You are on page 1of 64

COMPATIBILITATE si

INCOMPATIBILITATE

Masterat

1

REMEDII:




Definitie: toate mijloacele capabile sa actioneze favorabil
asupra
organismului,
producand
vindecarea
sau
prevenirea unei boli.
Clasificare:
remedii fizice
remedii psihice
remedii chimice: asocieri de substante bioactive si nu numai,

administrate bolnavului pe diferite cai (generala – sistemica, locala – topica)
= medicamente, forme farmaceutice

Masterat

2

MEDICAMENT


agent terapeutic = orice substanta sau amestec de substante
utilizate pentru tratarea, ameliorarea sau prevenirea unei boli
sau a tulburarilor functionale la om sau animale.
OMS: “orice substanta sau asociere de substante care modifica
un proces fiziologic sau patologic, în beneficiul celui care-l
foloseste”.
OMS: “orice substanta sau combinatie de substante care poate
fi administrata la om sau animale în vederea stabilirii unui
diagnostic sau a restaurarii, corectarii sau modificarii functiilor
fiziologice”.
Medicament = reflecta cu pregnanta importanta dictonului
“primum non nocere“.
Legea 95/2006, Titlul XVII: “orice substanta sau combinatie de
substante prezentate ca avand proprietati pentru tratarea sau
prevenirea bolilor la om si care poate fi folosita sau
administrata, fie pentru restabilirea, corectarea sau modificarea
functiilor fiziologice, fie pentru stabilirea unui diagnostic
medical”.
Masterat

3

Masterat 4 . pana la momentul utilizarii.MATERII PRIME  Clasificare : • substante active/medicamentoase = au o actiune determinata asupra organismului (actiune farmacologica/efect terapeutic) • substante auxiliare = inerte din punct de vedere farmacologic (fara actiune terapeutica). facilitatea de administrare si informare asupra medicamentului. asigurand astfel protectia. avand rolul de a transforma substanta medicamentoasa în forma farmaceutica si a o transporta la locul de actiune • materiale si recipiente de conditionare – ambalare = servesc la închiderea formei farmaceutice într-un recipient. stabilitatea si eficacitatea.

estimata în functie de varsta si greutatea bolnavului. Factorii de care depinde stabilirea posologiei: caracteristicile bolnavului: varsta.    • • • • • • • Doza (< lat. sex. Efect terapeutic: (sin. în timpul tratamentului unei boli. dependenta de medicament. ce initiaza un efect biologic. de mai multe ori. dosis – portie. biotransformarea si eliminarea medicamentului factori particulari dependenti de bolnav: idiosincrazie. cu producerea unui stimul. priza. eficacitate) = este consecinta interactiunii dintre medicament si materia vie. Masterat 5 . Posologia (< gr. greutate. efect farmacodinamic. doza) = cantitatea de medicament administrata unui bolnav o singura data sau pe unitatea de timp (de mai multe ori pe zi) pentru a produce un efect terapeutic. administrata o data sau. pos = cum + logos = stiinta) = cantitatea totala dintr-un medicament. toleranta. actiune terapeutica. particularitati fiziologice natura bolii calea de administrare forma farmaceutica dozele de medicament absorbtia. de obicei.

 • • • • Modul de intrebuintare: o serie de indicatii de administrare pentru un medicament. Masterat 6 . care se stabilesc în functie de urmatorii factori: doza de medicament calea de administrare “timing-ul’” si ritmul administrarilor dieta pe care trebuie sa o urmeze bolnavul etc.

3. 5. 4. 2. 7.Tipuri de terapie 1. 9. 10. Farmacoterapie Dietoterapie Crenoterapie Fizioterapie Radioterapie Radiumterapie Igienoterapie Psihoterapie Ergoterapie Terapia chirurgicala Acupunctura Presopunctura Masterat 7 . 11. 12. 6. 8.

CLASIFICAREA MEDICAMENTELOR
1. conceptia terapeutica:

medicamente alopate:

- < gr. allos = altul + pathos = boala
- conceptia lui Hipocrate: “contraria contrariis curantur”
- se bazeaza pe:
- cunoasterea proprietatilor fizico-chimice ale substantelor
- relatia farmacologica doza-efect
- experimente biologice
- observatie clinica
- cuprinde si alte 4 metode:
- Fitoterapia
- Aromoterapia
- Opoterapia
- Apiterapia

Masterat

8

medicamente homeopate:

- < gr. homoios = asemanator + pathos = boala
- principiul lui Hipocrate: “similia similibus curantur”
- tratament individualizat
- doze infinitezimale

placebo:

- < lat. placere = a placea
produs lipsit de efecte farmacodinamice obiective, care au uneori
eficacitate terapeutica datorita sugestiei.
placebo pur
-

placebo impur

Masterat

9

2. originea, natura si compozitia materiilor prime


-


-

Medicamente definite chimic:
contin una sau mai multe substante active de natura minerala,
biologica, de semisinteza sau sinteza, cu constante fizice si
proprietati chimice caracteristice
Medicamente nedefinite chimic:
au compozitie complexa, contin amestecuri cu caracteristici
variabile, dupa origine si modul de obtinere

3. Toxicitate


Medicamente cu substante anodine
Medicamente cu substante puternic active
Medicamente cu substante stupefiante/psihotrope

Masterat

10

forma farmaceutica . comprimate cu cedare modificata. tincturi. preparate injectabile/perfuzabile Semisolide: unguente  Solide: supozitoare.4. capsule Masterat 11 . comprimate.starea fizica lichida. comprimate efervescente. siropuri. pulberi. semisolida sau solida sub care se gasesc medicamentele (una sau mai multe substante active si auxiliare ce au fost supuse unor procese tehnologice)   Lichide: solutii.

