You are on page 1of 30

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi

Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae”

Sfântul Grigorie de Nyssa
şi opera sa „Viaţa lui Moise”,
consideraţii generale şi comentarii

Îndrumător
Drd. Alexandru Prelipcean

Student
Cătălin Hâncu
Pastorală anul II, grupa 2

2014

Cuprins

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

Introducere ………………………………………………………………………………… 3
Situaţia politico – religioasă în Capadocia secolului al IV – lea……………… …………… 4
Repere istorice ale vieţii Sfântului Grigorie de Nyssa ………………………………...….... 6
Consideratii generale despre lucrarea „Viaţa lui Moise” …… …………………………….. 8
Interpretări ale aspectelor teologice cuprinse în „Viaţa lui Moise”…………………….…. 13
Conceptul de epectază dezvoltat în opera sursă…………………………..…………....….. 26
Concluzii ………………………………………………………………………………….. 29
Bibliografie ……………………………………………………………………………….. 30

2

Introducere
Scopul vieţii creştin ortodoxe este cunoaşterea lui Dumnezeu. Aceasta împlică însă
cunoaşterea de sine împletită cu cea prin participare la Dumnezeu, atunci când creştinul în urma
eforturilor sale continue spre desăvârsire, conştientizează că scopul suprem al vieţii sale este
îndumnezeirea.
„Îndumnezeirea este realizarea cea mai deplină a creştinului, care transcende neîncetat prin
harul cel necreat, actualizând chipul lui Dumnezeu în trupul său, făcându-l astfel transparent şi
proiectându-l spre desăvârşire şi îndumnezeire1”.
Când Dumnezeu L-a creat pe om, nu a dorit ca acesta să fie doar o fiinţă posesoare a unor
calităţi speciale faţă de restul creaţiei, ci a dorit să-l creeze asemanator Lui după har, Omul avea
stfel capacitatea de a fi singurul din întreaga creaţie care să poată deveni dumnezeu. Fiind creat
după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu omul este dator să caute şi să evolueze pentru a deveni
demn de asemănarea cu Dumnezeu şi pentru a se îndumnezei.
Scopul pentru care Dumnezeu l-a creat pe om a fost de a realiza acea comuniune de dragoste
şi filiaţie, al unirii omului cu Dumnezeu în chip ontologic şi real.
„Dacă scopul vieţii omului ar fi fost să devină simplu, etic, mai bun, nu ar fi fost necesar să
vină în lume Cuvântul, să se realizeze toată acestă istorie a dumnezeieştii iconomii, a întrupării
Fiului lui Dumnezeu, crucea, moartea şi învierea Domnului, toate câte credem noi, crestinii, că s-au
făcut prin Hristos2”.
În istoria creştinismului secolul al IV-lea este cunoscut ca fiind „secolul de aur al Bisericii”,
în cursul acestuia trăind şi activând în Biserică cele mai luminate şi sfinţitoare minţi ale epocii
patristice. Între aceste figure marcante ale Ortodoxiei capadociene, o figură de seamă este Sfântul
Grigorie de Nyssa, teolog, gânditor şi filosof. Din creaţia marelui teolog, opera „Viaţa lui Moise” se
distinge prin interpretările duhovniceşti originale pe care le exprimă referitor la viaţa celei mai
reprezentative personalităţi a Vechiului Testament, şi anume, Moise.

1

PR. LIVIU PETCU, Îndumnezeirea omului după învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa, Editura Astra Museum, Sibiu,
2013, p. 19.
2
ARHIM. GHEOGHIOS KAPSANIS, Asceză şi îndumnezeire, traducere din limba greacă şi cuvânt înainte de PR. CORNEL
TOMA, Editura Marineasa, Timisoara, 2006, p. 78.

3

astfel că acestă regiune va oferi umanităţii mulţi scriiitori creştini de seamă. De asemenea în anul 362. legată de Constantinopol prin drumul dintre acesta şi Antiohia ce traversa regiunea. păgâne şi creştine. iar prezenţa creştinilor este dovedită în jurul anului 200 de către primul episcop Alexandru consemnat într-un pelerinaj la Ierusalim. când s-au întâlnit şi s-au înfruntat elementele antice şi medievale. Perioada romano-bizantină ce debuteaza la sfârşitul secolului al IV-lea a fost una de tranziţie de la Imperiul Roman la Imperiul Grec medieval. La sfârşitul secolului al IV-lea populaţia Capadociei era majoritar creştină. Prin cucerirea romană împreună cu cantonarea în cadrul regiunii a Legiunii XII Fulminata. dar şi al ereziilor ce au precedat acestuia. Constantinopol. Liconius. preponderent muntoasă care se învecinează cu Pontul. Capadocia este o regiune destul de întinsă. opoziţia proviinciilor orientale faţă de politica fiscală a metropolei.Situaţia politico – religioasă în Capadocia secolului al IV-lea. împăratul Iulian Apostatul pedepseşte populaţia locală pentru distrugerea templelor păgâne. pentru ca în anul 4 . ca urmare a unui proces gradat de creştinare. departe de Marea Egee şi Marea Mediterană. ce influentează viaţa intelectuală. şi în care s-au evidenţiat mulţi dintre Sfinţii Părinţi. Discuţiile purtate în jurul naturii lui Hristos au început la răscrucea secolelor al III-lea şi al IV-lea. Domnia lui Constantin cel Mare mută centru de greutate al Imperiului Roman de la Roma spre Răsărit gravitând în jurul noii sale capitale. Dezvoltarea acestora conduce la pătrunderea culturii eleniste. De la începuturile creştinismului. şi au avut mai multe cauze: antagonismele dintre credincioşi şi conducerea Bisericii. lupta pentru supremaţie din cadrul Bisericii. opoziţia faţă de Patriarhi. Galatia. Cilicia şi Armenia. ducând la apariţia oraşelor. si la înfiinţarea primelor şcoli de retorică. Nu trebuie uitat că tocmai aceste provincii orientale au fost locul de naştere al creştinismului. Acest fenomen are loc şi în Capadocia. provincie situată în estul Asiei Mici. romane şi bizantine. face ca acestă regiune preponderent rurală să se dezvolte din punct de vedere economic şi social. Specificul ei la începutul primului mileniu era predominant agricol şi ca ocupaţie principală era creşterea cailor. Epoca istorică inaugurată de către Edictul de la Mediolanum din anul 313 a oferit creştinismului şansa de a deveni religie universală. Dar secolul al IV-lea a fost şi momentul în care s-au dus cele mai grele lupte pentru formularea învăţăturilor de credinţă şi apărarea lor. acesta a fost marcat de numeroase şi variate dispute hristologice.

Capadocia acelei perioade oferă Imperiului personalităţi marcante. ceea ce explică comportamentul de care are parte şi Sfântul Grigorie de Nyssa din partea acestora. 5. Ion Buga remarcă că „teologia creştină se naşte la întâlnirea celor două lumi – iudaică şi elenistă. care în timpul foametei din acel an oferă ajutor şi asistenţă socială celor aflaţi în suferinţă. sunt priviţi de către cei din Constantinopol ca „provinciali neciopliţi”. 3 SFÂNTUL GRIGORIE DE NYSSA . cu o intensă dezvoltare din punct de vedere al literelor şi artei. Pentru a contracara prestigiul şi influenţa câstigate de Sfântul Vasile cel Mare. Sfântul Grigorie de Nyssa este considerat în mod unanim ca fiind mintea patristica cea mai speculativă. traducere. şi primul care încearcă acestă sinteză va fi Sfântul Apostol Pavel. una de nord care cuprindea Cezareea Capadociei şi o alta la sud ce cuprindea oraşe ca Nazianz şi Tiana. ca guvernatori şi chiar prefecţi. Pr. În zilele noastre Capadocia este situată pe teritoriul Turciei. Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea în virtute. studiu introductiv şi comentariu PR.368 prestigiul Bisericii să fie ridicat de către Sfântul Vasile cel Mare. având mulţi nobili şi funcţionari imperiali. ION BUGA . Editura Sfântul Gheorghe-Vechi. şi întreaga regiune capăta un caracter cosmopolit. 1995. ce ocupă posturi importante în armată şi administraţie. Desi capabili din punct de vedere intelectual totuşi capadocienii. p. după Sfântul Apostol Pavel3”. îl fac pe împăratul Valens în anul 372 să împartă Capadocia în două provincii. 5 . Prosperă din punct de vedere economic Capadocia se deschide în aceea perioada ideilor eleniste. considerat adesea un străin şi chiar un ţăran. plus dorinţa de a colecta noi taxe.

nu creştin. Palestina şi Arabia. Grigorie şi Petru). Participarea sa la sinodul din Antiohia în 379. trei dintre ei ajung episcopi (Vasile. Grigorie o fire bolnăvicioasă şi mai retrasă. îi conferă funcţia de inspector bisericesc în Pont. Mediocru în ceea ce priveste administraţia. Fără a fi atras de creştinism. de unde în anul 371. Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea în virtute. Din familia sa numeroasă. pentru a se dedica vieţii monahale. ce conduce la depunerea sa din scaunul episcopal de către un sinod local ţinut în anul 376. împotriva voii sale. compusă în jurul anului 370. în special clasicii greci de care se simte atras. în Scrisoarea aCXCVII-a. Editura Sfântul Gheorghe-Vechi. la început. 15. Acest lucru argumentat de faptul că în lucrarea „Despre feciorie”. „Depunerea din treaptă şi mai apoi moartea fratelui său Vasile cel Mare au avut darul să schimbe viziunea asupra lumii a lui Grigorie şi să facă din el un 4 SFÂNTUL GRIGORIE DE NYSSA . care profitând de bunătatea şi naivitatea sa. a fratelui său Vasile cel Mare. traducere. ce număra zece fraţi. ca fiul al retorului Vasile şi al sotiei sale Emilia. Se pare însă că la moartea acesteia cei doi se despărţiseră. astfel încât este reprimit cu entuziasm. pentru pierderea soţiei. unde combate apolinarismul. studiu introductiv şi comentariu PR. cu ceva timp înainte. pentru ca în anul 385 să fie consolat de Sfântul Grigorie de Nazianz. dar strălucit în învătătură şi credinţă. iar o sora Macrina ca şi bunica sa va avea o viaţă de sfinţenie. devine unul dintre apărătorii Ortodoxiei în Asia Mică. 1995. După moartea fratelui său Vasile. aşa cum mărturiseşte în Scrisoarea a-XI-a. după moartea tatălui său Vasile îsi continuă studiile cu Libaniu. p. în anul 378. Aflat „sub influenţa directă a lecturilor lui Libanius şi Stagirius este sedus de retorică. A ocupat acestă funcţie aproximativ zece ani. Citeşte enorm din biblioteca fratelui său Vasile. a primit educaţia elementară în familie de la sora sa Macrina şi fratele său Vasile. Petrece după acesta perioadă un timp la mănăstirea Iris din Pont. îi înscenează în anul 375 delapidarea unor bunuri bisericeşti. Comunitatea îi rămâne credincioasă. Tot în această perioadă se căsătoreşte pentru scurt timp cu Teosevia. ajungând profesor la acestă catedră4”. atrage duşmănia arienilor. un mic oraşel din mitropolia Cezareii. îşi exprimă regretul de a nu fi rămas necăsătorit. ION BUGA . În ciuda faptului că ajunge citeţ în cadrul Bisericii.Repere istorice ale vieţii Sfântului Grigorie de Nyssa Sfântul Grigorie de Nyssa s-a născut în jurul anului 335 în Cezareea Capadociei. acesta din urma îl numeste pe Sfăntul Grigorie ca episcop al Nyssei. o părăseşte pentru a deveni retor la rândul său. 6 . ambii creştini. la reîntoarcerea sa după moartea împaratului arian Valens.

