The Big Five Personality Dimensions and Job Performance: A MetaAnalysis

Barrick, Murray R.; Mount, Michael K.

Acest studiu investigheaza relatia dintre trasatuirle de personalitate Big Five si trei
criterii ale performantei la locul de munca : competenta in job, competenta in
pregatire (training proficiency) si informatiile personalului (personnel data) pentru 5
grupuri ocupationale ,si anume : specialistii,politisti,manageri,vanzari, si
capabilii/semi-capabili(skilled) .

In ultimii 25 de ani numeroase studi ce au investigat validitatea

masurarii personalitatii in scopuri de selectie de personal au ajuns la
concluzia ca personalitatea este un predictor slab al performantei in job.

In ultimii 10 ani s-a acumulat un continut de literatura

impresionant ca dovada pentru amploarea modelului cu 5 factori :pentru
diferite cadre teoretice si utilizand instrumente diverse ,in culturi
diferite,cu clasificari din mai multe surse si o varietate de loturi.

Aceste dimensiuni sunt relativ independente de masurile

abilitatilor cognitive
Extraversia este interpretata de Hogan (1986) ca fiind compusa din
doua dimensiuni : ambitie si sociabilitate
Stabilitatea : asociata frecvent cu anxietatea,depresia,insecuritatea si
furia.
Acestea impreuna formeaza the ''Big Two''.
Agreabilitatea :flexibilitate,cooperativitate,toleranta,politete.
Constiinciozitate : dupa unii autori echivaleaza cu a fi de incredere,insa dupa
cei mai multi constiinciozitatea implica elemente
volitive(perseverenta,orientare spre scop)

Deschidere la experienta : curiozitate intelectuala, sensibilitate

artistica,originalitate,inteligenta.

Ipoteze :
Constiinciozitatea si stabilitatea emotionala vor fi predictori valizi pentru toate
criteriile de job performance si pentru toate joburile.
Validiteatea stabilitati emotionale se va aplica pentru toate criteriile si
joburile.
Deschiderea spre experienta va fi un bun predictor pentru eficienta in training.
Metaanaliza a fost realizata pe 117 studii.
.

Conform rezultatelor:

Dimensiunea Constiinciozitate a corelat consistent cu toate criteriile

pentru job performance si toate grupurile ocupationale.
In ceea ce priveste celelalte dimensiuni ale personalitatii ,corelatii
au variat in functie de grupul ocupational si tipul de criteriu. Extraversia
a fsot un predictor valid pentru doua ocupatii care implicau interactiuni
sociale :manageri si cei ce se ocupa de vanzari.
Atat Deschiderea la experienta cat si extraversia au fost predictori valizi
dupa citeriul eficientei in training(pentru toate ocupatiile)
Agreabilitatea nu a fost un predictor important al performantei in job.
Un rezultat surprinzator este ca privind stabilitatea
emotionala,coeficientul pentru categoria de specialisti a fost invers
proportionale,insemnand ca indivizii care se ingrijoreaza mult si sunt
emotivi performeaza mai bine in aceasta categorie de joburi

Personality and performance at the beginning of the New Millennium:

What do we know and where do we go next?
Murray R.Barrick,Michael K.Mount and Timothy A. Judge
Articolul sintetizeaza rezultatele a 15 metaanalize care investigheaza relatia
dintre Big Five si job performance.
Cercetarile ce au vizat relatia dintre personalitate si job performance se impart
in 2 grupe :
cele dintre ani 1900-1980 au sustinut ca intre personalitate si
performanta in job nu exista o relatie semnificativa.Insa in acea perioada
exista neclaritate privind trasaturile masurate,ei neputand sa distinga
intre masurarea personalitatii la nivel de construct si masurarea sa la
nivel de scala de inventar. Cercetatorii au tratat fiecare scala individuala
a personalitatii ca si cand ar fi masurat un construct distinct, decat sa
recunoasca faptul ca fiecare scala a inventarului de personalitate evalua
un singur aspect sau fateta a unui construct mai larg
Recenziile acestor articole era nu mai degraba narative decat cantitative.
Cele de dupa 1980-caracterizate de utilizarea FFM ului ,atesta ca cel
putin unele easpecte ale personalitatii sunt importante pentru succesul
profesional
Privind trasaturile Big Five, sunt studii care afirma ca stabilitatea emotionala si
constiinciozitatea,pe langa predictia performantei in job sunt buni predictori si pentru
capacitatea de a lucra in echipa

