You are on page 1of 31

SCOALA POSTLICEAL F.E.G.

IAI

LUCRARE DE LICEN

Analiza metodelor de web-promovare


utilizate n turismul romnesc
Absolvent
Butnric Marius Constantin

Coordonator
Prof.Pdurariu Emanuela

Iai, 2014

CUPRINS
1. ARGUMENT................................................................................................3
2. PROMOVAREA ONLINE................................................................................5
3. METODE DE WEB-PROMOVARE UTILIZATE N TURISMUL ROMNESC...............8
3.1. PORTALURILE
3.2. SITE-URI
3.3. LINKURI

TURISTICE................................................................................................. 8

DE PREZENTARE............................................................................................. 10

SPONSORIZATE................................................................................................ 11

3.4. CAMPANIILE
3.5. REELELE

DE E-MAILING............................................................................................ 12

DE SOCIALIZARE........................................................................................... 14

4. WEB-PROMOVAREA UNEI PENSIUNI TURISTICE...........................................16


4.1. PREZENTAREA
4.2. DEFINIRE

PENSIUNII TURISTICE

ALEXA...................................................................16

SCOP I OBIECTIVE........................................................................................ 21

4.3. APLICAREA

METODELOR DE WEB-PROMOVARE...................................................................22

4.3.1. Site de prezentare..........................................................................................22


4.3.2. Reele de socializare......................................................................................25
4.4. PERSPECTIVE

DE DEZVOLTARE A PENSIUNII

ALEXA.............................................................27

5. CONCLUZII............................................................................................... 32
6. BIBLIOGRAFIE........................................................................................... 33

1. ARGUMENT
Una dintre transformrile care caracterizeaz mediul actual - i care
reprezint o provocare de al crei raspuns depinde n buna masura supravieuirea
agenilor economici romni - este globalizarea. Iar unul dintre factorii de
presiune continu in aceast direcie este dezvoltarea accelerata a Internetului.
In ultima vreme, nici o afacere care aspir la depirea stadiului de -comer de
cartier nu poate rezista fara a avea o prezenta, macar simbolic, pe Internet. Un
website de firm minimal, n care afacerea s fie prezentata pe scurt, reprezint
o cerin la fel de elementar ca si o carte de vizit. Deja, imposibilitatea de a
gsi date in lumea virtual echivaleaz cu scderea drastic a numrului de
clieni. Obiceiurile de lucru n afaceri se modifica odat cu schimbrile aduse de
noile tehnologii.
Pentru Romnia, dezvoltarea viitoare are cteva motoare care dei nc
nu sunt utilizate la capacitate maxim prezint un potenial impresionant de
mobilizare pozitiva a resurselor nationale. Unul dintre ele este turismul care,
utiliznd resurse naturale regenerabile precum relieful, aerul si dorina uman de
relaxare, poate atrage venituri considerabile, folosind pentru start capitalul
logistic, imobiliar si financiar existent deja.
Abordarea promovrii turistice n noua ordine mondiala are cteva
specificitati care fac aceasta activitate att dificila, cat si provocatoare pentru
operatorul turistic romn in ncercarea sa de a-si promova afacerea dincolo de
limitele regiunii. Cea mai important este mobilitatea ridicat a populatiei de
turisti regiunile de provenien acoper, practic, ntregul glob. Ca atare,
adresabilitatea serviciilor turistice depeste granitele regionale sau nationale,
acoperind ntregul mapamond.
3

n aceste condiii, promovarea online a turismului romanesc capat


valente noi, deosebite. Structura mesajului, prezentarea beneficiilor, modul de
adresare se modific in comparaie cu promovarea clasica, offline. Noul mediu,
fiind preponderent vizual, permite o abordare atractiv, bazat pe realitatea din
teren. In acelai timp, ns, resursele reduse (financiare, logistice, umane)
determina necesitatea unei abordri creative, bazate nu pe costuri masive, ci pe
creativitatea si utilizarea de solutii non-standard.

2. PROMOVAREA ONLINE
Aproximativ 2 miliarde de oameni din toata lumea au acces la
Internet. Indiferent de obiectul de activitate n care se afl cineva, nu se pot
ignora 2 miliarde de oameni. Pentru ca cineva s fac parte din aceast

comunitate i pentru a arta c este interesat s ofere produsele i serviciile sale,


trebuie s se afle pe Internet pentru ei.
Activitatea de marketing pe Internet devine mult mai usoara decit cea prin
metodele clasice. Daca se ia in consideratie faptul ca o campanie tipica de
marketing determina o rata de raspuns de cel putin 2%, teoretic rezulta un numar
de raspusuri pe Internet de cateva mii, cel putin.
Din ce in ce mai multe intreprinderi - din toate sectoarele economice incep s realizeze potenialul enorm al noului mediu de comunicaie electronic,
Internetul. Pentru a avea acces la un auditoriu de cateva milioane de 'spectatori' si poteniali clieni - marile retele de televiziune ofer preuri de ordinul zecilor
sau sutelor de mii de dolari pentru spoturi publicitare de 30 de secunde; pentru a
atinge o asemenea audienta, doar giganti ca IBM, Coca Cola sau Ford ii puteau
permite campanii publicitare de milioane de dolari. Ins prin Internet, orice
companie isi poate asigura o prezenta neintrerupta, 24 de ore pe zi, 365 de zile
pe an, pentru preuri incomparabil inferioare. In plus, prin aceasta prezenta
permanenta, compania isi asigura un serviciu de suport si informare continuu,
rapid si eficace catre clienti.
Una dintre cele mai importante caracteristici ale Web-ului este reeaua sa
global. Punand informaii referitoare la compania ta pe Internet, aceasta da o
expunere neparalela si disponibila instantaneu pentru clientii din intreaga lume,
24 de ore pe zi si 365 de zile pe an. Clienii de oriunde pot accesa materialul tau
promotional, la o ora care este convenabil pentru ei, i astfel nu trebuie s
se lupte ca sa gseasc oamenii care se ocup cu vnzri la ore cand acetia sunt
la birou.
In economia contemporana, importana activitii promoionale este
amplificata de existena unor piee din ce in ce mai concureniale, ceea ce
explic eforturile intreprinderilor pentru sporirea calitaii produselor si pentru
adaptarea la cerinele i exigentele consumatorilor. Prin activitatile promotionale
se pot imprima, atat produselor cat si intreprinderilor elemente distincte care sa
le confere identitate si personalitate.
5