Editura Astra Museum. 7 SARAH COAKLEY. El a reuşit să sistematizeze învăţăturile de credinţă ale epocii sale. 2003. revine de mai multe ori la Constantinopol unde. iniţiate de fratele său 5”. În anul 380 prezidând alegerile de mitropolit în Sevastia. p. Sibiu. pe drept cuvânt numit şi „Părintele Părinţilor” sau „Luceafărul Nyssei”7. 7 . LIVIU PETCU. cu o inteligenţă sclipitoare şi ca monah desăvârşit. traducere. iar realizările sale. Sfântul Grigorie rămâne unul dintre cei mai mari teologi mistici ai Ortodoxiei. LIVIU PETCU. p. sunt pe tărâm teologico-filozofic6”. dată după care dată nu mai avem informaţii despre Sfântul Grigorie. Sibiu. Oxford. Editura Astra Museum. ca cele de la moartea prinţesei Pulcheria şi a mamei sale împărăteasa Flacilla. Biserica Ortodoxă. 6 PR. 39. Îl regasim pe Sfântul Grigorie în anul 381 la Sinodul II Ecumenic de la Constantinopol unde este proclamat „stâlp al Ortodoxiei”. 2013. Blackwell Publishing. p. Îndumnezeirea omului după învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa. Este deosebit de exigent faţă de sine însuşi. Sfântul Grigorie de Nyssa este recunoscut drept cel mai onorat dintre Părinţii Niceeni. „Ca intelectual rafinat. îl pomeneşte la data de 10 ianuarie. Ion Buga. cele mai remarcabile. După acest eveniment. Ultima sa menţionare istorică are loc la Sinodul de la Constantinopol din anul 394. Editura Sfântul Gheorghe-Vechi. Dintre toţi capadocienii Sfântul Grigorie a fost cel mai mult influenţat de opera lui Origen. 6. este ales el însuşi în această funcţie şi în ciuda protestelor sale este nevoit să conducă acestă mitropolie câteva luni. 5 SFÂNTUL GRIGORIE DE NYSSA . Renumit de asemenea ca fiind fondator al teologiei mistice. Îndumnezeirea omului după învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa. Sfântul Grigorie îşi trăieşte viaţa în conformitate cu propriile convingeri. 1995. studiu introductiv şi comentariu Pr. rosteşte numeroase necrologuri.7 apud PR. 31. Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea în virtute. p. 2013. Re-Thinking Gregory of Nyssa.luptător fervent pentru ideile reformatoare. dar a preluat de la acesta doar învăţăturile corecte din punct de vedere doctrinar.

în care viaţa lui Moise se constituie un exemplu de imitare pentru viaţa sa virtuoasă 8”. „Yaerning Gregory of Nyssa and the Vison of God”. Moise însuşi reprezintă imaginea prototipului. astfel încât „principalul interes al Sfântului Grigorie rezidă în mântuirea omenirii prin IIsus Hristos. 2000. Lucrarea este scrisă de Sfântul Grigorie „datorită iubirii sale părinteşti pentru destinatarul scrierii sale – tânărul Cezar care-i ceruse un model de viaţă desăvârşită – şi pentru a-i oferi un model de obedienţă. p. Domnul nostru9”. p. p. infinită.Consideraţii generale despre lucrarea „Viaţa lui Moise” „La sfârşitul vieţii după anul 390. cărora le era adresată lucrarea „De vita Moysis” atinseseră deja o unire semnificativă în iubire cu Dumnezeu10”. Îndumnezeirea omului după învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa. LIVIU PETCU. 2013. Îndumnezeirea omului după învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa. De asemenea trebuie să ne amintim în permanenţă că Sfântul Grigorie presupunea că aceia care s-ar conforma conceptului său allegoric trebuiau să posede deja un grad înalt de instruire spirituală. asemenea caracterului dumnezeirii este nelimitată. Dar acesta căutare perpetuă. 9 GEORGE S. 2013. GRIFFITH. în special 168-169 apud PR. nr. şi că prin ea însăşi este dincolo de definiţie ca şi dincolo de împlinirea totală11”. Editura Astra Museum. Sfântul Grigorie răspunde că subiectul – bunătatea este mai presus de propriile-i puteri.7 . Sfântul Grigorie demonstează că orice lucru material este mărginit de graniţele sale.. 3.3. LIVIU PETCU. Sibiu. şi de dorinţa de a-L cunoaşte pe El. Îndumnezeirea omului după învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa. Acesta a reuşit să surprindă înţelesul istoriei biblice. să o interpreteze în lumina Noului Testament. Destinatarul solicitând o schiţă a vieţii perfecte. 8 . 407. Editura Astra Museum. Atfel pentru noi el este o paradigmă a urmării lui Hristos .. 1967. Sibiu. p. Sfântul Grigorie a scris tratatul său „De vita Moysis”. Sibiu. La chronologie des oeuvres de Grégoire de Nysse. Urmarea lui Hristos şi procesul de mântuire sunt preocuparile centrale şi de maximă importanţă ale Sfântului Grigorie în lucrarea sa. 159-169. în SP . şi este considerat un tip al lui Hristos. „Celor mature spiritual. 1996. 475. 282-283 apud PR. 407. devenind asemenea naturii dumnezeieşti. în Sewanee Theological Review 43. LIVIU PETCU.. LIVIU PETCU. 474. 11 PR. p. 2013. 2013. pe când comparativ cunoaşterea lui Dumnezeu şi calea către dobândirea acesteia depăşeste orice fel de graniţe. vol XII. p. 375-377 apud PR. Editura Astra Museum. 10 BRUCE D. „Gregory of Nyssa’s «De vita Moysis»: A Philosophical and Theological Analysis”. BEBIS. pag. Editura Astra Museum. Îndumnezeirea omului după învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa. 8 JEAN DANIÉLOU. în The Greek Ortodox Theological Review. Moise oferă astfel în istoria Vechiului Testament exemplu de căutare permanentă a lui Dumnezeu. Sibiu. şi să aducă viaţa lui Moise în perspectiva mântuirii.

The Capadocians. 2001. şi este înconjurat de ceva care are natura diferită de a sa. Sfântul Grigorie de Nyssa afirmă că Dumnezeu este „Binele absolut” şi „Virtutea absoluta”. iar învăţătura fundamentală a spiritualităţii sale este infinitatea divină. se sfârşeşte undeva. este mult mai mare decât ceea ce este circumscris. doctrina spirituală a Sfântului Grigorie de Nyssa se bazează ferm pe teologia sa. p. 9 . traducere Dragoş Dâscă. o etapă care trebuia depăşită şi înlocuită de experienţa mistică sau unificatoare.Ceea ce circumscrie. 3-4. Origen. Ideea centrală a teologiei mistice a Sfântului Grigorie precum şi a lucrării sale „Viaţa lui Moise” este căutarea nesfârşită a lui Dumnezeu. 1995. 2012. format de expunerea căutării nesfârşite a lui Dumnezeu de către suflet. Vladimir’s Seminary Press. Sfântul Grigorie utilizează argumentaţia bazată pe bunătatea lui Dumnezeu. 154-156. traducere Dragoş Dâscă. p. Cele trei puncte ale argumentaţiei sale sunt: . „Contextul infinităţii lui Dumnezeu în «De vita Moysis» … . natura divină nu admite ceva opus ei15”. Editura Ecclesiast. 2012. Editura Ecclesiast. însă pe când bunătatea poate fi definită prin contrariul ei. acesta este acel dor nesfârşit de a fi împreuna cu El. Asemănător cu ce descriu Sfinţii Părinţi referitor la apropierea de Dumnezeu. Spre deosebire de aceştia. Arad. Este spiritual. în Revista Teologia. . Sibiu. pentru Grigorie virtutea nu era un simplu pas pe drumul către desăvârşire. Ca atare El este fără limite şi infinit. p.„Ce are limită. Aristotel. 15 MARIUS ŢELEA. Monahul-episcop în Antichitatea târzie. St. Folosind priincipiul reducerii la absurd Sfântul Grigorie demonstrează infinitatea lui Dumnezeu şi că înălţarea sufletului spre Dumnezeu este de asemenea nesfârşită. În lucrarea sa. Sfântul Grigorie argumentează că 12 ANTHONY MEREDITH. pornind de la capitolul 33 al Ieşirii din Vechiului Testament. 154-156. ea este. „concepţia sa despre viaţa virtoasă se îndepărteaza de tradiţia platonică şi expresia sa creştină din gândirea lui Origen12”. Încă de la începutul tratatului. . 59-62 apud ANDREA STARK.La Sfântul Grigorie. Monahul-episcop în Antichitatea târzie. Acelaşi sentiment profund l-a experimentat Moise şi l-a înteles foarte bine Sfântul Grigorie. Fapta virtuoasă trebuie să izvorască din cunoaşterea lui Dumnezeu fiindcă este parte din procesul continuu al desăvârşirii13”. New York.Natura divină este frumoasă/bună. p. p. de asemenea. 2012. „Platon. 154-156. iar ceea ce se află în afara frumosului/binelui este rău în natură 14”. „În ceea ce priveşte pe Dumnezeu. Sibiu. 146. 13 ANDREA STARK. rezultatul contemplaţiei. Editura Ecclesiast. asupra dorinţei şi neputinţei lui Moise de a vedea pe Dumnezeu. 14 ANDREA STARK. Plotin au avut tendinţa de a considera viaţa morală ca fiind subordonată cunoaşterii şi au considerat că ţelul virtuţii este vederea sau unirea cu Dumnezeu. „Spiritualitatea creştină în lumina tratatului «Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea cea după virtute» al Sfântului Grigorie de Nyssa”. traducere Dragoş Dâscă. În timp ce virtutea este o condiţie prealabilă pentru contemplaţie. Monahul-episcop în Antichitatea târzie. nr. Sibiu.

