You are on page 1of 20

I

PA,RTEA A DOUA

G
T

ILUMINAREA

1. D.{RURILE SFINTULUI DUH

Pind ce nu ne-am curdlit de patimi, nu se arati cleplin darurile Duhului Sfint; primite prin Taina Sfintului &fir, degi lucreazii gi ele in mod
acoperit prin fiecare virtute. Dar odatd ce patimile care le acopereau
sint inldturate, darurile Duhului Sfint izbucnesc in congtiinfa noastri,
din locul ascuns al inimii, in toatd strd.lucirea lor 2s0. Propriu-ris, aceste
daruri, spre deosebire de harul botezului care conduce lucrarea de mortificare a omului vechi gi de cregtere generalE. a omului nou, au menirea de a reface gi intensifica puterile {e cunoagtere ale sufietului gi de
st6ruire bErbdteascd in Dumnezeu, dupd ce t-a cunoscut. Sint in primul
rind daruri de luminare a minfii gi, tocmai de aceea, daruri db fortificare
a ei in orientarea spre Dumnezeu. De aceea ele iSi aratd deplin eficienfa numai cind s-au dezvoltat suficieni in noi puterile intelectuale,
care colaboreazd cu ele 2er. Fiind roadele unei Taine care ne impirt6.
Segte darurile Duhului Sfint, .ele sint menite sd deschidd duhul din noi
gi sd facd bogatd viala ,.in Duh,r, dar acest lucru nu se poate realiza
inainte de purificarea de patimi.
Abia dupE terminarea operei de purificare, condusd in special dg
puteriie botezuiui gi ale pocdinfei, apare pe primul plan iucrarea darurilor Duhului Sfint.
290' Nic. Cabasila, Despre viala in Hrislos : u$i dacd liecare lainE igi are roadele
sale, apoi impdrt5lirea Duhuiui Sfint gi a darurilor Lui sint un rod al Sfintului Mir.
IatI de oe, chiar dacE aceste daruri nu se aratd a fi roditoare incd din clipa ungerii cu
Mir. ci mult mai tirziu, nu trebuie si uitEm i.ncepitura pi putered acestor itarurii (Trad.
rom- de T. Bodogae, p.79).
der Taipa Sfintului Mir iri aduce roadele sale in tofi cai ce-l primesc.
. 2Sl.. "A$a
dar nu tofi
simt darurile ce se pogoar{ peste ei 9i nici-nu se grlUesi toli
i6 tragE
folbs din aceastd comoard ce li se dE. 9i aceasta fie din pricini cE fiind 'nevirstniii
n-au-!'i:cE ,pitteiea Ce a judeca, fie cd etu.:ci.c!i:,3 prinesi faiae nu dovedesc toatE
pregitirea gi dragostea de a Ie primir, (Op. cit., p.?7).

SPIRTTLJALITATEA ORTGSOXA

158

Desigur aceasta nu lnseanni c5 sufletui r6mine numai cu aceste
elaruri, ci inceputui cie aciivare a ciarurilor D,-ihuir; Sfiat insearnaE gi
o act[vare a inrluririi Lui nemijtocite. Unde e f,rarur sau darui, acoio e
Duhrri, de aceea se aieerneazd expresiile: harui gi Duhul. Pri:r Taina
Sfintuieli Mir, Duhul S{int $i-e creat un s6lap in centrul ascuns al fii;-rf,ei
noastre. trl eSte IneIeu in contact cu noi din acel m.oment.
De acolo, harul botezuiui pune in :nigcare darurile Slintuiui Duh,
in lucrarea de strdpungere a stratulrri Eros de patimi, ca la sfirgit sE
[lgneascE, prin deschizdiura operatd, iumina ior, adicd a Duhului Sfint
de pe tErimr.:l adinc al fiiniei noastre. Dar aceastd lumi;:i. se lace tot
mai transpa,entd incd inainte de a iigni descoperit la sfirgitul .otalei
curdliri de patimi. Prin fiecare vir{ute, dobinditd odat5 cu inldiurarea
fiec6rui strat pdtimag din noi, ea devine m,ai strdvezie. Dar mai intii
simfii:a puterea ce lticreazE in noi la aceastd cur6|ire. Adicd Da-lhul Sfint
la inceput lgi aratE mal rnult puterea, iar pe urm6 mai :nult lurnina, pind
ia izhucnirea ilumindrii ciepline in cong.liin.$a noastrd" Astfel trebuie s5
inleleEem faptul cd, din ceie gapte daruri ale Duhului Sfint : duhul ternerii, duhul tiriei, duhtii sfatului, duhul gtiinlei, duhul cunogtin{ei,
duhul lnfeleEeri.i, duhul inlelepciunii 2s?, primele doud indicd aproape
exclusiv pieterea f6ptuitoare : al temerii, relinindu-ne de !a rele; al
iSriei, indeianindui-ne la sdvirgirea celor bune. Din aceasiE fazE inilialE
iipsegte deocamdatd cunoagierea idmuritd. Ea vine abia pe urmd, fiind
r.eprezentai& de celelalte cinci daruri.
Dupd ce am progresat intrelcitva in dobindirea virtulilor, incepe sd
se lnrogeasdd orizontul congtiinlei noastre de avansurile ilumindrii, ca
pe crelmea nep6tim.irii s6 rdsard intreg soarele Duhuhei Sfint.
Sfintul Maxim Mdrturisitorul interpreteazE astfel darurile Duhului
Sfint : dup6 incetarea de a pEcdtui prin temere pi dupd lucrarea virtufilor prin tdtie, dobindim prin doru/ sJatului deprinderea discern6mlntttlui, care ne ajuti sE indeplinim cu cea mai bund judecatd poruncile
dumnezeiegti Ei sd deosebim fapteie ce se potrivesc mai bine in fiecare
imprejurare. Apadar, dac6 la inceput lucrdm mai mult de frica lui Dumnezeu, implinind porunciie pentru simplul fapt cd Dum.nezeu ie-a dai, pe
urnd lncepem sE ne d6na seama prin proprie judecat6 cd ceea ce ne
porunceFte Dumrrezeu sd facem e lucru bun, iar ceea ce ne opregte, e
lucru rdu. Totodatd increpem si pricepem ce e mai potrivit sE implinim
din porunci in fiecare imprejurare,
292. iln aceastd ordine
Thqlas. q. 5,t; P.G. 90, 521.

le lngird

sflntul Maxim MArturisitorul,

ln:

Quaesl. ad

SPIRITUALITATEA ORTODSXA 160 !n fiecare aritindu-ni-se o perie a ei ?s4. inlelegem dintr-o ochire viala noastrd trecut6.od larg cuprinzdtor adevdrul din toate. al lucrurilor din naturd.55.patru miriade cele palru inaintdri in lrnpHnirea pon:ncilor dumnez-d-egti. rostul ei. cea dintii ede ordin practic. 296. Cea dintii e n6scutd de activitatea virtuoasS. v. ad Thalos. inclt la slirlit se descoperd iarili ca o unitate simpli prin reintoarcerea la ea a tu. Fiecare a fost un dar.. in funclie de cauza 1or ultim6.G. 992. [6 este unitd totdeauna cu pleniiudinea darurilor ilumindtoare atre Duhului. gi. avindu-gi fiecare rostul sdu. Prin cea dintii deosebJm binele de rdu. Aceasta se lntimpltr cind noi. 54: r. inlelegind ihdatd rostul ti stabilind indatd norma lui in acest peisagiu. p. care sint rnedii de revelare a luminii I"ui. avindu-qi fundamentul in Dumnezeu. cirona le corespunde un spor pe linia contern-pl.o interdependenld. q. intrelesui solidar al tuturor faptelor gi eveaimentelor din viala omeneascd. oSau poate Scriptuna inlelege rprin cele . adic6 Ie vede pe toate lntr. ad Thalas. Jvriotc). putem apoi desprinde inlelesul fiecdrui lucru gi norma fiecdrei fapte ce trebuie sivirgitd.G.prin raijlocirea virtufilor>. cunogtinfei 9i infelegerii. (P. 5. urciM prin fieoare virtute>. pentru cd pe toale le explicd Puterea gi Cauza cea unicd ce std la baza tuturor gi-$i aratd lucrarea deodatd in toate.q.irtuflle varinte ce izvorisc dim ea $i pe mEsurd ce sporim ln lucrdrile tutu_ ror virtufilor. Cap. Ea ne ajutA sE. DacE la Inceput ne-am ridicat treptat de la parfialul cunoscut. Suslindtorul gi Cirmuitorul efectiv al tuturor. Am putea sd . ne stringem iarEgi in ea.. 295. la universaiul necunoscut.. din darurile ilumindtoare ale Duhului Sfint.identificdm pe cea dintii cu daruriie sfatului. Acum inlelepciunea apare intreagd. 'In baza acestei priviri gi infeiegeri simultane. cu darul inlelepciunii.90. existind nedivizat in. Dar aceste ilumin6ri se dator.p concentrat6 6i simpld 205. intrucit in-alte piirfi sfintul Maxim_nu considerd credinla dezvoitindu-se in cunogtinld pe o linie 294.turor virtufilor porrrlte din ea.541 D). Infeiepciunea e darul de a vedea pe Dumnezeu simi.ali€i 5i cuaoa@rii.. ca Fdcdtorul. acum. o concentrim tot mai mult. cea de a doua. constatind indatd locui. in acelagi timp. 533).litan cu toate sau prin toate. siintul Maxim Mdrturisitorul deosebegte intre discernimint gi-eunogtin!6 (Diaxptc. de pe piscul vederii de ansambiu ne coborim privirea cind la un amdnunt cind ia altul din peisajul total. in aceiagi tim. E vddittr aci o oarBcare ideutificare a inlelepciunii cu Dumaezeu.. 25-26. de ordin contemplativ. de Duronezeu. intr-un m. de char.II. din credinld. q. prin cea de a doua cunoagtem raliunile reatiJEtilor vizute gi nevEzute 8e6.esc lucrdrilor sau drarurilor Duhului Sfint. Care e ln acelagi timp tntreaga In f elepci une' 9i tot ali latera vi rtufitor. (Quaest. Inleleptui vede dintr-o datd. 90.'sau acestelaruri se mnnifestd in 311{fl6nio rlrrpr virtuli. t l I . cea de a doua. In altd parte. (QuaesL ad Thalas.D. gtiinfei. Iinia pe care trebuie sd mergem. pentru care se lanseazE din sine prin nagterea fiecdrei virtufi. 90. Scolia 271 la Quaest. iar pe cea din urmd. P.Cuvintul.G.Unitatea ffiepclunii.. <Ilurnindrile Duhului ni se impdrtdqesc . purt ate iposta tic.