Modul de prescriere si de eliberare:   specialitati medicale OTC 7. IM. nazala. Repartizarea dozelor de substanta activa in forma farmaceutica . uretrala)  cutanata Masterat 12 . bucala. digestiva. Calea de administrare  orala (enterala. rectala.5. auriculara. uz intern)  parenterala (IV. vaginala.forme farmaceutice unitare . oculara. gastro-intestinala.forme farmaceutice multidoza 6. SC…)  transmucozala (mucoasa bucala.forme farmaceutice unitare fractionabile . pulmonara.

Produse antiparazitare 13 V. Sistem nervos Masterat S. Preparate hormonale 8. Aparat respirator B. Antiinfectioase sistemice M. Sistem musculo-scheletic R. Varia . Organe senzitive L. Sistemul A. Sange si organe hematopoietice C.C.T. Sistem cardiovascular G. Aparat genito-urinar si hormoni sexuali H. Preparate dermatologice J. Tract digestiv si metabolism D. N.A. Imunomodulatoare P.

9.eliberare amanata . Locul de actiune si eliberare a medicamentului   Medicamente cu actiune locala (topica) Medicamente cu actiune generala (sistemica) .vectori de prima generatie .eliberare modificata .eliberare accelerata .eliberare conventionala .eliberare incetinita: .eliberare la tinta: .eliberare controlata .eliberare repetata .vectori de a doua generatie .depot .vectori de a treia generatie Masterat 14 .

Masterat 15 . programată pe durata de timp necesară tratamentului să prezinte o rezistenţă mecanică suficientă pentru a nu se deteriora la implantare sau în cursul tratamentului.Sisteme cu eliberare controlată pentru administrare parenterală Un sistem implantabil ideal trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:      să fie biostabil şi biocompatibil cu ţesuturile să fie netoxic şi necarcinogen să se poată îndepărta (în cazul celor nebiodegradabile) să elibereze substanţa medicamentoasă cu o viteză constantă.

eliberarea substanţei .circa 5 ani.polimeri biodegradabili (acid polilactic-glicolic) dizolvaţi într-un solvent biocompatibil  Masterat 16 . .Sistemul de eliberare Atrigel (Atrix Lab.Sistemul Zoladex (Astra Zeneca) – implant subcutanat de tip matriţă ce conţine goserelin acetat .Sisteme implantabile controlate prin osmoză . timp de 12 luni.  Sisteme controlate prin dizolvare .eliberare continuă .sistem de tip rezervor: levonorgestrel încorporat într-un material plastic de uz medical.) – pompă osmotică pentru eliberarea acetatului de leuprolid – eliberarea substanţei are loc continuu.produs biodegradabil steril .28 de zile.acetatul de goserelin este dispersat într-o matriţă constând dintr-un copolimer de acizi D.  Sisteme bazate pe polimeri termosensibili . .  Sisteme implantabile controlate prin difuziune .Sistemul Duros (Alza Corp. Llactic/glicolic.Sistemul Norplant (Wyeth-Ayerst) .) .

Sisteme cu eliberare controlată pentru administrare oculară Implante oftalmice:  un rezervor cu substanţă activă  înglobat într-o matriţă (sisteme matriceale insolubile sau biodegradabile) sau  înconjurat de o membrană (sisteme rezervor) Implanturi oftalmice insolubile .Sistemul Ocusert Masterat 17 .

Masterat 18 . Exemple: lentilele de contact suple Soflens (Bausch-Lomb) şi Bionite (Griffin Lab. fabricate pe bază de poli-(metacrilat de hidroxi-2-etil).   Implanturile oftalmice insolubile de tip matriţă sunt denumite şi lentile de contact hidrofile sau moi (suple).). conţin substanţa activă dizolvată sau dispersată sub formă solidă într-un suport (matriţă). din care cedarea are loc prin difuziune.

Implanturi oftalmice solubile  polimeri naturali (derivaţi de colagen şi de chitozan) polimeri sintetici sau semisintetici (alcool polivinilic. copolimeri poliacrilamidă/acrilat de etil/vinilpirolidonă/hidroxipropilceluloză).  Insertul oftalmic solubil Lacrisert  NODS – New Ophtalmic Drug Delivey System  Masterat 19 .

care reprezintă peretele microcapsulei şi în compoziţia căruia intră unul sau mai mulţi polimeri naturali sau sintetici. Masterat 20 . constituite din particulele substanţei active.SISTEME CU ELIBERARE LA ŢINTĂ A SUBSTANŢELOR MEDICAMENTOASE Microparticule (microsfere. microsfere: forme farmaceutice solide. de tip rezervor. constituite din particule omogene sau eterogene în care substanţa activă este dizolvată sau dispersată într-o matriţă polimerică naturală sau de sinteză microcapsule: forme farmaceutice solide. acoperite cu un film polimeric. microcapsule)    particule polimerice sferice. cu diametrul cuprins între 1-1000 µm. în stare lichidă sau solidă. care conţin una sau mai multe substanţe medicamentoase.