Marketingul pe Internet, intoarce invers multe din aceste caracteristici. Cu


o prezentare pe Internet, clientul este cel care detine controlul. Folosind hyperlinks, clientii hotarasc ce vor vedea si cand vor vedea. Daca nu le place ce au
vazut, pot sa iasa de acolo cu un singur click, asa ca notiunea de a capta audienta
pasiva nu se aplica pe Internet.
O versiune electronica a unei brosuri tiparite cu materiale promotionale
nu este suficienta, continutul si forma trebuie adaptata, astfel incat sa se poata
profita de puterea Internetului, iar uneltele de navigare trebuie sa fie incluse
pentru ca sa se evite ca utilizatorii sa se piarda in date. Continutul unui site de
Internet trebuie sa fie relevant pentru nevoile vizitatorilor, usor de folosit si sa
includa link-uri logice pentru arii de interes principal. Doar facandu-l pe
utilizator sa viziteze site-ul o data nu este suficient. Continutul sau trebuie
schimbat cu regularitate si trebuie sa fie captivant pentru ca utilizatorii sa
doreasca sa se intoarca pe site iar si iar.
In al doilea rand, spre deosebire de tehnicile de marketing traditionale,
clientul este cel care vine la companie sa solicite informatia, si nu invers.
Pe Internet clientul este cel care cauta in mod activ informatii. Intr-adevar,
ei stiu deja despre ce este vorba, pentru ca vizitand Internetul ei arata interes si
implicare, ei au nevoie de informatii (si poate da produsul ca atare) si ar dori sa
cumpere de la cine le satisface mai bine nevoile. Faptul ca ei au ales sa viziteze
site-ul este semnificativ. Internetul da unei companii acces la persoane care sunt
deja predispuse sa afle mai multe despre produsele ei o situatie favorabila.
Chiar si atunci cand sunt folosite principii traditionale de publicitate, este de
dorit ca tinta sa fi demonstrat un interes in ceea ce priveste produsul. De
exemplu, cu motoare de cautare cum sunt Yahoo si Altavista un client care cauta
informatii despre calatorii in Irlanda poate primi un banner a unui lant hotelier
irlandez cu rezultatele de cautare.
In al treilea rand, promovarea pe Internet nu este afectata de marime sau
capacitate impuse de costurile sau de spatiul alocat. Costul crearii de pagini este
foarte scazut, si de asta in lumea electronica este posibil sa incluzi informatii
6

foarte cuprinzatoare, si ieftin. O pagina de Internet continua samunceasca pentru


tine pana decizi sa anunti sau sa o schimbi. Prin pagini de hyper-links,
marketerul poate crea o brosura multimedia personalizata foarte cuprinzatoare,
care este instantaneu disponibila pentru clientii din intreaga lume.
Cele mai utilizate metode de promovare online:

(sursa: www.limonade.ro)

3. METODE DE WEB-PROMOVARE UTILIZATE


N TURISMUL ROMNESC
3.1. Portalurile turistice
Portalul este un site Web ce serveste ca entry-point n Internet, o colectie
de linkuri, continut si servicii destinate sa orienteze utilizatorii de Internet spre
7

informatiile pe care le gasesc interesante: stiri, vreme, entertainment, situri de


comert electronic.
Furnizorii de servicii turistice si pot posta ofertele proprii cu o descriere
ct mai ampla a serviciilor oferite (elemente de identificare ofertant, locatie,
tipuri de servicii, durata de valabilitate a serviciilor oferite, durata ofertei,
facilitati conexe, etc.). Prin intermediul portalurilor de turism aceste oferte sunt
disponibile pentru consultare oricarui surfer pe Internet si pot fi selectate si
clasificate dinamic, dupa anumite criterii. Din acest moment intra n scena
agentiile, ele avand posibilitatea de a licita serviciile oferite de furnizorii de
servicii turistice oferind preturi pentru parti din pachetele de servicii postate de
furnizori. De exemplu daca un furnizor posteaza o oferta cu 25 de camere de 3
stele disponibile n luna iulie, o agentie de turism poate licita un pret pentru 15
camere din 15 n 25 august. Toate licitatiile postate de agentiile de turism sunt
disponibile pentru consultare n sistem. Furnizorul de servicii poate decide
singur cstigatorul licitatiei pentru oferta postata. n cazul n care acesta nu e
multumit, el poate sa nu accepte nici o licitatie.
Veniturile obtinute prin intermediul portal-urilor vin din bannere-le la mia
de afisari, din publicitatea trimisa n casuta de mail a utilizatorului, din plasarea
avantajoasa a anuitor firme n paginile cu rezultate ale motoarelor de cautare,
Web hosting. Utilizatorii portal-urilor sunt potentiali consumatori de servicii
virtuale ce dau nastere unui conflict, denumit portal wars, conflict ce se bazeaza
pe

comertul

electronic.

Un portal de turism poate fi vazut ca o infrastructura a unei comunitati de


afaceri ce ofera un mediu transparent pentru dezvoltarea afacerilor din turism,
astfel portalul de turism reuneste partile care participa la activitatile turistice si
anume furnizorii de servicii turistice (pensiuni, hoteluri, baze de tratament),
agentiile de turism si nu n ultimul rnd consumatorii de bunuri si servicii
turistice ntr-un spatiu virtual, n World Wide Web. Participantii si joaca rolurile
ntr-o transparenta totala prin intermediul instrumentelor specifice Internet-ului.
8

Portalurile de turism ofera posibilitatea turistilor de a face rezervari online


la hoteluri, pensiuni, etc. sau rezervari online pentru bilete de autocar, tren sau
avion. Ele pun la dispozitia acestora descrieri ale destinatiilor posibile prin text
sau imagini, punndu-se mai mult accent pe prezentarea vizuala ce reprezinta
60% din produsul turistic. Mai mult, potentialii turisti pot efectua un tur virtual,
pentru a afla totul despre tara n care vor sa mearga. Cei nehotarti au
posibilitatea de a se plimba prin mai multe locuri si apoi sa se decida asupra
destinatiei.
Portalurile de turism ofera servicii din ce n ce mai diversificate: turistii
nu numai ca pot rezerva un sejur on-line, dar vor primi toate informatiile pe email si vor plati totul on-line, prin intermediul cartii de credit. Momentan, in
Romnia, sistemul platilor online este la nceput de drum. Mai nou se pot face
rezervari on-line din avion n timpul zborului sau din orice vehicul n miscare
dotat cu un hotspot sau direct de pe telefonul mobil.