Sibiu. prezentate în omiliile sale la „Cântarea Cântărilor” şi completându-le cu cele trei teofanii ale lui Moise: rugul aprins şi cele două arătări de pe muntele Sinai. 2013. p. „Spiritualitatea creştină în lumina tratatului «Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea cea după virtute» al Sfântului Grigorie de Nyssa”. Ceea ce nu are limite nu poate fi surprins sau văzut16”. Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea în virtute. 2013. 1995. Folosindu-se de conceptele. 3) intrarea în întunericul de pe muntele Sinai21”. 277. Ion Buga. 17 PR. Ion Buga. tabernacolul şi tablele de piatră ale „Legii Vechi”. 67-69. Sfântul Grigorie vorbeşte despre prezenţa lui Dumnezeu în: „rugul de foc care nu se mistuie” 18. 19 SFÂNTUL GRIGORIE DE NYSSA . mâna lui Moise devenită leproasă.166 apud Pr. Editura Sfântul Gheorghe-Vechi. Referitor la acestea Jean Danielou “propune trei stadii ale vieţii spirituale …. studiu introductiv şi comentariu Pr. studiu introductiv şi comentariu Pr. „Prin aceste reprezentări el are posibilitatea de a sublinia pururi fecioria Maicii Domnului. Editura Sfântul Gheorghe-Vechi. Îndumnezeirea omului după învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa. „Divine infinity in Gregory of Nyssa and Philo of Alexandria” în Vigiliae Christianae. în Revista Teologia. traducere. nr. „Înţelesul rugului aprins este acela cum că Dumnezeu este singura realitate. 3-4. iar ce-a de-a doua. Doctrine spirituelle de Saint Gregoire de Nysse. 2. 1995. LIVIU PETCU. pentru că Dumnezeu Însuşi nu are limite. 2001. traducere. 3-4.151-152.acestă căutare de Dumnezeu a sufletului este nesfârşită. că Dumnezeu este infinit. 2001. 20 SFÂNTUL GRIGORIE DE NYSSA . 146-147. 1995. Întruparea. naşterea feciorelnică şi cele două naturi ale lui Iisus Hristos ocupă un loc important în interpretările autorului. Platonisme et Théologie Mystique. 1) purificarea şi iluminarea – rugul de foc cel nemistuit. 22 MARIUS ŢELEA. Sibiu. adică a-L vedea înseamnă a nu conteni nicicând a-L căuta sau a-L urma17”. mana cerească. Ion Buga. 16 ALBERT-KEES GELJON. Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea în virtute. p. Editura ASTRA Museum. toiagul lui Moise transformat în şarpe. p. prima înălţare pe Sinai semnifică faptul că a-L vedea pe Dumnezeu înseamnă a vedea că El este necunoscut întru totul. 2) înstrăinarea de lume – trecerea prin nor în traversarea deşertului. Indumnezeirea omului după învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa. 10 . 1953. Editura Sfântul Gheorghe-Vechi. 18 SFÂNTUL GRIGORIE DE NYSSA . nr. p. Arad. „darea Legii pe Muntele Sinai”19 si „doctrina de a-L vedea pe Dumnezeu”20. În trei secţiuni importante ale tratatului. 2005. 153.122-125. Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea în virtute. realizează în lucrarea „Viaţa lui Moise“ o prezentare a etapelor urcuşului spiritual comparative cu cel al lui Moise. Arad. Paris. 412. studiu introductiv şi comentariu Pr. Editura Astra Museum. 17-23 apud MARIUS ŢELEA. nr. vol 59. 21 JEAN DANIÉLOU. în Revista Teologia. Acesta găseste şase reprezentări ale Întruparii în istoria vieţii lui Moise: rugul de foc care nu se mistuia. „Spiritualitatea creştină în lumina tratatului «Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea cea după virtute» al Sfântului Grigorie de Nyssa”. p. traducere. Liviu PETCU. p. preexistenţa dar şi zămislirea din Sfânta Fecioară Maria a lui Iisus Hristos Care nu are origine omenească precum şi luarea de către Mântuitorul a păcatelor noastre asupra Sa şi transformarea naturii umane decăzute22”. p. Aubier. p. p.

„Problema participaţiei la Platon”. el nu poate fi nici în mişcare. 2013. aşadar nici «mişcarea» nu aparţine «unului». fără a deveni multiplicitate. însă Capadocienii au găsit în viaţa şi cariera lui Moise un ideal pentru conducătorii creştini în special25”. în Revista Teologia. 289 apud MARIUS ŢELEA. Unul nu este nici în «diferenţiere de sine». p. despre participare [„Dacă unul poate intra şi ocupa un loc în interiorul a ceva. nu este cumva caracterizabil şi rezultă că «unul fără trăsături» nu ar putea exista. susţinut şi nelimitat către cunoaşterea lui Dumnezeu.wordpress. Tratatul are forma unei cuvântari. nr.„Prefaţa sau cuvântul introductiv. pentru că se cuplează la altceva prin mai multe zone-părţi. 3-4. Arad. p. 2001. 2012. p. HERBERT MUSURILLO. 24 PR. Londra. Dacă unul nu poate fi în repaos. De aici derivă concepţia Sfântului Grigorie asupra infinităţii divine. Sibiu. traducere Dragoş Dâscă. 26 JEAN DANIÉLOU. Aşadar unul nu poate fi în repaos.html>.com/2012/02/03/problemaparticipatiei-la-platon. 154-156. din lucrarea sa „Parmenide”. Fără părţi unul nu este distinct. Monahul-episcop în Antichitatea târzie. Folosindu-se de concepţia lui Platon. . Editura Ecclesiast. Sfântul Grigorie de Nyssa s-a inspirat masiv din «Viaţa lui Moise» scrisă de Filon pentru propriul tratat despre Patriarhi. From Glory to Glory: Texts from Gregory of Nyssa’s. p. Autorul analizează diferenţa dintre creatură şi Creator. <http://vasilechira. Referitor la destinatarii acestei lucrări. 25 ANDREA STARK. „nu trebuie să uităm că citim o lucrare care era menită doar membrilor elitei ale căror vieţi fuseseră purificate şi luminate şi care acum erau pregătiţi să escaladeze muntele lui Dumnezeu24”.Altă temă dezbatută în lucrare este relaţia dintre bunătatea umană şi „bunătatea perfectă” a lui Dumnezeu. 1961. «identic şi unul». şi „probabil a fost scris pentru a fi citit cu voce tare într-o comunitate ascetică26” şi se compune din patru secţiuni: . «Unul» nu posedă nici identitate cu sine. este altceva decât doar «unul în sine»”23]. 11 . el atinge acel ceva care îl mărgineştecuprinde în diferite locuri. mărginit şi înconjurat-cuprins în ceva. Mystical Writings. Îndumnezeirea omului după învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa. 23 VASILE CHIRA. Sibiu. fiind diferit de numai «unul”. Editura Astra Museum. O abordare interesantă este legată de asemănarea vieţii trăită în virtute cu o cursă pe un stadion în care este necesar un efort continuu. 136. orice fel de mişcare implică schimbare iar „«unul» nu implică schimbare. Pentru autor „imaginea lui Moise este cea care întruchipează cel mai bine concepţia lui Grigorie despre slujirea de episcop….Istoria (historia) sau interpretarea liberă a povestirii biblice. LIVIU PETCU. „Spiritualitatea creştină în lumina tratatului «Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea cea după virtute» al Sfântului Grigorie de Nyssa”.Contemplarea (theoria) sau înţelesul spiritual al povestirii biblice care este preocuparea de bază a autorului. 279. din acelaşi motiv că «unul şi diferit». 18 aprilie 2014. . rezultă că unul are părţi.

găsim în acest tratat anumite doctrine care dobândesc o atenţie specială şi ar putea fi legate de întregul său sistem de gândire28”. 9/1955. în Revista Teologia.Concluzia27”. 145. în Revista Teologia. Arad. „Spiritualitatea creştină în lumina tratatului «Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea cea după virtute» al Sfântului Grigorie de Nyssa”. 136. 103-128 apud MARIUS ŢELEA. nr. „Zur Gotteslehre Gregors von Nyssa”. nr. în Vigiliae Christianae nr. p. 2001. 27 MARIUS ŢELEA. „Spiritualitatea creştină în lumina tratatului «Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea cea după virtute» al Sfântului Grigorie de Nyssa”. Arad. „Deşi «Despre viaţa lui Moise» reflectă cu greu toate preocupările doctrinare ale Sfântului Grigorie de Nyssa. 2001. p.. 3-4. 12 . 28 WALTHER VÖLKER. 3-4. p.

«Omul este la mijlocul unei lupte ce se dă între doi potrivnici. 1995. studiu introductiv şi comentariu Pr. iar coşul în care este pus pruncul este «educaţia alcătuită din diferite învăţături şi care îl ţine pe cel purtat de ea deasupra valurilor vieţii32». mândrie şi smerenie. şi între toate cele ce se socotesc potrivnice. traducere. 60 31 SFÂNTUL GRIGORIE DE NYSSA . Si de partea căruia va trece. ajutând «virtuţii ca celei de un neam cu noi 34». studiu introductiv şi comentariu Pr. 59. «Petrecerea 29 SFÂNTUL GRIGORIE DE NYSSA . dar care trebuie folosite. Editura Sfântul Gheorghe-Vechi. Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea în virtute. Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea în virtute. 30 SFÂNTUL GRIGORIE DE NYSSA . Editura Sfântul Gheorghe-Vechi. «făcândune cultura trebuincioasă. Ion Buga. Partea bărbătească. să nu ne despărţim de laptele Bisericii. Editura Sfântul Gheorghe-Vechi. şi privită a fi «filosofia cea din afară». lipsită de binecuvântarea lui Dumnezeu. este naşterea care provine din «din libera hotărâre» cea «tare şi încordată în virtute». ieşirea din «valuri» se face pe malul Nilului văzut ca simbol al statorniciei. dar pentru cei feriţi de «rătăcirile lumeşti». 1995. între desfrânare şi curăţire. p. p. studiu introductiv şi comentariu Pr. Ion Buga. Editura Sfântul Gheorghe-Vechi. traducere. care ne hrăneşte33». studiu introductiv şi comentariu Pr. Plânsul pruncului este «păzitorul sigur al celor ce se mântuiesc prin virtute» şi este cel care atrage atenţia fiicei lui Faraon «cea stearpă şi fără copii». Folosirea filosofiei pagâne este acceptată atât timp cât cei ce o practica nu «folosesc învăţătura în scopuri rele35». În viaţa lui Moise episodul în care acesta ucide un egiptean. ca un fel de cunună. 1995. p. Ion Buga. nedreptate şi dreptate. traducere. Ion Buga. Ion Buga. Ion Buga. p. Ion Buga. Editura Sfântul Gheorghe-Vechi. Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea în virtute. Editura Sfântul Gheorghe-Vechi. aşa cum erau în luptă egipteanul şi evreul». studiu introductiv şi comentariu Pr. 65 13 . pe acela îl va afla biruitor. în simbolistica oferită de autor este «desfiinţarea părerilor potrivnice cuvântului credinţei».Interpretări ale aspectelor teologice cuprinse în „Viaţa lui Moise” Sfântul Grigorie începe interpretarea sa duhovnicescă arătând că «Moise s-a născut pe când legea tirană poruncea să fie nimicită partea bărbătească29». 61 32 SFÂNTUL GRIGORIE DE NYSSA . Părinţii acestui copil sunt «gândurile înţelepte şi ocrotitoare31». «poate înfrunta şi învinge pe tiranul vrăjmaş30». 64 35 SFÂNTUL GRIGORIE DE NYSSA . El se află între slujirea la idoli şi dreapta credinţă. şi care. p. traducere. 1995. Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea în virtute. Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea în virtute. traducere. ale cărei învăţături nu trebuie respinse. p. 1995. 62 33 SFÂNTUL GRIGORIE DE NYSSA . 1995. studiu introductiv şi comentariu Pr. 63 34 SFÂNTUL GRIGORIE DE NYSSA . Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea în virtute. care se lupta cu un evreu. traducere. traducere. Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea în virtute. Editura Sfântul Gheorghe-Vechi. 1995. p. studiu introductiv şi comentariu Pr. ci o fac în concordanţa cu «voia Cuvântului îndrumător». Aceste valuri semnifică «frământătura vieţii».