In mediul neapos: ulei de ricin. antiastmatice. poliesteri. polianhidride.substanţe nebiodegradabile: copolimeri ai silicoanelor (dimetilsiloxan. proteine. celuloză şi derivaţii săi). poliesteri (polimeri ai acidului lactic. chimioterapice. propilenglicol. acid hialuronic. amidon. albumine serice de origine umană sau animală) . Substanţe medicamentoase: antibiotice. beta-blocante.In mediul apos: glicerină. PEG-uri. monogliceride acetilate. glicolic. polipeptide şi proteine (gelatină. metilvinilsiloxan). vitamine liposolubile. polizaharide (dextrani. polimeri ai ε-caprolactonei. copolimeri ai acidului lactic şi glicolic. chitozan. sulfamide. nylon   - - Substanţe adjuvante: plastifianţi . anticanceroase. esteri ai acidului ftalic. acidului hidroxi-butiric). antiinflamatoare steroidiene şi nesteroidiene. blocante ale canalelor de calciu. alginaţi. etc agenţi tensioactivi Masterat 21 . siliconi. esteri ai acidului sebacic. etc . Substanţe auxiliare:  materiale de microîncapsulare . peptide.substanţe biodegradabile: poliamide.

dar poate fi şi de natură proteică. nanosfere – sisteme matriceale. cu dimensiuni intre 50-500 µm. nanoparticule coloidale compacte. în care substanţa medicamentoasă este inclusă într-o matriţă de polimer. Masterat 22 .Nanoparticule (nanosfere. cu diametrul de 0.2 µm nanocapsule – sisteme rezervor. formate dintr-un nucleu apos sau uleios înconjurat de o membrană polimerică solidă. pline. de formă sferică. nanocapsule)     particule coloidale mici preparate din polimeri biodegradabili şi nebiodegradabili. fără cavităţi şi fără pereţi distincţi.

lianţi. etc. Contin:  substanţele active  agenţi formatori de matriţe (hidrofile. Masterat 23 . . monostearat de glicerol. poliamide ● materiale lipidice: ceara. copolimeri ai acidului metacrilic şi esteri metacrilici gastrosolubili. lubrifianţi. ceara Carnauba. enterosolubili sau cu dizolvare independentă de pH.invelişul: ● un film sau o membrană polimerică: derivaţi de celuloză. minerale)  excipienţi care să faciliteze fabricaţia (diluanţi. dependente de pH.substanţa medicamentoasă este dizolvată sau dispersată uniform în excipienţi care au proprietatea de a forma o matriţă (schelet) care asigură o cedare prelungită prin intermediul structurii şi proprietăţilor sale. inerte. hidrofobe.SISTEME MATRIŢĂ/MATRICEALE . glisanţi)  agenţi care să modifice caracteristicile difuzionale  agenţi de solubilizare sau sistemetampon SISTEME REZERVOR -depunerea pe un nucleu a unui înveliş care controlează eliberarea substanţei medicamentoase.

una sau mai multe substante active substante auxiliare provin din materii prime de origine diferita conditionare MEDICAMENT Masterat 24 .

ca forme farmaceutice.materii prime de origine vegetala. dotate cu proprietati preventive.Substante active/principii active/ substante medicamentoase  Definitie: . cu ajutorul substantelor auxiliare si a materialelor de conditionare. de semisinteza sau sinteza. de diagnostic sau curative fata de maladiile umane. Masterat 25 . minerala. microbiologica. utilizate pentru prepararea de medicamente. animala.

origine biologica .animala . semisinteza/sinteza Masterat 26 .microbiologica 2.Originea substantelor active 1.plante intregi/parti de planta . origine minerala 3.preparate pe baza de plante .vegetala: .substante chimice definite izolate din plante .

Substante auxiliare  - - - Definitie: materii prime. sinteza sunt destinate a aduce substanta activa intr-o forma farmaceutica apta a fi administrata bolnavului au rolul de a transporta substanta la locul de actiune Solvent Vehicul Excipient Adjuvant Aditiv constituie partea esentiala in realizarea formei farmaceutice asigura unele calitati ale formei farmaceutice si intervin in prevenirea degradarii Masterat 27 . semisinteza. inerte din punct de vedere farmacologic. in proportie diferita de cea a substantei active pot fi de origine: naturala. care intra in compozitia unui medicament.

lanolina. siropuri. alcool.substanta lichida utilizata la prepararea formelor farmaceutice lichide.Ex: vaselina.Solvent . -ere = a desface.Ex: apa. ulei vegetal.au rolul de a dilua substanta si de a permite transformarea ei intr-o forma farmaceutica . PG Vehicul . amidon Masterat 28 . coloidala. vehiculum = vehicul. solutii uleioase. alcool. dizolvata. in care substanta activa este dispersata omogen sau eterogen = dizolvare totala. glicerol. rezultand un sistem dispers omogen monofazic = solutie . talc.< lat. -ere = a primi .Ex: apa.< lat.< lat. mucilagii Excipient . glicerol. ceara. excipio. mijloc de transport . ulei floarea soarelui.substanta lichida utilizata la prepararea formelor farmaceutice lichide.se obtine un sistem dispers eterogen . in care substanta activa este dispersata molecular. emulsionare . solvo. a elibera . PEG.se utilizeaza la prepararea formelor farmaceutice semisolide si solide .

diluanti. chimici. aditif = adaugat amelioreaza proprietatile medicamentului Ex: stabilizanti (fizici. adjuvo. edulcoranti. a fi de folos faciliteaza procesul tehnologic usureaza administrarea medicamentului ajuta medicamentul sa-si exercite actiunea Ex: agenti solubilizanti. aromatizanti. microbiologici). -are = a da ajutor. dezagreganti Aditiv < fr. conservanti Masterat 29 . coloranti.Adjuvant < lat.