ad-i-ncimile hcrwilor sint luminate de o'. trebuie sd se fi umplut in prealabil de iumina care iradiazd din ele. El nu se rni opregte.daare : a. dar nici Duhul (Pnevma) necreat nu poate ll lnleles tn aceste locuri.a$a numitele "noliuni> sau ((esenle> irnanente ale trucruriior. In cel ce vede trebuie sd se afle ceva din ceea ce vede.tr luminli dumnezdiegti care umple acest duh.. E posi- bil oa aici st cuprindd dejra surpnanat{rfia. i se fac transparente pi 'lucrurile. O lumind comund unegte.subiectul cu Iucrr:-r-ife-mu cU semenii. erin. Prin lumina aceasta toate lucrurile devi* transparente in fala celui ce cunoagte "in duh.egt€ <duhulr> omului. fie cd lumina din duh p&trr:ade dincolo de stnatul opac al lucrurilsr^.. E o mare tainE vederea aceasta in adincimile lucrurilor gi ale destinelor orhenegtL Aceste adincimi nu pot fi deschise exclusiv prin sesizarea senzoriald a lucrurilor.a ridicat la cunoagter€a <rin duh>. op. Cunoagterea <ln dtrh" este o cunoaptere din interiorul acesta intim al omului. ir:. sau fascicolele de insugiri comune ale exemplarelor din aceedgi speeie. prin patimi.G..90.r. prin raliunea generalizatoare.43i P.a cum.*CIci aceeagi putere care lucreazd in el se intinde apoi Iujfar.. Dar dacd adincimile se fac strrEvezii nuraai celui se s-. adicd adincimile lucrurilor. Numai in m5sura in chre gi-a devenit cineva'transparent lui insugi. care slnt tuglrate ln ordine cgboritoare. In alti term. Cine a primit aceastd lumind in siBs-a pttruns in zona adincimilor deosebite de sine.citu p. Duhulscripturii il sesizeazd cel c€ prive+te:inea din drtru! sdu..atE a lucrurilor. lnclt pentru vederea lui. tot aga.prdgtierea la suprafefE.at din coaja lui ingroga]td !n <<duhul luir.luminE comu+6. Sinea sa 9i acele adincimi formeazd 3@. la :aceast{ suprafa}d : a strdbdtut dincolo de suprafa}a sa gi de supra* fala ingro.i. ci un transparent prin care se strdvld inlelesurile Si legdfirrile. zice: <rTrihotomie nu este (vezi Qusest. suprafala lucrurilor gi a faptelor omene$ti nri mai este un zid opac. E vorba de p{rti ale naturii umane.jiocu. Loosen. pentru cd atu. a5a cum sesizeazd structura lor sensibil6.SPIRITUAAITATEA OA.lul). od Thalas. I-ie cil iace lumina ascunsi in ele sE devin6 transpareritd. J. In acest loc esie o parte mai inalt{ a sufletului. 4l2Cl. sau iradiaz{ din ele o:}umind comund.Ior cu Dumnezeilsm. pentru ca ochii_ sufletului nostru sd vadd jumina realitdtilor inteligibile li divine. adincimile din _ om gi. Poate..tere care pdtrunde in adincimile lucrurilor.seamnE c.. i I l .nci oricine ar putea sd le sesizeze. D-q aceea sfintul Maxim numegte adincimea Scripturii <duhul ei.TOSGXA - - De aceea cunoagterea prin Dr:hul Sfint esfe o cunoa$tere a mintii reintoarse in duhul sEu.eni.d acest duh este o pu.i:rterpretind acest loc.!. aga currr adincimea din om o n rm.. din m. 8g-30. ppn{ru ca ochii nogtri sd vadd lumina fizic5 gi lucrurile din ea. celui cs s-ts ridic. trebuie sd se fi -umplut in prealabil ei insigi de lumina aceasta. din im. g. Sfiulii pAfi_nli folosesc aceastd asem.

op. g0.. tcrate ogUnzile 9i Ehicitur. ?0i P. . I. raliunile ei persistind gi dupd aparilia descoperit5 a lui Dumnezeu in viafa viitoare.sfintul Maxim corectea7d pe Origen. I I i I .TP. dupd care Moise 5i Iiie sint absorbili pe Tabor de Domnul {Levit.G. $i cu cit nipldegte pe geemuri mai-multd lumin6 cu atit lucrurile din ea se vdd mai clare gi ----tnai frumoase. P. p. accentueazd aci 9i in alte pErli..TEA ORTODOXA 2. continui. Die gnoslischen cenlurien des Mqxjmus CoaJessoc p. treapta preraerg6toare a conl. ll7. 2.ile rtrec.i Durnnezeu in naiuri este. iar acesta va fi peste toate lumile.empldrii Lui nemijlocite. ii acordd alteori. 1132). XV din a doua Centurie gnostlcd a sfintu*ui Maxim (P. va venri adevirul fafe cetre fafi. -cum-ln-aceastd privintd. pentru sfintul Maxim ca gi pentru Evagrie. cit e copil cu infelegerea. 302. cum le explicd Maxim. l.G.. unde consemneaz6 cap. cu lumina soarelui.1M SP I TLITUALI. VI.. e3).G. Cop. o valoare netrecdtoare. H. adici <ratiunile mai duhovnicegti. _ iar slava dumnezeiascd. Pentru amindoi. de ]a care am luat citatul de mai sus. dimpotrivd. 306.70.EA LUI DUMNEZEU IN C. aga omul. unde se spune cd atunci cind va veni FiuI iui Dumnezeu intru slava Tatdlui.. 304 lbid.. CCNTEMPLAR. Am putea compara lumea cu o camerd plind de tot felul de luciuri. Precum legea este pedagog spre Hristos. veacurile gi locurile de care era povdfuit mai inarinte oa un pruncD.lrgegte infelesultor Hans_lrs von Balthasar 305. 45. Dar oricit accentueazd uneori sfintul Maxim cd crealiunea are numai o importan|5 ire-citoare pentru cunoagterea lui Dumnezeu. vor apdrea .AT:E <(Contemplarea tru. aga de necesard ca gi legea pozitivd decretatd de Dumnezeu. tfums--tirs von Balthasar. von Balthasar. deodatd cu aparifia arhetipului dumnezeiesc. va apdrea gi crealia in forma ei desdvirgitd. trimite la cap. p. aceasti treaptd este neapdrat necesarS. sau <raliunile spirituale ale crealieir. U.-cu atit se vdd mai pufin lucrurile din ea. Ca exemplificare. r<Nu trebuie uitat nici aceea cd. 90. gnosl.. cd tocmai aparilia slavei lui Dumnezeu dd putinld h.i Moise $i Ilie. 90.rmii sd strdluceascd in originaiitaiea ei distinctA)) 306. e indrumat de oglinzile gi ghicituriie lumii create. spre cunoaqterea iui Dumnezeu s03. cu sfinfii Sdi lngeri. dar mai ales pentru Maxim. invegnicitd.EE. <<Maxim. t2.3e. i. 303. cEci ctnd cel ce se mintuieSte se va desEvirpi dupd Dumnezeu. Op. hom. 1109. 1109: <Cind. 305. c. la aparifia desivirgitului. Mt. Raliunile din ea |in loc de vederi care fac posibild o infelegere parliald (peprxz2v rccav6lotv) a infelepciunii lui Dumnezeu 38. aie legii qi ale prcorocilor. ceea ce-i la mijloc inoeteazi. I-ians Urs von Balthasar. cit. Cu cit e rnai intunecatd camera. cit.

