioadele de functionare la capacitate a unitatilor industriale, poluarea panzei freatice
continua din surse punctiforme nemonitorizate, pe fondul unei autoepurari foarte
reduse in conditiile hidrogeologice ale zonei de acumulare.
Lucrarea de fata, prezinta situatia calitatii panzei freatice din cursul inferior al

azotatii. azotitii.1. azotiti. apele nu mai sunt potabile de cateva decenii. sarurile de amoniu. in fenoli. au fost prelevate probe de apa din 5 foraje hidrologice si 10 fantani din lunca Bistritei iar pentru analiza bacteriologica din foraje hidrologice de pe malul stang al Bistritei. . prin valoarea raportului de reducere a concentratiilor indicatorilor de potabilitate si prin multiplii ratei de depasire a CMA. depozitarea sau eliminarea necontrolata in mediu a unor substante daunatoare sub forma de ingrasaminte. pana la a deveni otravitoare pentru om si animale. s-au efectuat analize fizico-chimice si bacteriologice pe probe de apa reprezentative pentru sectiunile de control.8 la fosfati. Indicatorii de potabilitate. In zona de studiu.6 si 2. la 10 ani de la reducerea activitatilor industriale si implicit a infiltratiilor continue de noxe. intre anii 2003 – 2004. produse fitosanitare sau efluenti reziduali din industrie.055 mg PO43-/l (media pentru bazinul Bistritei). MATERIAL SI METODE − Pentru monitorizarea calitatii apelor subterane atat din punct de vedere al potabilitatii si sigurantei bacteriologice dar si ca rata de autoepurare sau evolutie a poluarii. fotocolorimetrice si potentiometrice. iar cea bacteriologica a fost efectuata prin metode specifice la Directia de Sanatate Publica Neamt − Pentru analiza fizico-chimica.2004 1. saruri de amoniu. agricultura si centrele urbane. raporturile de majorare fiind: − 1. in apele freatice din sesul Bistritei si in fantanile de la Roznov si Zanesti. sunt de natura antropica si provin din utilizarea. se refera la cerinta biochimica si chimica de oxigen.6 la azotati. in subteran. de suprafata sau freatice. intre 7 si 35 la azotiti in apele de la Roznov si Zanesti. laboratorul nostru urmarind de-a lungul anilor evolutia degradarii acestor resurse naturale inestimabile. REZULTATE 1. indica si in anul 2003 depasiri importante ale concentratiilor maxim admise prin STAS 1342-84 cu revizuiri in 1991. fosfati. anul 2003: Daca majoritatea sarurilor din alcatuirea mineralizarii apelor subterane provin din procesele naturale de alterare si dizolvare de la interfata apa/mineral. ca si incarcatura organica. Valorile determinate analitic. − Analiza fizico-chimica s-a efectuat prin metode volumetrice.95 Pollution and self-cleaning of the Bistrita ground water layer Bistritei. in materii organice oxidabile. Indicatorii fizico-chimici de potabilitate ai apelor subterane din cursul inferior al Bistritei in anii 2003 . la continutul in :oxigen dizolvat. − intre 12 si 110 la amoniu si intre 1. azotati. fosfatii peste 0. Prelucrarea datelor s-a facut prin metoda matriciala. ca si din fantani aflate in calea scurgerii subterane si deci cu infiltratii din apele Bistritei.