Caracteristici: Inertie fata de substanta activa Inertie fata de recipientul de conditionare Inertie fata de organism Functii: Realizarea formei farmaceutice Divizarea dozei de substanta medicamentoasa Asigurarea stabilitatii medicamentului Eliberarea substantei active in forma controlata Reducerea efectelor secundare Reducerea numarului de doze si facilitarea tratamentului Ameliorarea biodisponibilitatii Masterat compliantei 30 .

facilitate la administrare . folosite la inchiderea formei farmaceutice intr-un recipient care sa-i asigure: . accesorii.eficacitate .identificare si informare asupra medicamentului   Ex: recipiente. ambalaje Masterat 31 .Materiale de conditionare Definitie: materii prime utilizate la fabricarea articolelor de conditionare primara si secundara.stabilitate .protectia .

în timpul manipulărilor de transport şi depozitare).prezentarea atractivă a medicamentului trebuie să fie în armonie cu caracterul nobil al medicamentului şi să inspire o încredere suplimentară. rol funcţional . pentru o identificare uşoară şi facilitarea administrării.asigurarea integrităţii produsului este unul dintre cele mai importante atribuţii ale ambalajului.ambalajul trebuie să faciliteze distribuirea medicamentului şi utilizarea lui de către pacient. rol de identificare şi informare . alte impurificări. Masterat 32 . sub aspect psihologic bolnavului. Prezentarea ambalajului diferă în funcţie de felul medicamentului. pentru a-l solicita. contaminanţii microbiologici. Produsul trebuie protejat faţă de: factorii mecanici (şocuri. factorii chimici (umiditate.Rolurile elementelor de conditionare:     rol de protecţie . oxigen). rol de promovare a marketingului medicamentului . deformări. În acelaşi timp ambalajul nu trebuie să cedeze medicamentului componenţii şi nici să nu absoarbă componenţi ai formulării.identificarea medicamentului reprezintă un element cheie în utilizarea sa corespunzătoare. Recipientul trebuie să poarte în particular o etichetă. lumină.

la influenţa luminii şi la îmbătrânire să posede o rezistenţă mecanică corespunzătoare să împiedice pătrunderea de gaze şi lichide să fie rezistent la microorganisme să fie netoxice şi neiritante să nu intre în nici o reacţie fizică sau chimică cu ceea ce conţin să fie comode la utilizare transparenţă şi rezistenţă termică (în cazul condiţionării soluţiilor injectabile) Masterat 33 .Condiţiile unui recipient ideal:         să fie rezistent într-un domeniu larg de temperatură şi umiditate.

prevăzute cu sisteme de închidere prin înşurubare. cu deschidere mai largă şi însoţite de aceleaşi accesorii. Sunt însoţite de linguriţă sau mensură dozatoare (din material plastic) Pentru uz extern se recomandă recipiente de sticlă cu fund oval şi striuri longitudinale pe pereţi. 20. 125. Se pot folosi şi recipiente din plastomer rigid sau flexibil. cu ajutorul simţului tactil. care se închid cu dop de plastomer sau metal. Soluţiile administrate în picături (pe cale orală sau pe piele) se condiţionează în recipiente de sticlă de capacitate mică (maxim 50 ml) cu fund rotund. 100. însoţite de dop picător intern sau extern. care pot fi uşor deosebite şi pe întuneric. granulate pentru siropuri) se condiţionează tot în recipiente de sticlă. 300. 50. 200. Preparatele solide (pulberi. Masterat 34 . hexagonal sau plat. 30. opac sau transparent. 1000 g. cu capacităţi diferite: 10. Pentru calea orală se folosesc flacoane din sticlă cu pereţii netezi şi fund rotund sau oval. 150.Condiţionarea soluţiilor       Pentru divizarea şi condiţionarea primară a soluţiilor şi siropurilor se utilizează flacoane de sticlă incoloră sau colorată (brun) din clasa hidrolitică I.

care are următoarele avantaje : contacul conţinutului cu un singur material de condiţonare. cu randament mare de Masterat 35 . sub formă de fiole cu două capilare. inert : sticla  etanşietate perfectă la agenţi externi  repartizarea cu maşini industriale.  Pentru soluţiile cu vitamine se utilizează recipiente monodoză.

5 ml din plastomer transparent obţinute prin procedeul modern de suflare-umplere-sigilare. 5-10 ml. automată la maşina Bottle-pack. “Nu trebuie înghiţite!”. de capacitate mică. Pe etichetă pot fi scrise următoarele menţiuni: “Numai pentru uz nazal!”. la o singură apăsare flacon presurizat (spray nazal) recipiente unidoză de 0. prevăzute cu dop picător flacoane de sticlă sau polimer opac cu pulverizator flacoane cu soluţie şi pipetă nazală din plastomer pentru spălături fiolă – pipetă cu soluţie flacoane din sticlă sau plastomer cu racord picător flacon cu pulbere liofilizată şi vehicul cu soluţie pentru dizolvare ex tempore flacon nepresurizat care elimină o singură doză de erină. iar la preparatele decongestive nazale: “De evitat utilizarea prelungită sau excesivă!”. “De evitat utilizarea la copii foarte mici fără avizul medicului!” Masterat 36 .         Pentru condiţionarea primară a erinelor se utilizează recipiente pentru formele multidoză sau unidoză: flacoane de sticlă incolore sau colorate brun.4-0.

