You are on page 1of 20

Lucrarea practica Nr.

4
Subiectul:Cocii patogeni.Genul Staphylococcus.Genul
Streptococcus.Cocii patogeni,Genul Neisseria.Genul
Haemophylus.Familia enterobacteriaceae.Genul Escherichia.Genul
Salmonella.Genul Shighella.Genul Helicobacter.

Abilitati:
1.Descrierea morfobiologica a cocilor patogeni.
2.Determinarea factorilor de patogenitate in declansarea procesului
infectios.
3.Aprecierea rolului cocilor patogeni in declansarea infectiilor
nosocomiale.
4.Recoltarea prelevatelor in dependenta de forma clinica a infectiilor
cocice.
5.Elaborarea masurilor de prevenire in corelatie cu factorii de
rezistenta.
6.Descrierea morfobiologica a enterobacteriilor .
7.Determinarea factorilor de patogenitate in declansarea procesului
infectios.
8.Recoltarea prelevatelor in dependenta de forma clinica a infectiilor
intenstinale.
9.Recunoasterea particularitatilor specifice de transportarea
materialului infectios.

1.Descrierea morfobiologica a cocilor patogeni.

Cocii reprezinta o grupa imensa de mi/o care include reprezentanti patogeni


,facultativi patogeni si nepatogeni.
Cocii patogeni sint inclusi in familii:
1.Micrococcaceae,din care fac parte genul Staphilococcus(stafilococii);
2.Streptococcaceae include genul Streptococcus(streptococii si pneumococii);
3.Neisseriaceae include genul Neisseria(meningococii si gonococii)
Stafilococii
Stafilococii au aspectul de sfere rotunde cu diametrul de 0.5-1.5 mcm.In timpul
inmultirii formeaza acumulari in forma de ciorchine de poama.In puroi se
inregistreaza coci solitari si perechi .Stafilococii sint imobili ,nu formeaza spori ,in
conditii speciale de cultivare formeaza microcapsule,sint grampozitive.
Stafilococii sint microorganisme facultativ anaerobe,insa mai bine cresc in prezenta
oxigenului.Se cultiva bine pe mediile de singe,conditii optime de crestere sint
temperature 37C,pH 7,2-7,4.In calitate de medii elective servesc gelozele cu
vitelina sis are.Pe geloza peptonata stafilocoii formeaza colonii bombate,rotunde
,stralucitoare,cu dimensiunile de 2-4mm.In timpul cresterii stafilococii formeaza
pigmenti:auriu,galben-oranj sau alb.Cel mai intens pigmentul se formeaza pe mediul
lactate,la temperatura camerei si la lumina difuza.
Stafilococii sintetizeaza fermenti zaharolitici si proteolitici.Fermnetii zaharolitici
scindeaza un sir de glucide :lactoza,glucoza,zaharoza,eliminind acizi organic.
Proprietatile proteolitice ale stafilococilor se manifesta in capacitatea lor de a
dizolva cazeina,de a lichefia gelatin.Stafilococii produc diverse enzime ale
patogenezei: 1)coagulaza(coaguleaza plasma singelui).2)lecitinaza (dizolva lecitina
anvelopelor celulare) 3)fibrinolizina (lizeaza fibrina),4)fosfotaza etc.
Stafilococii produc exotoxine.Din grupul lor face parte hemolizina de patru tipuri
,cea mai mare importanta avind a-toxina.Ea poseda urmatoarele
proprietati:hemolitica(hemoliza
eritrocitelor).dermonecrotica(necroza),letala(moartea animalelor sensibile la
aceasta toxina).In afar de hemolizine stafilococii formeaza
leucocidina,enterotoxine.

Stafilococii contin antigenul proteic A,comun pentru toti stafilococii aurii,si


antigeni polizaharidici:A,B,C. Stafilococii elimina bacteriocine care poseda actiune
antagonista in raport cu microorganismele din acest gen.Printre stafilococii aurii.se
deosebesc circa 40 de fagovariante.Determinarea sensibilitatii culturilor de
stafilococi eliminate din diferite obiecte fata de fagii tipici are o deosebita
importanta epidemiologica .
Actualmente stafilococii eliminate de la om se impart in:
S.aureus,S.epidermidis,S.saprophuticus.

