You are on page 1of 6

1

LECTIA 8_EVIDENŢA MONUMENTELOR ISTORICE

În Principatele Române, după unificare, la mijlocul veacului XIX,
apar primele preocupari pentru inventarierea monumentelor prin
“Comisia pentru cunoasterea si studierea monumentelor bisericesti”
infiintata de Alexandru Golescu, comisie in care se remarcă Alexandru
Odobescu prin activitatea sa. Intre anii 1871-1873, Odobescu difuzează
cu sprijinul guvernului un Chestionar sau izvod de intrebari in privinta
vechilor asezaminte ce se afla in deosebitele comune ale Romaniei.
În urma aprobării lui, de către Al.I.Cuza, sunt delegaţi în calitate
de comisari pentru alcătuirea inventariilor , intelectuali de frunte ai
epocii, ca: C. Boliac, Al. Odobescu, D. Papazoglu, Al.Pelimn. În cadrul
aceleiaşi campanii, pictorii Tătărescu şi Trenk au avut misiunea de a
face desene ce urmau a fi ordonate într-un “Album
Naţional”.Raspunsurile la aproape 4.000 de chestionare se pastreaza la
Biblioteca Academiei Romane, dar din pacate nu au fost folosite in epoca
pentru intocmirea unui repertoriu.
• Intocmirea unui Inventar oficial al monumentelor este prevazuta in
“Legea pentru conservarea si restaurarea monumentelor publice” din
1892, de când datează naşterea CMI. Inventarul monumentelor nu a
aparut la un an de la aparitia legii, cum era prevazut, ci abia in anul 1897
sub titlul “Inventarul monumentelor publice si istorice din Romania”
dar acest prim inventar a avut un caracter administrativ, neoficial şi o
circulaţie restransă.
Prima Lista oficiala a monumentelor din Romania (monumente
aflate sub protectie legala) a fost publicata in anul 1903 sub numele de
Inventarul monumentelor publice si istorice din Romania sub ingrijirea
lui V.A. Urechia, B.P. Hasdeu si Gr. G. Tocilescu, care continea un
numar de 534 de monumente publice si 63 de monumente istorice.
Este evident interesul disproportionat al membrilor Comisiunii din acea
vreme pentru monumentele religioase fata de cele civile, aproape
neglijate.
Din pacate, dupa inventarul monumentelor din 1903, important ca
prima realizare dar modest ca numar de monumente inscrise si discutabil
privind raportul dintre monumentele religioase si cele civile, in perioada
interbelica nu a mai aparut un alt inventar general decat sub forma unor
repertorii partiale si a unor studii, intre care se remarcă cele ale
arhitecţilor Nicolae Ghica-Budesti şi Gh.Balş.
• Comisiunea Monumentelor Istorice elaboreaza in anul 1921 un
Chestionar privitor la monumentele istorice destinat monumentelor
religioase, chestionar care a servit ca baza pentru toate documentatiile