3.2. Site-uri de prezentare

Din punct de vedere al marketingului, crearea si dezvoltarea unui site web


trebuie insa sa aiba ca suport existenta unor nevoi specifice, concrete, legate in
cea mai mare parte de modul in care se desfasoara comunicatia de marketing a
organizatiei. Este important de retinut in acest context ca un site web nu face
minuni peste noapte in domeniul marketingului: in general, acesta nu creeaza
produse, nu stabileste preturi, nu expediaza produse la beneficiarul acestora, nu
dubleaza notorietatea organizatiei si nu ii tripleaza vinzarile.
Siteul web contribuie semnificativ la modul in care clientii pot avea acces
la informatiile care ii intereseaza in mod direct, si in unele cazuri pot comunica
cu companiile ceea ce determina o reactie favorabila a clientilor: cumpararea sau
comandarea produselor (serviciilor) promovate sau cel putin solicitarea de
informatii suplimentare despre acestea.
9

Site-ul web al organizatiei trebuie sa fie perceput astfel ca un instrument


de marketing on-line, cu caracter strategic, al acesteia. Acesta nu poate fi creat
pentru a raspunde unor necesitati de moment, pentru a limita sau elimina
anumite situatii tactice nefavorabile,
Crearea sa implica, din partea organizatiei, angajamentul clar pentru:
integrarea si utilizarea acestuia in comunicatia de marketing a organizatiei;
alocarea unor resurse specifice (tehnologie, bani, oameni si timp) pentru
actualizarea si extinderea continutului sau.

3.3. Linkuri sponsorizate


Linkul sponsorizat este sistemul de publicitate al marelui motor de cautare
Google, sistem care iti aduce rezultate imediate, vizibilitate maxima pe prima
pagina a motorului de cautare Google si vizitatori foarte bine targetati. Aceasta
metoda de promovare pe Google, se efectueaza prin realizarea de anunturi
publicitare eficiente si afisarea lor doar pentru utilizatorii direct interesati de
produsele/serviciile oferite. Astfel, cand utilizatorii cauta pe Google informatii
despre produse/servicii referitoare la afacerea ta, le vor gasi din prima la
categoria linkuri sponsorizate.
Mai mult, cu adwords nu ai doar vizitatori targetati ci si un sistem de plata
avantajos din toate punctele de vedere si anume Plata Pe Click. Cu promovare
Google platesti doar pentru ce primesti. Cand un utilizator cauta pe Google dupa
un cuvant relevant afacerii tale, va gasi pe prima pagina anuntul tau. Daca acesta
doar apare si nu este accesat, nu platesti nimic. Daca vizitatorul este interesat de
anunt va face click, va fi directionat pe site si atunci tu platesti un pret pe click.
Pretul acesta este variabil si influentat de o serie de factori: concurenta, calitatea
site-ului, vechimea in Google,etc. Toate acestea sunt punctate de Google si ajuta
10

la stabilirea pretului pe click. Cu cat ai mai multe click-uri, cu atat ai mai multe
sanse de conversie.
Avantaje Link Sponsorizat:
Clasarea site-ului pe prima pagina in Google in numai cateva ore;
Targetarea precisa doar a utililizatorilor directi;
Posibilitatea de a controla bugetul alocat pe luna, zile, chiar si ore
Flexibilitatea de constructie si gestionare a campaniei, astfel orice
schimbare poate fi efectuata in timp real.
Monitorizarea vizitatorilor, astfel se poate analiza comportamentul de
consum al persoanelor interesate de produsele/serviciile oferite.
Pentru a te folosi de avantajele acestei metode de web-promovare se
urmaresc urmatorii pasi:
Primul pas este crearea unui cont Adwords, utilizand datele de contact;
Al doile pas este crearea primei campanii adwords, se vor selecta setarile,
si fixa bugetul zilnic maxim;
Al treilea pas este crearea anuntului, la acest pas trebuie gandit bine care
va fi titlul anuntului, de recomandat unul care sa atraga atentia publiculuitinta, si se vor descrie serviciile promovate
Ultimul pas este cea de activare a ofertei.

3.4. Campaniile de e-mailing


Direct e-mail-ul este privit de catre utilizatorii si ca o sursa importanta
de informatii referitoare la produsele si serviciile organizatiei. Conform unui
studiu realizat de ActivMedia pe un esantion de 2500 de cumparatori on-line, 43
% dintre acestia considera posta electronica ca un factor "important" din punct
de vedere al modului n care cumpara acestia. Mai mult, un procent similar a
11

mentionat ca organizatiile le trimit periodic informatii prin intermediul postei


electronice pentru a mentine contactul si interesul cumparatorilor pentru
produsele si serviciile acestora.
n ceea ce priveste modul n care organizatiile folosesc posta electronica,
un studiu realizat de Jupiter Communication si NFO arata ca 65 % dintre
organizatiile care folosesc internetul ca mediu al comunicatiei de marketing
aloca ntre 1 si 5 % din bugetul lor de marketing pentru campanii de direct email n timp ce 22 % dintre acestea aloca mai mult de 5 % pentru finantarea
acestor campanii.
Campania de direct e-mail a organizatiei are ca suport o baza de
date cuprinznd adrese de e-mail ale consumatorilor potentiali care, prin profilul
si caracteristicile lor, sunt interesati de obiectul campaniei (produsul, serviciul,
marca, organizatia, evenimentul, etc.)
Crearea bazei de date devine elementul strategic cel mai important din
perspectiva proiectarii si desfasurarii campaniei de direct e-mail. Iata de ce
organizatiile trebuie sa-si concentreze eforturile pe obtinerea unui volum ct mai
mare de adrese de e-mail, att prin eforturi "on-line" ct si prin eforturi "offline".
"Orientarea" eronata a campaniei genereaza doua probleme majore:
costuri mai mari ale campaniei (nu att legate de transmiterea efectiva a
mesajelor ci de nchirierea sau cumpararea bazelor de date utilizate).
Imaginea nefavorabila creata organizatiei, perceputa ca expeditor de "spam" sau
"junk mail"
Direct e-mail-ul produce rezultate mai bune daca este utilizat cu alte
instrumente de marketing on-line sau "off-line". Acelasi studiu Jupiter
Communication si NFO arata ca 49 % dintre consumatorii on-line au tendinta de
a reactiona la un e-mail comercial daca, n prealabil acestia au vizionat un clip
publicitar de televiziune sau au auzit un spot radio, etc.
Studiul mentionat identifica faptul ca organizatiile privesc e-mail-ul ca pe
un instrument de marketing esential pentru atragerea si mentinerea clientilor lor
12