Streptococii
Streptococii reprezinta mi/o de forma sferica.Diametrul fiecarui loc constituie in
medie 0,6-2 mcm,insa pentru ei e caracteristic polimorfismul:se intilnesc coci
marunti si mari,cellule stric sferice si ovale.Streptococii sint dispusi in lant.Pe
mediile compacte de cultura se formeaza lanturi scurte,iar pe mediile lichide
lanturi alungite.Streptococii sint imobili si nu formeaza spori.Culturile imediat
izolate formeaza capsule.Sint microorganism grampozitive.
Streprococii reprezinta mi/o anaerobe facultative.Cresc la temperature de 37C si
pH 7,6-7,8.Mediile optime se considera acele ce contin singe sau ser sangvin.Pe
mediile de cultura compacte se formeaza colonii marunte,plate,opace,de culoare
cenusie.Streptococii B-hemolitici formeaza zona clara de hemoliza ,iar streptococii
a-hemolitici genereaza o zona mica de nuanta verzuie.Pe bulionul zaharat
streptococii formeaza sediment dispus pe peretii sau fundul vasului,bulionul
raminind limpede.
Streptococii poseda proprietati zaharolitice.Ei scindeaza glucoza,lactoza, maltoza
si eliminind acizi organic.Streptococii au proprietati proteolitice slab evidentiate.Ei
coaguleaza laptele,insa nu lichefiaza gelatina.
Streptococii produc un sir de exotoxine:1)streptolizine-distruc eritrocitele,
2)leucocidina-descompune leucocitele, 3)toxina eritrogenetica determiina tabloul
clinic al scarlatinei:intoxicarea,reactii vasculare.

La streptococci au fost inregistrati diferiti antigeni.Citoplasma celulei contine


antigenul de natura nucleoproteidica,care serveste in calitate de character specific
.Pe suprafata anvelopei celulare sint dispusi antigenii proteici tipici.Anvelopa
celulara a streptococilor contine antigenul polizaharidic de grupa.In functie de
compozitia fractiei polizaharidice responsabila de grupa specifica ,toti streptococii
se impart in mai multe grupe A,B,C,D etc pina la S.Grupa A include 70 de tipuri,ele
cauzeaza diverse boli la om.Grupa B include streptociii facultative patogeni pentru
om.Grupa C include streptococci patogeni pentru om si animale.Grupa D consta din
streptococci nepatogeni pentru om ,dar fac parte enterococii care populeaza
intestinal omului si animalelor.Nimerind in alte organe,enterococii cauzeaza procese
inflamatorii.Deci ei pot fi numiti mi/o facultativ patogene.

Pneomococii
Pneumococii reprezinta diplococi la care partile laterale ale celulei sint latite,iar
cele opuse sint intinse,din care cauza au forma lanceolata,care aminteste flacara
unei luminary.Pneomococii au dimensiunile 0,75-0.5xo.5-1 mcm,si sint dispusi in
perechi .Pe mediile lichide pneomococii formeaza lanturi scurte.Ei sint imobili ,nu
formeaza spori,iar in organism formeaza capsula Capsula contine substanta
termorezistenta antifagina .Pneomococii sint mi/o grampozitive.
Pneumococii sint mi/o anaerobe facultative.Cresc la temperature de 36-37C si pH
7,2-7,4.Ei pot fi cultivate doar pe mediile de cultura cu protein native.Pe geloza cu
ser formeaza colonii mici ,fine si destul de stravezii.Pe geloza cu singe formeaza
colonii umede de culoare verde cenusie,inconjurate de o zona verde,ce reprezinta
rezultatul trecerii hemoglobinei in methemoglobina.
Pneumococii se caracterizeaza prin activitatea zaharolitica deosebit de
exprimata.Streptococii scindeaza lactoza,glucoza,zaharoza,maltoza si elimina acizi
organic.Proprietatile proteolitice sint exprimate slab: nu coaguleaza laptele,nu
lichefiaza gelatina.Pneumococii se dizolva in bila.Scindarea inuline4i si solubilitatea
in bila reprezinta un indiciu diagnostic important.
Pneuomococii produc endotoxina,hemolizina,leucocidina.Virulenta pneomococilor
este legata de prezenta in capsula a antifaginei.
Citoplasma pneomococilor contine antigenul proteic,comun pentru toti
reprezentantii grupei,iar capsula-antigenul polizaharidic.

Meningococii
Meningococii reprezinta coci perechi,constind din doua cellule in forma de boame de
cafea ,dispuse in partile concave una fata de alta,iar partile externe sint
convexe.Dimensiunile fiecarui coc sint 0,6-0,8x1,2-1,5 mcm.Pentru Meningococi este
characteristic polimorfismul. Meningococii sint imobili ,nu formeaza spori dar au
capsule,Se coloreaza gramnegativ.In culturile pure se dispun in tetrad sau in forma
de coci aparte in ordine haotica.In puroi se contin inglobati in leucocite.