P. castele. germana. ultimul preşedinte fiind Hadrian Daicoviciu.d.Balş.Popescu. membri ai Comisiei repartizati pe judete) şi mai ales prin releveele intocmite pentru un numar de monumente. Ioan Andrieşescu. I. Comisiunea monumentelor istorice emite un “ordin circular” in vederea intocmirii Inventarului Monumentelor Istorice de catre membrii Comisiei. fiind inclus in majoritatea dosarelor de monument. arh.). Monumentelor Istorice si Artistice din cadrul Academiei R. Mihail Suţu. din Romania. Artur Verona. Conform “Instructiunilor pentru inventarierea monumentelor culturii materiale din R. despre bisericile de lemn.Sacerdoţeanu. abia atunci. Grigore Ionescu. printre care si unele cu caracter religios.m. Virgil Drăghiceanu.661/1955. Totuşi. Ştephănescu. orăşeneşti iar la nivelul localitatilor se infiintau Birouri de inventariere şi care încep să funcţioneze sub conducerea prof. Desi definitia data monumentului de arta este profund ideologizata.Moisil.R.2 Comisiunii Monumentelor Istorice pana la desfiintarea sa in 1948. arhitectura populara) si fara prejudecati privind originea lor (romaneasca. • In anul 1932. raionale. A. Această Comisie a lucrat până la începutul transformărilor care au loc în decembrie 1947. Documentatia intocmita este valoroasa prin continut (fiind realizata de specialisti. prin “Hotararea Consiliului de Ministri din 1953” se constituie pe langa Comisia Stiintifica a Muzeelor. membrii fiind Gh. dar nu s-a concretizat intr-un Inventar al monumentelor Comisia reorganizată în 1919 sub preşedenţia lui D.P.Oprescu. la principiile “Chartei Athenei” din 1931. Victor G. Scarlat lambrino.Ghika-Budeşti.D. . atentia lor se va indreapta spre toate tipurile de monumente fara discriminare (biserici. N. se va completa în timp cu C. • Dupa cel de-al doilea razboi mondial si instaurarea regimului comunist. Astfel. Al. Lapedatu. situri. Nic. Comisia Centrala de Inventariere al carei scop era de a stabili o evidenta exacta si de a identifica si cunoaste starea tuturor monumentelor culturii materiale pentru ca pe baza acestor date sa se poata lua masuri de conservare a monumentelor. Petre Antonescu. ucraineana.Cerchez. s. Vasile Pârvan. • Dupa aderarea specialistilor in monumente. Michael Csaki publica in 1923 la Cluj “Inventarul monumentelor si obiectelor istorice si artistice sasesti din Transilvania cu o introducere asupra activitatii sasilor din Transilvania in domeniul artelor plastice”.M. instructiunile vizeaza inventarierea unor largi categorii de monumente artistice. Ştefănescu. G. Gr. ulterior sub preşedenţia lui Nicolae Iorga. evreiasca.. cel mai important act normativ in domeniul monumentelor a fost Hotararea Consiliului de Ministri nr.Onciu. iar pentru cele româneşti se publică lucrarile lui Coriolan Petranu.” se constituie Comisia Centrală de Inventariere care include instituţii centrale.a.R. maghiara.

) cuprinzand un total de 10.Balş.Miclescu. Cunoscuta ca “lista din 1955”. Printre cei care au contribuit la întocmirea lui menţionez personalităţi ca arhitecţii G.P. urmatorele acte normative importante au fost “Legea ocrotirii patrimoniului cultural national al R. In urma Raportului final al Comisiei centrale de inventariere din cele 12. Cantacuzino. Gh. in trei ani. Decretul atribuia domeniul inventarului monumentelor. • In anul 1960.artă Ioana Cristache-Panait. in perioada 1955-1991 fiind singura lista cu putere de lege.S. . Oltenia. ea a avut un rol foarte important in protejarea monumentelor pe care le include.3 Aceasta actiune de inventariere a fost cea mai amplă si bine organizata din Romania. Prin Ordinul Comitetului de Stat pentru Constructii. in care acestea au obligatia de a întocmi evidenţa monumentelor istorice din regiunea respectiva. Petre Năsturel.890 de monumente inregistrate in urma inventarierii in anul 1955 au fost clasate si incluse in de cultură.. ulterior s-a completat prin venirea arhitecţilor Cristian Moisescu şi Marinel Daia. Grupa de studii. Inventarierea s-a soldat cu inregistrarea a 12.Oliver Velescu. intre 1960-1963. Din această perioadă datează lucrările de referinţă. Banat. Un exemplar din aceste fise se pastreaza la arhiva Directiei Monumentelor Istorice.Nicolau. voluminoasa lucrare a profesorului Virgil Vătăşanu privind arta medievală şi repertoriile bibliografice ale lui Nicolae Stoicescu pentru Bucureşti. era constituită din arhitecţii Ion Dumitrescu. Th. Directiei Patrimoniului Cultural National.R. ist. Arhitectura si Sistematizare (CSCAS) initiaza o noua actiune de inventariere a monumentelor istorice numita Evidenta monumentelor istorice din R. Ion Balş. • Cronologic.890 de monumente.13/1975”care completa legea. Arhitectura si Sistematizare (CSCAS) nr. Gh. precum şi alţii. Pe baza propunerilor facute de Oficiile judetene pentru patrimoniul cultural national.072 de monumente. beneficiind si de un buget corespunzator. Eugenia Greceanu.E.63/1974” şi “Decretul Consiliului de Stat nr. Dobrogea şi Moldova. Ţara Românească. Directia monumentelor istorice din cadrul Comitetului de Stat pentru Constructii. P. din cadrul Direcţiei monumentelor Istorice. Dupa primul inventar al monumentelor din 1903. acesta este al doilea din Romania investit cu putere de lege. intre anii 1975-1980 s-a intocmit Lista bunurilor din patrimoniul cultural national al Republicii Socialiste Romania – monumente istorice (in trei volume legate. nr. Titu Elian. Florica Dimitriu.Oteteleşenu.R.M. Coordonarea colectivului era asigurată de directorii profesorii Virgil Bilciurescu şi Grigore Ionescu. Eugenia Greceanu. prof.13/1960 se aproba Regulamentul de functionare al DSAPCurilor. ce avea sarcina centralizării şi prelucrării datelor.

