You are on page 1of 27

Plan Sectorial – ADER 2020

Contractor: Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură
Piteşti Mărăcineni
Obiectiv general: ADESC 1
Numărul/codul proiectului: 8/1.1.8
Contract: 118/2011
Act adiţional: 6
Anul începerii: 2011
Anul finalizării: 2014
Durata: 37,5 luni
Denumirea proiectului: Colectarea, menţinerea şi utilizarea
biodiversităţii genetice autohtone pentru elaborarea de strategii
integrate utile programelor de ameliorare a speciilor pomicole
Denumirea fazei: Evaluarea şi completarea fondului de
germoplasmă autohton
Persoana de contact: Dr. biolog Adriana Mădălina MILITARU
Date contact: 0248-278066 / 0248-278477;
E-mail: madamilitaru77@yahoo.com

 Obiectivul general al ADER 2020
ADESC 1. Adaptarea tehnologiilor de cultură şi de creştere a

animalelor în contextul diminuării efectelor schimbărilor climatice.

 Obiectivul specific al ADER 2020
1.1. Metode de inventariere, monitorizare, protecţie, ameliorare
şi utilizare durabilă a resurselor naturale ale agroecosistemelor
(sol, apă, resurse genetice vegetale şi animale).

 Obiectivul proiectului
Menţinerea şi îmbogăţirea fondului naţional de germoplasmă
pomicolă, ca sursă de adaptabilitate a speciilor pomicole la
chimbările previzibile ale condiţiilor de mediu şi ale pieţei

 Obiectivul fazei V/2013:
Evaluarea şi completarea fondului de germoplamsă autohton
Menţinerea stării biologice şi culturale a câmpurilor experimentale,
observaţii şi determinări

ing. Argeş Director proiect: Dr. Corina GAVAT . univ.PARTENERI • COORDONATOR: Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti Mărăcineni. biolog Adriana Mădălina MILITARU • Partener 1: Universitatea din Craiova-Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Vâlcea Responsabil P1: Prof. Peter SOMSAI • Partener 4: Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi Responsabil P4: Dr.dr. Dâmboviţa Responsabil P2: Ing. Mihaiela ERCULESCU • Partener 3: Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Cluj Responsabil P3: Dr. CÂRDEI Eugen • Partener 5: Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Constanţa Responsabil P5: Dr. BOTU Mihai • Partener 2: Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Voineşti. ing. ing.

DISTRIBUŢIA COLECŢIILOR POMOLOGICE ÎN ROMÂNIA P3 SCDP Cluj P4 SCDP Iaşi P1 P2 SCDP SCDP Voineşti CP Vâlcea ICDP Piteşti P5 SCDP Constanţa .

'Floral'. 'Gaspadar'. 4 de păr ('Smuglyanka'.Rezultate obţinute Coordonator proiect: Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti Mărăcineni. Augusta. 'Nivelena'. 'Klasica'. 'Bryanskaya krasavitca'. dar şi comportarea la PPV (pe frunză şi fruct) a 25 de soiuri locale de prun. 'Naryadnaya efimova‘). 2 de soc ('Bagatce' şi 'Kladez‘) şi 4 de cătină ('Botanicheskaya'. 'Trofimouskaya‘) Vigoarea de creştere a 12 soiuri locale de măr pe 2 portaltoi (MM106 şi M9) Evaluarea caracteristicilor fizice ale fructelor (formă. Compact. 43/55. 'Krasnaya grusha'. 3 de căpşun ('Lyubava'. aderenţa sâmburelui). • • • • 46/17). Delicia. 'Rubus Illecebrosus focke‘). 'Tcaritca‘). 46/5. Lax. 'Plamennaya'. 'Coral'. 3 de zmeur ('Balsam'. Argeş • Îmbogăţirea genofondului cu 1 soi şi 4 selecţii de măr ('Zorka‘. 'Real' şi 'Magic'. . Influenţa substratului de plantare asupra creşterii şi fructificării a 6 soiuri româneşti de afin cu tufa înaltă (Simultan. 'Gerakl'. culoare. Azur) Comportarea la atacul ciupercii Mycosphaerella fragariae (pătarea albă a frunzelor de căpşun) a 5 soiuri autohtone de căpşun: 'Premial'.

Butac) . recolta 2013 (după M.NEGRE DE SARU GRASE LUNGULEŢE CIORĂŞTI DE MEHEDINŢI ALBE DE TISMANA VÂNĂT DE VARĂ Soiuri locale de prun.