1995.ro/2010/10/sfantul-grigorie-de-nyssadespre-viata>. Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea în virtute. Apariţia Luminii într-un «mărăciniş pământesc» arată că strălucirea nu aparţine unui corp ceresc sau altei surse create. La apropierea de Lumină. În timpul neascultarii omului faţă de voia lui Dumnezeu în jurul naturii umane s-a instalat. 12 aprilie 2014. Dumnezeu e singurul care are viaţă în Sine. Ion Buga.ro/2010/10/sfantul-grigorie-de-nyssadespre-viata>. p. Arad. 41 SFÂNTUL GRIGORIE DE NYSSA . din neascultarea voii divine. altfel spus toate există «prin participare la Cel ce este41». gestul semnificând necesitatea ca «de la temelia sufletului învelişul de piele moartă cu care a fost înfăşurată firea omenească atunci când. Editura Sfântul Gheorghe-Vechi. „hainele de piele”». studiu introductiv şi comentariu Pr. Dumnezeu prin două semne îi descopera lui Moise modul prin care acesta poate să-i conduca pe evrei la mântuire: Primul semn. 38 SFÂNTUL GRIGORIE DE NYSSA .liniştită şi nerăzboinică». studiu introductiv şi comentariu Pr. de intâlnirea cu «Cel ce este».. nimic din cele create nu există «afară de Fiinţa mai presus de toate». Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea în virtute. Despre viaţa lui Moise. 2001. precum lui Moise Dumnezeu în rugul aprins. „Ca urmare omenirea este dominată acum de mortalitate şi patimi39”. prin ceea ce săvârşeşte surparea tiranului şi eliberarea celor stăpâniţi de el» prin care firea dumnezeiască neschimbată se coboară «la slăbiciunea firii omeneşti». «Unul-Născut Dumnezeu.blogspot. p. şi face legatura cu „taina Sfintei Fecioare. „Spiritualitatea creştină în lumina tratatului «Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea cea după virtute» al Sfântului Grigorie de Nyssa”. studiu introductiv şi comentariu Pr. am rămas goi38». ajutând si pe alţii la mântuire. „Cel ce ajunge să-L cunoască. şi la care «participă toată». 37 FLORIN CARAGIU. <http://revista –sinapsa. Prin cunoaşterea lui Dumnezeu şi prin luminarea dumnezeiască se poate împărtăsi omul de «înţelegerea a ceea ce este cu adevărat». care se ocupă cu nimicul». Maica Domnului «a păzit nestricat rugul aprins. p. 68. Ion Buga. Despre viaţa lui Moise. «cunoaşterea adevărului ni se va face curăţitoare a cugetării neadevărului. 14 . 1995. studiu introductiv şi comentariu Pr. Prin urmare. 40 SFÂNTUL GRIGORIE DE NYSSA . «luminând cu razele sale vederile sufletului nostru». Moise este îndemnat să se descalţe. Ion Buga. 1995. Editura Sfântul Gheorghe-Vechi. 12 aprilie 2014. 39 MARIUS ŢELEA. Cel ce 36 SFÂNTUL GRIGORIE DE NYSSA . 67. poate surpa tirania vrăjmaşului. 66. Virtutea devine călăuză spre cunoaşterea Luminii care «s-a pogorât la firea omenească 36»... scoţând «la libertate pe toţi cei ţinuţi în robia păcatului»42”. care prin naşterea sa a strălucit lumina dumnezeirii37”. luând „înfăţişarea şi chipul nostru». traducere. Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea în virtute. p. Ion Buga. şi care «are prin firea Sa existenţă 40». neveştejindu-se frumuseţea fecioriei prin naştere». 42 FLORIN CARAGIU. este calea prin care ni se va arăta Adevărul. Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea în virtute. traducere. «dorit de toate». fiind luminat de Adevărul Însusi.blogspot. nr. Editura Sfântul Gheorghe-Vechi. 1995. Editura Sfântul Gheorghe-Vechi. traducere. «Natura umană la început a fost unitară şi nemuritoare. interpretat ca fiind «arătarea firii dumnezeieşti către oameni. schimbarea mânei drepte a lui Moise la introducerea şi scoaterea ei din sân. în Revista Teologia. traducere. <http://revista –sinapsa. 67. dar ea a căzut în păcat. p. 3-4. 148.

după Sfântul Grigorie. pe care o recunoaşte şi filosofia». „Mesajul pe care-l transmite soţia de alt neam a lui Moise prin faptul că îl însoteşte în acest itinerar este că «există şi ceva din cultura din afară care nu trebuie respins de la însoţirea cu noi spre naşterea virtuţii. p. sunt «adăugirile nebuneşti. în nepătimire43». 70-71. 149. în Revista Teologia. care dacă sunt înlăturate îngerul lui Dumnezeu se face îndurător»45”. Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea în virtute.ro/2010/10/sfantul-grigorie-de-nyssadespre-viata>. Îngerul aduce peste fiul lui Moise ameninţarea morţii. p. 74-75. 3-4. căci ceea ce este netăiat împrejur în învăţăturilor filosofice se cere înlăturat. Căci şi filosofia (înţelepciunea) morală sau naturală ar putea să-i fie vieţii mai înalte soţie şi prietenă şi părtaşă de viaţă. cele dualiste. studiu introductiv şi comentariu Pr. 47 MARIUS ŢELEA. 2001. este dreapta Celui Preaînalt. Transformând «firea noastră păcătoasă». cele materialiste. «sporirea în rânduială după virtute». «nemurirea sufletului. Dacă omul prin voinţă sa 43 FLORIN CARAGIU. p. traducere. este minunea prefacerii toiagului în şarpe la curtea lui Faraon. şi astfel capabil de evoluţia sa spre desavârsire. urmând să rămână roadele bune. omul alege pe care să-l urmeze şi căruia i se alătură47”. prin care „sunt aduşi la înţelepciune cei ce au păcătuit şi sunt odihniţi cei ce urcă pe calea suitoare şi greu de străbătut a nădejdii44». Editura Sfântul Gheorghe-Vechi. 44 SFÂNTUL GRIGORIE DE NYSSA . dacă cei născuţi din aceasta nu aduc cu ei nimic din întinăciunea de alt neam». iar după ce a vindecat slăbiciunile noastre iarăşi a întors mâna adusă la noi şi colorată ca noi» la Tatăl. prin părtăşia cu ce e neschimbător. „Plasat între aceşti doi concurenţi. care susţin preexistenţa materiei. 1995. etc. traducere. 15 .este în sânul Tatălui.blogspot. Despre viaţa lui Moise. Arad. 46 SFÂNTUL GRIGORIE DE NYSSA . toiag ce închipuie pe «tatăl păcatului». dar soţia acestuia îl îmblânzeşte prin tăierea-împrejur. Ion Buga. Acesta luptă oferă însă şansa omului de a putea face «prin sine pe unul biruitor asupra celuilalt46». 12 aprilie 2014. Viaţa omului este continuu pusă la încercare de cele două forţe antagoniste cel lupta şi anume: îngerulul păzitor oferit de Dumnezeu spre ajutor în viaţă şi demonul viclean trimis «spre vătămarea vieţii». 45 FLORIN CARAGIU. Teoriile reîncarnării. Despre viaţa lui Moise. Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea în virtute. 12 aprilie 2014. Şi când s-a arătat nouă din sânul Tatălui S-a schimbat potrivit nouă. „Spiritualitatea creştină în lumina tratatului «Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea cea după virtute» al Sfântului Grigorie de Nyssa”. nr. Ion Buga.blogspot. Editura Sfântul Gheorghe-Vechi. ca în Trupul lui Hristos unde este transformată puterea păcatului şi a morţii. acesta poate «să mănânce şi să piardă şerpii egiptenilor cărora le dădeau viaţă vrăjitorii». Al doilea semn.ro/2010/10/sfantul-grigorie-de-nyssadespre-viata>. <http://revista –sinapsa. Transformarea operându-şi efectul. 1995. <http://revista –sinapsa. «preschimbând ce e schimbător şi pătimitor. are loc apoi revenirea noastră la starea iniţială în «toiagul credinţei prin bunele nădejdii». studiu introductiv şi comentariu Pr.

traducere. se perverteşte. Cel de-al doilea avertisment se referă la lut nu ca materie primordiala în creaţia adamică ci ca materie primă a cărămizii. Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea în virtute. 1995. însă capacitatea de înţelegere a unora este luminată de credinţă. face o paralelă cu viaţa omului pătimaş care «fiind om după fire se face animal după patimă». 16 . studiu introductiv şi comentariu Pr. iar cel credincios este avertizat să nu ia «în seamă schimbarea înşelătoare». p. Modul de viaţă al broastelor. Ion Buga. Pe de altă parte. studiu introductiv şi comentariu Pr. Ion Buga. iar împotrivirea altora îi ţine din păcate în «întunericul neştiinţei» 52”. Editura Sfântul Gheorghe-Vechi. iar celelate materiale folosite trestia sau paiele amestecate în cărămizi fiind tâlcuite ca «materie a focului50» ce aţâţă permanent pofta. Editura Sfântul Gheorghe-Vechi. 82-83. Editura Sfântul Gheorghe-Vechi. Ion Buga. 53 SFÂNTUL GRIGORIE DE NYSSA . poporului aflat în robia egipteană. Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea în virtute. traducere. «învăţătura adevărului se schimbă după starea acelora care o primesc». traducere. 80. 1995. 77.reuşeşte să înlăture ispita vrăjmaşului. asemenea celui primit de Moise din partea fratelui său Aaron. p. «li se face sânge otrăvitor». Despre viaţa lui Moise. apa este privită ca învăţătură dumnezeiască pentru cei ce au credinţa. traducere. ce-şi iau viaţa din ea ca dintr-un noroi53». acestă învăţătură se schimbă la vedere. În cadrul minunii prefacerii apelor Egiptului în sânge. p. 1995. 12 aprilie 2014. Sfântul Grigorie transmite însă şi două avertismente. însă cei ce înteleg învăţătura asemenea egiptenilor. cuvântul arată tuturor ce e bine şi ce este rău. Primul legat de modul de a vorbi poporului: «Numai că nu strigă către tine istoria aceasta: să nu îndrăzneşti a sfătui şi a învăţa pe cei ce te ascultă. Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea în virtute. care nu încetează niciodată să lucreze. p.blogspot. Acesta semnifică amestecarea plăcerilor trupeşti «împlinirea poftei prin ceva din cele dorite». ce trăiesc în două medii apa şi aerul. îl face pe acesta încrezator şi motivat să vorbească. Ion Buga. Aaron prin sprijinul oferit lui Moise. Editura Sfântul Gheorghe-Vechi. 1995. Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea în virtute. dacă n-ai dobândit prin astfel de silinţe puterea pentru aceasta49». ci au în vedere «folosul celor ce se mântuiesc» în sens duhovnicesc. Editura Sfântul Gheorghe-Vechi. şi este pentru aceştia o «apă limpede şi bună de băut». p. 49 SFÂNTUL GRIGORIE DE NYSSA . 51 SFÂNTUL GRIGORIE DE NYSSA . 52 FLORIN CARAGIU. aducătoare de stricăciune. din inima murdară a unor oameni. 81. căci amestecând învaţătura naturală a firii cu minciuna. „În istoria vieţii lui Moise facerile de minuni săvârşite de Moise nu au rostul de a uimi pe cei ce le privesc. Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea în virtute. Ion Buga. traducere. despre originea sa şi despre eliberararea din «munca obositoare la lut şi cărămidă». este întâmpinat de îngerul său pazitor ca «ajutorul fratelui48». pentru a cunoaste puterea lui Dumnezeu. pentru a le arăta superioritatea lui Dumnezeu în faţa zeilor păgâni». făcându-se astfel «pildă spre purtarea noastră51» poporului evreu. 78. 50 SFÂNTUL GRIGORIE DE NYSSA . Broaştele fără număr ce se revarsă asupra Egiptului sunt privite duhovnicesc ca «cugetările rele. cât şi egiptenilor. studiu introductiv şi comentariu Pr.ro/2010/10/sfantul-grigorie-de-nyssadespre-viata>. <http://revista –sinapsa. studiu introductiv şi comentariu Pr. 1995. studiu introductiv şi comentariu Pr. iar neamul egiptenilor 48 SFÂNTUL GRIGORIE DE NYSSA .