materiile organice oxidabile au un raport de poluare.44 multipli CMA.58 (in 2004).0 multipli CMA – in forajele de pe malul albiei vechi. − fosfati intre 2. acest raport realizeaza valori: − intre 1. ionii amoniu de 81(in 2004) fata de 110 (in 2003) In particular. in apele de la Vanatori. Astfel.20 multipli CAE .3. isi mentin gradul inalt de contaminare cu substante chimice emise din industria . intrucat in forajele care colecteaza apele actuale de pe platformele industriale nu se mai gaseste dar ele persista in fantanile si forajele din panza subterana. cu mici reduceri. sunt redate in fig.in general. fata de 6 (in 2003). precum ca si ratele de depasire a prevederilor STAS 1342/1991. in forajele din dreptul platformei industriale Savinesti .in apele forajelor de pe malul cursului vechi al Bistritei si in fantanile de la Roznov. − ionii amoniu intre 6.Sci. reprezinta media a trei recoltari efectuate in lunile octombrienoiembrie 2004.1 Situatia calitatii apelor freatice in sezonul de toamna 2004. concentratiile de noxe din efluentul statiei de epurare s-au redus pana la cerintele NTPA 001/1997.Roznov si in toate fantanile din comuna Zanesti. aval de platformele industriale.Rom Biol.Roznov. in apele unor fantani din Roznov si in apele tuturor fantanilor din comuna Zanesti. − fenolii intre 8. de 3. Cresterea de patru ori a concentratiilor care se situau in medie in jurul ratei de poluare de 80.26 si 3. − nitriti intre 1. Roznov si Zanesti. 1.67 multipli CAE – in apele tuturor fantanilor din Zanesti. anul 2004 octombrie-noiembrie . In ceea ce priveste amoniul. poate fi exprimata prin rata de depasire a concentratiilor minim/maxim admise de legislatia in vigoare.0 si 55. astfel: − CCOMn intre 1. Evolutia comparativa a calitatii apelor freatice in perioada 2003 . acesta este un indicator al dinamicii de autoepurare a apelor subterane contaminate. coincide cu repornirea combinatului de ingrasaminte azotoase sau pot exista alte surse emitente de noxe.1 la CCOMn si intre de 8 si 21 la fenoli.2 si 2.0 si 50. multipli CAE – in apele unor fantani din Roznov si in apele tuturor fantanilor din comuna Zanesti. 1.4 – 3.33 si 6. anul 2004 primavara . cu infiltrare direct in freatic.0 multipli CMA si intre 1.Datele analitice privitoare la caracteristicile fizico-chimice generale.2004 Analizele efectuate in anii 2003-2004. arata ca apele subterane din sectorul vizat.3 si 6. Situatia indicatorilor de potabilitate ai acestor ape. in timp ce concentratiile de noxe in fantanile imediat receptoare. − nitrati intre 1. in freaticul Bistritei aval de platforma industriala Savinesti .0 si 14. 1.85 multipli CMA . depasirile concentratiilor indicatorilor de potabilitate se mentin in apele subterane din cursul inferior al Bistritei si in acest an.4.2. au crescut dramatic la indicatorii amoniu de 322 ori si fosfat de 6 ori fata de CMA. Savinesti.in apele forajelor din zona industriala si in fantanile de la Zanesti. 96 Referitor la incarcatura organica. fenolii de 19(in 2004) fata de 21(in 2003).

2.... situatia se prezinta astfel: in anul 2004 fata de anul 2003 poluarea panzei freatice a continuat. precum si procesele de accentuare a poluarii (fig.8.6.50 .00 / CAE..... Datele analitice pun in evidenta procesele de autoepurare din panza de apa freatica..6 .. fig.20 – 1..4 (fata de limita maxima din . in special in zona satelor Roznov.....6 si 2..1.Evolutia ratei de depasire a CMA pentru indicatorii chimici de potabilitate ai apelor freatice din cursul inferior al Bistritei intre anii 2003 si 2004 2004 II 150 2004 I 100 2003 50 2004 II 0 amoniu nitriti fenoli CCOMn fosfati 2003 nitrati Fig.5 si 2.0 pentru nitriti (fig... nitratii intre 1.1.7 la valorile maxime CCOMn...... in unele cazuri poluarea chiar majorandu-se... 1 .. In raport cu conditiile de calitate impuse apelor potabile de legislatia in vigoare....2)....... valoarea raportului de reducere a concentratiilor indicatorilor de potabilitate fiind: de 1. situatie redata in fig.8.. Zanesti...00 / CAE ‫ ـ‬amoniu intre ....1..44 / CMA...0 . aflate aval de deversarile de ape uzate.)...00 / CMA si intre 1. ‫ ـ‬azotati intre.....60-3.. fenoli intre 2.00 / CMA si intre 4.....33 – 6.... Podoleni...9.2).. din anii 2003 / 2004 fiind: ‫ ـ‬materie organica intre .00 –27.. in perioada 2003/2004 (fig.. pentru apa potabila..Pollution and self-cleaning of the Bistrita ground water layer 97 chimica a zonei. a ratei de depasire a valorilor CMA.3.. 1 Evolutia ratei de depasire a CMA pentru indicatorii chimici de potabilitate Ratele de depasire a concentratiilor maxim si exceptional admise prin STAS 1342/1991.. provenite din activitatile industriale ale platformei Savinesti-Roznov.85 / CMA si intre 1... descriu ape foarte poluate... ‫ ـ‬azotiti intre...26 – 3.22 /CAE ‫ ـ‬fenoli intre.67 / CAE ‫ ـ‬fosfati intre ....00 – 14..20 / CAE In privinta autoepurarii.....00 – 50..... de 1..0 pentru amoniu si de 4........ aceasta se manifesta prin scaderea in 2004 toamna fata de 2003 si 2004 primavara.21......0.3...00 – 55...... limitele de variatie ale raportului de majorare pentru cele trei etape de control a calitatii.