datorita rapiditatii comunicarii, costurilor sale scazute si rapiditatii obtinerii


raspunsurilor. Pentru ca volumul e-mail-urilor comerciale este, nsa, ntr-o
continua crestere, una dintre preocuparile organizatiei va trebui sa fie ncercarea
de a converti clientul potential nca de la primul mesaj transmis catre acesta,
pentru nu a abuza de ncrederea si rabdarea acestuia.
Avantajele campaniilor de e-mailing:
posibilitatea de a orienta foarte exact mesajul
caracterul sau personal si confidential
mesajul poate fi foarte specific, adaptat la profilul consumatorului
potential vizat
ofera posibilitatea de a comunica creativ cu publicul organizatiei
desfasurarea n timp a campaniei poate fi usor controlata (la fel ca si
celelalte aspecte ale acesteia, de altfel)
se pot realiza foarte usor teste privind diferitele componente ale
campaniei de direct e-mail.

3.5. Reelele de socializare


O retea de socializare este, general vorbind, o retea de persoane cu scopuri
comune, cum ar fi o retea de studenti, politicieni, dar chiar si de hoti, in contrast
cu retelele tehnice ca reteaua de telefon sau gaz metan. Retelele de socializare
din web (Internet) sunt numite si "retele sociale".In ultimii ani printr-o retea
sociala se intelege deseori si o retea (informationala) de utilizatori pe Internet,
bazata pe anumite situri web la care utilizatorii se pot inscrie si interactiona cu
alti utilizatori, deja inscrisi.
Reelele sociale au devenit elemente de marketing necesare n activitatea
de comunicare i promovare n lumea virtual.Conexiunea continu a oamenilor
n mediul virtual este imens i datorit acestui fapt majoritatea instituiilor
13

financiare i nclin strategiile de vnzare prin comunicarea cu potenialii clieni


spre reelele de socializare unde consumatorii sunt mereu activi.
Creterea acestor reele din punct de vedere al numrului de utilizatori, al
timpului pentrecut n cadrul lor, precum i diversitatea interaciunilor dintre
membrii a dus la apariia unei oportuniti uriae de targetare de ctre companii.
Reele sociale precum Facebook, Twitter atrag milioane de utilizatori, de la
adolesceni la pensionari. Toate aceste servicii online de socializare au o tem
comun: s reuneasc oamenii din toate colurile lumii cu interese similare.
Aceste servicii ofer diverse modaliti de comunicare ntre membrii, i dau
posibilitatea acestora s publice informaii despre ei nii.
Avantajul pe care l ofer este simplitatea i conveniena pentru
consumatori s rmn permanent conectai cu cei cu care se cunosc. Fiecare
utilizator creaz continut prin informaiile pe care le public despre el, ali
membrii, i activitile pe care le face.
Toate aceste informaii constituie o baz de date extrem de valoroas chiar
i n format neprelucrat. Din ce n ce mai multe companii ncep s valorifice
aceste informaii pentru a crea i mai apoi vinde servicii care s ntruneasc tot
ma mult cerinele viitorilor cumprtori.

14

4. WEB-PROMOVAREA UNEI PENSIUNI


TURISTICE
4.1. Prezentarea pensiunii turistice Alexa
Pensiunea Alexa este inaugurat in luna Ianuarie 2009, are ca scop
oferirea servicilor de cazare la maximum de calitate, confort si igien,
ndeplinind standardele Uniunii Europene la un pre corect al pieei din ara
noastr.
Pensiunea este situat pe strada Poitiers, nr. 73. Accesul facil la pensiune
ct i poziionarea acesteia reprezint un excelent punct de plecare ctre
diversele obiective turistice ale zonei!
Serviciul de cazare vizeaz, prin coninutul su, conturarea condiiilor i
confortului pentru adpostirea i odihna cltorului. n practica turismului
modern, el este produsul a ceea ce se numete industria hotelier, sector care
nglobeaz ansamblul activitilor desfurate n spaiile de cazare, acele
prestaii oferite turistului pe timpul rmnerii lui n unitile hoteliere.
Capitalul social depus la nfiinarea societii a fost de 200 RON ulterior
acesta mrindu-se prin aport de mijloace fixe (dou automobile i alte mijloace
fixe). Veniturile firmei provin din vnzarea serviciilor prestae de pensiune.
Cheltuielile pensiunii

sunt constituite din cheltuielile

cu ntreinerea

pensiunii(Cheltuielile cu gazele, plata internetului, iluminatul, apa, salariile


personalului, cheltuieli cu firma de curenie).
Pensiunea Alexa este construit pe o suprafa de 15.000 mp. Pensiunea
dispune de 15 camere de cazare dotate cu instalaii de climatizare i 3
15

apartamente. Toate camerele duble (matrimoniale i double twin) i cele 3


apartamente sunt dotate cu bi proprii, balcon, acces internet, telefon cu acces
internaional, TV-LCD pachet Full Program, jacuzzi, frigider, minibaruri,
usctor de pr, nclzire central, saltele de pat superortopedice (30 cm), acces
pe baz de cartel magnetic pentru deplin siguran, totul avand ca scop
stimularea odihnei dumneavoastr. Tot n complexul pensiunii noastre avem bar,
restaurant, grdina de var i sal de conferine ideal pentru recepii, dineuri,
ntalniri de afaceri, mese festive i cocktail-uri.
Turitii beneficiaz totodat de numeroase dotri i faciliti: piscin
pentru aduli i pentru copii, jacuzzi la piscin, ezlonguri gratuite la piscin,
parcare spaioas - gratuit, n limita locurilor disponibile, numeroase baruri,
2 restaurante cu diverse specialiti naionale i internaionale, gratar- barbeque,
transport auto, atv, salon de mic dejun, room-service, schimb valutar, sal
de conferine, salon de nfrumuseare,

complex sportiv cu sli de fitness,

aerobic, masaj, saun - toate dotate cu aer condiionat, parc pentru copii. Pentru
turitii strini, i nu numai, se organizeaz un spectacol cu muzic i dansuri
tradiionale romneti.
Structura organizatoric reprezint subsistemul de baz pe care sunt
grefate toate celelalte subsisteme (tehnic, economic, social,etc.) existente ntr-o
ntreprindere.1 Organizarea activitii unei pensiuni este expresia unei activiti
manageriale, innd cont de tipul i capacitatea de clasificare a pensiunii.
Pornind de la conceptul de ospitalitate, structura organizatoric trebuie s
asigure organizarea obiectivelor, i anume satisfacerea nevoilor de baza, adpost
i hran, impuse de statutul de turist, precum i a altor necesiti, dorine,
preferine ale oaspeilor, la un nalt nivel calitativ i n condiii de eficien
economic.2

