You are on page 1of 2

ETAPELE VRSTEI ADULTE

Perioada adult este perioada cea mai bogat si activ a ciclurilor de via. Este
caracterizat de activitate profesional intens, relaii sociale si de munc n
expansiune, precum si de extinderea responsabilitilor privind viaa de familie.
Criteriile diferenierii stadiilor dezvoltrii psihice, dup Ursula Schiopu, E. Verza
(1981, p. 254), sunt tipul fundamental de activitate si tipul de relaii implicate.
Ca urmare, autorii propun urmtoarele subetape cu anume caracteristici:
1) 35/45 ani este vrsta adult caracterizat de stabilitate, implantaie
profesional intens, activitate cumulativ, activ creatoare. Statusurile si
rolurile ncep s fie mai ncrcate de responsabiliti. Copiii ncep s frecventeze
scoala si creste coninutul subidentitii de printe.
2) 45/55 ani vrsta adult propriu-zis, unde continu dezvoltarea planurilor
profesionale si sociale, dar are loc diminuarea subidentitilor de so si printe.
Evoluia feminin este relativ mai tensionat si ncrcat de indispoziii si
anxieti cu substrat biologic si hormonal (menopauza).
3) 55/65 ani corespunde perioadei adulte prelungite, caracterizat de diminuarea
forelor fizice, este o perioad critic pentru femei, fragilizarea lor fizic fiind
mai evident, este momentul diminurii acelor 4 subidentiti ntr-un mod variat
si inegal. Are loc denuclearizarea familiei si diminuarea pn la anulare a
subidentitii profesionale (momentul retragerii din viaa profesional). Rmne
activ subidentitatea marital si cea social-cultural si are loc tranziia ctre
vrstele de regresie.
Perioada adult dominat de tineree este dup White (1975) una din cele mai
importante, datorit multiplelor structuri ce se solidific acum. Ca urmare, el
identific 4 direcii de dezvoltare caracteristice:
stabilirea identitii eului;
independena relaiilor personale;
cresterea intereselor;
umanizarea valorilor.
C. Gould este un alt cercettor preocupat de dezvoltarea adultului. n studiile
sale propune mai multe etape, si anume: elevarea de dominan, de la 16 la 18
ani, unde axa comportamental este lupta pentru cstigarea independenei, de
la 18 la 22, perioada prsirii familiei, unde caracteristica este construirea
relaiilor de prietenie ca substitute ale familiei, de la 22 la 28, perioada
construirii unei viei funcionale (efective), de la 29 la 34 de ani, perioada crizei
de evaluare, de la 35 la 43 de ani, criza relativ la ncheierea perioadei de
tineree, de la 43 la 50 de ani, atingerea unei relative stabiliti, de la 50 n sus
perioada maturitii depline, cnd adultul n vrst este axat pe valorizarea
activitilor zilnice n detrimentul planurilor de lung durat. Criticile aduse
majoritii studiilor privind adulii si dezvoltarea lor, ncepnd cu Erikson si

Levinson, au pus n eviden faptul c dezvoltarea femeii este diferit n unele


aspecte specifice. De exemplu, din perspectiva eriksonian, multe femei ajung la
intimidate nainte de a ncheia procesul formrii indentitii. Din perspectiva lui
Levinson, cele mai multe femei urmeaz stadiile propuse de el pentru brbai,
dar femeile trec prin stadiile respective n mod diferit. De exemplu, femeile vd
cariera n mod diferit fa de brbai, au tendina de a trata problematica mai
degrab ca pe o asigurare, dect ca pe un scop primordial al planului de via.
Problemele legate de echilibrul rolurilor din familie si din profesiune sunt mai
importante pentru femei dect pentru brbai. Femeile triesc diferit criza de la
30 de ani si cele mai multe dintre ele, n aceast perioad, doar schimb ntre
ele prioritile de la 20 de ani (de exemplu, cele legate de profesie cu cele
legate de familie) sau adaug noi componente, iar toate aceste alegeri compun
starea de stres a perioadei respective. n sfrsit, reevaluarea asociat cu criza de
la mijlocul vieii pentru brbai tinde s se petreac mai devreme pentru femei;
de exemplu, n cazul femeilor care nu au avut copii pn la 30 de ani, exist
presiunea reevalurii problemei si luri unei decizii.
Ca o concluzie, putem afirma c perioada adult este una dintre perioadele cele
mai pline de variaii si, n pofida propunerilor de periodizare, majoritatea
autorilor recunosc faptul c adulii trec prin stadiile propuse de ei pe paliere largi
de vrst. Pe de alt parte, trebuie s mai adugm faptul c fiecare aspect al
dezvoltrii adultului pe fiecare stadiu este trit diferit, fiind afectat de contextul
individual de via si de propriile trsturi de personalitate.