să fie uniforme şi cu capilarul bine centrat să fie incolore sau cu foarte slabe nuanţe verzui sau uniform colorate (în brun) să fie perfect centrate pentru a avea stabilitate să prezinte rezistenţă hidrolitică la sterilizare să aibă o stabilitate chimică corespunzătoare lipsă: calciu. care se prelungeşte la un capăt Tip B. dar cu fundul emisferic. sunt tot cilindrice. cu două variante: închisă şi deschisă – prezintă formă cilindrică. Condiţii de calitate pentru fiole: să aibă formă şi capacitate corespunzătoare. plumb. zinc Stas-ul 80-74 prevede trei tipuri de fiole: Tip A.5-50 ml. ceea ce permite o bună aspirare a lichidului cu ajutorul seringii Tip C este reprezentat de fiole efilate la ambele capete Capacitatea fiolelor este de 0. cu fund plat şi o tijă mai îngustă.             Preparatele injectabile se condiţionează în fiole sau flacoane din sticlă care asigură stabilitatea şi sterilitatea preparatelor. Masterat 37 .

Sunt livrate cu acul fixat de seringă sau ambalat separat. deoarece etichetele se pot deslipi şi deteriora la sterilizare. cu lichide de injectat în ambalaj etanş. gata de utilizare. comprimate pentru soluţii sau suspensii injectabile. dar cu piston din cauciuc. concentraţia. Masterat 38 . Fiolele şi flacoanele se ambalează în cutii de carton. preparate opoterapice). marca fabricii. Pot fi din material plastic şi nu necesită piston sau pot fi din sticlă. de diferite mărimi. Aplicarea etichetei pe flacoane se execută în final.      Flacoanele multidoze sunt recipiente de sticlă mici. care asigură protecţia. fixat ermetic cu ajutorul unei capsule metalice de aluminiu. Au capacitate de 1-5-20 ml. odată cu sterilizarea lor. signarea fiolelor se realizează pe fiolele goale. In interiorul lor se află compartimente ondulate cu jgheaburi în formă de U sau sistem grătar (din carton sau material plastic) pentru a le feri de spargere. denumirea şi formula preparatului. Sunt utilizate pentru condiţionarea medicamentelor injectabile sub formă de pulberi liofilizabile (antibiotice. Eticheta ambalajului cuprinde: numele întreprinderii producătoare. numărul de fiole. rareori 50 ml. prevăzute cu dop de cauciuc. pentru a asigura condiţionarea exactă a medicamentelor injectabile. modul de administrare. data expirării. Seringi autoinjectabile se utilizează cu scopul de a facilita manipulările în momentul injectării. data preparării. În mod obişnuit. care se prepară ex tempore sau chiar a preparatelor injectabile multidoze sub formă de soluţii. sunt livrate în anbalaj steril. după ce au fost spălate şi uscate.

Flacoane şi saci (pungi) din plastomeri – reprezintă o condiţionare modernă a soluţiilor perfuzabile datorită faptului că sunt uşoare. incasabile. cu pereţii groşi. Se utilizează flacoane de sticlă denumite “tip sânge” gradate sau nu în două sensuri. sânge uman conservat şi derivatele de sânge se utilizează recipiente din sticlă şi din plastomeri suple sau rigide. Masterat 39 .   Pentru preparatele perfuzabile. rezistenţi. care se închid cu dopuri de cauciuc şi capsule metalice din aluminiu. pot fi uşor transportate şi stocate şi se folosesc o singură dată. 250. prin înşurubare. 1000 şi 2000 ml. Pentru recipientele din sticlă se indică sticla de tip I şi II. Pot avea diferite capacităţi: 125. 500.

rectale şi oftalmice unidoză  flacoane presurizate cu gaz comprimat – unguentul este închis într-un container deformabil. de 3-5 g. fabricate din materiale şi de forme variate:  cutii şi borcane din sticlă. Sunt acoperite în interior cu un strat protector de oxid de aluminiu. Tuburile pentru unguentele dermatologice au o capacitate de 575 g. Sunt destinate mai ales pentru cremele cosmetice  saşete unidoză din aluminiu. se vernisează cu un strat de lac sau cu răşini epoxidice inerte. la inetrior. sunt utilizate pentru unguente. unguente transdermice  capsule gelatinoase moi – sunt rezervate pentru unguentele vaginale. se închid prin pliere şi ştantare. geluri. plastomeri sau complecşi – au capacitate de 1-5 g şi sunt de unică folosinţă.Condiţionarea unguentelor Se utilizează diferite tipuri de recipiente. sunt deschise la baza lor pentru umplere. hârtie.  tuburi din plastomeri . cele pentru administrare oftalmică au capacitate mică. după emisia din flacon şi evaporarea gazului propulsor pe piele rămâne o peliculă fină de gel. Masterat 40 . flexibile. porţelan alb sau plastomeri – mai ales in farmacie pentru condiţionarea unguentelor şi mai mult pentru domeniul cosmetic şi nu pentru unguentele dermatologice  tuburi metalice din staniu (mai rar) sau aluminiu. deci fără a fi în contact direct cu gazul. creme.