Meningococii sint mi/o aerobe.Ei sunt pretentiosi fata de mediul de cultura si se


inmultesc doar pe mediile cu protein native.Cresc la temperature de 36-37C si la pH
7,4-7,6.Pentru cresterea normala sint necesari mediul umed si o cantitte sporita
de bioxid de carbon.Pe mediile compacte de cultura ,meningococii formeaza colonii
de dimensiuni medii cu diametrul de 2-3 mm.Coloniile formate sint
fine,semitransparente,albastrii
.Din punct de vedere biochimic ,meningococii sint putin active.Ei scindeaza glucoza
si maltoza,formind acizi organici.Ptogenitatea este determinate de prezenta
capsulei ,care impiedica fagocitoza.
La distrugerea celulelor bacteriene,se elimina endotoxina termorezistenta
puternica,care reprezinta un lipopolizaharid din anvelopa celulara.In timpul
imbolnavirii ea se inregistreaza in single si lichidul cefalorahidian al bolnavului.

In dependent de antigenul polizaharidic,meningococii se impart in grupe


serologice:A,B,C,D,X,Y,U-13529E(IN TOTAL 9). Meningococii din grupa A deseori
conditioneaza procese generalizatoare si au cea mai mare importanta
epidemiologica. Meningococii din grupele B si C cauzeaza boli sporadice.

Gonococii
Gonococii reprezinta diplococi alcatuiti din doua cellule in forma de glob,dispuse cu
partile concave una fata de alta.Dimensiunile gonococilor 1,2-1,3x0,7-0,8 mcm. Ele
sint polimorfe ,de rind cu celulele mari se intilnesc bacteria marunte neregulate
,care reprezinta forme L.Gonococii sint imobili si nu formeaza spori.In materialul
pathogenic se inregiistreaza substante care genereaza capsule.Gonococii sint mi/o
gramnegative.Sub actiunea medicamentelor si a altor substante apar forme
grampozitive.Gonococii sint mi/o aerobe.Ei isnt foarte pretentiosi fata de mediile
de cultura.Cresc pe mediile care contin protein native:singe,ser la temperature de
37C si pH de 7,2-7,4.Mediile trebuie sa fgie proaspete si umede.Pe mediile cu ser
gonococii formeaza colonii mici de 1-2 mm,care sint stravezii,lucitoare si cu
marginile regulate.In bulionul cu ser ei duc
la tulburarea slaba si formarea peliculei,care se sedimenteaza pe fundul eprubetei

.Proprietatile zaharolitice sint exprimate slab.Gonococii scindeaza doar o singura


glucida-glucoza.Nu poseda proprietati proteolitice.In peretele cellular al
gonococilor se afla o substanta toxica lipopolizaharida. Structura antigenic a
gonococilor este heterogena si se schimba sub actiunea factorilor mediului
inconjurator.

2.Determinarea factorilor de patogenitate in declansarea


procesului infectios.
La stafilococi sint sensibile vitele cornute mari si mici,caii,porcii;din animalele
experimentale :iepurii,soarecii albi si pisicile.
Sursa de infectie este omul bolnav si purtatorii de bacteria.Caile de
transmitere:menajera de contact,aeriana,alimentara.
Bolile la om:piodermia,furuncule,carbuncule;procese inflamatorii ale diferitor
organe si tesuturi;angine,cistite,colecistite,sepsis.
Stafilococii patrund prin piele si membranele mucozitare.Rolul determinant in
patogeneza stafilococica revine stafilococului auriu.Patogeneza e conditionata de
prprietatea agentului de a produce fermenti,exotoxine si depinde de starea
sistemului de imunitate a ma/o.Cel mai frecvent sint afectate pielea si celuloza
subcutanata provocind dezvoltarea piodermitelor,furunculelor,panaritiilor.Ei
conditioneaza si boli secundare ca in cazul gripei insotita de pneomonieUn rl
deosebit intre bolile stafilococice ocupa intoxicatiile alimentare.Ele fiind insotite
de voma,boli de cap si alte simptome.
Streptococii provoaca boli la vitele mari cornute ,cai,ciini,pasari.Din animalele de
laborator sint receptivi iepurii si soarecii albi .Sursele de infectie sint oamenii
bolnavi,mai rar animalele sau produsele infectate.
Caile de transmitter:difuzie si cu praf,uneori pe cale alimentara.Imbolnavirea oate
interbeni in urma infectarii exogene si a celei endogene la activarea streptococilor
facultative patogeni,care populeaza membranele mucozitare ale