Rezultate
Si-n studiile bazate pe loturi independente si pe cele non independente,relatia
dintre extraversie si job performance, pentru criteriul performantei in munca
a fost estimat la .15
Constiinciozitatea si stabilitatea emotionala au fost singurele cu corelatii
semnificative pentru job performance.
Rezultatele concorda cu cele anterioare,constiinciozitatea demonstrandu-se a fi
un predictor valid al performantei in toate ocupatiile studiate.Stabilitatea
emotionala s-a dovedit a fi un predictor generalizabil ,dar relatia sa cum
anumite criterii ale performantei si ocupatii a fost mai putin consistenta decat
la constiinciozitate. Celelalte dimensiuni au fost predictori doar pentru
performante in anumite ocupatii sau in functie de anumite criterii.
O masurare globala a personalitatii
Instrumentul Global Personality Inventor este rezultatul unui proiect care isi
propune sa faca posibila masurarea personalitatii trans-cultural. In mod tipic,un
chestionar este realizat in cadrul unei tari si apoi transportat intr-o alta tara. O
posibila dificultate in atingerea acestui scop este ca desi personalitatea poate nu difera
tras-cultural,exprimarea acesteia difera.

Relationship of Personality to Performance Motivation:

A Meta-Analytic Review
Timothy A. Judge and Remus Ilies
Studile privind relatia dintre personalitate si motivatia pentru munca au fost
extrem de inconsistente.O explicatie poate fi lipsa unei perspective teoretice
unitare pentru intelegerea modului cum influenteaza personalitatea sistemul
motivational
In acest studiu sunt examinate relatiile dintre modelul de personalitate big
five si trei teorii centrale ale motivatiei pentru performanta : setarea de
obiective,expectativele si motivatia prin a fi auto eficient(self-efficacy
motivation)
Studiul este unul explorativ,prin urmare nu are ipoteze.

Revizia cantitativa include 150 de corelatii din 65 de studii.

Nevrotismul si constiinciozitatea au fost corelate consistente ale

motivatiei pentru performanta pentru toate cele trei perspective
teoretice.
Trasaturile extraversie,deschidere la experienta si agreabilitate au relevat
slabe legaturi cu criteriul motivational,sau legaturi inconsistente pentru toate

criteriile.

Validitatea nevrotismului,extraversiei si constiinciozitatii a fost generala

pentru toate studiile.

Loehlin, 1992-Exista dovezi pentru faptul ca trasaturile din Big Five sunt
in mod substantial ereditare

Folosirea acestei clasificari este universal acceptata

Dintre trasaturile Big Five constiinciozitatea a fost studiata,observanduse relatii semnificative cu motivatia pentru munca,nevrotismul,pentru care sau gasit corelatii cu lipsa capacitatii pe a ramane cuplat pe sarcina,iar
extraversia a fost asociata negativ cu luarea de angajamente si pozitiv cu
setarea de obiective.Celelalte 2 trasaturi nu au fost studiate in raport cu
motivatia
Aceste rezultate confera sprijin pentru abordarea trasaturilor in cercetarile
vizand motivatia.
Privind importanta metaanalizelor: chiar atunci cand numarul cumulat de
corelatii este scazut,rezultatele metaanalizelot sunt valide si superioare interpretarii
rezultatelor un onor studii singulare.

Incremental Validity of Assessment Center

Ratings Over Cognitive Ability Tests: A Study at
the Executive Management Level
Diana E. Krause
Martin Kersting
Eric D. Heggestad
George C. Thornton III
Atat testele cognitive si scorurile obtinute la assesment center (AC)
pentru variate atribute de performanta s-au dovedit utile selectia de
personal si in contexte de promotii.Pentru a demonstra valoare
practica si teoretica, metoda AC trebuie sa aiba acuratete predictiva
incrementala peste cea a testelor de abilitati cognitive.

Studiul investigheaza acest aspect in contextul promovarii

managerilor din departamentele de politie Germana,in functii
executive de nivel inalt.
In acest scop candidatii au completat un set de teste de abilitati cognitive( care a
inclus Primary Mental Abilites,ce testeaza intelegerea verbala ,abilitatea

numerica,viteza perceptuala) si au participat la un AC de doua zile( care s-a

desfasurat in grupe de cate 10 si a curpins exercitii pentru testarea unor
competente,un interviu semistructurat ,o proba de autoprezentare, sarcini de rezolvare
ale unor situatii-problema ).Pentru AC feedbackul a fost dat in mod obiectiv in
functie de probabilitatea capacitatii de a modifica un anumit comportament .
Criteriul de testare a fost nota finala la academia de politie.
Conform rezultatelor, scorurile obtinute la AC pentru abilitati
manageriale au fost un predictor important al succesului
trainingului,chiar si dupa ce s-au avut in vedere scorurile de testele de
abilitati
AC s-a dovedit a fi un instrument eficient pentru :
selectia de personal
promovare,
diagnostic.
Autorii afirma ca eficienta AC ului a fost testata doar pentru functii de nivel jos sau
mediu,nu si la nivele executive si isi propun sa faca asta in articolul de fata.
Este important sa se ia in considerare nu numai relatia dintre scorurile generice
ale AC ului si performanta,ci si legatura dintre dimensiunile Acului si
performanta.
Studiile releva de obicei corelatii mai puternice intre job performance si testele de
abilitati cognitive decat intre job performance si AC.
Testele pentru masurarea abilitatilor cognitive sunt mult mai ieftine decat AC
ul
In contexte ce implica performante inalte,AC ul ar fi indicat sa vina in completarea
testelor de abilitati cognitive fiindca in timp ce testele indica ce poate sa faca un
candidat, AC poate indica ce va face in mod concret.