Genitori potenţiali pentru calitate fruct TIMPURII DE ŢURLEŞTI (aromă plăcută puternică) URIAŞE DE SIBIU (mărime. aspect comercial) .

9 17.3 Lungimea medie a unui lăstar anual (cm) 18. 2013) Indicatorii de creştere şi fructificare Substratul de plantare DL 5% b1 b2 b3 Nr.2 Nr de inflorescenţe/tufă 21.6 Nr.4 12.6 9.3 7. de fructe / tufă 116 58 132 15 Greutatea medie fruct (g) 1.l) 2. b2=10 kg litieră de conifere .3 Nr de muguri floriferi/m.3 1.7 6.0 16.6 8.4 1.9 Nr.85 115 309 34 b1= 5 kg turbă+ 5 kg mraniţă.3 Nr. de flori/inflorescenţă 8. de lăstari/tufă 12.4 Lungimea totală a lăstarilor pe tufă (m.3 2.0 10.l de lăstar anual 8..79 0.Influenţa substratului de plantare asupra creşterii şi fructificării afinului (după Ancu I.6 1. de muguri floriferi/tufă 19.1 10.6 0.34 1.27 Producţia / tufă (g) 2.0 0.3 19.77 1.5 1.3 21.2 2.8 8. b3= 5 kg turbă+5 kg mraniţă+40g sulf praf .

.9 1.0 12.2 14.3 1.5 14.9 0.2 8.7 8.5 2.1 17.2 4.0 Lungimea totală lăstarii / tufă (m.9 14.8 13.5 1.2 17.3 1.9 11.20 2.6 Nr muguri floriferi / tufă 23.7 7.4 Lungimea medie lăstar anual (cm) 21.5 11.0 19. lăstari / tufă 15.0 22.9 1.8 10. 2013) Indicatorii de creştere şi fructificare Soiuri studiate DL 5% Simultan Delicia Lax Compact Augusta Azur Blueray Nr.23 1.3 1.5 6.8 8.0 Nr fructe / tufă 226 105 62 6. flori / inflorescenţă 6.5 9.60 2.7 16.4 7.Creşterea şi fructificarea soiurilor de afin studiate (după Ancu I.5 7.66 1.1 Nr muguri floriferi /m.l) 3.9 18.65 0.2 60 45 156 46 Greutate medie fruct (g) 1.1 9.6 7.5 13.3 9.1 20.9 7.37 Producţia/tufă (g) 377 264 139 173 142 342 219 69 .6 9.3 7.6 22.4 Nr.1 3.5 Nr inflorescenţe / tufă 29.2 15.01 1.8 11.3 9.7 14.8 2.l de lăstar anual 6.08 1.9 12.6 2.

05 Momentul observaţiei 17..05 21.06 25.05 14.05 30.09 Frecvenţa atacului de Mycosphaerela fragariae la soiuri autohtone de căpşun (după Sturzeanu M.35 30 25 Premial 20 Coral Floral 15 Real Magic 10 5 0 8. 2013) .

'Trofimouskaya' SOC CĂPŞUN ● 'Bagatce' şi 'Kladez' ●'Lyubava'. 46/5. 'Nivelena'. 'Gerakl'. 'Plamennaya'. 'Bryanskaya krasavitca'. 'Naryadnaya efimova' ZMEUR ●'Balsam'. 'Klasica'. 'Krasnaya grusha'. 'Tcaritca' . 'Rubus Illecebrosus focke' CĂTINĂ ●'Botanicheskaya'. 46/17 PĂR ● 'Smuglyanka'.Completarea fondului de germoplasmă la ICDP Piteşti MĂR ● soiul 'Zorka' şi selecţiile 43/55. 'Gaspadar'.

Partener 1: Universitatea din Craiova-Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Vâlcea Au fost completate fişele tehnice şi de observaţii la un număr de 17 accesiuni din genul Juglans şi 10 din genul Corylus cu date privind producția medie de fructe obținută. maturarea fructelor precum și comportarea față de patogeni pe durata perioadei de vegetație din anul 2013. S-au efectuat măsurători și determinări în laborator la probele de fructe provenind de la un număr de 28 accesiuni de nuc (Juglans). . 24 de alun (Corylus) și 13 de castan comestibil (Castanea).