ansamblurilor si siturilor istorice. prin care se infiinteaza Comisia Nationala a Monumentelor. ist. fiind intocmita pe judete. Lista monumentelor din 1980 nu a fost aprobata niciodata de Consiliul de Ministri astfel ca nu a căpătat autoritate legala. istoricii de artă Tereza Sinigalia. Specialistii din Directia Monumentelor. Prin acordul incheiat în anul 1991. Sion.000 de monumente. în colaborare cu cei din teritoriu de la OJPCN-uri au intocmit (pornind de la Lista monumentelor din 1980. Ana-Maria Orăşeanu.4 Ea a fost elaborată şi în urma eforturilor specialistilor Directiei Patrimoniului Cultural National sub îndrumarea Prof. in 1980 s-a definitivat o Lista a monumentelor istorice care cuprinde un numar total de 8.Ioan Opriş. pe baza “Listei bunurilor din patrimoniul cultural national al Republicii Socialiste Romania – monumente istorice” care continea 10. Constituindu-se în cea de a treia Lista din Romania cu putere de lege dupa cele din 1903 si 1955. Ansamblurilor si Siturilor Istorice. în anul 1992 s-a demarat proiectul romano-german . menţionez arh. un acord intre Directia Monumentelor. “Lista din 1991” a fost structurata dupa modelul listei din 1980. În cazul unor demolări un monument inscris pe aceasta listă.Vasile Drăguţ.489 de monumente. eliminand monumentele disparute si adaugand altele noi). artă Cezara Mucenic. Ea a fost folosita ca instrument de lucru intern.Sergiu Iosipescu. Din pacate. dar absent din lista din 1955. Directia Economică si a Patrimoniului Cultural National). foarte succint in continut. Rodica Bănăţeanu. o noua lista a monumentelor numita Lista monumentelor. Din echipa de atunci care centraliza completa şi verifica datele din teritoriu. Christoph Machat. printre atributiile Comisiei se afla si unele referitoare la evidenta si inventar. Incluzând un numar de peste 22. În afara acestor liste. Ioana Cristache-Panait.072 de pozitii (din care unele au fost eliminate). arhitecta Adriana Mihai. Mircea Iliescu.S. • Dupa 1977. în această perioadă au reînceput campanii mari de inventariere cum ar fi inventarierea satelor săseşti. Cornelia Stoica.N. inclusiv proiecte comune de cercetare si schimb de experienta privind metodele de inventariere a monumentelor.Gh.. nu face referiri directe la inventarul monumentelor dar in “Regulamentul privind organizarea si functionarea CNMASI” adoptat de aceasta la 27 iunie 1990.F. nu era recunoscut ca fiind protejat de lege.şi ist. printre care menţionez prof. § Decretul 91/1990” al C. Ansamblurilor si Siturilor Istorice (Direcţia ştiinţifică condus intre anii 1990-1994 de prof.N.artă Corina Popa). Ansamblurilor si Siturilor Istorice (prin Comitetul National Roman al ICOMOS) si Comitetul National German al ICOMOS privind colaborarea pe multiple planuri.