1
2

Gruesc S. Ioan, Marketing n economia turismului, Ed. Univ. Bucureti, 1997, pag 201;
Neacu N., Cernescu A., Economia turismului, studii de caz,reglematri, Ed. Uranus, Bucureti, 2002,pag 172;

16

Organigrama Pensiunii Alexa

DIRECTOR GENERAL

Departament
incoming

Departament
outgoing
Departament
marketing
Departament
securitate
Promovare

Departament
financiar-contabil,
comercial, resurse
umane
Ticketing

n general structura organizatoric a pensiunii este compus din:


structura de producie - constituit din totalitatea persoanelor de
conducere si a compartimentelor n care se produc bunuri sau servicii;
structura funcional - constituit din totalitatea persoanelor de conducere
i a compartimentelor unde se desfasoar activiti cu caracter funcional
de pregtire i luare a deciziilor. Modul n care activitatea corespunzatoare
17

unui post sau departament se coordoneaz cu activitatea altor


departamente i se integreaz n tabloul global al pensiunii este prezentat
n organigrama pensiunii.
Pensiunea Alexa efectueaz att operaiuni de primiri turiti (incoming)
ct i plecri n strintate (outgoing) prin intermediul unor agenii de turism.
Din punct de vedere al eficenei economice activitatea de incoming este mult
mai rentabil, dei numrul relativ sczut de interes al turitilor strini pentru
oraul nostru nu este foarte mare.
Pentru dezvoltarea activitii de incoming efortul singular al pensiunii
este insuficent, deoarece aici trebuie promovat oraul n ansamblul lui, ca
destinaie turistic att pentru relaxare ct i pentru tratament sau vizitarea unor
vestigii cultural-istorice i religioase. Aceast promovare trebuie fcut de
Primrie, practic de instituiile statului cci turismul este un corolar al unei
economii naionale n care toate sectoarele de activitate trebuie s concure
pentru realizarea unui sejur confortabil i sigur pentru turist.
Degeaba o pensiune sau alta promoveaz mnstirile din jurul oraului,
dac turitii sunt agresai pe strad sau n mijloacele de transport, li se fur banii
i actele sau sunt tratai ireverenios. Un turist cnd pune piciorul ntr-o ar
trebuie s se simt n primul rnd sigur i apoi confortabil. Totul trebuie s
concure pentru petrecerea unei ederi ct mai agreabile care s-l determine pe
acesta s cheltuiasc ct mai mult i eventual s revin. Prin urmare turismul
antreneaz i comerul, alimentaia public, reeaua de transport, mijloacele de
divertisment (teatre, cinematografe, terenuri de sport), efectul de antrenare al
sectorului turistic este imens.
Clienii aleg oferta pensiunii pentru c le ofer valoare i satisfacie.
Pentru a mbunati performanele sistemului de furnizare a valorii ctre client
pensiunea i selecteaz atent furnizorii cu care coopereaz, iar pentru a le oferi
o satisfacie mai mare pensiunea a adoptat dou strategii:
adugarea unor avantaje financiare. Acestea constau n discount-uri care
sunt prevzute n contractele ncheiate.
18

adugarea unor avantaje sociale. ntruct avantajele financiare, nu


reprezint un element permanent de difereniere a pensiunii de
concuren, personalul pensiunii lucreaz la ntrirea legturilor pe plan
social cu clienii, prin cunoaterea nevoilor i a dorinelor individuale ale
acestora i ulterior prin personalizarea i individualizarea produselor i
serviciilor.
Personalul este calificat i tie c, calitatea serviciilor oferite este cheia
satisfaciei clientului iar satisfacia acestuia va aduce de la sine o fidelitate mai
puternic din partea acestuia. Unul din scopurile declarate ale pensiunii este
fidelizarea clientelei i acest lucru nu se poate obine dect prin dezvoltarea unor
relaii de ncredere reciproc, de sinceritate i transparen, bazate pe o mare
experien i competen profesional. Pornind de la bine cunoscuta zical
clientul nostru stpnul nostru , pensiunea menine legtura permanent cu
clienii fideli prin diverse mijloace de comunicare (telefon, fax, e-mail, pot
etc).
Astfel, angajatul pensiunii care se ocup de incoming trimite clienilor
noile oferte pe care le consider interesante.
Personalul pensiunii preia mesajele clienilor, inteniile acestora ncercnd
s construiasc mpreun cea mai bun variant de program care s corespund
necesittilor clientului dar i bugetului acestuia, ncercnd s ofere raportul
optim caliate-pre. Un lucru foarte dificil n aceasta direcie este munca de
educare a clientelei prin care personalul ageniei ncearc sa-l determine pe
clieni s nu renune din cauza bugetului limitat la serviciile de calitate
superioar.

4.2. Definire scop i obiective


19

Orice pensiune turistic, dorete s aib ncasri care s se ncadreze n


targetul or dar i s i mbunteasc imaginea i s le creasc notorietatea.
Pentru aceast campanie de promovare online voi defini ca scop principal
cunoaterea categoriilor de servicii oferite de pensiunea Alexa astfel nct
aceasta s devin prima opiune n momentul hotrrii de a face o achiziie a
unui pachet turistic.
Prin utilizarea diferitelor metode de web-promovare voi cuta s atrag
publicul s devin interesai de pensiune, s cunoasc ndeaproape oferta de
servicii si avantajele pe care le ofer, astfel s fie luat n considerare ca punct de
referin n cutarea pachetelor turistice.
Obiectivul principal
Creterea notoritii pensiunii;

Obiective secundare:
Amortizarea investiiei;
Obinerea unei cote de piaa ridicat;
Creterea numrului clienilor romni cu minim 30%;
Creterea numrului clienilor strini cu minim 10%;
Creterea traficului pe site;
Crearea unei relaii pe tremen lung cu clienii;

4.3. Aplicarea metodelor de web-promovare


Pentru aceast campanie de promovare web am ales 2 metode care le vom
aplica in mediul online.