2013 Daviana Grossal Imperial de Trebizonda Impărăteasa Eugenia Cosford trunchi 3 3 3 3 3 ramuri 3 3 3 3 3 muguri 3 3 3 3 3 Început ♂/♀ 27 I 02 II 28 I 10 XII 12 I 16 XII 01 II 06 XII 04 II 12 I Sfârşit 26 II 03 III 26 II 05 III 05 III 10 III 12 III 12 III 11 III 14 III ♂/♀ Intensitate mare mare medie mare mare - - - - - homogam protogin protogin protogin protogin 07 IX 05 IX 04 IX 09 IX 08 IX 25 VIII-10 IX 25 VIII-10 IX 25 VIII-10 IX 25 VIII-10 IX 25 VIII-10 IX Bacterioza alunului redusă redusă medie medie redusă Putregaiul brun redusă redusă redusă redusă redusă Circumferinţă trunchi (cm) 15.7 2.7 2.Felul observaţiei Rezistenţa la ger Înflorit Anul observaţiei .0 16.2 13.3 22.3 25.8 2.4 Vigoarea pomului mare medie mare medie medie Habitus erect erect erect semi-erect semi-erect 2.9 medie medie medie medie medie Perioada înfloritului Tip dichogamie Maturitate de recoltare Perioada de maturare Susceptibitatea la boli Producţia de fructe (kg/pom) Productivitatea .9 2.

Dâmboviţa Comportarea la atacul de: Rapăn Arsură bacteriană Productia de fructe (kg/pom) Botane 3 9 2 mica Călugăresc 3 8-9 - - Citron de Şomcuţa 2 8 - - Cormoşe 3 9 30 mare Creţeşti 3 9 8 medie Creţeşti de Breaza 3 9 30 mare Creţeşti de Ciolacu M 9 4.Partener 2: Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Voineşti.5 medie Crăciuneşti de Baia Mare 3 9 7 medie Dulci de Rădăşeni 3 8 - - Fără nume 3 9 10 medie Favoritul lui Palocsay 3 8-9 3 mica Feleac 3 9 1 mica Gustav durabil 3 9 1 mica 2-3 8 4 mica Soiul Măruţ alb Productivitate .5 mica-medie Creţeşti de Simici 3 8 8.

Comportarea la atacul de: Soiul 16 Măr muntenesc 17 Rapăn Arsură bacteriană Productia de fructe (kg/pom) Productivitate 3-M 9 1.5 foarte-mica 21 Moţi M 9 25 mare 22 Mere dulci 3 9 8 medie 23 Măr din sămânţă 3 8 - - 24 Nistreţ 3 8 1.5 mica Muntenesc cu coada scurtă 3 9 - - 18 Mere tari 3 9 75 medie 19 Măr Orbai 3 9 - medie 20 Mohorât 2 9 0.5 mica 25 Ouţe 3 8 10 medie 26 Poinic 3 9 20 medie-mare .

 Urdoase.  datorita  secetei de anul trecut. .● Din observatiile si notarile efectuate la arsura bacteriana (Erwinia  amylovora) reiese ca gradul de atac la soiurile studiate a fost mai scazut fata de  anul trecut. Seghese. Moti. cuprinsa intre 52 g la soiul  Wachsman Amalie si 270 g la soiul Cretesc de Simici. Cele mai productive soiuri au fost: Cormose. Fructele au fost mari si  datorita productiei scazute. ● Productia de fructe anul acesta la multe soiuri nu a fost reprezentativa. ● Cele mai sensibile soiuri la rapăn au fost: Moti.  Cretesc de Breaza. ● Greutatea fructelor (g) a fost variabila. ● Continutul in substanta uscata (%) este cuprins intre 11% la soiul Mere  dulci si  19% la soiurile Calugaresc si Wachsman Amalie.

Crt. reprezentat de soiuri autohtone de par existente la SCDP Cluj Soiul/ Nr.Materialul biologic luat în studiu. Mureş 5 Urechelniţe 6 Imperiale 7 Dulci 8 Dulci de vară 9 Falcă roşie 10 Fondată de Pădure 11 Furnicoase 12 Gutuieşti 13 Mariana 14 Miez de pâine 15 Moldoveanca 16 Orzatice Nr. reprezentat de soiuri autohtone existente la SCDP Cluj Partener 3: Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Cluj Materialul biologic luat în studiu. 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 Soiul/ Genotipul (Varianta) P 6-16-22 P 6-16-96 Pară de apă Pară de mai Pară de vin Pere Mălăieţe Pere Pergament Boiereşti I Busuioace Cluj 20-11-20 Clopoţele Poştaţele Crăiese Cu miez roşu Curcubete . Genotipul (Varianta) 1 Tămâioasă de Călineşti 2 Republica 3 Roşii 4 Untoasă de Tg. Crt.