şi provoacă egiptenilor răni dureroase fiind «chip al cuptorului». Mutarea de la păcat la virtute se săvârşeşte «prin cunoaşterea Celui răstignit şi prin pocăinţă57». însă aici pe pământ durerea este estompată de plăcere ca un analgezic. p. Editura Sfântul Gheorghe-Vechi. studiu introductiv şi comentariu Pr. 12 aprilie 2014. oferind acesteia plăcerea pătimaşă «prin vederea acestor produse ale necuviinţei furişându-se în suflet patima». 7. ci asupra lor are putere hotărârea liberă a fiecăruia»55”. 1995. Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea în virtute. nevoind «să-L aibă şi să-L cunoască pe Dumnezeu». <http://revista –sinapsa. astfel s-a autodamnat la moarte şi întuneric. 57 SFÂNTUL GRIGORIE DE NYSSA . Prin acestea «voia acestuia. Însă motivele împietririi lui Faraon trebuie văzute ca: «nerecunoaşterea lui Dumnezeu» şi refuzul în «neîmpărtăsirea voită de lumină». Ion Buga. ci că noi înşine avem de la noi firea şi în voia noastra liberă cauzele luminii sau întunericului. necinstei. 1. traducere. 17 . 58 SFÂNTUL GRIGORIE DE NYSSA . în timp ce în viaţa de apoi aceste răni. ce se atinge doar de cei «ce trăiesc în păcat şi nu se închină mâinilor întinse ale lui Hristos58». Căci «nu o putere silnică de sus face pe unul să fie întuneric şi pe altul în lumină. se imprimă în aceasta.semnifică acei oamenii care se călăuzesc «după voia proprie». 56 SFÂNTUL GRIGORIE DE NYSSA . 54 SFÂNTUL GRIGORIE DE NYSSA . căci „deosebirile de vieţi nu sunt supuse unor legi silnice susţinute de voia dumnezeiască. alegând pe cea pe care o voim». studiu introductiv şi comentariu Pr. sau «chinul gheenei». nu a primit cuvântul lui Dumnezeu care să-i inmoaie împotrivirea 56». 3). studiu introductiv şi comentariu Pr. Ion Buga. Cenuşa este rodul materiei curăţită de foc. traducere. 1995. Ion Buga. anume că «i-a predat Dumnezeu pe ei în patimile de necinste» (Rom. studiu introductiv şi comentariu Pr. 88. o consecinţă naturală a refuzului Luminii. 1995. 1995. în lipsa analgezicului. Rănile pe care păcatul le săvârşeşte asupra sufletului omului căzut în păcat sunt dureroase. Despre viaţa lui Moise. Mecanismul plăcerii pătimaşe este dat de gândurile rele ce pătrund în inimă. „Sfântul Grigorie lămureşte în continuare înţelesul împietririi lui Faraon (Ieş. traducere. Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea în virtute. prin înclinarea spre rău. 21). pe când. 84. p. făcând legătura cu cuvintele Apostolului despre cei ce desfrânau şi păcătuiau împotriva firii. 55 FLORIN CARAGIU. Editura Sfântul Gheorghe-Vechi. 89. Un alt prototip prezentat de autor este al întinderii mâinilor lui Moise în cadrul bătăliei cu amaleciţii – ce Îl preînchipuie pe tip-ul Hristos – ce aduce celor credincioşi vindecare şi izbăvire de păcat.blogspot. Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea în virtute. iar acestea conduc la sălăşluirea în sufletul lui a: patimii. Ion Buga. „în viaţa celui neprihănit se poate vedea toată paza şi grija de a-şi ţine curat ochiul de vederile ce aprind patima54». traducere.ro/2010/10/sfantul-grigorie-de-nyssadespre-viata>. 86-87. p. şi a împietririi sufleteşti. devin foarte dureroase şi din păcate veşnice. Nu trebuie să inţelegem aici – ni se spune – că este dorinţa şi fapta lui Dumnezeu să-L arunce pe om în împietrire şi în patima necuviinţei. Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea în virtute. iar celorlalţi necredincioşi boală şi moarte. p. Editura Sfântul Gheorghe-Vechi. Editura Sfântul Gheorghe-Vechi.

căci doar «viaţa înfrânată şi aspră. ca să „ne sprijinim oboseala sufletului» şi să «ne apărăm de fiarele ce urlă la noi». «Mielul adevărat». Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea în virtute. Moise porunceşte conaţionalilor săi să îndeplineasca acest ritual asemenea unor fugari.«cuvântul nădejdii». «ca astfel binele să ajungă la desăvârsire60»”. Ion Buga.ro/2010/10/sfantul-grigorie-de-nyssadespre-viata>. Despre viaţa lui Moise. 93-94. dar nesfărâmate. iar aceste două «începuturi» sunt identificate ca fiind «pofta şi mânia». traducere. iar puterea de stârpire a răutatii este dată de sângele lui Hristos. ne recomandă Sfântul Grigorie. înălţându-se prin poftă spre împărtăsirea de bine». p. cu ce se găseşte la îndemână». 97. «le susţine şi e purtată de ele. şi să avem «încălţăminte tare». Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea în virtute. brâul . În ceea priveşte îmbrăcămintea folosită la ritualul pascal. acestea semnifică: haina . 1995. «pragul de sus». iar cei născuţi ai virtuţii sunt păziţi prin pecetea jertfei Mielului. După ritualul de ungere a intrărilor în case. traducere. Editura Sfântul Gheorghe-Vechi. În acest fel se află aşezarea duhovnicească. care «alungă pe pierzătorul». de asemenea «oasele sunt bine curăţate de carne. încălţaţi. «având neclintirea prinsă în gândurile virtuţii ca în nişte cuie». iar toiagul .«lărgimea desfătării cu cele ce le dorim în viaţa aceasta». în interiorul acestora are loc un alt eveniment inaugurat de Dumnezeu prin intermediul lui Moise şi anume masa pascală. Carnea mielului jertfit trebuia preparată simplu şi rapid «la un foc aprins în pripă. studiu introductiv şi comentariu Pr. «vrăjmaşul pătrunde la cele dinlăuntru». ajunge dedesubt. «Scriptura arată natura sufletului». pentru a se mânca măduva din ele». p. 18 . ce le uneşte. dominată de mişcarea poftei şi a mâniei. stâlpii explicaţi ca fiind pofta si mânia. care striveşte şi frânge tăria spinilor şi împiedică pătrunderea păcatului în suflet». cu mijlocul încins de un brâu şi cu toiagul în mână. 12 aprilie 2014. Ion Buga. «Păzirea şi apărarea» constau. 61 SFÂNTUL GRIGORIE DE NYSSA . din însemnarea cu sângele Mielului pe «pragul şi stâlpii intrării». iar pragul ca raţiunea.«credinţa fierbinte şi înfocată pe care o primim fără 59 SFÂNTUL GRIGORIE DE NYSSA . „Însemnătate are şi ordinea săvârşirii ungerii. şi opreşte «intrarea răului în noi59». iar resturile trebuie «să se ardă în foc61»”.«gândul neprihănit». Iar faptul că „îngerul porunceşte evreilor ca întâi să ungă cu sânge pragul de sus şi apoi să ungă stâlpii pe amândouă părţile” arată prioritatea ungerii raţiunii cu duhul credinţei în Hristos cel răstignit. studiu introductiv şi comentariu Pr.blogspot. Editura Sfântul Gheorghe-Vechi. căci dacă aceasta se răstoarnă şi raţiunea. şi cea mai crudă.Ultima dintre plăgile aruncate asupra Egiptului. a fost uciderea celor întâinăscuţi ai egiptenilor. Crudă şi parcă fără de înţeles această acţiune de pedepsire a lui Dumnezeu este explicată de către Sfântul Grigorie că «cel ce se luptă prin virtute cu păcatul trebuie să nimicească primele începuturi ale răului». Mâncarea . întărindu-se în bărbăţie prin mânie. 1995. «Să ne socotim în viaţa de faţă ca trecători». 60 FLORIN CARAGIU. <http://revista –sinapsa.

Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea în virtute. dar aceste bogăţii ale Egiptului sunt interpretate de autor ca «înţelesul mai înalt al întâmplării. cum a făcut marele Vasilie». furia. 1995. Editura Sfântul Gheorghe-Vechi. Editura Sfântul Gheorghe-Vechi. care e mai potrivit decât cel literal». pe când egiptenilor le este pedeapsă şi moarte. Editura Sfântul Gheorghe-Vechi. p. ca jertfă în «templul tainelor dumnezeieşti cu bogăţia adunată de raţiune63». geometria şi astronomia. 65 SFÂNTUL GRIGORIE DE NYSSA . «ca să se lămurească înţelesul chipurilor acestora62». logica şi toate câte se studiază de către cei din afara Bisericii» să fie aduse ca un «dar Bisericii lui Dumnezeu. Ion Buga. Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea în virtute. pofta desfrânată. ieşind cel botezat 62 SFÂNTUL GRIGORIE DE NYSSA . Astfel. 101-102.şovăială». Editura Sfântul Gheorghe-Vechi. întâmplare din care învăţăm că «nu strigătul rostit cu putere urcă la auzul lui Dumnezeu. studiu introductiv şi comentariu Pr. ca în viaţa înnoită să nu se amestece «rămăsiţele răutăţii». traducere. traducere.ro/2010/10/sfantul-grigorie-de-nyssadespre-viata>. porunceşte ca fiecare conaţional să împrumute diverse obiecte de valoare de la egipteni. Ion Buga. Despre viaţa lui Moise. unde s-a spus să se mănânce «pasca cu pâinea nedospită (adică neamestecată cu aluat vechi». si de primejdii de moarte». «Cuvântul porunceşte celor ce aleg viaţa în libertate prin virtute să-şi dobândească şi bogăţia culturii cu care se împodobesc cei străini de credinţă». în Revista Teologia. Ion Buga. nr.149-150.. atunci când părăsesc păcatul sunt urmăriţi – asemeni israeliţilor de egipteni – de «atacurile ispitelor. 63 SFÂNTUL GRIGORIE DE NYSSA .. 64 FLORIN CARAGIU. bârfirea. 103. patima înfumurării şi mândriei. studiu introductiv şi comentariu Pr. şi temeri. „Spiritualitatea creştină în lumina tratatului «Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea cea după virtute» al Sfântului Grigorie de Nyssa”. 19 . Această apă a mării nesfarsite preînchipuie tainic «apa tainică a botezului». Această poruncă ar părea imorala şi am putea-o numi chiar furt. „La fel ca în taina Paştelui. voia lui Dumnezeu este ca tot păcatul «să se înece în Taina botezului. La trecerea prin Marea Roşie. p. „Cei ce au pornit pe calea virtuţii urmând lui Hristos. «prin toiagul călăuzitor al credinţei şi prin harul luminos». care le aduc supărări. p. Moise face «firea apei» dătătoare de viaţă şi izbăvire celor ce caută scăparea în ea. 1995.. Cei care au fost în sclavia păcatului şi a morţii au omorât pe diavol cufundându-l în apa cea sfinţită67”. traducere. studiu introductiv şi comentariu Pr. Moise striga către Dumnezeu şoptit. 2001. 1995. Pe când îi îmbărbăta pe israeliţi. ca într-un adânc. p. cugetul răpitor. Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea în virtute. resturile de mâncare . Ca pe o victorie asupra forţelor răului. 12 aprilie 2014. 66 SFÂNTUL GRIGORIE DE NYSSA . <http://revista –sinapsa. pornirea mânioasă. ci rugăciunea înălţată cu conştiinţa curată65». toate acestea şi cele asemenea 66». sfat întăritor şi alungător al fricii vine însă din inima care vorbeşte cu Dumnezeu64”. «morala şi filosofia naturală. studiu introductiv şi comentariu Pr. pizma. Arad. 98-99. ce omoară în ea «tabăra răutăţii»: «lăcomia. 3-4. 105. 67 MARIUS ŢELEA. „Sfântul Grigorie de Nyssa vede Botezul . pe care însă să le păstreze pentru ei.blogspot. traducere. Moise înainte de plecarea din Egipt.«ceea ce se ascunde în înţelesuri mai vârtoase şi mai greu de sfărâmat şi de înfăţişat în cuvinte». p. Ion Buga. 1995. Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea în virtute.