pornind de la constatarea ca in urma emigrarii masive a populatiei sasesti in Germania o mare parte a construcţiilor se degradau. Institutul de Arheologie si Istoria Artei al Academiei Române din Cluj . Ansamblurilor si Siturilor Istorice din Bucuresti (dupa 1994 CPPCN ). Bucureşti(arh. cum ar fi Utilitas din Cluj(ing. • Actuala “Lege a protejarii monumentelor istorice”nr. două repertorii ale bisericilor de lemn din Transilvania şi Moldova. cu ajutorul Institutului de Memorie CulturalăCIMEC. să –şi regăsească aici un loc de referinţă şi indirect să participe la apariţia celei de-a patra liste oficiale a monumentelor istorice. De fapt. • “Legea nr. Facultatea de arhitectură « Ion Mincu » sau firme specializate. O dată cu naşterea acestei instituţii. Şi sunt in curs de definitivare volumule dedicate centrului oraşului Sibiu şi Sighişoara. În plus a hotărît prin lege înfiinţarea a Institutului Naţional al Monumentelor Istorice-INMI.Sabo Balint) sau Manisa Construct. judetul Brasov. acesta a fost scopul prelegerii de faţă. evidenţa monumentelor se centraliza în cadrul Direcţiei Monumentelor Istorice. Centrul de Studii Socio-Umane al Academiei Romane din Sibiu. în baza datelor furnizate de Inspectoratele Judeţene de Cultură. de către CPPCN. In intervalul 1992–1998.Niels Auner). s-au desfăşurat inventarieri topografice sau tematice la cererea unor beneficiari particulari sau de stat. Menţionez proiectele Inventarierea patrimoniului arhitectural din Transilvania. si Institutul de Arhitectura “Ion Mincu” din Bucuresti au cercetat localitatile sasesti dupa metodologia folosita de Oficiul pentru protejarea monumentelor al landului Renania de Nord– Vestfalia. Cerându-mi scuze anticipat pentru cei ce i-am omis sau greşit . având pictură murală şi planşee casetate.422 din 27 iulie 2001 contine o serie de prevederi precise şi detaliate referitoare la evidenţa monumentelor istorice. Totuşi în această peroadă. asigurându-se pentru prima dată informatizarea listelor. Un prim rezultat al acestei carcetari este aparitia volumului bilingv “Topografia monumentelor din Transilvania. precum si cadre didactice si studenti de la Academia de Arte Frumoase din Bucuresti. echipe de specialisti de la Directia Monumentelor. coordonat si finantat de partea germana.care cuprinde zece localitati.68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural national” Urmare a acestei legi.5 Documentarea bunurilor culturale sasesti din Transilvania. Coordonator general al proiectului Christoph Machat. Proiectul urmarea “documentarea exhaustiva a patrimoniului cultural-artistic al asezarilor sasesti” in 243 de asezari rurale si urbane.41/1995 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. Nu se finalizează prin publicare o nouă listă a monumentelor istorice. sperăm ca marea familie a celor ce au lucrat de-a lungul anilor la mărirea inventarului monumentelor.

. dar de la care aştept atenţionarea cuvenită. vă mulţumesc pentru atenţie. pentru a corecta textul.6 menţionat.