2 . Fig.Sci.Evolutia procesului de accentuare a poluarii apelor freatice din cursul inferior al Bistritei intre anii 2003 si 2004 10 8 2004 II /2003 6 4 2 2004 II /2004 I 2004 II /2003 2004 II /2004 I nitriti amoniu fosfati 0 . fosfatii intre 1. 98 2003).Evolutia procesului de autoepurare in freaticul Bistritei intre anii 2003 si 2004 2004 I / 2004 II 30 20 10 2004 I / 2004 II 0 nitrati amoniu 2003 / 2004 II CCOMn Fig.7 in timp ce amoniul se inzeceste in 2004 toamna fata de 2004 primavara.3 .7 si 4.Rom Biol.

foraj hidrologic Zanesti.458/2002. streptococi. Indicatorii bacteriologici de potabilitate ai apelor subterane Una dintre problemele cele mai grave ale poluarii apelor subterane. desfasurata intre orasul Piatra Neamt si Bacau. pe cursul inferior al Bistritei: Proba 1. poluarea apei subterane va continua si populatia va consuma in continuare ape toxice pentru om si animale. ‫ ـ‬coliformi totali/100 ml . coliformi fecali.458/2002 ‫ ـ‬coliformi fecali/100 ml . Savinesti. Roznov. aflate in calea scurgerii subterane si deci cu infiltratii din apele Bistritei de suprafata sau freatice. In cazul de fata poluarea accentuandu-se. o constituie contaminarea bacteriologica. ‫ ـ‬clostridii sulfo-reducatoare . clostridii sulfit reducatoare. Rezultatele analizelor microbiologice.99 Pollution and self-cleaning of the Bistrita ground water layer Este cunoscut faptul ca autoepurarea unei panze freatice contaminate poate dura multe decenii din cauza conditiilor termodinamice din sistemul geochimic apa/roca dar fara aport dinafara granitelor sistemului substantele dizolvate nu se concentreaza.CMA = 0 legea nr. bacterii sporulate. situate aval de deversarea efluentului rezidual de la statia biologica a orasului si din lunca Bistritei la Zanesti ca si din fantanile din localitatile Cut. ceea ce ar justifica mentinerea poluarii panzelor de apa subterana la cote deosebit de ridicate. va trebui atins randamentul necesar incadrarii apelor tratate in categoriile impuse de utilizari. si anume: ‫ ـ‬germeni totali /ml –CMA – sub 100(STAS 1342/91. in panza freatica prin determinarea indicatorilor microbiologici de potabilitate. este monitorizata prin indicatorii microbiologici de potabilitate. prin infiltratii de ape menajere sau industriale insuficient tratate. pe langa monitorizarea fizico-chimica. 2/98 Apele de testat: s-au recoltat din forajele hidrologice de pe malul stang al Bistritei. au urmatoarea evolutie.458/2002. In aceasta situatie. fantana Slobozia. dupa cum urmeaza: foraj F11. Din acest punct de vedere.CMA = 0 legea nr. In arealul de studiu. a apelor subterane din cursul inferior al Bistritei. Monitorizarea bacteriologica a urmarit stabilirea gradului de poluare actuala. stabiliti prin legea nr. foraj H. s-a procedat si la analiza contaminarii bacteriologice 2. coliformi totali. motiv pentru care prin statiile de epurare propuse.CMA = 0 =SR ISO 6461-1.foraj F11 lunca Bistritei. fantana Cut.aval deversare efluent rezidual de la statia . ca surse de apa potabila. Fantana Roznov.458/2002 ‫ ـ‬streptococi fecali/100 ml .CMA = 0 legea nr. zona cu un puternic impact antropic asupra freaticului. aval de platforma industriala. contaminare cu efecte dezastruoase asupra sanatatii consumatorilor. respectiv germeni totali. calitatea apelor din sursele de alimentare a localitatilor sau gospodariilor individuale. se poate presupune ca exista efluenti reziduali care se infiltreaza direct in freatic.