e omul Ia indllimea cunoagterii de Dumnezeu gi a capacitSlii de partener al Lui. 3i3. Ea e pomul cunoptintei binelui si r6uiui. Stock.). Cuvintul. Pe-drumul apropierii noastre de Dumnezeu std lume: prin inlelegerea cdreia trebuie sfr trecem. Fiecare om are o misiun.cdtorul-lAi.ii ca drum sple Dumnezeu se erFplic6 nu numai din faptul cd omul trebuie sd aibd un obiect de amploare n:'iagtr. cu qlutorul cdruia s6-pi intdreascd forlele spirituale.e fiind <rraliuniie. ca simbol al realit6fii transcendente divine. pe care-I dd spre mincare ceior vrednici de EI. lntrucit cunoagterea nu poate veni decit dup6 dobindirea l/irtutilor. fiecare trebuie s5 dezvolte in prealabil o acti. Lumea este pedagog spre Hristos.. Desigur ea poate fi gi cale spre iad.q.35l Filoc. ci qi din structura intrinsecd a lumii. ficind transparent spiritul din om prin materialitatea ei gi. unind fErd sE confunde Si infdliqind simultan materialitatea sunetului cu infelesurile unei cuget5ri. p€ Dumnezeu insug[ s14.vitate moral6 in legdturd cu lumea. Mintuirea nu se obline in izolare.-T1€ cadrul gosmic.etvia pune la un loc. . pirls. ca tot atitea raze aie Logosu. Valoarea aceasta a -lum. O atitudine principial negativd fa!6 de iume ne zdddrnicegte insdgi mintuirea. auni douHlucruri..e jn leE6turd cu lumeafFiecare trebuie sd o cunoascd dupd puterea ce i . Olivier Cl6nent. ne pierdem. p.putr. Simbolul (de Ia grecesculoupfti).SPISTU. 3l{. ad ?iralas. f6rd a Ie confunda) este o realitate vdzutE care nu numai reprerintdrci gi face sE-se vadd e-umva prin ea o realilate nevezutd. Domnuilti. Invdfdtura aceasta atribuie crealiunii gi cugetdrii referitoare ia ea un rol necesar in urcugul omului spre Dumnezeu. pomul de incercare. Deci este o idee principald a sfintului MaNim cd lucrurlle ascund in ele raliuniie divine. Simbolul-presupune qi aratd oerecum in--urod sinultan -doud lucruri. Cej ce le descoper6 din lucruri suie pe firul lor la cunoapterea lui Dumnezeu gi aceastd cunoagtere trebuie si anticipeze cunoagterea Lui directd. Le'ytsdge lnt€riew. cd roduL-lr-:i e pur gi simplulucru de mincare. Quoest. in cazul cE acela trdiegte ln Dumnezeu.4IITA?BA ORTODOXA r88 cansiderd raliunile lucrr:rilor vEzi:"te ca iiind "tru. El este ap_untea i*&c=doi1d lumi> a zis cineva. rom. sgngeS.r reaiit6{i1or inteligibile s13.lui sau ale Rafir:nii supreEe. iII. ci ln i?d. t2Z. Daci ii-contempl6m frumusefea pentru a l6uda pe_ nintuim-dacd socotim. e simbolul spiritului. lg7g. Sfintul Maxim este strdin de teoria unei vederi la care am ajunge prin ocolirea formelor gi legilor cosmosului. Lumea este impusd fiecdruia ca o piatrd pe care are sd-gi ascutd facuiidliie sale spirituale. Prin lume creqi. fala omeneasod tra fel.-a dat gi. de pildd.

ci face tot finitul strdveziu. P. Sfintul Maxim Mdrturisitorul nu ne dd nicdieri analiza insEgi a actului de sesizare a ragiun. ctl.. p. dar cum este El nu putem inlelegeu tH.rafiunilor lumii. a .lor din lucruri.C.. duhr. cum ar spune sfintul Maxim Mdrturisitorul..nepulzabild.. Quoest. 84. e . Op.r.78.. cit. a ra|iunilor iumii.in duh. dacd de iapi contempialia e pe toate treptele acel act in care. i. Dar sb cade sd expunem mai pe trarg aceastd privir6 ain duh. 322. de citre mintea celui purificat de patimi. In lumea finit6 nu existd o inchidere a orizontului. zice ginditorul ortodox arnintit. t?0. cil.necesar5 o purificare prealabild a fiinfei noastre. t21. <puterile discursive nu-gi mai deplaseazd c6utirile lor. 321. Aceeagi concluzie ne-ar indemna sd o tragem gi faptul cd sfintul Maxim socotegG cd ace-asti conternplaf1e e o cunoagtere . ci "si-ar: gdsit odihna. ad lholos. pe care de aseut-enea le numegte persistent <rafiuni>r. vol. "Cupoagterea de Dumnezeu. niciodatd dumnezeirea nu poate fi epuizatE pini la capdtr.. ci ea se descoperd numai intr-o trdire spirituald. inclusiv ratiunea. nu gi celei spirituale. De aceea am spus c6-ap-ropierea de Dumnezeq a suiletului nu se realizeazd printr-un salt in afara raf iunii. R. fiind necesar6 o cur6|ire prealabild a omului de patimi Pe de altd pari. ar urma cd aceastd contemp]are are un catmter ralional.. 91-92. rafionald. 488. p.e. Termenul ((contemplafie. Sau : .. ar fi un indiciu ed e vorba de o intuilie.5.egiunea se potrivegte numai lumi.: din naturd. sfintul Maxim susline cd din rafiunile lucrr-lriior ((cunoagtem_g6 este Fdc6torul celor vdzute. Dar pentru aceast6 privire .DupI natura sa.e un Froces infinit aI'spiritului. Op. 319. Necpntenit apoi sfintul Maxim pretinde omuhri care se strdduielte dupffiosdvirgire _s6-ti purifice Si restabileascd loa*e-facultdlile sufietegti. Dar iicdrirea. sc. pe care el il numegte (contemplafie natural5. q. estr. prin indelungate nevoinfe.i naturale. Totu$i misterul persisttr mereu.lor rafionale.un indelungat exercifiu al ratiunii in cunoagterea ssnsurilor lucrurilor. De aceea ni s-a rinduit lumea ca drum spre Duirnezeu. numai unei priviri "in duhr. deosebitd de cunoagterea lor deductivE. 320.. aceasta nu e un dat obiectiv pentru oricine. Din aceasta. I. ii q: . cum spune Biondel..51. 90.1n. Prin finit lucegte infinitul. p.31e. deci sub inriurirea h. Op. nu poate fi obiect al determinEri. simbolul nu intemnileazd infinitul in finit.arului Duhului Sfint.. pe care il folosegte pentru cunoa5terea acestor "raliuni.SPIRTTUALITATSA ORTODOXA I@ infinitE. precum gi din rolul pe care sfintul il atribuie <ratiuniir> ln cunoagterea acestor aspecte ale lucrurilor.. ci dupE.

raliune>r (I61oc). ajungem numai dupd o lung5 pregdtire cu pronuntat cara. Dar faptul c-d la-Eceastt stare de contem.:nr:l rind notdm cd existd un adevdr sa. Dumnezeu licdregte atunci din orice lucru. impunindu-se prin ralionaliitatea _lui &plin -convingdtoare si evidentd ti. ca logos obiectiv inleles de noi. Tot ce a fdcut Dumnezeu Si tot ce se intimpld 9i se sdvirgegte dupd voia Lui. Judecata noastrd asupra acestui adevdr sau sens jpoate varia dup6 interese. in zadar c6utdm sd o inzestr6m cu o altd <<raliuner> .tire pentru'sesizarea unui adev6r dintr-o datd.u un sens obiectiv cu privire ia fiecare lucru. Adevdrul sau sensul nu e un produs subiectiv. din diferite inter€se.170 SPIRJTUALITATEA OR. sau a fiecdrei f5pturi in parte.. din primul naomen*-In acest sens nu m. Caracterul rafional al acestui adev6r silu sens std nu numai in obiectivitatea neschimIrat6.plare dintr-o datd a anumitor adev6ruri obiecttive..ai patima e iralionald. cind se conformeazi cu ea. a anumitor <rafiunir> ale lucrurilor. e raficnal. care e mai complicaid decit soh:|iile uaiiaterele ale simplului ralionaiisrtr sau ale intuifionismului. Dacd. zice sfintul Maxim. dupd idei preconcepute. degi igi dd o justificare rafionald. E inrtr-un fel licdrirea lui intuitivd. orice fapt& trebuie sd-gi aibd o ((raiiun€r> gi numai atunci este obiectiv rafionald. ci gi in-puterea cu cafe se jmpune odatd ce ara ajuns la purificarea de patimi. acelui lucru.TODOXA Voro cEslta in cele ce urmeaz6 sE }imurin aceast5 inv6|EturE a sfintilor plrinli. adicd pe linia adevdratei dezvoltdri a creatiunii. dupd capacitatea gi pregdtirea noastrd intelectual6. variind in mod real de la subiect la subiect. in aceiati timp._:\ceasta nu rnodificd insd gi adevdrul sau sensul.ai e necesard o cugetare discursivd pentru a-l desprinde gi face s6-se lmpund. dar gi mai plesus de-tnfelegerea noastnd. in pragul oricdrei fapte. Nur. prin supraragbnalitatea Iui ca reflex al unei rinduieti armonioase $i imutabile de existenfd a snui lucru sau fapte in cadrul intregii realitdli. folosit de sfintul Maxim si de al|i pdrinfi bisericegti. agteptind sd fi. o cauzd gi o finalitate 9i o legdturd speciaid cu celelalte trucruri. ne face sE cercetdm mai atent pricina pentru care e necesard o astfel de pregf.e descoperit. in totalitate. Tot aga. Aceasta vrea sE o spund terraenul de <. Fiecare lucru igi are in mod obiectiv un sens propriu. ca Si un rost. In pri. Dar licdregte ca ratiune coplegitoare. s6 cercetlm care este natura acestei sesizdri rapide. +€sutE-armonic in toatd realitatea.ter moral. care rdmine in sine neatlns. ed rdmine irafional5. . De asemenea.at6 sd-i slujeascd. nu ne conformdm fapta cu raliunea cdreia e chem.c.