gitului,vaginului.Scaderea rezistentei organismului poate provoca aparitia


autoinfectiei.La patrunderea in fluxul sangvin a streptococilor se dezvolta procese
septic foarte complicate.
Bolile la om cel mai des sint provocate de streptococii B-hemolitici din grupa
serologica A.Ei produc fermenti de patogeneza:hialuronidaza,fibrinolizina.Se mai
intilneste si protein M care are aproprietati antifagocitare.Streptococii provoaca la
om diferite infectii acute si cornice,insotite atit de formarea puroiului,cit si
supurative.Cele mai frecvente stari patologice provocate de streptococii
supurativi sint:flegmoanele,abcesele,iar cele provocate de cei nesupurativi
infectiile acute ale cailor respiratorii superioare,rujeola,reumatismull.
Pneumococii produc hialuronidaza,fibrinolizina etc.In calitate de gazda naturala a
pneumococilor este omul.Insa ei pot cauza boli la vitei,iezi,purcei,ciini si
maimute.Sursa de infectie reprezinta omul bolnav si purtatorii de bacterii.Caile de
transmitere:difuzia aeriana,dar poate fi si difuzia cu praf.Portile de patrundere
sint membrane mucozitara a cailor respiratorii superioare,ochii si
urechile.Pneumococii pot cauza boli pioinflamatoare cu diversa localizare.Din bolile
specifice provocate de pneumococi pot fi: pneumonia crupoasa,ulcerul serpinginos
corneean,otita.Cel mai frecvent boala provocata de pneumococi este pneumonia
crupoasa,care ataca de regula un singur lob pulminar si este insotita de tuse si
febra inalta.
In conditii natural animalele nu sunt receptice la meningococi.Insa inocularea
subdurala a meningococilor la maimute poate provoca imbolnavirea
acestora.Inocularea intraperitoneala a cobailor si soarecilor albi cauzeaza moartea
acestora in urma actiunii endotoxinei.
Sursa de infectie poate fi omul bolnav si purtatorii de bacteria.Calea principal de
trransmitere este cea difura aeriana.Bolile la om:
nazofaringita,meningococcemia,meningita cerebrorahidiana epidemica.
Nimerind pe membrane mucozitara a nazofaringelui,meningococii se pot localiza
acolo,cauzind efectul de purtator al infectiei sau sa cauzeze nazofaringita
acuta.Daca bacteriile patrund in vasele limfatice,in singe se inregistreaza
schimbari profunde in organelle parenchimatice datorita actiunii endotoxinei.Astfel
evolueaza meningococcemiaLa patrunderea meningococilor in membranele cerebrale

apare inflamatia piogena,numita meningita.Fenomenele meningeale se caracterizeaza


prin dureri de cap,rigiditatea cefei,voma.De meningita sufera mai des copiii.
Animalele nu sint receptive la gonococci .Insa inocularea intraperitoneala soarecilor
albi a toxinei gonococice duce la moartea acestora.Sursa de infectie poate fi omul
bolnav de gonoree.Caile de transmitere sexual.Bolile la om:gonoreea si
blenoreea.Unica gazda a gonococilor este omul bolnav.Gonococii patrund prin
membrtanele mucozitare ale uretrelor.Factorul de patogeneza a gonococilor este
prezenta pilelor care,contopindu-se cu microvilozitatile epiteliului
cilindric,contribuie la patrunderea gonococului in celulele epiteliului cauzind procese
inflamatorii acute.Gonoreea se manifesta prin dureri in timpul urinarii,eliminarea
puroiului din uretra si vagin.Boala decurge acut,poate trece in forma
cronica.Gonococii pot cauza conjunctivita gonoreica,numita blenoree. Uneori pot fi
cauza artritelor , endocardritelor.