20

4.3.1. Site de prezentare


In crearea unui site web care va promova pensiunea Alexa, cea mai
importanta importanta intrebare este: Care este audienta site-ului nostru?. Dupa
ce vom raspunde la aceasta intrebare vom sti ce va contine site-ul si cum va
arata.
Coninutul este cel care atrage i reprezint inima site-ului. Coninutul n
sine este cea mai buna metod de promovare. Dac nu exist coninut,
utilizatorii nu au nici un motiv s viziteze site-ul
Cele mai reprezentative elemente ale coninutului sunt: text, grafice,
grafice animate, video, sunet, multimedia, Java scripts, programe i baze de
date.
Textul este elementul comun al tuturor site-urilor este cea mai simpl
modalitate de a prezenta informaia. Citirea online este mai greoaie dect cea
dintr-o carte, deci este bine de inut cont de cteva reguli n acest sens:
-

se vor folosi propoziii scurte;

este indicat folosirea de liste cu semne distinctive n fa;

ruperea blocurilor de text;

informaia va fi prezentat sub form de module, independent unul fa


de cellalt.
Graficele (desenele) reprezint o parte important a site-ului un grafic

face adesea ct o mie de cuvinte. Ele trebuie s arate profesional i vor fi folosite
numai dac este necesar (un grafic se ncarc mai greu i exist riscul ca
vizitatorul s se plictiseasc i s renune). Se recomand folosirea graficelor
formate JPEG sau GIF.
Grafice animate sunt foarte bune pentru c atrag atenia utilizatorilor privirea este atras ntotdeauna de lucrurile care se mic pe ecran. Totui, ele

21

trebuie folosite numai pentru a atrge atenia celui mai important lucru de pe site
altfel exist riscul ca utilizatorul s fie atras de lucruri minore ca importan.
Imaginile, video se folosesc numai n cazul n care celelalte formate nu
pot explica ceea ce se dorete a fi transmis. De exemplu, se pot urmri secvene
din meciul de fotbal ce a avut loc ieri sau o descriere/proprietate important a
unui produs.

Fiierele video se ncarc greu de pe serverul surs, deci se

vor folosi imagini n micare doar n cazul folosirii unor servere performante sau
unei piee int.
Sunetul este o alt component puternic a unui site. Se pot asculta o
gam larg de nregistrri de la conferine sau cursuri i pn la muzica
ambiental sitului. Ca i imaginile video, fiierele sunet se ncarc greu, deci i
ele se vor folosi numai n scopuri bine determinate.
Multimedia este modalitatea prin care se folosesc toate componentele
enumerate mai sus pentru a transmite un mesaj. Tehnologia utilizrii acestui tip
de component cunoate cea mai mare dezvoltare deoarece este modalitatea cea
mai convingtoare de comunicare. Timpii de ncrcare a fiierelor multimedia
scad din ce n ce mai mult pe msura apariiei soft-urilor specializate.
Java scripts. Java este un limbaj de programare care poate fi neles de
majoritatea celor care folosesc Internet-ul. n acest limbaj se pot realiza site-uri
ce sunt mai bogate n faciliti animate i proprieti de proiectare de exempu o
hart a unei ri se poate mri pn la nivelul unei strzi! Un avantaj important
al acestui limbaj este c el este funcionabil att pe sistemul PC ct i sub
Macintosch sau UNIX.
Programele sunt cele care individualizeaz un site. Ele sunt cele care
interacioneaz cu utilizatorii fcnd posibile numrtoarea accesrilor i pn la
trimiterea automat de e-mail-uri. Aceste soft-uri se pot realiza n diferite
limbaje de programare.
Bazele de date sunt folosite prin intermediul soft-urilor specializate
pentru a atrage pe cei care doresc s se informeze asupra unor lucruri precise.
22

Aceast component este cea mai grea de adugat unei pagini Web. De exempu,
este mai bine s utilizezi o baz de date dac lucrezi cu cataloage online care se
schimb constant dect s foloseti text. ntr-o baz de date este foarte uor de
cutat i totodat se poate modifica n funcie de ultimele nouti.
Aceste componente ale unui site se folosesc numai n msura n care ele
sunt necesare; altfel, se poate ngreuna ncrcarea site-ului. Este de dorit
folosirea uneltelor de navigare, acele butoane care ne direcioneaz spre
pagina iniial sau spre alte site-uri nvecinate. Dac pagina este lung, se va
folosi un cuprins cu legturi catre fiecare seciune. O alt variant este realizarea
unei pagini separate pentru fiecare seciune, iar utilzatorul o va ncrca doar pe
cea pe care o dorete i astfel timpul de ncrcare va fi mai mic.
Organizarea paginii Web se face pentru utilizatori i de aceea se vor folosi
metode logice de realizare a site-ului deoarece modul de gndire al realizatorilor
difer de cele mai multe ori de cel al utilizatorilor
Vizitatorii site-ului pensiunii Alexa voi avea posibilitatea de a vizualiza si
compara toate informatiile despre pensiunea noastra, pana la a afla in timp real
cate camera sunt disponibile, dar si ce obiective si evenimente sunt pe o arie de
50 km distant depensiune.
Tot pe site-ul nostrum clientii vor avea posibilitatea inchirierii unei
camera sau unui pachet touristic, dar si posibilitatea rezervarii acestora.

4.3.2. Reele de socializare


De cele mai multe ori, oamenii de marketing sunt obinuii s se
exprimem, s vorbeasc i mai puin s asculte. n aplicarea unei astfel de
strategii, n care reelele sociale devin instrument n comunicare, nu mai poate fi
vorba doar de o singur direcie n transmiterea mesajului. n aceste timpuri a
unei ere a internetului paticipatv, acultarea nu mai este o obiune ci devine
mandat.