care pentru necredinciosi e greu de pătruns («nebunie şi sminteală»). adică dacă primeşte cineva taina Învierii. piatra fiind Însuşi Hristos (I Cor. Lemnul aruncat de Moise schimbă firea apei facând-o bună de băut. «pâinea ce s-a coborât din cer». minune prin care e arătat Cuvântul. 108-109. A fost prima încercare a credinţei. <http://revista –sinapsa. 20 . şi multe altele vor urma. 69 SFÂNTUL GRIGORIE DE NYSSA . traducere.blogspot. Despre viaţa lui Moise. 10. Însă cei ce au făcut taina cu adevărat lucrătoare în ei «s-au dăruit lui Dumnezeu şi ascultă cu încredere de cei ce slujesc lui Dumnezeu prin preoţie. şi se manifesta prin coborârea din cer a manei cereşti.singur fără să tragă cu sine ceva străin.blogspot. Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea în virtute. Dar dacă se aruncă lemnul în apă. despărţit fiind de plăceri. 109. prin atingerea credinţei se face băutură celor însetaţi şi «curge înlăuntrul celor ce-L primesc»71”. 4). p. traducere. mulţi. interpretează ieşirea din robia egipteană cu ieşirea din robia plăcerilor pătimaşe astfel că «la început viaţa în libertatea de patimi i se pare grea şi fără gust. În continuarea călătoriei prin pustiu. trimişi în toată lumea70». îsi aşază tabăra şi se odihneşte». studiu introductiv şi comentariu Pr. studiu introductiv şi comentariu Pr. Editura Sfântul Gheorghe-Vechi. în viaţa lui următoare». 1995. căci după trei zile de mers prin pustie. Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea în virtute. însă. întâlnesc un loc binecuvântat de Dumnezeu şi o noua tipologie. „Opririle sunt asemănătoare cu etapele unei curse iar «virtuţile în care cel ce urmează stâlpului de nor. atunci lemnul de viaţă dătător şi sfinţitor al Crucii aduce binecuvântare şi . 12 aprilie 2014. 70 SFÂNTUL GRIGORIE DE NYSSA . Ion Buga. Autorul. 1995. o nouă legătura dintre Vechiul şi Noul Testament. Din nou poporul evreu este martorul schimbării profunde pe care Creatorul o poate face oricând în Creaţie. nu au asimilat cu adevărat Taina şi poartă prin faptele lor aluatul vechi şi oastea «patimilor». urmează epuizarea proviziilor. fiind «vestită de mai înainte taina săvârsită 68 FLORIN CARAGIU. poate fi ceea ce le poate provoca pieirea prin lipsa ei. După lipsa apei. fiind îndulcită de nădejdea celor viitoare69». Cele douăsprezece izvoare şi cei şaptezeci de finici închipuie pe «cei doisprezece apostoli». prima sursa de apă pe care o găsesc se dovedeşte a fi amară. Hristos. p. <http://revista –sinapsa. respectiv pe cei şaptezeci de apostoli «hirotoniţi. poporului evreu de către Dumnezeu. arată Sfântul Grigorie. Căci. observă Sfântul Grigorie. cum spune Apostolul»68”. Despre viaţa lui Moise.ro/2010/10/sfantul-grigorie-de-nyssadespre-viata>. 12 aprilie 2014. şi însetând. Este un nou moment când binecuvântarea şi pronia dumnezeiască acţionează. care şi-a avut începutul».ro/2010/10/sfantul-grigorie-de-nyssadespre-viata>. Apa cea care i-a izbăvit de urmăritorii egipteni de această data. «si după trecerea prin apă». 71 FLORIN CARAGIU. Ion Buga. Editura Sfântul Gheorghe-Vechi. Minunea izvorârii apei din stâncă arată pe cel ce se face prin cele mai dinainte «primitor al lui Dumnezeu». «simţirea lui este mângâiată de o dulceaţă plăcută şi astfel viaţa lui virtuoasă i se face mai dulce şi mai iubită. înaintând mai departe.

traducere. Editura Sfântul Gheorghe-Vechi. iar pruncilor. Faptul că vinerea se pune deoparte numai cât trebuie pentru sâmbătă arată că voinţa «lacomă» trebuie îndreptată numai către cele nestricăcioase. celor mai slabi legumă. Hrană mai tare. Arad. făcându-i-se fiecăruia potrivită cu dorinţa lui». p. «ridicarea mâinilor lui Moise spre înălţime» în chipul crucii. atunci apare un altul ce se luptă pentru el. «adevărata preoţie unită cu cuvântul dumnezeiesc ridică din nou spre inălţime puterile (energiile) legii căzute la pământ din cauza îngreuierii înţelegerii iudaice 75».blogspot. iar «aplecarea lor către pământ». 1995. traducere. adaugă autorul. 116. Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea în virtute. în Revista Teologia. prin care vine înfrângerea. 2001. Ion Buga. Duhovniceşte autorul recomandă cumpătarea. dar însuşirea ei e de multe feluri. Despre viaţa lui Moise. vinerea (paraschevi) fiind ziua de pregătire dinaintea «nelucrării de dincolo de moarte». Editura Sfântul Gheorghe-Vechi. Ion Buga. însă apoi întărit şi maturizat prin hrana duhovnicească. Această hrană care «la vedere e de un singur fel. studiu introductiv şi comentariu Pr. Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea în virtute. căci «celor ce păstrează prisosul». După primirea hranei ceresti. „Reprezentări ale crucii avem în braţele întinse ale lui Moise aflat în rugăciune când a îndepartat plăgile date de Dumnezeu asupra Egiptului şi mijlocirea pentru Israel contra armatei lui Amalec. lapte72». închipuie «vederea înţelesurilor mai înalte ale legii». în lemnul care a îndulcit apele din Marah. 76 MARIUS ŢELEA. aduce biruinţa. nr. „Mana din cer «tuturor li se îmbie deopotrivă şi nu se deosebeşte întru nimic după puterea celui ce o adună. în viermele neadormit». făcându-se „celor mai desăvârsiţi …. 6. Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea în virtute. studiu introductiv şi comentariu Pr. 115-116. 72 SFÂNTUL GRIGORIE DE NYSSA . 111-112. Purced la războiul” cu amaleciţii. sprijinind legea pe piatra Hristos şi arătând în ea taina Crucii. vazuţi ca cei potrivnici. după literă74». Este chiar „viaţa aceasta”. p. traducere. «se prinde el însuşi în luptă» sub conducerea lui Dumnezeu. <http://revista –sinapsa. 12 aprilie 2014. studiu introductiv şi comentariu Pr. ciochinele de struguri suspendat de lemn şi adus din Canaan de Iosua ca şi în şarpele de aramă76”. 1995.147. 75 SFÂNTUL GRIGORIE DE NYSSA . 74 SFÂNTUL GRIGORIE DE NYSSA . p. «ostasii virtuţii …. Când omul este slăbit de luptă. 3-4. Ion Buga. din pofta lăcomiei. p. 8)73”. Cuvântul «îşi potriveşte lucrarea după însuşirile» celor ce se împărtăşesc cu El. 73 FLORIN CARAGIU. apoi nu e nici mai puţină.cu Fecioara». Astfel. „Spiritualitatea creştină în lumina tratatului «Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea cea după virtute» al Sfântului Grigorie de Nyssa”. în agonisirea mijloacelor de trai din bunurile materiale.ro/2010/10/sfantul-grigorie-de-nyssadespre-viata>. nici mai multă decât le trebuie». 21 . În această confruntare. celui ce a adunat-o. «se preface în ziua următoare. peste «măsurile de obşte» şi trebuinţa zilei. Editura Sfântul Gheorghe-Vechi. astfel. adică în viaţa viitoare. trimite spre «tâlcuirea mai umilă şi mai coborîtă a legii. 1995. pentru a secera viaţa veşnică (Gal. ziua semănării în duh.

1995. Ion Buga. Editura Sfântul Gheorghe-Vechi. cei ce nu respectă această purificare sunt «îngropaţi în propriile lor cugetări». sau teologia. 1995. Ion Buga. 3-4. 22 . care este simţirea. „Poruncile pe care le-a primit Moise pe Muntele Sinai se referă şi la Dumnezeu şi la viaţa virtoasă a creştinului. p. 119. plin de înţelepciune.blogspot. întrucât esenţa învăţăturii despre Dumnezeu coincide cu esenţa vieţii care participă la Dumnezeu81”. Pe măsură ce se înaintează spre «înţelegerea adevăratei cunoaşteri». ridicarea. „Oprirea animalelor de a sui pe munte înseamnă. 12 aprilie 2014. spre «firea cea mai presus de toate77». 25. «Căci nu toţi sunt apostoli. 1995. «se arată prima dată în lumină celor ce o primesc». sau sub pietrele văzute a fi «părerilor eretice82». Ermeneutica biblică a Sfântului Grigorie de Nyssa – Teză de doctorat. este «munte înălţat pieptiş şi greu de urcat». studiu introductiv şi comentariu Pr. Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea în virtute. «cu atât vede mai mult că firea 77 SFÂNTUL GRIGORIE DE NYSSA . 79 FLORIN CARAGIU. 29). 6. Întunericul necuprinsului dumnezeiesc în care a intrat Moise a fost precedat de arătarea lui Dumnezeu în lumină. Cunoaşterea lui Dumnezeu. traducere. traducere. Ni se cere în acest scop să ne înfrânăm de la unirea obişnuită cu «soţia firii noastre». 11 82 SFÂNTUL GRIGORIE DE NYSSA . Universitatea Bucureşti. 2001. iar alungarea întunericului se face prin împărtăşirea de lumină». Care îi descoperă taine si-i inspiră apoi scrierea80”. «Prin chipul veşmintelor» se arată «înfăţişarea vieţii cu bun chip». Necesitatea curăţirii duhovniceşti ca şi condiţie de acces la tainele dumnezeieşti este indicată şi de ritualul spălării veşmintelor. Trâmbiţa ce se aude tot mai puternic semnifică «predica despre firea dumnezeiască». Arad. Editura Sfântul Gheorghe-Vechi. Ion Buga. p. aşa cum în Biserică cei ce au nevoie de curăţire nu se pot «îmbulzi la cunoaşterea tainelor». peste «orice înţeles din cele obişnuite» sau «părere născută din obişnuinţă». ci urmează pe acela. Despre viaţa lui Moise. 80 IEROM. Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea în virtute. nr. care «dă pe faţă starea dinlăuntru a sufletului78». după Sfântul Grigorie. „Inspiraţia biblică în scrierile Sfântului Grigorie de Nyssa”. Bucureşti. «Cunoaşterea dreptei credinţe». p.Doar în urma biruinţei asupra patimilor omul este călăuzit şi capătă curajul să se apropie «cu înţelegerea de muntele cunoaşterii lui Dumnezeu». Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea în virtute. la contemplarea celor duhovniceşti. 2012. „Chiar şi răpit în nori. 78 SFÂNTUL GRIGORIE DE NYSSA . Mulţimea de oameni «nu poate să cuprindă glasul ce vine de sus». 117-118. nici toţi prooroci” (I Cor. AGAPIE CORBU. studiu introductiv şi comentariu Pr. studiu introductiv şi comentariu Pr. traducere. 81 MARIAN IONESCU. p.ro/2010/10/sfantul-grigorie-de-nyssadespre-viata>. «organele care răsunau în sunetul Duhului» fiind proorocii şi apostolii79”. Editura Sfântul Gheorghe-Vechi. 122. Moise işi păstrează această libertate şi este un partener de dialog cu Dumnezeu. dintre ei care «poate să înţeleagă cele dumnezeieşti». Facultatea de Teologie Ortodoxă “Patriarhul Justinian”. Este o prelungire sau o întrepătrundere. Revista Teologia. p. <http://revista –sinapsa. în sensul în care «ceea ce se cugetă contrar dreptei credinţe e întuneric. peste «cunoştinţa ce ne vine din simţuri». apropiindu-ne de vederea duhovnicească. peste mişcarea «simţuală» şi instinctuală.