cu accesorii de aplicare. acetat de celuloză. acoperite cu un lac termocolant sau din polietilenă  procedeul în flux continuu – amestecul fluid ce conţine masa de supozitoare este divizat direct în alveolele preformate (blisters). Numai pentru uz vaginal!. care să permită separarea supozitoarelor între ele. Acestea sunt apoi divizate în număr de 3. Se pot scrie diferite recomandări suplimentare: A se păstra la rece!. policlorura de vinil. constituite din plastomeri termoformabili ca: polietilena. Numai pentru uz rectal!. Se efectuează crestături pe traseul cărora va avea loc ruperea ambalajului în vederea scoaterii supozitorului cât şi perforaţii.Condiţionarea supozitoarelor În industrie se utilizează două procedee de condiţionare primară:  procedeul mai vechi discontinuu – după răcire şi solidificare supozitoarele sunt scoase din formele metalice şi apoi introduse individual în benzi (strips) formate din filme de celofan sau aluminiu. 6 sau 10 plachete şi introduse împreună cu prospectul produsului în cutii de carton inscripţionate specific şi eventual.  Blisterele sau benzile cu supozitoare sunt imprimate cu data de fabricare şi codul şarjei. Masterat 41 .

Masterat 42 .Condiţionarea pulberilor   Pulberile nedivizate se condiţionează în pungi de hârtie pergaminată. flacoane de sticlă sau cutii metalice inoxidabile şi apoi ambalate în cutii de carton. care asigură o bună conservare cât şi o uşoară distribuire şi transport. Pulberile divizate se condiţionează în plicuri termosudabile. folii de plastic sau aluminiu. folii de plastic sau aluminiu. realizate din hârtie.

.pungi de hârtie sau cerate  .    Se utilizează. plastomer. plastomeri. fie în vrac. sticlă. metal: aluminiu şi staniol.cutii. cu alveole (godeuri).cutii din plastomer opac  . în principal.Condiţionarea comprimatelor  Comprimatele se condiţionează în diferite învelişuri şi recipiente. plastomeri sau hârtie Masterat 43 .fâşii. comprimatele sunt imobilizate cu ajutorul unui tampon de vată sau un resort din plastomer. carton.tuburi de aluminiu  În aceste recipiente. datorită inscripţionării de pe ambalaj. condiţionare unidoză : asigură protecţia individuală a fiecărui comprimat şi permite identificarea fiecărei doze. din hârtie cerată. hârtie.  Există 2 tipuri principale de condiţionare a comprimatelor: 1. fiecare comprimat fiind izolat în ambalaj. două tipuri de condiţionare unidoză : . pe bază de: aluminiu. staniol. tuburi de sticlă incolore sau colorate în brun  . Aceste ambalaje sunt cele mai moderne şi evită contaminarea microbiană. până în momentul administrării. metal sau pungi de hârtie:  . condiţionare multidoze: comprimatele sunt introduse în recipiente de sticlă. Pentru recipiente şi ambalaje se utilizează materiale variate: hârtie. singure sau asociate în complcşi. plastomeri sau complecşi. folii de tip benzi – obţinute prin termosudare. 2.folii de tip blistere (obţinute prin termoformare).saşete din hârtie sau aluminiu  . fie individual. pentru a evita şocurile mecanice şi frecarea în timpul transportului.

dopurile flacoanelor prezintă spirale din material plastic care nu permit rostogolirea acestora. O atenţie deosebită se acordă comprimatelor efervescente a căror ambalare necesită recipiente etanş. Pe ambalaje se aplică eticheta. Cutiile de carton se grupează în pachete. timp şi personal şi o garantare a integrităţii comprimatelor în timpul transportului. Masterat 44 . la care se adaugă substanţe absorbante – silicagel. Cutiile şi foliile se ambalează în cutii de carton inscripţionate. pe care se aplică eticheta corespunzătoare.    Condiţionarea individuală a comprimatelor în folii (tehnica blister) prezintă avantajul economisirii de material. Pentru a evita deteriorarea comprimatelor în timpul transportului.

SUBSTANTA ACTIVA 2 1 SUBSTANTA AUXILIARA 3 MATERIAL DE CONDITIONARE INCOMPATIBILITATE manifestata ascunsa Masterat 45 .

conditionarii .fabricarii .Incompatibilitate = interactiunile individuale. ivite in cursul: .depozitarii dintre componentele manifestata – duce la modificari perceptibile pe cale senzoriala  ascunsa – se identifica prin metode analitice sau prin teste “in vitro”  incompatibilitati reducerea calitatii Clasificare:  incompatibilitati farmaceutice  incompatibilitati terapeutice Masterat 46 .

Incompatibilitati /interactiuni farmaceutice modificari fizico-chimice biologice.insolubilitatea . mediu acid/alcalin Exemple: . intre: .sunt favorizate de o serie de factori: lumina.substantele auxiliare din materialele de conditionare Masterat 47 .sarcini electrice .complexare .duc la preparate neomogene.nemiscibilitatea . temperatura.materiile prime .distributia substantelor active si auxiliare intre diferite faze ale unui sistem dispers si concentrarea la interfete .materii prime – factori externi - Interactiuni fizico-chimice: . aer.salefiere . care au loc inainte de administrarea in organism. din care este dificila preluarea corecta a dozelor terapeutice .

