You are on page 1of 2

Misterele nopii

De Mihai Eminescu
Cnd din stele auroase
Noaptea vine-ncetior,
Cu-a ei umbre suspinnde,
Cu-a ei silfe opotinde
Cu-a ei vise de amor;
Cte inimi n plcere
i resalt uurel!
Dar pe cte dureroase
Cntu-i mistic le apas,
Cntu-i blnd, ncetinel.
Dou umbre, albicioase
Ca i fulgii de ninsori,
Razele din alba lun
Mi le torc, mi le-mpreun
Pentru-ntregul viitor;
Iar doi ngeri cnt-n plngeri,
Plng n noapte dureros,
i se sting ca dou stele,
Care-n nunt, uurele,
Se cunun cznde jos.
ntr-un cuib de turturele
Ca i fluturii de-uor
Salt Eros nebunete,
l desmiard, l-nclzete
Cu un vis de tainic dor;
Iar n norul de profume
Dou suflete de flori
Le desparte-al nopii mire
Cu fantastica-i optire,
Le resfir, pn mor.

Cnd pe stele aurie


Noaptea doarme uurel,
Cte inime rznde,
Dar pe cte suspinnde
Le delas-ncetinel!
Dar aa ne e destinul,
Vitreg prea adeseori,
Unui lumea i-acordeaz,
Iar pe altul l boteaz
Cu-a lui rou de plnsori.