Rezultate:
AC poate masura atribute unice in combinatie cu atributele masurate de testele
de abilitati cognitive. Scorurile AC furnizeaza validitate predictiva
incrementala pentru succesul in training la nivel executiv atunci cand este
combinat cu testele de abilitati cognitive
Scorarea per ansamblu a evaluarii AC are validitate incrementala mai buna
decat cea a testelor de abilitati cognitive (si atunci cand sunt luate impreuna si
cand sunt analizate separat)
Viteza perceptuala si comprehensiunea verbala sunt cele mai importante
abilitati cogntivie pentru succesul unui manager de top
La nivel de dimensiune competenta sociala,argumentarea factuala si abilitatile
comunicationale sunt dimensiunile critice pentru obtinerea succesului

The big five personalitz traits ,general mental abilitz ,and career
success across the life span
Timothz A Juduge,Chad A. Higgins,Cark J.
Thoresen,Murraz R. Barrick
Studiul investigheaza relatia dintre trasaturile modelului big five ,
abilitatea mentala generala si succesul in cariera.
Succesul in cariera a fost inteles prin satisfactia in job ( succesul
intrinsec) si salariul si statusul ocupational (succesul extrinsec). S-a
observat ca aceste doua aspecte ale succesului sunt doar moderat
corelate.
Ipoteze :
Nevrotismul va corela negativ cu succesul intrinsec in cariera

Extraversia va corela pozitiv cu succesul intrinsec in cariera

Nevrotismul va corlea negatic cu succesul extrinsec in cariera

Extraversia va corela poztiv cu succesul extrinsec in cariera

Constiinciozitatea va corela pozitiv cu succesul extrinsec.

Ipoteza gravitationala : conform acestei ipoteze, testata in raport cu
abilitatile cognitive,oamenii tind sa aleaga cariere care sunt congruente
cu abilitatile lor. Ocupatiile au fost clasificate dupa codurile lui Holland
(Realist,investigativ,social,conformist,intreprinzator) ,si s-au observat
corelatii intre personalitate si abilitati cu apartenenta la un grup de
ocupatii. De exemplu,a fost mai probabil pentru indivizii inteligenti sa
fie atrasi de ocupatii investigative,cei extraverti au fost mai atrasi de
ocupatii de tip realist, si indivii deschisi au fost putin atrasi de ocupatii
conventionale.
Sociologii considera statutul ocupational ca fiind cel mai important indicator al
succesului in cariera.
Exista studii longitudinale care atesta relatia pozitiva dintre extraversie si
succesul extrinsec
Alte studii au constat relatia poztiva dintre constiinciozitate si satisfactia
salariala
Hulin ( 1990) considera ca abilitatea predictiva a testelor ce masoara abilitati
se deterioreaza in timp.
Testele ce masoara abilitatile mentale generale au fost mult folosite in studii pentru
predictia performantei in munca.
Cercetarile realizate ce tema relatiei dintre dintre abilitatile mentale generale si
performana arat o corelatie nonexistenta sau altele nesemnificativa intre aceste
variabile.
In acest studiu s-au folosit trei studii longitudinale,care au urmarit subiectii din
prima copilarie pana la pensionare.

 Printre cele mai investigate influente asupra succesului in cariera

literatura mentioneaza atribute precum educatia,experienta in munca, si
factori demografici( sexul,varsta ,statutul marital,numarul copiilor)
Rezultate :
Constinciozitatea o fost un predictor pozitiv atat pentru succesul
intrinsec cat si pentru cel extrinsec

Nevrotismul a fost predictor negativ pentru succesul extrinsec

Abilitatea mentala generala a fost un predictor pozitiv pentru

succesul extrinsec.

Agreabilitatea a fost negativ corelata cu succesul

extrinsec( aceasta trasatura s-a constat intr-un studiu a fi de asemena
negativ corelata cu abilitatile manageriale)

Un rezultat generial al acxestui studiu a fost ca diferentele individuale

evaluate in copilarie au dovedit stabilitate si validitate predictiva
substantiala
,fapt care,conform autorilor,poate fi datorat utilizarii modelului cu cinci factori pentru
intelegerea personalitatii.