streptococi fecali: 14/100 ml. Proba 5. si 300/ml la 37°C.Rom Biol. date din care rezulta o depasire a valorilor CMA de 5-55 ori la germeni totali si incalculabil la coliformi si streptococi. este o apa puternic contaminata. Proba 6. dupa cum urmeaza: 700 /ml la 22°C.000 /ml la 22°C. si 1. si 8. 4).800 m aval F11(proba 1). bacteriile sporulate. 5).12 km aval F11(proba 1).Fantana Slobozia. streptococi totali 0/100 ml.500 /ml la 22°C. streptococii. dupa cum urmeaza: germeni totali : 1.aflata in unghiul de confluenta a emisarului de ape de la Statia Biologica Roznov cu Canalul UHE este o apa contaminata. Prin determinarea germenilor test pentru contaminarea fecala s-a urmarit gradul de poluare actuala. B.18 ori la germeni totali si incalculabil la coliformi si streptococi (fig. streptococi fecali 2/100 ml. date din care rezulta o depasire a valorilor CMA de 80 . streptococi totali 2/100 ml. si 100/ml la 37°C. Coliformii si streptococii produc forme severe de enterite. este o apa puternic contaminata bacteriologic. situat intr-un cot al albiei si cu infiltratii directe din apele de suprafata. motiv pentru care se impune propunerea unor metode de sterilizare domestica a apelor pentru baut si gatit.foraj F3 lunca Bistritei – la Zanesti. date din care rezulta o depasire a valorilor CMA de 3-55 ori la germeni totali si incalculabil la coliformi si streptococi.Fintana CICIA Roznov terasa Bistritei de 1-2 m .180 ori la germeni totali si incalculabil la coliformi si streptococi. Rezultatele demonstreaza ca evacuarile de ape netratate sau partial tratate in albia veche a Bistritei se fac nestingherit. coliformi fecali 11/100 ml. dupa cum urmeaza:: germeni totali : 5. coliformi totali 172/100 ml. 37/14.000/ml la 37°C. coliformi totali 79/100 ml.300/ml la 37°C. Proba 4. date din care rezulta o depasire a valorilor CMA de 1. date din care rezulta o depasire a valorilor CMA de 7 ori la germeni totali si incalculabil la coliformi si streptococi. dupa cum urmeaza:: germeni totali : 4. coliformi fecali 17/100 ml. streptococi fecali: 5/100 ml. coliformi fecali 17/100 ml.etc.800 /ml la 22°C.Fintana Cut terasa Bistritei de 2-3 m . si 550/ml la 37°C.A. coliformi fecali 100/100 ml.500 /ml la 22°C.2 . . coliformi fecali 7/100 ml.000 /ml la 22°C.foraj H lunca Bistritei. infiltrarea acestora ducand la contaminarea surselor de apa potabila (fig. conf. prin infiltratii de ape menajere in panza freatica.2005: germeni total : 18.Sci. coliformi fecali 5/100 ml. Proba 3. In aceasta categorie se inscriu germenii coliformi. si 120/ml la 37°C. este o apa puternic contaminata. este o apa puternic contaminata. coliformi totali 240/100 ml. date din care rezulta o depasire a valorilor CMA de 13-40 ori la germeni totali si incalculabil la coliformi si streptococi. coliformi totali 918/100 ml.300 m aval F11(proba 1). coliformi totali 918/100 ml. streptococi fecali 4/100 ml. este o apa puternic contaminata. dupa cum urmeaza:: germeni totali: 5. Proba 2. endocardite sau chiar septicemii. 100 biologica a orasului Piatra Neamt. coliformi totali 1500/100 ml.01.

4 Evolutia contaminarii bacteriologice a freticului Bistritei aval de Piatra Neamt streptococi nr/100 ml 450 400 350 coliformi fecali nr/100 ml 300 250 200 150 100 50 0 germeni totali 22 °C nr/ml/10 foraj F3 streptococi nr/100 ml fantana Slobozia fantana Roznov fantana Cut foraj FH foraj F11 coliformi totali nr/100 ml/10 coliformi totali nr/100 ml/10 germeni totali 37 °C nr/ml/10 germeni totali 22 °C nr/ml/10 Fig. 5 .458/2002 rata depasire 37 °C 180 160 140 120 100 80 60 40 20 0 rata depasire 22 °C rata depasire 37 °C foraj F11 foraj FH fantana Cut fantana Roznov fantana Slobozia foraj F3 rata depasire 22 °C .Rata de depasire a CMA .Pollution and self-cleaning of the Bistrita ground water layer 101 Fig. conform prevederilor legii nr. pentru indicatorii bacteriologici de potabilitate.