insd e dincoio de judecata interesatd a tuturor. sint cdldtori spre 1ad. De eI nu ne putem apropia insd decii treptat gi poate niciod-rG ntr-l avem intreg in vTala aceasta. in receptacolele strimbate de patimi.d li aceste inotive sint amestecate cu ingrediente individualist-pdtimage (de pildd cultura achizilionatd poate fi influenfat& de un punct de vedere unilateral pdtima5).ilor pdrinli este cd fiecdruia ii sint date darurile.adevdr. fapt e cd la urma urmelor gi aceste perspective. concentrarea priviri. hlerarch.201. .gPIRITUAIITATEA OE. Teologul german Karl Heim socotegte cd in mod fatal lumea trebuie sd apard fiecdruia gi in fiecare clipd altfel gi altfel. fie cd prin curdfirea de patimi. Dar adevirul obiectiv totugi existd. .C. Dar acest centru de perspecirq[ este de cele mai rnulte ori un centru al intereselor..L mai apare aceeagi pentru tofi. care se dobindegte prin experienld. Singur Dumnezeu il cunoagte intreg. un centru aI paiimilor.TODOXA !tz iicularuiai. Aceasta nagte indoiala dac6 propriu-zis mai existd un adevdr $i dacd nu totul este iluzie. zice Dionisie Areoptrgitul. gi ilgerii se purificd fdrd incetare de ne$iiinli. Iar ideea generald a sfinr. pot fi depEgite mdcar in parte. Astfel ridicind fircar€ un adevEr ai lui in locul adevdrului obiectiv gi generai. cultura prealabil5. spre tafdl minciunii. care sint diferilii indivizi. De coel. pelerini spre cer. a opiniilor subiective se explicd pri. care fac posibi. dupE puterile [ui. In orice cez. impiedicinC dezvoltarea normald a intregului. ci fiecare o vede altfel.l un adevdr ai lui. Dar fie .n faptul cd ele sin't refracfiile adevdrului cel unic. p. aceste motive nevinovate sint depdg. este mare deosebire. cei din urmd-=int intor$i cu spatele Ia adevdr. 323 a. Cdci El insugi e Adevdrul intreg. Dar intrc--cei eare au dobindit aceastd cunoagtere parliald a adevdrului adicd dintr-o perspectivd particularS. E posibil sd fie motive nevinovate. dupd centrul perspectivei (perspektivische Mitte) din care o privepte. Adevdrul lbiec'iiv gi Eenerai e iniocuit de fiecare ci. 3. Dar-nici in via!a viitoare. 3urriea n. De fapt toate opiniile date in felul acesta drept adevdr sint iiuzii. adicd progreseazd la nesfirgit in cunoagterea Adevdrului e33 a.le gi ele. exisl{ un adevdr unic care e dineolo de perspectivele Si de adevdrurile subiective. Aparenla de <. in aparenid totai nevinovate. determinatd de motivE nepdtimage (cunoagterea din-pa+te) qi cei care falsificd voit adevdrul.. lncit nu se mai gtie care este cea adevdratE. deci si darurile cunoagterii (se infelege al adevdrului).i asupra unui domeniu al lumii. eei dintii sint pe drumul adevdrului.li varietatea perspbctivelor din care e privitd luruea : pu[ina experienld.

sau mai bine zis aceastd identificare inrtegrrald a sinei cu logosul obiectiv. insd nu e o raliune rece. Ea se realizeaz6 prin adevdrul cel unul.din izolare gi intrarea in universai.TODOXA Cine s-a eprcpiat de a<levHt a izblndit 9n aceasla. DipA ce am vdzut agadar pricinile strimbErii adevdrului gi acoperirii raliunilordin lucruri. ed. Adevdrul o |ine cuceritd ca pe intregul on adevirul a slobozit-o.rlrir€re gi unirea in voiffi qi in simtire. Biserica.td ieqire din sine in obiectivitate pentru a regdsi adevdrul gi a-tr trii ca pe ceva conform cu cea mai proprie subiectivitate. ci omul lntreg s-a tritat pe sine.l. identificat cu adevdru. sd vedem etapele acestei vin-decari. cu care ea este conformi ftiri{ ea insAgi una cu adevdrui cunoscut dupd eliberarea de ingustimea gi izolarea in patimile care ne dezbind Si odatd cu dobindirea iubirii. ridicat la o treaptd superioar6 a fiinlei sale. transformat. rom. F{loc. iar odat{ eflat. lar aceasta nu inseaund numai ceva negativ. ce se bat cap in cap gi cugettm la fel. 49.. In acesi sens putem vorbi gi noi de o aflare Si trdire existenfiald a adevdrului.detdrul -nu poat.P. Noi ajungem Ia unirea in cuget. cdci adevdrul e Dumnezeu gi noi slntera Jdcuii conform cu Dumnezeu. vol. Ea insSgi gi omul intreg se afl6 pe o treapti supeiioard. acolo se realizeazd comuniunea. Pe mdsurd ce cunoa5tem adevdrul inai deplin.r.ne (6xpaotc 6auro6)" Dar aceastd stare este o trEire integrald. 1p. adic6 prin Dumnezeu. P.i pirerea celor lnaintali> (Cuvint de mull lolos despre pilinlii din puslia scieUcd gi despre darul deosebirii. Filoc. ci qi. 89. dt-rpii judecata . pentru cd priatr-ur:.IT. .li sun6ser$+i mdrturiBft decit r<cu o minte Si-cu o inimd. care are ca . Dar se simte liberd pentru cd are evidenla cd slujegte adevdrului. noi pdrisim opiniile noastre particulare. sfigiatd prin pdcat. 4?7-5581. strdind de ea. Dar raliunea nu e scoasd din funcfie. I. I.1TL{ OR. nu unei aparenle de adevdr. 3. in reiafia cu Persoana ce cuprinde totui. gr. ci o ralii:ne asistatd de toaie puterile sufletuiui. I i I I . Care e totr:"I ca Persoani. ftrseaurnd in acelagi timp iegirea. ceva pozitiv : omul intreg e indrdgit rie adevEr. e intins spre adevdr.A. _ lar€ "ste Persoana suprerad.L. Aceabta ne va ldmuri gi asupra naturii acelei intuilii fulgerdtoare a adev6rului in noi ingine pi in toate. Ea se reaiizeazd. sE iasd din sine. e fericlt de a se fi invins pe sine Ei de a trtri Fi muri pentru adevEr.-Aceasta este refacelea unitdtii firii omene$ti. ertras din Collationes. iar neconformd ei. Unde este cunoscut Dumnezeu.lung exerci]lu a reugit sd se uite pe sine. e numai raliunea care a uitat de iatura afectivit&|ii. precun $i remediul general prin eare se poate reveni pe drumul adevdrului.174 SFl RITUA]. itr face sd ulte pi mai mult de si. Aci nu mai. 136 . pentru cd ea nu se poate realiza deodatd. Aceas. care e conform in 4qod real cu ea. . adicd.