1 Lungimea pețiolului 1.8 6.1 3.88 0.71 12.215 0.3 0.1 6.554 .4 4.349 0.Lungimea pețiolului r5% = r1% = r0.1 9.1 4.9 17.Lăţimea limbului Lungimea limbului .95 23.059 0.3 0.1% = Valoarea corelației (r) 0.Lungimea pețiolului Lăţimea limbului .157 -0.6 Corelaţiile fenotipice dintre caracteristicile frunzelor la soiurile de păr autohtone studiate Caracterele corelate Lungimea limbului .Principalii indicatori pentru caracterele frunzelor la soiurile de păr autohtone studiate Indicatori pentru caracterele frunzelor Limita minimă (cm) Limita maximă (cm) Amplitudinea variației (cm) Abaterea standard Coeficientul de variabilitate (%) Caracterele limbului Lungimea Lăţimea 5.0 3.449 0.

050 0.000 -0.100 Lăţimea limbului Lungimea pețiolului Corelaţiile fenotipice dintre principalele elemente morfologice ale frunzelor.215 0.100 0.150 0.Lungimea limbului 0.157 0.050 -0.200 Lăţimea limbului 0.250 0.059 -0. la soiurile de păr autohtone studiate .

5 224.10 21.10 21. SCDP Iasi Felul observaţiei determinării / Soiul Fenofaze de vegetaţie şi de fructificare sau Cătălina Umflare mugure Sfârşit înflorit Maturare fruct Căderea frunzelor Perioada de vegetaţie (zile) Cociu Boambe de Cotnari cl.5 334. 7 19.04 1.05 11.04 30.5 302.1 Lăstari anuali (nr.9 32.2 3393.Partener 4: Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi Fişa tehnică a observaţiilor şi determinărilor la specia cireş.06 22.03 Galata Maxut 4.06 19.04 25.03 1.06 12.8 Perioada de vegetaţie (∑t°C) Caracteristici pom Ludovic .3 426.10 214 Boambe de Cotnari cl.04 29.3 36.04 29.04 29.04 29.04 22.3 3355.03 21.7 3393.5 3322.6 299.10 22.10 22. 6 19.6 25.8 34.) 155 84 123 126 135 120 118 Lăstari anuali mm SST(cm2) 29.2 3352.04 30.04 29.06 14.5 497.06 22.03 31.8 272.8 35 36.2 3324.10 22.06 20.10 205 202 218 218 201 205 3365.

7 5 Maturare fruct Căderea frunzelor Perioada vegetaţie (zile) Perioada vegetaţie (∑t°C) Caracteristici pom Caracteristici fruct SU% Culoare pieliţă Culoare suc Culoare pulpă Caracteristici sâmbure Destinaţie fruct Dimensiuni D/d/H (mm) Greutate medie (g) 13 Vişiniu închis Roşu închis 12 15 Roşu purpuriu Roşu purpuriu închis roşu Roşu închis 12 Roşu închis roşu roşie roşie Roşu vişiniu Roşu închis 9/6/10 9/7/10 10/8/10 9/7/10 0.10 24.8 3371.05 31 29. SCDP Iasi Felul observaţiei sau determinării / Soiul Pitic Selecţia Cotea De Botoşani Ilva Fenofaze de vegetaţie Umflare mugure şi de fructificare Sfârşit înflorit Grad fertilitate naturala (%) 30.32 Prelucrare Prelucrare Consum proaspăt şi prelucrare Prelucrare .2 6.38 0.7 Lăstari anuali (nr.04 0 27.10 28.10 209 206 208 208 3346.37 0.8 3346.06 20.03 2.6 19/18/21 232.06 20.2 22/20/20 101 22/21/21 4.07 24.03 29.10 1.8 3346.05 34 25.04 4 29.03 2.39 0.Fişa tehnică a observaţiilor la specia vişin.) 79 125 138 123 Lăstari anuali (mm) 21 36 37 36 SST (cm2) Dimensiuni D/d/H (mm) Greutate medie (g) 54 18/16/20 244.03 28.07 22.3 7.

93 19.22 84.03 0.09 7.81 29.92 61.06 52.2 82.50 Septembrie 17.67 23.67 61.85 69.18 17.77 81.42 29. anul 2013 Valu lui Traian Temperatura (°C) Umiditatea Precipitaţii relativă a aerului Medie Media Media (mm) (%) maximelor Minimelor Ianuarie 1.56 6.82 -2.89 15.58 118.03 4.10 Aprilie 12.0 Martie 5.87 12.95 11.96 30.60 Februarie 4.Partener 5: Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Constanţa Luna Date medii lunare ale principalelor elemente climatice înregistrate la SCDP Constanţa.5 7.27 68.60 13.19 26.30 Iunie 22.50 Iulie 23.48 28.73 35.31 62.07 88.54 23.10 28.97 68.13 128.40 August 23.55 17.80 .54 64.49 11.88 16.35 11.70 Mai 19.7 1.10 Octombrie 12.