3.Aprecierea rolului cocilor patogeni in declansarea


infectiilor nosocomiale.
Importanta streptococului in etiologia carditei reumatice.
In favoarea rolului streptococilor in dezvoltarea acestei boli vorbesc urmatoarele
fapte:
1.La bolnavii de cardita reumatica din vestibulul faringian se elimina streptocociBhemolitici.
2.Reumatismul apare des dupa imbolnavirea de angina,tronzilite,faringite,care
sesibilizeaza organismul.
3.In serul sangvin al bolnavilor se inregistreaza
antistreptolizina,antistreptohialuronidaza,care reprezinta anticorpi fata de
tremienti si toxinele streptococice.
4.Drept dovada indirect a rolului streptococilor este tratarea reusita cu
peniciina.Profilacsia acutizarii carditei reumatice consta in preintimpinarea bolilor
streptococice.Tratarea se reduce la aplicarea preparatelor anibacteriene,cum este
penicilina.
Importanta streptococului in etiologia scarlatinei .Scarlatina este cauzata de
streptococii din grupa A care produc toxina eritrogenica.La persoanele care au avut
in antecedente bolile stafilococicese dezvolta imunitatea antitoxica
rezistenta.Rezistenta imunitatii se determina cu ajutorul reactiei Dick ce se
efectuiaza prin inocularea intracutananta a toxinei eritrogene.La ersanele
sanatoase in jurul locului unde a fost inoculate toxina apare edemul ceea ce indica
reactia pozitiva.La persoanele care au avut dj boala asemenea reactive lipseste
dat fiind ca antitoxina produsa de ma/o neutralizeaza toxina eritrogenica

4.Recoltarea prelevatelor in dependenta de forma


clinica a infectiilor cocice.

Stafilococii sint microorganisme facultativ anaerobe,insa mai bine cresc in prezenta


oxigenului.Se cultiva bine pe mediile de singe,conditii optime de crestere sint
temperature 37C,pH 7,2-7,4.In calitate de medii elective servesc gelozele cu
vitelina sis are.Pe geloza peptonata stafilocoii formeaza colonii bombate,rotunde
,stralucitoare,cu dimensiunile de 2-4mm.In timpul cresterii stafilococii formeaza
pigmenti:auriu,galben-oranj sau alb.Cel mai intens pigmentul se formeaza pe mediul
lactate,la temperatura camerei si la lumina difuza.

Streprococii reprezinta mi/o anaerobe facultative.Cresc la temperature de 37C si


pH 7,6-7,8.Mediile optime se considera acele ce contin singe sau ser sangvin.Pe
mediile de cultura compacte se formeaza colonii marunte,plate,opace,de culoare
cenusie.Streptococii B-hemolitici formeaza zona clara de hemoliza ,iar streptococii
a-hemolitici genereaza o zona mica de nuanta verzuie.Pe bulionul zaharat
streptococii formeaza sediment dispus pe peretii sau fundul vasului,bulionul
raminind limpede.

Pneumococii sint mi/o anaerobe facultative.Cresc la temperature de 36-37C si pH


7,2-7,4.Ei pot fi cultivate doar pe mediile de cultura cu protein native.Pe geloza cu
ser formeaza colonii mici ,fine si destul de stravezii.Pe geloza cu singe formeaza
colonii umede de culoare verde cenusie,inconjurate de o zona verde,ce reprezinta
rezultatul trecerii hemoglobinei in methemoglobina.

Meningococii sint mi/o aerobe.Ei sunt pretentiosi fata de mediul de cultura si se


inmultesc doar pe mediile cu protein native.Cresc la temperature de 36-37C si la pH
7,4-7,6.Pentru cresterea normala sint necesari mediul umed si o cantitte sporita
de bioxid de carbon.Pe mediile compacte de cultura ,meningococii formeaza colonii
de dimensiuni medii cu diametrul de 2-3 mm.Coloniile formate sint
fine,semitransparente,albastrii.

Gonococii sint mi/o aerobe.Ei isnt foarte pretentiosi fata de mediile de


cultura.Cresc pe mediile care contin protein native:singe,ser la temperature de 37C
si pH de 7,2-7,4.Mediile trebuie sa fgie proaspete si umede.Pe mediile cu ser

gonococii formeaza colonii mici de 1-2 mm,care sint stravezii,lucitoare si cu


marginile regulate.In bulionul cu ser ei duc
la tulburarea slaba si formarea peliculei,care se sedimenteaza pe fundul eprubetei.

5.Elaborarea masurilor de prevenire in corelatie cu


factorii de rezistenta.(caile de transmitere,sursa de
infectie).
La stafilococi
Sursa de infectie este omul bolnav si purtatorii de bacteria.
Caile de transmitere:menajera de contact,aeriana,alimentara.

La streptococi
Sursele de infectie sint oamenii bolnavi,mai rar animalele sau produsele infectate.
Caile de transmitter:difuzie si cu praf,uneori pe cale alimentara.Imbolnavirea oate
interbeni in urma infectarii exogene si a celei endogene la activarea streptococilor
facultative patogeni,care populeaza membranele mucozitare ale
gitului,vaginului.Scaderea rezistentei organismului poate provoca aparitia
autoinfectiei.La patrunderea in fluxul sangvin a streptococilor se dezvolta procese
septic foarte complicate.