AceastE eviden|6. de lumiaiu Op t. Dar ne ddm seama cE. Astfel. a existat cel pulin evidenfa cd in lucruri 9i in porunci sint rafiuni $i adre--simple sfrri dumnezeiegti pe care noi nu le vedem.obscure.qfil omul dupd sldbirea trupula.246: <€redinli oarbi are acela care nu lmplinegte prin credinfd poruncile dumnezeiegti. judecd]iie susfinute ia inceput de credintd. cind pe o treaptd paraleld. ad Thalas. cind pe o treapta anterioard cunoagterii raliunilor din iucruri. neglijindu-le pufin clt. De l. poate indreptEfi pe sfiirtul Maxim sd ageze discerndmintul. qu'elle peut 0tre la connaissance suffisante d fonder un amour gui va plus loin qu'elle>. q. Et c'est parce qu'elle se connalt comme obscure. Cdci ne ddm seama cE insi$i raliunea unei porunci sar. q.it. tin<iem mersu spre concepte mai adecvate cu acea evidenld. Ratiunite din iucruri nu sint decit. t1 aceastd virtualitate infinit6 se manifestd prezenfa in lume a energiilor divine intenlionate. fdrd o evidenfi. rom. dar neluminat. cu altit mai pufin. Filoc. care se lmptrrtEqesc prin miJlocirea virtufilorr. 109: .sint jqste.1 nostru.Car la connaissance obscure comme cellc . incep sd se lumineze de o eviden|6 interleard.a un concept mai cuprinzfitor. Filoc. Cdci dacd poruncile iJomnului sinfiilElnE.q.i-ud 9i poartd un nume gol.le manileste en quelque maniAre. .. Credinga pind nu se prelungegte in implinirea poruncilor . sE ne facem credinfa noastrd oarbd pi fdri ochi. ad Thalos. 246: <Si nu neglijdm nimic din cele spuse. Ch. p. trecind prin experienla unei vieli virtuoase.a raliunile oglindite in mod impe-rfect in lucruri 324. 243 r*rm. discerndmintul se intemeiazd pe o eviden f d mai }argd decit cea p€ care o putem cuprinde in judecata sau in concepii.udecdfilor ce le facem pe baza ei. proiectate in oglinda lucrurlior de energiile clivine inteniionate. et de la foi se connait comme.r ratiunea unui lucru nu poate fi prinsi intreagd gi exact intr-o iudeoatd a noastr&. Deci ea ne indrurneazd bine. La evidenfa . 54. nefdcut evident. III.scern6mintul std pe de o parte in itrinsd iegdtur6 cu inlelegerea . 54. cit. raJiunea sau sensul unei persoane. S25.son obJet. Scolia 2&la Quoesl. Incd de atunci. p. Sf.SPlAI?UATITATEA ORTODOXA 176 llrec. evidenfa s-a fLcut iardqi mai 1arg6. lipsitd de ilumindrile Duhului. Ca sE ajunEem insd la evidenfa adevErului implicat in credinfd.are in sine rafiurlea adev5rului. Journet. mai profundd. desi indatd ce ejunEem I. cd deci indicaliile ei. e v5dit cE cel ce nu Implinette poruncile dumnezeieSti e lipsit de--lum. 326. 54. op.r 32r. dar nu pe cel adevdrat.. Quqesl. Maximtdrturisitorul. Inci din fa_za credin]ei gi a judecdfilor iosiite pe baza-ei. aplrind cleodatE gi -dezvoltindu-se paralel. p.. Astfel.ri rdmine cu o firnfd ajunsd la cur6|ie. dar pe altd parte d6 nagtei'e acestei cunoagteri a raliunilor $i nu invers. clard e ceea ce se nurnegte discerndmint (Srcir. p.. aldturi de judec6|i era o evidentA pe care acelea nu o puteau cuprinde sz0. Faptul cd d.e pulin.tat mu'trt in viala virtuoas6 8e5. rafiunile din Dumnezeu. III. rom. ia o judecatd mal nuanfatd. ca nu cuurva. trebuie sE ne fi exerci.prorc). a'finnilor din lucruri (1v6orc).-explicitd. c'est ir dire comme depassde par aussi elle.

. Ele pot . Evidenla aceasta totdeauna mai largd gi mai altfel.{ caliri"6fi ilsugiri clivine care au reaiizat-o.scopull cu care ni s-a ddruit. nu ca un mi. Lul pentru a prcvoca iubirea noastrd. sau deodatd-cu aceasta. pe cind contempiarea de care vorbesc pErinfii. Rafionamentul discursiv Fi contemplalia fulgerd..:edsla 9i mai departe. Aces. Omul crescut duhovnicegte pe toate le raporteazE indatd gi continuu la Dumnezeu. Desigur.nJa ca fiind cu totul oarbd.nus. asa cum a pregdtit-o gi mai -irrainTe. pentri: . intrucit ultima a crescut din primul. ceea ce se asociazd ca element contemplativ la elementul ralional. lipsit6 de orice iluminare ? ! i .are ca un plus peste sensul ralional. deci nu poate fi exprimat. care nu $tie de o asemenea pregdtire. nu se dezvoltd decit din prilejui eforturilor ralionale. n-ar fi capabil. 1933. 328.te Scheler e2?.t pius fiind prezent pe toate treptele.F .a concepe protestantisrnul credi. ca simpli afirmare voluntar& produsd tn noi de Dumnezeu.axe o putem cuprinde in concep:t. inainte. Dar acerrstd operalie o face de cele mai muite ori dupd ce a contemplat intr-o cljpi irr mod si*rqJtan lucrul-Ei reiatia lui cu Dumnezeu.licdreqte raistenrl a ceva coplegitor. stir:ulindu-Ie la rindui lor pe acestea.Jucrului.-de care vorbe$. e ca o fuigerare permanentd.alie raliorraiE a unei viziuni fulgeritoare directe o duce. Max Soheler. Chiar actul de cunoagtere religioasd a -. piin toate contempld pe pumnezeu. e ceea ce-i misterios in ceea ce-i vdzut. degi -fulgeratoare. am putea spune cd in tot timpuJ rafionam'entu] este insolit de contemplalie. Odre de acee. adicd fdrd o pregdtire morald indelungata 328.atit de fulger6tor ne d6m seama cd frumuselea divin6 e mai mult decit frumusefea .a se realiza intre noi.178 SPi RTTUALITATIA ORTODOX.-. $i in aceastd sesizare rapidd e o eviden|E mal largd decit cea pe c. Dumnez€u.t pe. totdeauna depdgind marginile c'onceptului.e deosebitd de intuilia fenomenologicd (Wesenschau). Pe cit de fulgerhtor aducem frumuselea unui lucru in legdturd cu Du::lnezeu pe baza obignuinfei.avea lo-e ceX mult in momente rare . Dar elementul acesta propriu contemplafiei nu apare. de as€menea intuifii devenite statornice. socotim. . Dar totugi e bine sd fie rezelvat numele de contemplafie acestei trepie de sesizare rapidd a raliunilor din lucruri 5i a plusului corespunzdtor acestei trepte' Aceastd sesizare rapidd a sensului spiritual al lucrurilor.la rindul ei pe .. idra treptele premergiitoare ingirate. . el nu leapddd cugetarea discursivd.toare nu se exclpd. qi a1 plusului de sens.'.t :. Indatd . to. ca semrl al iubiric. El tcideauna ap. Berlin.gi semeni un dialog al C5ruirii reciproce din iubireDar precum spuneam.ltri Dumnezeq. Yom Ewigen jrn Menschen. sau gi din primul. Aceastd desfdgurare in componenteie sale ai--ac'eastd demonstr. fiind din nou punct de 327.

q.ne cE dupd ce ne-am urcat Ia (contemplarea simp16 $i exact6 din toate iucruri'le. rom.agd toate. in baza viziunii integrale a adevdrului din toate. trebuinia de retractdri uiterioare. 1943. cu atit mai muit adevdrui sau sensul unitar din toate e o evidenld ce depdgegte cu mult marginile oiicarui concept gi al oricdrui ralionament. Faotul cd nici un con. dupb ce s-a ridicat cineva prin obignuinla discern6mintului exact. Fribourg. 323).rd cu rafiunea (Quaesl. adThalas. vorn--scoate-la iveald multele . tot mai cuprinzdtoare. Afar6 de aceea sfintii 330. p.180 SP:RTUALiTATEA ORTODOXA fieiegte gi ie.nogtinfa (parliald). I'intelligence juge plus hautement des choses divines en vertu d'un instinct special du Saint Esprit>. Aceasta e infelepciunea 330. 246). p.-Eta-xim aduce uneori inJelepciunea in leg&tur6 cu mirutea oa €rg.ol de cunbagtere. cu privire la lucrurile gi faptele individuale. Filoc.. va porni de la aceastd privire de ansamblu. concepte sau simboluri cu rol de definitii ce avem congtiinta cE pot fi mereu depdgite. q. j.. Connaissance el inconnajssonce de Dieu. a cdrui perspectivd ne-o deschid conceptele. 3. ..'ariatele rafiuni ale adevirului din contemplarea infeleaptE a lucrurilor sensibile qi ------a-a. |inind seama de adevhrul unitar vdzut in toate 33r. nuanfat gi rapid. od ?halas. de cite ori va trebui pe urmd sd dea o judecatd asupra lucrurilor sau faptelor individuale. 332.e uniiaterale. 1i .ievdrului qi a iiintelor inteligibile> (Quaesl. neaplecindu-se lntr-o parte sau in alta. drept o inchinare la idol. Dar acest progres inseamnd totodatd o sporire in lnlelegerea prinsd in concepte tot mai nuanfate. sc. iII. Journert. la rangul absolutului nu ne poate opri. adicd la capacitatea de a privi adevdrul cel unic din ansamblul lurnii.. de a prinde din nou in roncepte. pornind de ia acestea. d6 o judecat iumpdnitd.radiind dln fiecare lucru. adicd una care fine cumpdna intre toate. cite ceva din ratiunile sau din energiiie Lui. Sf.Parce qu'elle p6netre et cont:ait qu'il y a plus de cach6 dans les choses de foi qu'elle-mdme ne le manifeste . in leg6tu.cept nu-L cuprinde ade. cu ceptul despre El. rom. Sf. pentru cd de fiecare datd omui inlelept.. Dar El rdmine mereu mai mult Ei attfel decit se poate ouprinde in concepte8rz.conpentru .care sfintii pdrinli socotesc identificarea lui Dumnezeu. Pentru cd el este chipul Logosului divin oglindit in lume. Ea face cu nepuiin|d iudecdfi3. intrucit idolul e ridicarea a celra creat. pind ia inlelepciune. din tiecare lapta viriuoasil. III.54i Iiloc. pin6 {e n-avem pretentia de a viza insdgi fiinfa dumnezeiascd. Precunr la sesizarea rafiunilor particulare a licdrit in fala minlii un plus de evidenld.an geneirar cu. De aceea. Maxim spu. progresdm pe firul energiilor divine spre modelul ceresc gi ne ddm seama de infinitatea lui. Logosul divin e pentru noi sinul virtuai ai tuiuror conceptelor gi sensurilor. Din ce ne adincim in cuEetarea acestui chip. a se vedea la Ch. 59. ce nu intrd ln ccncept. 104 : ul'in- .cvat fapt . p. 33T. Deqpre acest plus. telligence est 6lev€e par un cartaine expdrience affective. et d -cause de ce plus dont l'amour lui iait epreuve qu'il est cach6 li. Altfel nu s-ar mai spune nimic despre Dumnezeu si viata religioasd a celor multi nu s-ar putea susfine gi progresa.