Masterat 48 . variabile în funcţie de natura materialelor de ambalaj. de suprafaţa recipientului cu repercusiuni asupra conţinutului în principii active şi riscuri de degradare a preparatului farmaceutic fenomenele de desorbţie a componenţilor chimici ai recipientelor sau ambalajului. medicamentelor conţinute fenomenele de permeabilitate din atmosferă în interiorul conţinutului recipientului sau invers din interior spre exterior fotodegradarea sau modificarea procesului de polimerizare şi îmbătrânire a materialelor plastice în prezenţa medicamentelor sau a factorilor externi.Fenomenele cele mai întâlnite. determinând apariţia unor neechivalenţe terapeutice la produşi identici sunt:     fenomenele de sorbţie a substanţei medicamentoase până la o anumită stare de echilibru. care pot constitui sursa unor incompatibilităti.

substante cu actiune competitiva actiunea unui component afecteaza component actiunea altui Clasificare: interactiuni farmacocinetice → modificari ale absorbtiei. distributiei. biotransformarii si eliminarii  interactiuni farmacodinamice → antreneaza actiunile sau efectele medicamentelor in organism  Masterat 49 .Incompatibilitati / interactiuni terapeutice Apar cand un medicament contine: .

formare de complecsi metabolizarea unor medicamente de gastrointestinala sau de catre flora microbiana .Interactiuni farmacocinetice Interactiuni la nivelul procesului de absorbtie: .sindroame de malabsorbtie  - catre mucoasa modificarea motilitatii gastrointestinale Interactiuni la nivelul procesului de distributie: . Sulfamide antibact – anticoagulante orale  Masterat 50 .lidocaina .deplasarea de pe proteinele plamatice – ex.modificarea fluxului sanguin hepatic – ex: propranolol .modificari pH sucului gastric si intestinal .

Fenilbutazona.Interactiuni asupra metabolizarii: inhibitiei enzimatice inductiei enzimatice  -  Inhibitie enzimatica Medicamentele inhiba enzimele metabolizante (enzimele microzomale hepatice) ↓ scade clearance-ul hepatic ↓ creste concentratia plamatica ↓ creste efectul farmacologic ↓ cresc riscurile toxice Ex: Cimetidina. Ketoconazolul → scad procesele de metabolizare a anticoagulantelor orale. Eritromicina. sulfamidelor antidiabetice Masterat 51 .

antidepresive triciclice . benzopirenul din fumul de tigara induc enzimele metabolizante (enzimele microzomale hepatice) ↓ creste clearance-ul hepatic ↓ scade concentratia plamatica ↓ scade efectul farmacologic Ex: barbiturice (fenobarbitalul) → scad efectul: . aditivi alimentari.fenotiazine neuroleptice Masterat 52 .doxiciclina . Inductie enzimatica Medicamentele/chimicale.anticoagulante orale .contraceptive orale .

cresc eliminarea: fenobarbitalului. salicilati  Diureticele – cresc eliminarea Masterat 53 . salicilati  Probenicid . metadonei .Interactiuni asupra excretiei urinare: filtrarea glomerulara secretia tubulara reabsorbtia tubulara  - Ex:  Alcalinizante ale urinii – scad eliminarea: amfetaminei.scade eliminarea: fenilbutazona. penicilina.

evitat Masterat 54 .dorit .evitat    Antagonism = substantele active actioneaza in sensuri opuse partial = scaderea actiunii farmacodinamice total = anularea sau chiar inversarea actiunii farmacodinamice .dorit .Interactiuni farmacodinamice Sinergism = substantele active actioneaza in acelasi sens  de aditie = substantele active asociate actioneaza pe acelasi tip de receptori  de potentare = substantele active asociate actioneaza pe receptori diferiti  .

risc crescut de efect letal  antagonisti de calciu – beta-blocante → bradicardie crescuta. sangerari digestive  tranchilizante/neuroleptice – alte deprimante SNC (hipnotice. coma  sulfamide antidiabetice – beta-adrenolitice → hipoglicemie. bloc cardiac  tetracicline – antiacide → scad efectul antibioticului  diazepam – contraceptive orale → scade efectul contraceptiv  amoxicilina . coma hipoglicemica  antihipertensive si/sau diuretice – AINS → efect hipotensiv scazut  antiaritmice – diuretice hipokaliemiante → efect antiaritmic scazut  glicozizi cardiotonici . alcool) → sedare excesiva.contraceptive orale → scade efectul contraceptiv  acid ascorbic – anticoagulante orale → scade efectul anticoagulantelor  AAS – antiacide → scade efectul AAS  AAS – antihipertensive → scade efectul antihipertensivelor  Masterat 55 .antidiabetice – diuretice tiazide/glucocorticoizi → efect hipoglicemiant scazut  bactericide (peniciline) – bacteriostatice (tetracicline) → efect bactericid scazut  anticoagulante – AAS → hemoragii.diuretice hipokaliemiante → toxicitate crescuta  analgezice – antipiretice pirazolone – sulfonamide antidiabetice → agranulocitoza.

tranchilizante. neuroleptice.metronidazol .alcoolici .cefalosporine reactii hipoglicemice – sulfamide antidiabetice inhibitia unor enzime metabolizante – anticoagulante orale – risc de hemoragii inductoare enzimetice – paracetamol – creste hepatotoxicitatea Masterat 56 .Interactiuni medicamente – bauturi alcoolice/alimente        Interactiuni medicamente – bauturi alcoolice interactiuni datorate aditiei sau potentarii efectelor alcoolului si cele ale diferitelor deprimante centrale (sedative. opioide) ca si substante din grupe care au efecte secundare sedative. hipnotice.griseofulvina . scaderea performantelor psihomotorii reactii disulfiram – alcool: .furazolidon .sulfamide antidiabetice .