La pneumococi
Sursa de infectie reprezinta omul bolnav si purtatorii de bacterii.
Caile de transmitere:difuzia aeriana,dar poate fi si difuzia cu praf.
Portile de patrundere sint membrane mucozitara a cailor respiratorii
superioare,ochii si urechile.

La meningococi
Sursa de infectie poate fi omul bolnav si purtatorii de bacteria.
Calea principala de trransmitere este cea difuza aeriana.

La gonococi
Sursa de infectie poate fi omul bolnav de gonoree.
Caile de transmitere: sexuala.

6.Descrierea morfobiologica a enterobacteriilor :


Escherichiile-acest gen e reprezentat de o singura specie-E coli insa intruneste
numeroase variante.Varietatile bacilului coli se deosebesc dupa proprietati
biologice,acestea pot avea diferite septuri de fermenti.
Pe parcursul activitatii vitale E coli produce fermenti care contribuie la procesul de
digestie.Lipsa bacilului coli in intestinal gros cauzeaza- disbacterioza.La scaderea
rezistentei m/io ele pot patrunde in alte organe si teusturi cauzind procese
patologice complicate ,astfel este sunt considerate mi/o facultativ patogene
tipice.In conditii oobisnuite ele sint mi/o saprofite,iar in conditii schimbatoare ele
devin patogene ale bolilor infectioase.

Morfologia: E coli bacteria scurte dimens. Medi ale carora sunt 0.5 3,0 * 0,8
mcm.Ele sunt mi/o gramNegative.In majritatea cazurilor ele sunt mobile si
peritrihe.Insa unele variante ale bacilului coli sunt immobile.Multe suse formeaza
capsule ,nu formeaza spori.

Proprietati fermentative: Activitate fermentative considerabila.Scindeaza


lactoza,manita,maltoza,zaharoza,alte glucide si alcooli,eliminind acizi organic si
gaze.Proprietatile proteolitice sunt slab pronuntate:formeaza indol si nu lichefiaza
gelatina.Unele variante biologice nu fermenteaza lactoza si zaharoza.

Cultivarea : bacilul colli este anaerob facultative, creste bine pe medii nutritive
simple la 37C, si pH 7.2-7.8. Pe GP bacilul coli form. colonii opace putin bombate cu
marginea regulate pe BP opacitate uniforma.

Structura antigenica : se deosebesc 3 tipuri de antgeni ai escherichiilor :


- O somatic termostabil , un complex lipopolizaharidoproteic, se dispune in
anvelopa celulara a bacteriilor. El determina apartenenta culturii la grupa
serologica.
-K capsular sint diferiti : A, B, L M. A si M sint termostabili, iar B si L
termolabili. Antigenul K este dispus in celula microbiana mai la suprafata de
antigenul O.

-H flagelar se intilneste la susele mobile, caci este legat de flageli. Se cunosc


mai mult de 50 de tipuri de antigenul H.

Formarea toxinelor : form. edotoxine. polizaharide


Shigelele: Toate bacteriile care cauzeaza dezinteria sunt numite in cinstea lu
Shiga genul Shigella.

Morfologia: Ele reprezinta bacteria marunte cu dimensiunile de 2 -3* 0,4 -0,6


mcm, cu capetele rotunjite se deosebesc de celelalte enterobacterii prin absenta
flagelilor.Shigelele nu u spori si nic capsule.Mi/o gramNegative.
Proprietati fermentative: Ele scindeaza glucidele fara formarea gazelor,n scindeaza
lactoza si zaharoza .Exceptie sunt shigelele SONNE care dupa -3 zile scindeaza
acesti hidrati de carbon.Proprietatile proteolitice nu sunt conturate :formarea
idolului si hidrogenului sulfurat nu poarta character permanent ele coaguleaza
laptele dar nu lichefiaza gelatina.

Cultivarea : reprezinta mi/o facultative anaerobe, nepretentioase la medii de


cultura, se inmultesc pe GP si BP, la T = 37 C si pH = 7.2 7.4. Se cresc in forme de
colonii nu prea mari, semitransparente, cenusii, rotunde, de forma S, cu dim. = 1.5
2.0 mm. Exceptia Shigele Sonne.