nu ar cunoa. 120).$i de. Wie in einem Brennpunkt kann man hier . in fiinta lucrurilor 9i Se LasE indicat in mod=nalog de orice lucru rdzut cia . Dup6 sfintul Maxim Mdrturisitorul. P.di€--Gnosis in ihrer Entfaitung genau dem Aufsieg des Fromme+-ar--l+r ihren Anfdngen ist sie mehr Welterkenntnisl in ihr.G... Tiibingen 1931.en . Gehijren bej ihmEn-ratironales und mystisches. a binevoit prin venirea Sa in trup. ca Cei nedeosebit 9i acelaqi veSnic in ceie deosebite.i.e ascuns Logosul divin in literele legii Testamentului Vechi. in sfirFit. sesizeazi ansamblul idei-1or divine ale Logosului. . divin gi precum ele formeazd in Ei un ansarablu uni'iar. sd Se ingroa$e trupegte 9i -sd tdhndceascd in . . d:eveniti una in duhl s38. Ambiguq.r.cuvinte sundtoare $i in ghicituri gtiinla lucrurilor tainice.iitere (ca intreg in plindtatea sa.SPI 182 R]TU#L]TATEA CRTODCXA spre ideile din Dumnezei:. Acest . Maxim N{Ertunisitoru-1. in cele ce au trebuit sd inceap6' ca Cel nevdzut. Auch in der unteren Stufe beide vorhanden sind. in cele compuse. neatins in nici o paite. zice sfintul Maxim.l SEu omenesc individual.cru poate fi inieles in sensul cd El. in iuc.rurile firii. Care dupd fiinla Sa e sir::. ca Cel necuprins in cele piphite) . 1285 C - 1288 A.etgten Aufgjipielungen mystische.. care-*n.' apoi.b1u.'c. in sensul cd perr. asemerl€d cr.. ca prin toate acestea sd ne adune ia Sine.f. amindoud aceste legi fiind pedagogi spre E{risios. <odatE ce a privit cu lnfelepciune fiinteie aduse de Dumnezeu din neexistenld in existenld li li-a indreptat puterea de conterapiare a sufletului sEu spre varietatea nesfirSitd a lucrurilor din naturd Si a privit cu lnielegere 1a raliunile dup6 care au fost create..Ele' rnent zusammen.. €$d $i lucrurile sin't uB.a ardtirii Lui in trup omenesc. fie exp+irnat in silahe gi sunete. 9t.Logosul S-a ingroSat $i S-.sds. <.pLu qi netrupesc gi hrdnesie inrer toate puterile divine dup5.te pe LogoSuI cel unul (Raliunea cea una) ca o multiplicitate de raliuni ?.Faktor ganz ausgeschaltet wdre. din nimi. Cdci in.trece puterea de . in chip taini'c. Ambigua.{cut trup..tere 5i a binevoit sf.G.. Oare om. . ca Cel fdrd inceput.F.tru noi S-a jnvelit $i S"a ascuns pe Sine insu.. (Das Vo/Itommenheits' ideci bei Origenes. Csttesschrau. a creat . in sensul cd pentru noi care sintem minli leneEe S-a incorporat pi in li.. dupE: care sint fdcuie" Aceslea sint raliunile I_cgosului. ordinea lor intr-un mod spiriiual.dupd ele lumea vdzutd 9i nevdzutd. L077 C 336. De aceea se poate vorbi de o intreitd incorporare a Logosului : in naturd. p.> - _ -- 035. 91. wenn auch-in versc[iedener St6.t. ca CeI simpiu pi fdrd pdrfi. a$a e ascuns li. adicd in legea naturald. 1080 A' 335. so beobachtet man die allmdhliche Verschiebung des Schwerpunktes.in cele vdzute. P. aSa cum . s€sizind adevErul unitar din toaie lucru-rile. in Scripturl ii in trupu.trucit EI avea ratiunile iucrurilor din veci. tll .rke>.a.l. ohne dass damit der andere ..cuprindere a ituturor cuvinte-1or. infetepciunea.lu.die eigenttimliche Geisteshaltung.r*ad-F+iiinmigkeit des Origenes studieren. spre primire.

Dacd ea cuprinde cugetdrile gi inrtenliile divine adresate noud. potrivindu-se oricdrui timp gi oricdrEi persoane. care se intipdre$te $i se aqeazd de la prima atingere. q.Dumnezeu din ea.strdvdd . inseamnd.a lucruriior. d$d cum rdmin lipili de suprafala v6zutd . ci se limiteazd Ia litera de la suprafald. la viitorul nostru. .ea. acela--taie Ieg6turile Scripturii cu adincurile iui DuEnezeu. cu .adincirsile infinite ale sensuriior duhrovnicegti comunicate de Dumnezeu ca Persoand. ad Thalas. Filoc. prin cuvlntele ei. . in sensul iE. Ibid. -actuald. adicd neqtiinla' "Cei ce nu siribate cu mintea spre frumuselile qi ndrelia dumnezeiascE a du* hului din iduntrul triterei legii cade sub pulerea patimilor 5i va fi robul iumii. cd citind Iitera aud pe Dumnezeu insugi grEind cdtre mige gi cdtre noi. s-ag despre mine qi despre noi. in care s-a'rostit prima datd un cuvint dumnezeiesc. gi a inieiege cd referindu-se la mine insumi. gi despre datoriile noasfre. la generafia p. Quoest. curdfindu-qi mintea de funinginea. p. tot aga rdmin lipili de litera Scripturii gi de istoria ei. psgi infelegerea duhovniceascd a Scripturii. azi. Cine nu se scufuncld in ele.> e+t...td a noastrd declt 3-tr0.-in c'lipa intrucit eu tr6iesc in clipa actuald.ti. 341. p. Cei plini de patimi. ia timpul rneu.patimilor.. ScriptuTa trebuie sd aitd o adincime nesfirgitd li o valabilita_te p€rmanentd. stdplnegte iadui. atit natura cit Si litera Scripturii fiindu-le zidui ce le inchide drumul spre Dumnezeur in loc de a le fi transparente. au un infeles mai ]dmurfut si un caracter de revendicare mai direc. primesc cunogtinla celor dumnezeie. cine nu are aceastd capacitate. 65 .ie intenfionale ale lui Dumnezeur are nevoie rle o pregdtire ca $i cunoagterea ratiuniior sau a cuvintelor vii gi lucrdrilor ac: ttrale a1e iui Dumnezeu prin lucruri. ca medi:r prin care se . adicd nurnai acelora care printr-o indeIungd cultivare a virtufilor. III.cuvintels. neavind nimic in clnste decil cele supuse stric'dciunii> 3ao. treb.uie socotitd ca simbol. sau intrarea in legdturd.. ca Revelalie supranaturald a ]ui Dumnezeu. Deci Scriptura. pi cuvintele Scripturii qi fapteHd. gi dacd acesle cugetdri gi inten{ii sint etern valablle. A infelege Scriptura astfel inseamni a iegi din marginea literei gi a momentului temporal. sau cdlduze spre El. crJ sensurile vii li cu energii. care e supusd stricdciunii .Intelegerea intocmai a cuvintelor Duhului se descoperd insd numai ceior vrednici de Duhul. Mai trebuie precizat c6.SPITTITUALITATEA ORTODOXA 184 deii care o infeleg+au trupegte. rom. 412.r. ca gi natura. 420.murit inainte. A inlelcge Scriptura "in duh" insmmnd a vedea-raportul de totdeauna intre Dumnezeu gi noi ll a trai acest raport ir ce md privegte pe mine.