Interactiuni medicamente – alimente 1. cu cel putin 30 de minute inainte de masa      Pansamente gastrice Hepatoprotectoare Purgative Antihelmintice Diuretice Masterat 57 . Medicamente ce trebuie administrate dimineata.

Penicilamina. Medicamente administrate  Vasodilatatoare cu 20-45 minute inainte de masa  Vitamine  Anorexigene (30-45 minute)  Antispastice (20-30 minute)  Fenobarbital  Stimulatoare ale secretiei gastrice (15-20 minute)  Sulfamide hipoglicemiante Masterat 58 . Medicamente ce trebuie administrate in afara meselor (1 ora inainte de masa sau 3 ore dupa)  Ampicilina. Cloramfenicol  Analgezice  Preparate cu hormoni tiroidieni  Anticonvulsivante  Anticoagulante  Antianemice  Antihistaminice  Antitusive  Bronhodilatatoare  Sedative  Tranchilizante 3. Eritromicina. Penicilina V. Tetraciclinele (exceptie doxiciclina). Norfloxacina.2.

cu alimente (inclusiv lapte) Substituienti ai secretiei gastrice (acid clorhidric. pepsina)  AAS  Antiinflamatoare  Biguanide  Izotretinoin Carbamazepina  Lovastatina  Digitalice orale  Metronidazol  Fier  Metoprolol. Medicamente administrate in timpul meselor sau imediat dupa masa. Propranolol  Nifedipin  Griseofulvina  Nitrofurantoin  Hidroclorotiazida  Prednison.4. Prednisolon  Hidrocortizon  Salazopirina  Indometacin  Spironolocatona  Teofilina  Verapamil Masterat  59 .

5.2 ore dupa masa     Antiacide Coleretice Colecistochinetice Hipocolesterolemiante (1. Medicamente administrate la 30 minute . Medicamente care nu se administreaza asociate cu lapte sau produse lactate    Bisacodil Clorura de potasiu Tetracicline Masterat 60 .5-2 ore) 6.

precum cele antiastmatice (aminofilina. teofilina). contraceptive orale. 9. In momentul in care se intrerupe administrarea de sunatoare. imunodepresive. antivirale. Medicamente care nu se asociaza cu sucuri de fructe (grapefruit): antiaritmice. antidepresive. Sunatoarea: scade efectul medicamentelor tonicardiace. capabile sa favorizeze metabolizarea si eliminarea rapida din organism a unor medicamente. a unor analgezice (paracetamol). medicamentele folosite pentru scaderea colesterolului din sange 8.7. efectul acestor medicamente poate creste foarte mult. Gratarul: carnea pregatita la gratar (pe carbuni) poate genera unele substante inductoare enzimatice. anxiolitice sedative (diazepam) Masterat 61 . antiulceroase. antiasmatice. cand este administrate concomitent cu acestea. antiaritmice (propranolol). anticonceptionale. imunosupresoare.

bere. chipsuri. snacks. masline verzi. unt. fasole. conserve. fast-foods. insuficienta cardiaca. hiperhidratare: . insuficienta cardiaca: . branzeturi. galbenus de ou. Alimente bogate in sodiu – de evitat in hipertensiunea arteriala. Alimente cu continut scazut in sodiu – indicate in hipertensiunea arteriala. gem. muraturi. miere 2. fructe si legume proaspete.Recomandari 1.cartofi. macaroane. ketchup. fulgi cereale Masterat 62 . spaghete.

somon. portocale. germeni de grau. Alimente bogate in potasiu – in tratamentul cu diuretice ce elimina potasiul: . banane. broccoli. rinichi). fructe uscate. branzeturi si alte produse din lapte. prune. lapte. prune. fasole si mazare uscata. tofu. nuci. sardine.lapte.cereale. dupa menopauza: . organe (ficat. broccoli. tofu 4. inima. spanac. grapefruit. fructe uscate. Alimente bogate in fier – in anemii feriprive: . mango. morcovi. seminte floarea soarelui. sare cu K. fasole. stridii. ciuperci. curmale. in hipocalcemie.nectarine. struguri. unt de arahide. lapte de soia. spanac 5. kiwi. avocado. oua. broccoli. piersici. stridii. paine neagra. legume cu frunze verzi. curmale. pepene verde. Alimente bogate in calciu – recomandate copiilor. papaya. smochine.3. seminte floarea soarelui. sfecla de zahar Masterat 63 . cartofi.

alune. preparate din carne (carnati. fasole. smochine uscate. branza (exceptie crema de branza si branza cottage). pateu. ciocolata. vin rosu sau alb Masterat 64 . drojdie de bere. Alimente ce contin tiramina in cantitate mare – de evitat in tratamentul cu inhibitori IMAO: . cafea. prune. salam). frisca. produse fermentate din soia 7. Alimente ce contin tiramina in cantitate medie – se consuma cu moderatie in tratamentul cu inhibitori IMAO: banane.6. ficat. struguri. soia. unt. bere fara alcool. iaurt. produse din varza acra. zmeura. ceai.avocado.