Formarea toxinelor:Ele produc endotoxine,exceptie: Shigelele Shiga.Paralel cu


endotoxina ele produc si exotoxina care are actiune neurotoxica.

Structura antigenic si clasificarea : contin antigeni somatic, din care fac parte
antigenii tipici si de grup, ele se impart in 4 grupe :
A. de S desynteriae, reprezentanti : au antigeni tipici , indicate cu cifre arabe
B.include specia S. flexneri, structura antigenica mai complicate, contin antigeni
tipici, antigeni de grup.
C. include specia boydii. Contine doar antigeni tipici
D. contine antigenul sau specific.

Klebsielele: include bacteria capsulare ce cauzeaza diferite boli : pneumonia si alte


procese.

Morfologia: reprezinta mi/o baciliforme scurte si groase cu dimensiunile 0.6-6.0 *


0.3-1.5mcm cu capetele rotungite. Sint immobile care form. capsule. In frotiu
cellele sint dispuse solitary, in perechi, sau in lanturi scurte.

Proprietatile fermentative: fermenteaza lactoza, scindeaza glucoza si manita form.


acizi organic si gaze. Descompune urea, nu form. indol si hidrogen sulfurat

Form. toxinelor : ele poseda endotoxina. Structura antigenic, contin agentii


capsulari K si somatic O. Combinarea acestor conditioneaza apartenenta culturilor la
anumite variante serologice. Astazi se cunosc 80 antigeni K si 11 antigeni 0.

Yersinia enterocolitica : este foarte des populate in natura, se intilneste la


animalele rozatoare si domestic

Morfologie : Bacterii gramnegative, marunte cu capetele rotungite. Dimensiunile =


0.8- 1.2*0.3-0.7mcm. Mi/o mobile nu form. spori.

Cultivarea : sunt anaerob facultative, cresc bine pe medii uzuale de cultura,


temperature favorabila 22, 28 C, pe GP form. colonii mici, lucitoare si incolore, care
isi maresc dimensiunile la prelungirea perioadei de cultivare. La T marita se obtin
colonii intransparente cu marginea neregulata si centru bombat.

Proptietati fermentative : scindeaza glucoza fara eliminarea gazelor, dar nu


fementeza zaharoza, nu form. hidrogen sulfurat, iar indolul se produce neregulat.

Formarea toxinelor : contin endotoxina, unele produc exotoxina.


Structura antigenic : contine antigenii :
-O un complex polizaharidic.
-K
-H.
Agentii patogeni ai diferitor boli ale omului cel mai fregvent apartin la variantele
serologice 0.9, 0.3, 0.5.

Proteul : intruneste citeva specii care se deosebesc prin capacitatea de a


fermenta multe substraturi nutritive.

Morfologie : marunte, mi/o polimorfe gram negative. Dimensiunile = 0.4-0.6 * 1.03.0mcm. Reprezinta peritrihi mobile nu form. capsule si spori.

Cultivarea : reprezinta anaerob facultative, care cresc bine pe medii de cultura la


20-37 C

Proprietati fermentative : poseda fermenti zaharolitici si proteolitici.


Formarea toxinelor : contine entodoxina.
Structura antigenic : contin antigeni O si H. O 150 de antigeni si cca 80 H.
Bacilul Piocianic: bacteria facultatic patogene raspindite la om si animale.
Morfologie : bacteria gramnegative cu D = 1.5-3.0*0.5-0.8mcm, sint lofotrihi,
mobile, nu form. spori. Uneori form. un strat mucozitar extracelularr asemenator cu
capsula.

Cultivarea : include bacteria aerobe obligate care cresc bine pe medii de cultura, cu
T = 37C insa pot creste si la 5-42 C. Pe GP form. colonii cu dimensiuni de 2-5 mm
rotunde, semintransparente, albastre-cenusii, cu nuanta sidefie.Pe BP cauzeaza
tulburarea mediului si from. Peliculii.

Propr. Fermentative : el fermenteaza glucoza. Licefiaza gelatin si serul coagulat,


coaguleaza laptele. Se inregistreaza reactia pozitiva la citocromoxidaza.

Form. toxinelor : form. toxine cu actiune hemolitica si citotoxica, contine


endotoxina.

Structura antigenica : poseda antigenul O si H

7.Determinarea factorilor de patogenitate in


declansarea procesului infectios.
Escherichiile din unele grupe serologice sunt patogene pt diferite animale si
cauzeaza boli ale aparatului digestive.Din animalele de laborator cele mai receptive
la E coli sunt cobaii,iepurii ,soarecii albi.
Independenta de modul de inoculare cultura data cauzeaza diverse procese
patoogice:
Inflamarea si abcesul la inocularea cutanata.
Peritonita si sepsisul la inoc. Intraperitoniale si intravenoase.