r . Cu vremea omui duhovnicesc dobindegte o capaci. a unei prezenfe mai sim. sint mereu depdgite de evidenta unui cuprins mai larg. pe care a dobindit-o $i omui duhovnicesc. Care Se aratd ln interpretarea fiecdrtui text.a azi 5i unii cregtini occidentali.r86 SPIRJTUAI.t mai accentuatd a lui Hristos. la sfintul Maxi. a'runci ea actuaIizeazd Scriptura. ad Thalas.arurile Duhului Sfint ce ne vin din Hristos.ITATEA ORTODOXA namintul in iegErturd cu texiele Scripturii. prin interpretarea samavolnicd. Saul e sufletul cu o inlelegere trupeascd a legii.dlnaintea apostoluiui Pe'tru. . ca peste un tea Ic:usalim care e cetatea pdcii .i'ne necontenit de aprofunda't. dragoste dez.<Dieu Vivant>. pe o anumitd treaptd a inlelegerii.a patimilor 342..9 i I :-al . care devine tot rnai nuantrat.aprofundarea Scripturii +i in simlirea to. degi nu poate fi nici o contrazicere intre cee. Ea lasd rieschis un progres infinit in . . un eveniment real sau posibil ai vielii sufiete$ti proprii. deci $i sufletul meu in diferite taze.torul. dar intr-un grad gi mai idmurit.itiei patris.tatea a.voltatd gi prin efort. Pnris pre i I I I . 55. Ca Si fiinta noastrd lduntricd.e de purificarea noastrd de egoismul patimilor 6i. Aceastd pregdtire fiind o creqtere in iubirea de Flristos md face sd simt tot mai mult pe Hristos insugi vorbind prin Scriptr-lrd.rli duhovnioeqti. cum am v6zut gi in cazul cliscerndmintului referitor la lucrurile din natur6. comunicatd prin Duhul Sdu cel Sfint. Fiindcd in Scripturd este intelepciunea cea unitard a lui F{ristos. juste. ca sd poatd iesi din inchisoare. Babilonul este sufletul prins in confuzi. ca urmare. Toatte acestea.de patimi. deci S: a mea .tice lSi d.interpretd. la persoanele Si ia faptele omenegti.. inlelegerea duhovniceascd . este inima invirtogatd din orice timp. ce stdpinegte-peste sufletul pagnic. 342. $i fiecare personaj din ea devine un tip pentru sufietu1 propriu. poarta de fier ce se deschr'de..area duhovniceascd--a Scripturii e in funcfie de progresul nostru in viala cea dupd duh. gi ca gi natura. Desnecesi.In rev. in funcli.a Scripturii prin re. mai direct. vdzindu-le pe toate ca iradiind din Acelagi Hrisrtos.scut prin virtufi fafd de Hristos.m MEnturisi. curdtitd . sd prindem in concepte. tot mai aprofundat qi tot mai rapid. dar gi prin d. Aceasta feregte pe cititor' de rdtdcire. Prcgresul in aprofund.. David--€---min..cestei .-=e-sufletul omenesc. Quaest. are adincuri ce duc spre infinltul divin gi fac simlitd Persoana Cuvintului dumnezeiesc. Si ceea ce r'dm. Toate_sintJipuri pentru ceea ce se petrece permanent cu oamenii : regele E_zechia in diferitele lui faze de viatd . qi fiecare eveniment din ea. de ciragostea Ia care am cre. Dacd.tate a unel intelegeri de ansamblu a sensurilor Scripturii.fite a lui Hristos. Ia fel 9i Scriptura.a ce am reugiit.au ssam. Orice concepte. adicd prin venirea in intimpinalqa noastrd a dragostei llui Hristos.1'uarea tr'ad. in care am cuprinde sensurile noi ce le-am descoperit gi am exprima prezenla lui Hristos.r Scripturii inseamnd qi o reJeriree ei la viala mea proprie qi a generafiei contemporane.

a invdidiurii cre. suslinindu-i eforturile de purificare gi luminindu-i toate cele din jur ca sd devind simboluri transparente a1e divinitdlii. cum a apdrut ea prooroeilor din Vechiul Testament qi aulqlului Apocalipsei. ale desfdpurdrii vielii omenegti gi ale Scripturii. ci-t sirdbate.t latura de lumind a dezvoltdrii crealiei in .252. 54. peste tot. ci uneori sint gi amestecate. ln progresul acestei cu3.e$ti s*s. P. . 90. gnosl. urmdrindu-se prin ele o abatere a lumii de ia r6u' Dar Providenla $i Judecata. 1132.l '=! . Se introduc uneori in dezvoltarea vietii omenegti idei qi orinduiri noi. Dar. 16. Aceastd desfdgurare nu este monovalentd.tre despre El. iar cele ale Judecd{ii. Pentru omul duhovnicesc aceastd desfdlurare este 9i ea ulr simbol mobii tot mai transparent al lui Dumnezeu.tine. p.SPIR.am vdzut.. in ea se manifestd deodatd raliunile Providenlei gi a1e JudecSlii divine. Timpul cu evenimentele din el. ale naturii $ a1e desfd$urdrii creaiiei in timp. ln aceasta se aratd cd Duhul Sfint nu evitd iimpul. In desffrsurarea acestei vigii sint active astfel energiile raliunilor riumnezeie. e plezent 9i activ Acelagi Duh care e prezent gi . ne miqcdm gi sintem))--cum a spus sfintul Pavel in Areopag (Fapte 17. q.timP. Sf.ITUALITATEA ORTODOXA 188 noi. sint un mediu in Care Iuqreazd Dumnezeu. Filoc. prin mijloace aspre. in adincimitle Scripturii.G.ursul ei forte. Ratiunile Providenfei sin. in istorie. Iatura de umbrd. CUNOASTEREA NEGATIVA $I APOFATICA A LUI DUMNEZEU. III. Cop.-:I I 1. Conlinuturiie spiritrlale a1e noastre vor pdstra vegnic ceva din culoaiea iimpului ln care arn trditDar gi desfdgurarea creatiei poate fi in{eleasd tot mai mult ln }umina inlelegerii duhovnice$ti a Scripturii gi. scol. Toate ii dau congtiinta cd -*in Dumnezeu trdim.ti. nu nurnai se aiterneazd dupd epoci. 4. care igi au rafiuniie 1or. reprezintd calea afirmativd a cunoagterii noas. i i ! I I . ca gi spaliul cu lucrurile lui. aspiraliuni 5i valori pozitive care sint expresia ratiunilor dinamice. solidare ci1 cele vechi. Quaest. I. Adeseori timpurile de prosperitate gi de strdduintd pentru bine sint urmate de perioade de suferintd care sint pe de o parte efectul acfiunilor irationaie a1e unor factori pdtimagi.15. il transfigureazE.activ gi in adincui sdu. ad Tholas. a ideilor-forfd ale Providenlei. precum . Aceastd desfdlurare scoate ia iveald in c. a cdror cunoaqtere se dobindegte pe o treaptd mai inaltd a vielii duhovnlc. Pentru omui duhovnicesf. spi'e a cdror inielegere progresam pe mdsura induhoVnicirii noastre. IN GENERIAL Cunoagterea lui Dumnezeu prin ratiunile naturii.28). rom. pe de alta manifestarea pedepselor lui Dumnezeu. 19 Maxim Mdrturisitorul.

'i 347. cealaltd procedeazd iprin negafiuni (teologia apofaticd sau negartivd).. Lossky a inceput prin a indica cele doufi cdi de cunoagtere a lui Dumnezeu. Procedind prin negafii ne ridicdm.r 3r7. s-a incercat sd se facd o sintezd a celor doud cdi opuse. o anttinomie intre cele doud r.create. iossky continud 3 .ui 9i tema atit de esenliald a apofatismului ortodox gi anume vederea lumi'nii dur.insugi.Dacd transpunem Cistincliunea intre teologia afirm-ativd 9i tea negativd. trrim.. dupd autorul Areopagiticelor.tinlele au ca c.Si)IRITUAIITATEA ORTODOXA 190 Vorn expune desclieLea acestui apoiatism ficuid Ce T-ossky 9i apoi I. fntru.ce la o e o cale imperfectl ..o sublimiori. .teologii>) pe care le distinge. cit. a doua ne duce anumitd cunogtinld de Dumnezeu laignoranla'totald-aceastaecaleaperfecrtd. Cdci a$a cum iumina.nezeu Dupd aceastd enunla:e generald. Toma d'Aquino reduce cele doud cdi ale lui Dionisie' la una singurS. l ":t I . Ne putem intreba in ce mdsurd acest otrouvailler> filozofic afit de ingenios corespunde cu cugetarea lui Dionisie.om adduga uneie precizdri. necunottibil prin naturd. prin necunoagtere (alruroia).. pentru a ne apropia de Cel necunoscut.este cunoscut CeI ce este deasupra tuturor obiectelor posibile de cunoscut. face tenebrele-iflvizibile. pind ia virfurile ei. mod.. p.. i i i i { I I I I I i I I '. stabilitd de I)ionisie.cit ni se pare ca el ii descrie naai E"uit in termeni negatirri gi pe lingd aceasta nu ctlprinde in descrierea !.'singn'iracaresepotriveFte cu Dumnezeu. dar Dumnezeu este dincolo de lot ce existd" Pentru a ne apropia de El. inldturind progresiv tot ce poate fi cunoscut. De fapt.. doud cdi posibiie : una procedeazE prin afirmaliuni (teologia .9i cu deosebire excesul de cunoagtere suprimd negtiinla. Op. tot aga cunoagterea creaturilor -. reducindu-se la o singurd metodd a cunoagterii de Dumnezeu. trebuie negat tot ce tri este inferior. 24. admite el sinteza celor doud cdi I I I I . cit. Atribuind lui Dumneze-u perfecliunile ce le afldm in fiinlele inlelege* noi . in tenebreie r:nei neStiintre absolute... Deci. pornind de la treptele inferioare ale existentei.i cu deosebire lumina abunrleniS. dar putemtd-Ie afirm6m in raport dupd un mod mai sublim. rtrebuie sd negdm. p.Dionisie di:stinge. Aceasld antinomie s-a cdutat sd se rezolve. adic6 lot ce esie.biect ceea ce este . Astfel.a ne condu.. DEE. fdcind din teologia negativd o corecturd'a teotlogiei afirmative. zice el. i ?)) s48. dupd Tom'a. toate cuno. modul dupa care cu Dumnezeu' aceste afirmalii finite. Op.catafaticd sau pozitivd). 348. care este singura cale pentfu a ajunge la . Dacd existd. ao LJ. ne afidm in fafa unei antinomii. pe planul dialecticii. dupd Dionisie Areopagitul : r.nezeiegti.