23

Acum toi au oportunitatea de a descoperi la cel mai detaliat nivel ce


gndesc oamenii despre companie, despre produsele sau serviciile pe care le
oferi. Exist un
curent care definete noul marketing ca reprezentnd ascultarea nevoilor
consumatorului prin coninutul pe care acesta l genereaz online.
Oamenii comunic online pe bloguri, reele sociale, wiki-uri, forumuir,
comuniti nchise, prin video, prin imagini devenind acum purttorul acestora
de cuvnt. Cel mai bune pentru aceste companii este s fie prezente n spaiul n
care clienii lor actuali sau cei poteniali i petrec tot mai mult timp. Acionand
rapid la orice fel de stimul care ar pune ntr-o poziie nefavorabil compania, dar
i n cazuri opuse, cnd utilizatorii snt muumiti va face s strng legturile i
s creeze o relaie mai apropiat ntre ofertant i cumparator.
Prerile, recenziile i evaluarile utilizatorilor de rnd devin foarte
puternice n reelele sociale pentru c se pot distribui foarte rapid i pot influena
foarte uor atitudinea i comportamentul comnsumatorului.
Exist 2 indicatori de performan pentru mangemntul reputaiei online:
cota exprimrilor (SOV) i tonul exprimrilor, precum i evoluia acestora de-a
lungul timpului. SOV este indicator de performan ce exprim ct de mult si in
ce procentaj oamenii vorbesc despre companie. Pentru multe dintre pensiunile
de dimensiuni mici, de cele mai multe ori tinde catre zero. Lipsa discutiilor
poate fi la fel de rea cu dicutiile negative. Tonul vocii reprezinta masura prin
care este deteminat sentimentul conversatiei, acesta poate fi larg pozitiv sau
negativ, si mai poarta denumirea de analiza de sentiment.
Daca sentimentul de pozitiv atunci recomandarea este sa fie recompensati
cei care vorbesc despre companie, deoarece o vor face si in viitor. Daca tonul
este negativ utilizatorii sunt nemultumiti atunci este necesar sa se ajunga la sursa
problemei care necesita sa fie rezolvata in cazul in care sunt doar neintelegeri
sau nesincronizari in receptionarea mesahekir, atunci trebuie creata o relatie
personala cu criticii pentru a ajunge la o solutie.
24

Monitorizarea evolutiei acestor indicatori de-a lungul timpului este


importanta prin prisma faptului ca se pot masura efectele campaniilor de
publicitate, de marketing sau celor de relatii publice. Exista intrumente online
care potface acesta montorizare in reltelele sociale si care creeaza rapoarte cu
situatia existenta in timp real.
Participarea la conversatie este obligatorie atunci cand este descoperit un
dialog intre consumatori. In primul rand se analizeaza situatia iar ulterior se
intervine pentru a multumi sau a corecta problemele.

4.4. Perspective de dezvoltare a pensiunii Alexa


Un instrument potrivit pentru a evalua poziia curent a unei ntreprinderi
(inclusiv i cea a unei pensiuni) este analiza SWOT, care se descifreaz ca:
strenghts puncte forte, weaknesses puncte slabe, opportunities oportuniti
i threats pericole.
Analiza SWOT la pensiunea Alexa poate fi prezentat n felul urmtor:
Puncte Forte (S):
1. Amplificarea n zona de intrare a oraului
2. Asigurarea unei clientele permanente datorit campaniei de webpromovare
3. Piaa proprie de produs hotelier complet, prin oferta att a serviciilor de
cazare, ct i de restaurare, agrement
4. Faciliti i operativitate n rezervare
5. Grad nalt al ospitalitii
6. Asigurarea unui nivel al confortului i deservirii
7. Calitate nalt a serviciilor de alimentaie oferite de restaurantul din cadrul
pensiunii
25

8. Oferirea serviciilor turistice (informaie turistic, excursii, ghidare,


asigurare)
9. Oferirea echipamentului i serviciilor suport pentru business (mas de
lucru n fiecare camer, )
10.Existena unei sli pentru ntlniri de afaceri i conferine, caracterizat
prin originalitate, funcionalitate i elegan
11.Renovarea camerelor i modernizarea infrastructurii pensiunii
12.Design-ul camerelor renovate eman o atmosfer profesional, plcut
pentru lucru (culorile mobilierului, iluminarea, aranjarea n camer
corespund standardelor unei pensiuni de afaceri)
13.Defectele se iau n consideraie ndat. Rspuns rapid (sau cu o ntrziere
minim) la orice problem
14.Respectarea total a standardelor legale i liceniere cu privire la variate
incendii, cile de evacuare i alte msuri de siguran
15.Existena depozitului n eventualitatea unei defectri a pensiunii, dar n
mod deosebit pentru crearea rezervelor de mrfuri materiale
16.Personal calificat, ospitalier, ntotdeauna gata s acorde prim ajutor
oaspeilor pensiunii n soluionarea diferitor probleme ce pot interveni pe
durata sejurului
17.Caracterul stabil al forei de munc
18.Relaiile umane dintre diferite niveluri ale personalului sunt favorabile
19.Media de vrst a personalului este favorabil dezvoltrii unei activiti
eficiente
20.Gradul redus de ndatorare a ntreprinderii
21.Risc financiar redus.
Puncte Slabe (W)
1 Nivel de izolare fonic neadecvat, lundu-se n consideraie c pensiunea
este amplasat la ieirea din ora
2 Mobilier necorespunztor capacitii pensiunii la recepie,
26

3 Nu sunt prezente debite de tutun, foto-salon, servicii de vnzare a postcardurilor i crilor, ceea ce este obligatoriu pentru o pensiune (conform
OMT)
4 Business centrul pensiunii este echipat cu puine calculatoare
5 Nu se pune accent pe motivarea personalului spre creterea profesional
6 Nu sunt delimitate atribuiile funcionale pentru fiecare lucrtor a
pensiunii (inclusiv i pentru lucrtorii din administraia pensiunii)
7 Creterea cheltuielilor fixe ceea ce influeneaz mrimea profitului net.
Oportuniti(O)
1. Lrgirea pieei de vnzare prin promovarea serviciilor de calitate
2. Implimentarea standardelor internaionale
3. Potenial nalt de dezvoltare a forei de munc; motivarea spre creterea
profesional
4. Cunoaterea minimum a dou limbi strine de ctre lucrtori, n special
cei care contacteaz nemijlocit cu clienii
5. Spaiu de parcare pentru toi vizitatorii pensiunii, clieni ce apeleaz la
serviciile pensiunii imprevizibil
6. Crearea condiiilor speciale pentru persoanele cu handicap
7. mbuntirea nivelului de izolare fonic
8. Oferirea serviciilor de curenie adiional n camer la solicitarea
clienilor (ex: pn la ora 12.00)
9. Ameliorarea amenajrii interioare, iluminrii i instalarea mobilierului
adecvat la recepie (ct i n hol)
10.Meninerea spaiilor publice a pensiunii excepional de curate, ntr-o
excelent arnjare decorativ i condiie
11.Lrgirea business-centrului i instalarea a mai multor calculatoare
12.Lrgirea serviciilor de recreere
13.Furnizarea i rezervarea biletelor de transport, agrement i evenimente
culturale
27