9. de 1.12 (valori minime) si de 1.458/2002 Nr. 14 5 4 2 0 2 . Autoepurarea se manifesta prin scaderea in 2004 toamna fata de 2003 si 2004 primavara. la materie organica.7. limitele de variatie a valorilor rapoartelor de majorare fiind de 1. amoniu. sunt depasite concentratiilor indicatorilor de potabilitate la materii organice oxidabile.germeni la 22°C= sub 100 Nr. pentru ionii amoniu intre 9. in 2004 toamna fata de 2003 si 2004 primavara.000 1500 100 1 Apa puternic contaminata prin infiltratii din efluentul statiei biologice Proba 2 – foraj H – aval deversare efluent statia biologica Piatra Neamt 40 13 4. azotiti. la nitriti intre 4.0 si 10.0.0 si 21.0. a ratei de depasire a CMA.7 – 110 (valori maxime) Accentuarea poluarii se exprima prin multiplii ratei de depasire a CMA.5 si 2.4. valorile raportului de reducere a poluarii fiind.000 1.0.germeni la 37°C= sub 100 Germeni totali 22 °C 37°C Rezultate Coliformi totali/100 ml Coliformi fecali Streptococi Rata de depasire 22°C 37°C nr/ml nr. pentru nitrati intre 1.000 8. Pro ba CMA legea nr. 102 Tabel 1 Rezultatele analizei bacteriologice a probelor de apa din subteranul Bistritei Nr.germeni/100 cmc Proba 1 – foraj f 11 – aval deversare efluent statia biologica Piatra Neamt 180 80 18. iar pentru fosfati intre 1.7.6 si 2. la amoniu intre 1.5 5500 550 918 17 4 Apa puternic contaminata prin infiltratii din cursul vechi al Bistritei Proba 5 – Fantana Slobozia – mal canal UHE 7 700 100 172 7 5 Apa contaminata prin infiltratii din efluentul statiei biologice Savinesti – Roznov Proba 6 – foraj lunca Bistritei . care pentru indicatorii de potabilitate aflati in aceasta situatie.7 si 4.2 1800 120 79 11 Apa contaminata prin infiltratii din cursul vechi al Bistritei CONCLUZII In apele din freaticul Bistritei aval de platforma industriala Savinesti-Roznov. azotati.Zanesti 6 18 1. fosfati.Sci.6 si 2.3 .Rom Biol.300 918 17 2 Apa puternic contaminata prin infiltratii din efluentul statiei biologice Proba 3 – fantana Cut – lunca Bistritei 55 3 5500 300 240 5 3 Apa puternic contaminata prin infiltratii din cursul vechi al Bistritei Proba 4 – fantana CICIA Roznov 55 5. au valorile: pentru fenoli intre 2. fenoli.

Toxicity of selected chemicals to certain animals. Rev. DUTHIE ET E. ET H. J. 5-12. intrucat acestia au fost identificati in toate sectiunile de control cu infiltratii din suprafata. Sci. (1965). Ontario.II (1-2). by means of diatoms. Romanian Biological Sciences vol.F. III (1-2). In acelasi timp contaminarea cu coliformi si streptococi. Rezultatul final al investigatiilor fizico-chimice si bacteriologice indica ape nepotabile in fantanile si forajele din lunca si din sesul Bistritei aflate sub influenta emisiilor antropice. PIPP. 2. 13-22. este incalculabila.J. BENNETT. B. iar prezenta lor nu este admisa prin legea 458/2002 Rezultatele analizelor fizico-chimice si bacteriologice demonstreaza ca evacuarile de ape netratate sau partial tratate in albia veche a Bistritei se face nestingherit. Control Fed. J. BUCURESTEANU MARIA (2004) The Evolution of the Process of Autopurification of Some Waters Acumulations in the Bistrita Valley . 55: 14431453. The Natural Model of Purification Used in the Bioremediation of the Anthropic Contaminated Waters Lucr. infiltrarea acestora in panza freatica ducand la contaminarea surselor de apa potabila. cu ape influentate de deversarile statiei biologice si intre 55 si 18 spre limita SE-ica a cursului inferior al Bistritei. 37 (9): 1308-1316.Lucrările Rev. Can. Waste Poll. BIBLIOGRAFIE 1. 4. DOWDEN. Aquat. Romanian Biological Sciences vol. Monitoring organic pollution and eutrophication in the Grand River.Pollution and self-cleaning of the Bistrita ground water layer 103 In cazul testelor bacteriologice de potabilitate. (1998). indicatorul germeni totali depaseste de 180 ori valorile maxim admise prin legea 458/2002 plecand din sectiunea aval Piatra Neamt. Fish. BUCURESTEANU MARIA (2004). . 3.