(P.. 12/ B A. Moise cunoagte pe Dumnezeu intrucii igi dd seama cd nu-L poate cunoagte 355. va-fi . cu atit. ldsind in urma Lui tot ce poate fi vdzut qi cunoscut..e cugetd opus evlaviei este intuneric. vede roai mult inviziibilitatea firii dumnezeiegti>. folositd intii de Filo din Aiexandria. Dar la Dumnezeu nu se poate ajunge nici dupd depdqirea tuturor. cind i-a apdrut in rugul ce ardea.onsacrat metoclei negaliunllor) are ca obiect pe Dumnezeu ca absajut necunogtlbil..livine in slstemul dicnisian t1 gdsegte Lossky ln faptul cd. Tema lui Moise _care se apropie de Dumnezeu in tenebrele muntelui Sinai.. nu pentru cd acesta ar fi transcendent tuturor gi necunoStibil prin naturd. 17 . insfui congtiinla inaccesibiiitaiii iui Dumnezeu n. deoarece ele lnfElipeazd o fdrdmilare a <<unuL. ll marii capadocieni impotriva iui Eunomie.. De .G. cu cit se npro. P.i prin caracterul creat al tuturor celor ce sint Si din care facem parte.. Stromata. nu inai r[mine decit invizibilul 9i incognoscibiluTldar ceea ce este-in t-enebre 354. Y. Aceasta e baza incognoscibilitatii divine. Dar inaintind mintea 9i.Unul. pentru cd intre ele qi Dumnezeu este o dis.G. se poate ajunge dupd ce mintea s-a . mintea trebuie sE plrdseascd toate pentru a ajunge Ia <<Unul. care suslinea posibilitatea exprimdrii esenfiale divine in concepte ralionale. P. 44. se exprimi prin carac'. ts53. 247-430.792 SPIRTTUAI. ecum El intrd in tenebre. pentru cd el este in continuitate cu multiplicitatea lucrurilor.-ui. Discontinuitatea de narturf. .. printr-o atenfiune mai nrare 5i rnai desdvirgitS.avi. a E :E . 6v r<I iDeiv iv tQ p1 ibeiv).re. continuitate de natur6.aceea.terul necreat al lui Dumnezeu .G.*in care ascensiunea pe Sinai cdtre tenebrele incognoscibiiitAtii este socotitd drept calea contemplaJiei. --125 355. Temeiul incognoscibilitAFi . 9. Dupd Clemerit al Alexandriei. Apof'atismul il gdsegte Lossky la cei mai muifi pdrinfi ca o atitu<iine religioasE fald de incognoscibilitatea divind.-ar putea fi dobinditd altfel decit prin har 354. 44. In fond la . celor in care Bp€. 377).ei devine lumind. zice L<. Sf-lntul Grigorie de Nyssa consacrd un tratat special <Viefii lt*i_Moise). Dumnezeu nu std in continuitate cu lumea.ITATEA ORTODOXA tillui . La Piotin.figura preferabil* a p6rintilor pentru a exprlma experienla inaccesibilitdlii naturii divine. ce nu poate fi trecutd din partea minfii. Acest fond apofatic l-au apdrat. <<Atunci Moise a vdzut pE-Dumnezeu in lumind. *Cd. pentru conceplia cregtind a iui Dionisie. de la inceput.Prin lumind sfintul Grigorie de Nyssa intelege evFarrfa. ca olJnul" iui Plotin.ci aflarea adevirati a Celui cdutat std in a cunoaqte prin faptul cE nu cunoqtiu (1 dl1$!c eiS1ote. afirmatd prin apofatismul teoiogiei rdsdritene. <Prin aceasta cuvintul dumnezeiesc ne invafi cd cunogtinta evl.isimplificat>. ajungind la adevdrata inlelegere. ca lntoarcere de la lntuneric. ceea ce :.pie dre vetiere. preferabild primei intilniri a lui Moise cu Dumnezeu.ssky.

numai o cunoagtere conceptuald. nu-L vestegte>...mnezeu. pulin mai departe.t .al'tfel de cunoqtinld.tv corlutrui. 38-39.ov yollrdroy &vaprptifetar) . intllat prin a'semenea vederi (Dra t6v 'nopuglv ri. nu din pricina absenlei cunogtinlei.generalE a congtiinlei fafd de misterul divin qi o unire cu diviDul:care transformd.socoti::ti prin vreo inchipuire cuprinz6Jtorare 'este un idol care plSzmuiegte pe Dumnezeu. ci din 358. operipd cu conceptei ci o teologie contemplativE.te cunogtinfd. pe mdsurd ce -uredm spr+ misterul divin.mnezeu rta fi iotdeaune frupiul unei atitudini apofaticer sss. intruclt vede In apofatism o atitudine. Op.atunci cunoagte cd Dumrrezeu e prin fire ceea .ture cealalt'E a unei oEr€car€ cunoaqt€ri. . ci indumnezeirea. in sfir$it. tot sfintul Grigorie de Nyssa zice: rrAcestea gi unele ca acestea fiind invElate prin viziunea corolt<. nezbu. cuvintul dumnezeiesc ponracegte ca oamenii sE nu asemene pe Dumnezeu cu nimic din cele cunoscute.-cu. Dar uneori ias{ impresia cd ei accentueazd incognoScibilitatea-Iui Durrinez€u atii'de muit.in|6. Sau. Dar am dori sd addugS. Rezumindu-gi conceplia despre apofatism. In realitate incogno. 44.G-44. Dar dacd p:siu tol putem avea ceyg po1rliv din.incognoscibilitate.-dar Si de cunogtinta cd natur. .'orbi de o . 377) t deci Moise ajunge rnai mare in cunogt..F ..pc$ei.. p.Ie.lui Lossky justd. ci. Lossky are dreptate icind spune cd apofat'ism.cirt misterul pe care-l. cil.lndumnezeie9te pe out.C. Dar..ul este prezent pe toate treptele urc. Lossky spune: ". aceastd experienlei a lui Du.erea $i.se prezintd qdeseori raliunii umane sub. adicd . De eceea do'gme}e Bisericii. sau. a lul Du. pfin extaz. ! F t . Aceasia vine poate din faptul c5. qg. in termenii Sfintului Grigorie Palamn.atit mai i4solubi. sau reluz de a cunoagte pe Dum.lntuneric. incit aproape cd exclude la. atunci nu se mei poate -.totald.scibilitatea se impreund in chip tainac cu cunoa$. degi pe de altd parte lasd sd se f?feieagd cd nu disprefuiegte :in fond o cunoagteie prin experientd.a divind e mai presus de orice cunogtinld s00.ce e mdi-_- presus de toati eunogtinfa qi cuprjnde+ea.i). atun. $eapdt<ov) iarEgi e urcat spre inAilimea altor inlelesur.iv zrpdc dLl. ochiul sufletesc al lui Moise. experienla de pe trepiele mai inalte nu se nume. sau. E drept ie slintul Gr. lntrucit orice' concept apErut ln mainfu si in .134 SPIRITUAL]TATEA CRTODOXA iitgrgic6. Moise in intunericul dumnezeiesc unde era Dumnezeu.' desigur cle un. dupfl cum se pare.i> (. p. absolut6..360. Cdci a intrat. inEl{ind spiritu'} citre fealitdtile ce depdgesc infelegerea.39-41. ne umplem de tot mai murltd cunogtinid.m se exprim{ alteori. p.forma unor antinomii cu.359. 386.pe "Cind Drimnrezeu ln . Ea nu va fi deci o teoLogie abSt+actd.ugului spiritual.igorie de Nyssa zice (De Vito MoyTIsl P. Op.XncoEnoscibilitatea nu lnseamnE agrrosticisnx. el nu s-a preocupat de diferite trepte ale-apofatismului.exprimd e mai inalt>r35eSocotim prezentarea..m acestei prezentdri anumite nuanldri gi completdri. cit. Dumnezeu..cri mirtl\dseSltB cd vede. zice. : Totu$i aceaster Cunottinld se va efectua totdeauna pe calea a} cdrei sfirgit nu e cunogtinla.ln primul rind.