06 25.06 03.07 17 14.06 19.06 17. Frumos de Băneasa 10.49 4.06 13. Denumirea genotipului Întărirea sâmburelui Intrarea în pârgă Maturitatea de recoltare Producţia Kg/pom t/ha* 1.Date fenologice şi de producţie la câteva soiuri de piersic autohtone.99 2.07 23.08 9 7.08 20 16.08 12 9. Superbă de vară 06.08 10.07 01.08 20.06 01.99 7. Mioriţa 08. crt.07 32 26. 2013 Nr. Bucureşti 08. De Voineşti 07. De Cândeşti 05.16 3.65 6.06 22.49 * Producţia în t/ha a fost calculată pentru o densitate de 833 pomi/ha .07 29.08 30 24.07 9 7.66 5.08 9. Superbă de toamnă 08.07 25.

07 07.06 01.06 32 26.07 18 14.65 Băneasa 2 golaşe 9.07 23 19.15 Romamer 2 05.06 27.99 * Producţia în t/ha a fost calculată pentru o densitate de 833 pomi/ha .07 19.Date fenologice şi de producţie la câteva soiuri de nectarin autohtone.06 20.06 12. 2013 Denumirea genotipului Întărirea sâmbure Intrarea în pârgă Maturitatea de recoltare Producţia Kg/pom t/ha* Nectarin superintensiv 10.

Moldovenesc 23.43 3.3 1.Date fenologice şi de producţie la câteva soiuri de migdal autohtone.08 2.5 8.0 0.0 5.4 14.62 4. Olteni Văratice 19.08-29. 2013 Nr.09 5 1.68 * Producţia în t/ha a fost calculată pentru o densitate de 625 pomi/ha Soiul de migdal 'Moldovenesc' Soiul de migdal 'Tohani ' .8 1.2 8.75 2. Mărculeşti 53/24 18. crt.8 7.08-28.09-20.6 13.09-12.0 5.6 2 12.08-03.5 4. Denumirea genotipului Maturitatea de recoltare Greutatea medie a unui fruct în coajă (g) Greutatea medie a miezului (g) Producţia fructe în coajă kg/pom t/ha* 1.09 2.0 8. Valea Scheii 05. Lovin 18 10.2 7.08 2.09 2.

recoltate în vederea altoirii Soiul de migdal 'Olteni văratice' . SCDP Constanţa Soiul de migdal 'Lovin 18' Ramuri de migdal.Coleţia de migdal.

. 2. Grădinariu G.Lucrări ştiinţifice prezentate • Botu M.Cercetarea pomicolă – o şansă pentru agricultura românească”. Iurea E. Debrecen – Baia Mare – Modry Kamen. Morariu A. Fertility. Alecu A.. 56. nr. 2013 (Lucrarea va apărea intr-un număr special al publicației Acta Horticulturae a ISHS). Seria Horticultură... 7th International Walnut Symposium (IWS). p... Militaru M. Lucr.... p. and Tsampas T. Argeş. . Baciu A. Lucr. 9-12 october. Evaluarea si caracterizarea unor soiuri locale de prun pentru calitatea fructelor.. ICDP Piteşti Mărăcineni. vol.. 56. Romval and Casval – One Cultivar and One Rootstock for Sweet Chestnut. Corneanu M. China. Botu I. Cosmulescu S. UŞAMV Iaşi. • Iurea E. st. Sîrbu S. 4 octombrie 2013 • Sîrbu S.206.. UŞAMV Iaşi. 201-207.23 July. Research concerning the influence of current climate changes over the phenological stages at sweet cherry tree (Prunus avium L. 1. • Botu M. Fenyang City of Shanxi. 20 . Sesiune Ştiinţifică . IInd European Congress on Chestnut.. vol. • Butac M. 2013 (Lucrarea va apărea intr-un număr special al publicației Acta Horticulturae a ISHS).... Budan S. The Influence of Ecological Conditions and Genotype on Walnut Fruit Yield in North of Oltenia – Romania. Seria Horticultură. Corneanu G. and Manthos I.... 201. Achim Gh..). nr. Achim Gh. viability and the germination capacity of pollen to some sweet cherry cultivars. st.