«arhetip» arătat prin «asemănarea materială86». iar «faţa» divinitatea sa. p. 11) faptul că . Se referă la scopul acestui demers. Sfântul Apostol Pavel confirmă în (Evr... «stâlpii înălţaţi. 125-126. au acest caracter. 1995. în trupul Său locuind «plinătatea dumnezeirii87».. ele închipuie „puterile mai presus de lume (.. acelaşi cort văzut în duh de Moise primeşte «alcătuire văzută. era nevoie de harul inspiraţiei84”. 2013. la recompensa celor ce stau nemişcati în Bine . Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea în virtute. Ion Buga.. Arad.. p. susţin toate (..dumnezeiască este de nevăzut (de necontemplat. «cortul acesta este Hristos. studiu introductiv şi comentariu Pr. Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea în virtute. tocmai pentru ca cele consemnate în Sfânta Scriptură. Care. p. Revista Teologia. În rostirea Crezului mărturisim că Unul Născut.. iar Hristos cel întrupat «cuprinde în Sine totul».. Se pot identifica aici cele două dimensiuni ale vieţii spirituale: experienţa contemplativă şi angajamentul apostolic85”. «şi-a fixat între (în) noi cortul Său» spre a ne restaura.. 123-124. „În ceea ce priveşte teofaniile lui Moise. nefiind făcut de mână după firea Lui. studiu introductiv şi comentariu Pr. Care era mai înainte de veacuri. «Scobitura stâncii/cavitatea» . p. 13. verigile şi heruvimii care acopereau cu aripile lor chivotul şi celelalte»... În următoarea treaptă a procesului dezvăluirii dumnezeirii către Moise se «trece la cortul nefăcut de mână». 129-130. «mâna» lui Dumnezeu care-l acoperă pe Moise şi «spatele» lui Dumnezeu.). făcându-se creat». primeşte să se plăsmuiască atunci când este de trebuinţă să fixeze acest cort între (în) noi». din voia dumnezeiască. „Teofania «spatelui lui Dumnezeu» în «scobitura stâncii» (Ieşire 33) în viziunea Sfântului Isac Sirul cu referire la «Viaţa lui Moise» a Sfântului Grigorie de Nyssa”.. 23 . Ion Buga. «Spatele» reprezintă chenoza lui Hristos. 4 cu referire la Ies. 87 SFÂNTUL GRIGORIE DE NYSSA . Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea în virtute. „Inspiraţia biblică în scrierile Sfântului Grigorie de Nyssa”. care a creat toate lucrurile. 1995. 9. 6) virtutea absolută . 1995.) care. traducere. «Existând de mai înainte ca necreat».. „Cât priveşte cele din interiorul cortului. 12. traducere. 86 SFÂNTUL GRIGORIE DE NYSSA . Editura Sfântul Gheorghe-Vechi. «Piatra» este Hristos (1 Cor. 3-4. 141. Editura Sfântul Gheorghe-Vechi. 2001.. 9. nr. 23) . în Revista Theologia Ortodoxă. Lc. AGAPIE CORBU. slujind celor ce vor primi 83 SFÂNTUL GRIGORIE DE NYSSA . traducere. 85 VALENTIN VESA. Ion Buga. 17. de neinţeles) » şi «părăsind pe rând cele ale lumii sensibile şi cele ale lumii inteligibile spre aflarea Celui mai presus de creaţie şi de orice cunoaştere83». «scobitura stâncii».. 10. Denumirea de «cort» vine şi din aceea că trupul apare alcătuit «din cele patru stihii». 5. Astfel „ajuns în adâncul întunericului. 84 IEROM. căci «prin lipsă de voinţă ne-am stricat fiinţa». «viziunea Sfântului Grigorie devine mult mai clară dacă luăm în considerare patru termeni cheie: «piatra». p. strălucitori de poleială argintie şi aurie. ajungând «în afara ei» abătându-ne de la raţiunea ei... S-a întrupat.. Editura Sfântul Gheorghe-Vechi. Moise se împărtăşeste de taine ce nu puteau fi cunoscute pe cale omenească . iar «spatele» lui Dumnezeu descrie modul în care ascetul î-L vede pe Dumnezeu – stând în spatele lui şi urmându-l (Deut. studiu introductiv şi comentariu Pr. «Mâna lui Dumnezeu». nr 1. puterea şi înţelepciunea lui Dumnezeu. Hristos este mâna dreaptă a Tatălui.

Despre viaţa lui Moise. care împodobesc acest cort. 2001. Arad. Spălătoarea închipuie «apa tainică» prin care credincioşii «se curăţesc de întinăciunea păcatelor». În ce priveşte «pieile vopsite în roşu şi ţesăturile din păr». 133 92 SFÂNTUL GRIGORIE DE NYSSA . iar braţele sfeşnicului «ce se înalţă ca nişte ramuri dintr-o singură tulpină» reprezintă «razele de multe feluri ale Duhului. p. 16). fie Puterile” (cf.147. Crestinul Îl va putea vedea pe Dumnezeu în puritatea 88 FLORIN CARAGIU. spălători fiind «toţi cei ce. împărţind în şapte iluminările Duhului89». Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea în virtute.ro/2010/10/sfantul-grigorie-de-nyssadespre-viata>. Editura Sfântul Gheorghe-Vechi. 12 aprilie 2014. făcându-se părtaşi de darul Duhului. traducere. deoarece «întru El au fost făcute toate cele văzute şi cele nevăzute. fie Începătoriile. p. traducere. 89 SFÂNTUL GRIGORIE DE NYSSA . «Pielea vopsită în roşu şi ţesăturile din păr» mai sunt asemenate cu «viaţa în feciorie» şi cu toate aspectele legate de efortul continuu de păstrare a acestei stări de feciorie trupească şi sufletească. «Curţile care. pe care le-au văzut Isaia şi Iezechiel»88”.. traducere. Adevărata cunoaştere a lui Dumnezeu este exprimată de el într-un mod paradoxal: «a vedea constă în a nu vedea» . fac harul lucrător». 1995. cum spune Isaia. şi este chipul morţii. Chivotul legământului închipuie «necuprinsul contemplat al celor ascunse şi negrăite». Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea în virtute. Editura Sfântul Gheorghe-Vechi. «sunt luate drept referiri la sânge şi la omorârea patimilor90”. „Sfântul Grigorie de Nyssa spre deosebire de mulţi Sfinţi Părinţi ai Bisericii. împrejmuiesc cortul» descriu «paşnica unire în cuget a celor ce cred».. Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea în virtute. studiu introductiv şi comentariu Pr. iar «ţesăturile din păr». Ion Buga. 90 MARIUS ŢELEA. 24 . 1995.... p. studiu introductiv şi comentariu Pr. «Acoperământul împăcării» ne trimite la «Cel pe care Dumnezeu l-a pus împăcare pentru sufletele noastre». Ion Buga. iar părul este interpretat ca cel care «în trupul omului este fără simţire91». fie Stăpâniile. Ion Buga. legate între ele. 1995. mijlocul de obţinere a neprihănirii precum şi «harul Duhului Sfânt înfloreşte în oameni”. Col. 91 SFÂNTUL GRIGORIE DE NYSSA .mântuirea». <http://revista –sinapsa. 1. Ele sunt «contemplate în cort». Căci «pielea» înseamnă «omorârea trupului păcatului».blogspot. „Spiritualitatea creştină în lumina tratatului «Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea cea după virtute» al Sfântului Grigorie de Nyssa”. care este «jertfa bineplăcută lui Dumnezeu» şi „buna mireasmă a rugăciunii». nr. fie Scaunele. fie Domniile. adică în Unul-Născut.. 132. 3-4. 135-136. studiu introductiv şi comentariu Pr. Editura Sfântul Gheorghe-Vechi. iar jertfelnicul şi altarul tămâierii arată «închinarea adusă neîncetat în acest cort de către cele cereşti». Heruvimii ce «acoperă cu aripile lor tainele ascunse în chivotul legii» desemnează «puterile ce se contemplă în jurul firii dumnezeieşti. p. în Revista Teologia. sunt interpretate ca fiind «vieţuirea aspră prin înfrânare92». considera că întunericul unde a ajuns Moise reprezintă un mod de comuniune cu Dumnezeu superior contemplaţiei luminii .

Ermeneutica biblică a Sfântului Grigorie de Nyssa – Teză de doctorat. 11 25 . prin exegeza originală. A-L vedea pe Dumnezeu înseamnă a-L urma.sufletului său. 2012. Prezentări generale ale acestui proces pot fi găsite de asemenea la Sfântul Clement al Alexandriei şi la Origen. defineşte.. în cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu... fundamentează şi dezvoltă caracterul nesfârşit al progresului spiritual pe care-l poate face omul în dorinţa de desavarsire – epectaza. fiind vorba aici de o vedere interioară şi nu de una exterioară . Bucureşti. concept dezvoltat în opera sursă Sfântul Grigorie de Nyssa. Universitatea Bucureşti. Conceptul de epectază. 93 MARIAN IONESCU. pentru că Dumnezeu este ghidul ce trebuie urmat93”. dar nici unul dintre cei doi nu are însă profunzimea Sfântului Grigorie. p. Facultatea de Teologie Ortodoxă “Patriarhul Justinian”.

dar şi dorinţă perpetua …. De asemenea „învăţătura despre epectază a Sfântului Grigorie se iveşte din profundul său simţ al prăpastiei de netrecut dintre suflet şi Dumnezeu implicate de o înţelegere radicală a creaţiei din nimic 97”. „Gregory of Nyssa’s Doctrine of Epektasis: Some Logical Implications”. LIVIU PETCU. „Sfântul Grigorie în identificarea etapelor epectazei se bazează pe Sfânta Scriptură. arborele. dar nefiind una în substanţă cu El 96”. simbolurile (de purificare. Îndumnezeirea omului după învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa. au recunoscut eroarea tezei origeniste …. 135. 94 PR. Grigorie este original prin aceea că a susţinut că ţelul suprem al omului este în el însuşi. Editura Astra Museum. 461. a drumului drept spre Dumnezeu. Teologii niceeni. este deschiderea în sufletul cititorilor săi. un progres neîncetat94”. LIVIU PETCU. p. «In Canticum canticorum» şi «De vita Moysis95»”. Îndumnezeirea omului după învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa. 2001. p. p. 12-13. 2002. 95 PR. Sibiu. LIVIU PETCU. Este o cale pe care mulţi o pot înţelege şi aprecia. Îndumnezeirea omului după învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa. Sibiu. Editura Astra Museum. LIVIU PETCU. De la Platon la Dionisie Aeropagitul. Editura Astra Museum. Că Logosul sau Cuvântul este dispus ierarhic deasupra sufletelor. 2013. împlinirea sa vine din creşterea perpetuă99”. norul. Sibiu. p. că Dumnezeu întrebuinţează limbajul ca o modalitate de comunicare cu noi. Şi două lucrări ulterioare. 2013. traducere Elisabeta Voichiţa Sita. „Trei dintre lucrările Sfântului Grigorie sunt fundamentale pentru acestă temă a progresului spiritual. 482. Leuven. 3. Sufletul nu este niciodată pe deplin dezvoltat. Sfântul Grigorie de Nyssa descrie un nou mod de a fi cu Dumnezeu. Editura Deisis. utilizând chiar şi cuvântul epectaza. 96 KATHRYN ROMBS. bula de aer. Editura Astra Museum. 97 ANDREW LOUTH. Îndumnezeirea omului după învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa. Sibiu. pornind de la participiul folosit de Pavel în Filip. dar mai jos (sub) Tatăl. Bucuria participării la Dumnezeu este totală. şi anume vechea «In inscriptiones Psalmorum»…. în profunzimea sa …. Rolul limbajului. un mesaj astfel decât prin meditarea sunetelor sale. Originile tradiţiei mistice creştine. 489. 490. 461. în special Sfântul Atanasie. Editura Astra Museum. 2013. dacă nu chiar experimenta. Tinderea spre Dumnezeu dă naştere unei dorinţe şi mai mari.„Părinţii greci au descris tinderea sufletului spre Dumnezeu. p. Sibiu. Sibiu. LIVIU PETCU. 99 PR. p. 2013. aripile. „Sfântul Grigorie de Nyssa precizează clar. Sfântul Grigorie „ridică o pretenţie neobişnuită: sufletul tinde după un Dumnezeu pe care nu-L va cunoaşte niciodată pe deplin98”. Dar în apărarea doctrinei ortodoxe. din ea preluând limbajul. 2013. vol 37. 26 . 98 PR. 289 apud PR. Îndumnezeirea omului după învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa. pentru Sfântul Grigorie de Nyssa. de înălţare – scara. datorită incapacităţii naturii umane de a întelege un gând. Doctrina spirituală a epectazei Sfântului Grigorie „ia naştere şi formă din apărarea doctrinei ortodoxe niceene. p. Peeters. fiind reflexia lui perfectă. în Studia Patristica.