14.Acordarea de reduceri sau bilete gratuite (pentru clieni fideli) la vizitarea


obiectivelor turistice locale, muzee, teatre
15.Elaborarea programalor speciale pentru clienii fideli ai pensiunii
(acordarea de reduceri, atenie sporit, cadouri n stil business cu logotipul
pensiunii, acordarea posibilitii clientului singur s aleag nivelul la care
dorete s se cazeze etc.)
16.Acordarea de rabaturi n funcie de numrul clienilor, durata sejurui
17.Delimitarea atribuiilor funcionale pentru fiecare angajat al pensiunii
18.Ameliorarea calitii documentelor i obiectelor promoionale
19.Introducerea n mixul promoional a unor mijloace i tehnici noi de
promovare, neutilizate n pensiune.
Pericole (T)
1. Creterea concurenei pe piaa naional
2. Pierderea clienilor din cauza concurenei
3. Politica statului n domeniul dezvoltrii turismului i relaiile acestuia cu
alte state
4. Poluarea mediului nconjurtor
5. Instabilitatea social-politic a statului.
Cu toate c este greu de demonstrat acest lucru teoretic, experiena practic de
marketing arat c timpul cheltuit i efortul depus pentru o analiz SWOT,
sistematic i creativ,este intotdeauna productiv. Este un scop amplu n
interpretarea crativ, apreciere i gndire lateral pentru nivelele strategice i
tactice ale planificrii. Mai exist un scop amplu i pentru directorii de
marketing n a antrena i ali manageri n acest proces, astfel acumulnd noi
experiene i intuiri.
Analiza SWOT scoate n eviden punctele forte ale pensiunii RelaxCafe, acestea dnd oportunitatea de a analiza situaia actual a pensiunii. Cheia
succesului este colectivul, lucrtorii au o calificare profesional nalt i iubesc
28

cu adevrat ceea ce fac. Pensiunea ntrunete un ir ntreg de subdiviziuni


structurale, care asigur un nivel european de deservire conjugat cu o ospitalitate
olteneasc. Datorit acestui fapt, turistii, odat sosii n Rmnic, revin la
pensiunea Alexa. Este interesant faptul c muli au camere preferate i din timp
le broneaz. Pensiunea cu plcere merge n ntmpinare acestor clieni, i
probabil acesta este al doilea secret al pensiunii s deserveti n aa mod
clientul, ca el s revin, ba nc s mai aduc i ali prieteni cu el.
Pensiunea Alexa are categoria de 3* i propune servicii adecvate att n
camere single, ct i double standard, camere triple si apartamentele. Neieind
din pensiune, clientul poate s schimbe valut i s foloseasc cardurile de
credit, s dea hainele la curtorie, s mearg la masaj, s organizeze ntlniri de
afaceri n condiii agreabile. Alte servicii sunt: restaurantul, bar cu teras, roomservice 24 ore, nchirierea i splarea automobilelor.

5. Concluzii

n concluzie pe piata media ajung noi formate de publicitate i foarte


accesibile marketerilor din ce in ce mai multe instrumente care pana acum erau
costisitoare. Marketingul pe internet este mai puin costisitor, este interactiv, se
bucur de metode de targetare a audienei foarte precise, poate duce o statistica

29

detaliat i plaseaz, ajuta la meninerea i poziionarea imaginii unei companii


in mintea clientului.
Managerii din turism s-au bazat pe o solutie de internet solid i de
ncredere i au folosit metode de marketing pe internet pentru a-i face cunoscut
mesajul. Motoarele de cautare, bannere si schimbul de legaturi au adus trafic pe
website-urile lor, stabilind o baza de clieni si dezvoltand-o. Apoi s-au
concentrat asupra construirii unei relaii puternice cu acesti clienti prin acordarea
unei atentii deosebite nevoilor acestora si oferindu-le produse si servicii care
erau relevante si raspundeau cererii.
Odat cu dezvoltarea turismului, in special cel romnesc, se vor dezvolta
i metodele sale de promovare.

6. BIBLIOGRAFIE
1 ORZAN, GH., ORZAN, M. - "Cybermarketing", Editura Uranus,
Bucureti, 2007
2 BALAURE VIRGIL.(Coord), Marketing, Ed. Uranus, Bucureti,
2000;BRAN FLORINA., DINU MARIN , SIMION TAMARA,
Economia turismului i mediului nconjurtor, Ed. Economic,
Bucureti, 1998;

30

3 BRAN FLORINA.,

ISTRATE

ION, ROU ANCA., Economia

turismului i mediului nconjurtor, Bucureti, 2000;


4

CEBUC IULIANA., HOARC DORIN, IORDACHE CARMEN,


Tehnica operaiunilor de turism, Ed. Independena economic, Piteti

ORZAN, GHEORGHE, Sisteme informatice de marketing, Editura


Uranus, Bucuresti 2010

6 COSMESCU IOAN, Turismul-fenomen complex contemporan, Ed.


Economic, Bucureti, 1998;CRISTUREANU
7 CRISTIANA, Economia i politica turismului internaional, Bucureti,
2003;
8 SMEDESCU I., Bazele marketingului, Editura Universitar, Bucureti,
2008
9 CERNESCU

ANDREEA,

NEACU

NICOLAE,

Economia

turismului, studii de caz, Reglementri, Ed. Uranus, Bucureti, 2002


10 DIACONU MIHAELA, HANCIUC NINA, IORDACHE CARMEN,
Turism-aplicaii i studii de caz, Ed. Independena economic, Piteti,
2002;
11

http://www.wilsonweb.com/webmarket/email.htm

12 http://www.wilsonweb.com/webmarket/newsgroup.htm

31