Sursa de infectie : omul bolnav,in acest caz bacteriile patrun in organism in mediu
inconjurator.

Caile de transmitere: Principala la forma exogenica de infectie este contactul


direct.Agenii patogeni pot fi trimisi de pe miinele murdare
,lingerie,hrana,jucarii,vesela,muste.

Patogeneza: Bolile cauzate de E coli poarta denmirea de escherichioza.Dezvoltarea


ei depende de calea de patrundere a aagentului in organism si de grupa serologica
din care face parte agentul patogen.
La patrunderea perorala a bacteiilor pot nterveni boli intestinale la mature si
copii,asemeenea bacteri se numesc bacilli intestinali enteropatogeni.Se cunosc 3
grupe de BIE:
Grupa 1-include agenii coli enterite la copii de virsta mica
Grupa 2-include agentii bolilor dezinterice la copii si mature
Grupa 3- include agenti bolilor cu tablou cinic anagogic cu holera
Consumul unor produse alimentare cu bacilul coli ot cauza dezvoltarea toxicoinfectiilor alimentare.Dezvolarea infectiei endogene cauzeaza afectarea diferitor
organe.Inflamarea veziculei bileare ,urinare si infect singelui.

Salmonelele
Majoritatea cauzeaza boli infectioase la om si multe specii si mamifere s pasari,
mi/o polipatogene.

Sursa de infectie : omul bolnav si purtatorii de infectie.


Caile de transitere : agentii infectiei se transmit prin diverse obiecte impurificate

cu eliminari ale omului : mine murdare, apa, alimente. Deseori sint transmisi de
muste. In dependenta de caile de transmitere se cunosc focare menajere, acvatice
si alimentarre, de febra tifoida.

Patogenza : infectarea are loc peroral. Din cav. Bucala mi/0 nimeresc in stomac
unde se distrug partial sub influenta sucului gastric si a fermentilor, cele ramase
nimeresc in intestinal subtire, patrund in tesutul limfatic, unde se inmultesc pe
parcursul perioase de incubare : 10-14 zile, la sfirsitul aceste perioade ei nimesresc
in singe si limfa, repartizindu-se in tot orgnismul :ficat, splina, maduva
spinarii.Salmonele se acumuleaza in vezica biliara.,cac aici sunt conditii favorabile pt
inmultire, caci bila este un bun mediu nutritiv, de aici bacteriile din nou nimeresc in
intestinal subtire si cauzeaza formarea ulcerului tifoid specific. In perioada de
bacteriemie o parte din mi/o s distrug, elibereaza endotoxina ceea ce cauzeaza
intoxicarea. La finele saptaminii a doua salmonele incep sa se elimine din organism
cu mase fecale, urina, sputa. Perioada de insanatosire puruficarea organismului de
agenti patogeni, intensificarea activitatii fagocire a celulelor, acumularea
anticorpilor in singe.

Shigelele
Animalele nu sunt receptive la agentii patogeni cu exceptia maimutelor, infectarea
experimental a soarecilor albi cauzeaza intoxicarea si moartea acestora.
Sursa de infectie: Persoanele bolnave de forme acute si cornice de dezinterie si
prtatori de bacteria.
Caile de transmitere: Alimentara.O mare importanta are transmterea prin
apa,legume,fructe diverse obiecte impurificate de shigele si prin muste.
Patogeneza: Nimerind cu hrana in intestine ele patrund in celulele epiteliale ale
membranelor mucozitare ale IG unde se inmultesc.In acest timp o parte de
shiegele pier .Endotoxina eliminate in urma lizarii celulelor bacteriene sensibilizeaza
membrane mucozitara ,se mareste permeabilitatea vaselor sangvine si endotoxina
se absoarbe in singe,conditionind intoxicarea organismului.Afectarea membr
mucozit e insotita de inflamare negroze, hemoragie .Inafar de aceasta toxina
actioneaza asupra sistemuli nervos central ceea ce dce la dereglari trofice serioase
.Deosebit de grav decurge boala cauzata de shigelele Shiga care patrund profund in
membr mucozit a intestinului gros,cauzind hieperemie acuta,inflamarea si dizenteria
cu singe.Endotoxina eliminate de shigele cauzeaza intoxicatii grave.Aparitia si
devoltarea bolii depinde de marimea dozei de infectie.