9. p. e sădită o aspiraţie infinită. La început putem considera această tensiune ca un fapt. forma eminentă a teologie negative104”. modele (Avraam. Dar vom descoperi ca ea constituie reîntoarcerea sufletului la adevărata sa natură. Editura Astra Museum. 2005. iar destinaţia sa nu este nici o destinaţie. Ermeneutica biblică a Sfântului Grigorie de Nyssa – Teză de doctorat. Universitatea Bucureşti. Îndumnezeirea omului după învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa. 2012. Ermeneutica biblică a Sfântului Grigorie de Nyssa – Teză de doctorat. „Platonisme et Théologie Mystique. 100 MARIAN IONESCU. „Ajungem la concluzia că epectaza este condiţia însăşi a sufletului. 17-23 apud PR. de a fi continuu creat cum zice Sfântul Grigorie …. Este expresia transcendenţei divine. Editura Emia. În acestă etapă are loc despărţirea definitivă de patimi. 103 PR. Doctrine spirituelle de Saint Gregoire de Nysse”. şi scăldat în lumina divină primeşte darurile lui Dumnezeu necesare creşterii spirituale. Facultatea de Teologie Ortodoxă “Patriarhul Justinian”. de bolile sufletului care duc la moarte şi înlocuirea lor cu virtuţile creştine. 18 şi Filipeni III. sufletul devine asemenea unei oglinzi ce reflectă desăvârşirea dumnezeiască 101”. Aubier.muntele. Antrolopologia Sfinţilor Părinţi Capadocieni. 11. LIVIU PETCU. Universitatea Bucureşti. Editura Astra Museum. p. Bucureşti. Aici în loc de loc de odihnă. „Sufletul descoperă că în firescul vieţii spirituale stă un continuu progress şi paradoxal. 104 JEAN DANIÉLOU. LIVIU PETCU. Nu este o etapă particulară a sufletului. Sufletul se întoarce de la simţuri către realitatea care este Dumnezeu. 2012. „Etapele progresului sufletesc către Dumnezeu şi fundamentarea sa biblică se desfăşoară în mai multe etape astfel: - calea luminii – stagiul purificator al omului. desăvârşirea este un progres continuu. Este doar o apropiere tainică a sufletului de Dumnezeu. - calea întunericului. Paris. Iov) şi texte (II Corinteni III. Facultatea de Teologie Ortodoxă “Patriarhul Justinian”. 102 MARIUS ŢELEA. 101 MARIAN IONESCU. p. 1953. Deva. p. faţă de ceea ce i se părea mai înainte. 464. Ontologic în Om. Moise. 13)100”. Sibiu. creştinul nu găseşte un punct final al drumului său. în urma căreia. Bucureşti. 2013. - calea norului – asceza. 471. căci niciodată el nu va întâlni o limită …. 68. Iosua Navi. Totdeauna va fi transformat într-un lucru mai bun102”. Dorinţa sufletului nu este satisfăcută pe deplin când el se uneşte cu Dumnezeu şi se bucură de această unire. Îndumnezeirea omului după învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa. o urcare nelimitată către un bine totdeauna mai mare. Sibiu. de participare la fericirea veşnică). Sfântul Grigorie postulează în lucrarea „Contra lui Eunomiu” că: „niciodată sufletul nu va ajunge la desăvârşirea ultimă. Esenţa sa este de a-L primi în fiecare moment pe Dumnezeu. destinaţia finală a traiectoriei stabilite de Sfântul Grigorie. p. 27 . p. 2013. căci curând sufletul descoperă o realitate nouă şi anume că însăsi esenţa realităţii spirituale este aceea de a fi un progres perpetuu103”.

28 . Îndumnezeirea omului după învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa. căci fiinţa lui Dumnezeu cea nemărginită echivalează cu Binele nemărginit şi în fiinţa noastră este sădită setea spre această nemărginire în bine pe care nu o putem cuprinde niciodată căci aceasta ar însemna să punem nişte margini binelui pe care l-am putea ajunge. 19). anul XXII (1971). Editura Astra Museum. 15) şi “Până când Hristos va lua chip în voi” (Gal. 91. în Ortodoxia. Care este capul Hristos” (Efes. pentru că Dumnezeu e de fiecare dată interior nouă în unire şi de fiecare dată exterior. Necesitatea creşterii duhovniceşti este permanentă. p. Sibiu. „Creştinul este într-o devenire infinită. să creştem întru toate pentru El. în iubire. Fiecare început din progresul său devine un punct de plecare spre alte începuturi şi mai înalte. 4. într-un univers de har. nr. „Cunoaşterea lui Dumnezeu şi ideea de epectază la Sfântul Grigorie de Nyssa”. 106 PR.Epectaza este definită ca „experienţa acestui început mereu nou al urcuşului duhovnicesc. p. 4. Revistă a Patriarhiei Române. Concluzii „Urcuşul niciodată terminat în ceea ce priveşte cunoaşterea lui Dumnezeu este totodată un urcuş niciodată terminat în desăvârşire sau bine. căci ea este sinteza unei interiorizări şi a unui extaz neîncetat. Esenţa sa este de a primi în fiecare clipă pe Dumnezeu şi de a se depăşi mereu. 471. Desăvârşirea ca înaintare în binele personal nesfârşit – căci binele nu 105 NICOLAE FER. chiar Sfântul Apostol Pavel ne-o cere când ne invită ca “ţinând adevărul. 2013. transcendent prin fiinţa Sa105”. 1. Sufletul trăieşte sentimentul unui veşnic început al devenirii sale106”. LIVIU PETCU.

MARIAN IONESCU. „Sfântul Grigorie de Nyssa este conştient că Biblia nu este numai un deşteptător al conştiintei noastre. Această prietenie dintre Persoanele divine şi umane reprezintă «adevărata desăvârşire»109”. Bibliografie Izvoare *** Biblia sau Sfânta Scriptură. permite iniţierea în «taina divină» şi apropierea de Dumnezeu «în întunericul impenetrabil». 2008 Sfântul Grigorie de Nyssa 107 MARIUS ŢELEA. Scopul vieţii umane este progresul continuu spre perfecţiunea vieţii divine. de neschimbat şi nu se împărtăşeşte de rău …. adică golirea de rău. îndumnezeit. în calitate de părinte şi îndrumător duhovnicesc. Sibiu. Omul desăvârşit. Pentru că acela care a ajuns să se asemene lui Dumnezeu şi care nu s-a îndepărtat în nici un fel de divin. Ermeneutica biblică a Sfântului Grigorie de Nyssa – Teză de doctorat. a deveni sculptorul. pentru că acesta înseamnă a fi cunoscut de Dumnezeu şi a-I deveni prieten. Antrolopologia Sfinţilor Părinţi Capadocieni. Universitatea Bucureşti. Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. tiparită sub îndrumarea şi cu purtarea de grijă a Preafericitului Părinte Daniel – Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. 11. Acesta înseamnă naşterea persoanei. Desăvârşirea este progresul însuşi. îşi înfrumuseţează sufletul cu ceea ce este necoruptibil. 2012. Bucureşti. p. Deva. Editura Astra Museum. oferea şi mijloacele necesare desăvârşirii morale108”.poate fi decât personal – e deci şi o mereu neatinsă desăvârşire a noastră care ne cere să nu oprim niciodată înaintarea în ea pentru că orice oprire înseamnă o împăcare cu contrariul ei răul107”. care la rândul său. „Călătoria urcării pe muntele perfecţiunii şi al cunoaşterii lui Dumnezeu începe cu puritatea (curăţia). este cel care progresează continuu în bunatate si fapte bune. cu aprobarea Sfântului Sinod. Bucureşti. 153. care sculpteaza în propria inimă virtuţile divine care sunt «natura adevărată» a fiinţelor umane. 108 29 . Facultatea de Teologie Ortodoxă “Patriarhul Justinian”. de a împărtăşi oamenilor săi norme statornice şi priincipii înalte de viaţă creştină. LIVIU PETCU. 534. ci mai mult de atât. Sfântul Grigorie de Nyssa a fost mereu conştient de misiunea ce îi revine. 109 PR. p. Bucuresti. poartă pe el semnele sale distinctive şi îşi arată în toate lucrurile conformarea la arhetip. p. Editura Emia. Îndumnezeirea omului după învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa. 2005. 2013.

Problema participaţiei la Platon. traducere. 2012 ŢELEA Marius. 2012 KAPSANIS Arhim.ro/2010/10/sfantulgrigorie-de-nyssa-despre-viata. http: //revista –sinapsa. Gheoghios. 3-4. http: //vasilechira. Arad. Editura Marineasa. Asceză şi îndumnezeire. Timişoara. Editura Ecclesiast Sibiu. Bucureşti.wordpress. 2005 ŢELEA Marius. 2006 LOUTH Andrew. 1995 Lucrări. Îndumnezeirea omului după învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa. Despre viaţa lui Moise. Editura Deisis. Monahul-episcop în Antichitatea târzie. Originile tradiţiei mistice creştine. articole FER Nicolae. Cornel Toma. 2001 30 . Editura Sfântul Gheorghe-Vechi. Universitatea Bucureşti. Editura Emia. Ermeneutica biblică a Sfântului Grigorie de Nyssa – Teza de doctorat. Ion Buga. Sibiu.html IONESCU Marian. Revistă a Patriarhiei Române. traducere din limba greacă şi cuvânt înainte de Pr. studiu introductiv şi comentariu Pr.html CHIRA Vasile. De la Platon la Dionisie Aeropagitul. Prof. Facultatea de Teologie Ortodoxă “Patriarhul Justinian”. Antrolopologia Sfinţilor Părinţi Capadocieni. Liviu. anul XXII (1971). traducere Dragoş Dâscă. Despre viaţa lui Moise sau despre desăvârşirea prin virtute. studii. „Spiritualitatea creştină în lumina tratatului «Despre viaţa lui Moise» sau despre desăvârşirea cea după virtute” al Sfântului Griogrie de Nyssa. Deva. 1 CARAGIU Florin. Sibiu. traducere Elisabeta Voichiţa Sita. nr. 2013 STARK Andrea.Grigore Episcopul Nyssei. în Revista Teologia. în Ortodoxia. Cunoaşterea lui Dumnezeu şi ideea de epectază la Sfântul Grigorie de Nyssa.blogspot. 2002 PETCU Pr. Editura Astra Museum.com/2012/02/03/ problema-participatiei-la-platon . nr.