You are on page 1of 3

Neicu Elena, an II Litere IDD

2006-2007

Tema la Literatura comparata


conf. univ. dr. Elena Ionescu

1.Rezuma cantul al XVIII-lea din Iliada de Homer;

In Iliada , Homer prezinta neegalat puternicele confruntari dintre danai si aheii


veniti s-o aduca inapoi sotului sau ,Menelaos Atride, pe Elena, frumoasa rapita de Paris si
dusa-n Troia.
Aceasta rapire va aduce pieirea Troiei, mareata cetate a lui Priam.
In al XVIII-lea cant evenimentele se precipita: moartea lui Patroclu, prietenul lui
Ahile, il va convinge pe acesta sa se pregateasca sa reintre-n batalia impotriva Troiei din
care se retrasese atunci cand Agamemnon Atride, fratele lui Menelaos si conducatorul
aheilor, il jignise luindu-i pe Briseis , frumoasa roaba cucerita-n lupta.
Auzind ca i-a fost ucis prietenul de catre Hector , Ahile doreste sa-l razbune
imediat, dar armele, pe care i le imprumutase lui Patroclu sunt acum prada de razboi a lui
Hector.
Mama sa , zeita Tetis, dupa ce jeleste moartea lui Patroclu si hotararea fiului sau
de a reincepe lupta si de a-l ucide pe Hector, stiut fiind ca insusi Ahile va muri in scurt
timp dupa Hector, asa cum fusese prorocit, il sfatuieste sa astepte pana ce ea va merge la
Hefaistos, fierarul zeilor, care-i va fauri alte arme demne de un fiu de zeita ca el.
Dar Hera, sotia si sora lui Zeus, aparatoarea Troiei si dusmanul aheilor, vegheaza
si , cand danaii se pregatesc sa profaneze lesul lui Patroclu, si asa despuiat de arme si
armura, trimite pe Iris, fara stirea celorlalti zei, sa-l trimita cumva in lupta pe Ahile, chiar
asa, fara arme potrivite.
Este de ajuns ca eroul, sfatuit fiind astfel de catre Iris, sa se arate danailor ca
acestia sa renunte la profanarea trupului insulitat al lui Patroclu si sa fuga.
In acest timp, Tetis ajunge la Hefaistos si-i solicita un alt rand de arme pentru fiul
sau. Bucuros sa poata fi de folos lui Tetis cea care l-a adapostit cand a fost aruncat de pe
muntele Olimp si schilodit, zeul fierar se apuca de treaba si faureste intai un scut fara
seaman de frumos, impodobit cu alese podoabe,apoi o platosa, o chivara cu creasta de aur
si pulpare.
Cantul al XVIII-lea se termina atunci cand “ ca un uliu la vale” Tetis se intoarce
cu armele sa le duca fiului mult iubit, de care este constienta ca se va desparti curand , dar
nu poate face nimic pentru a impiedica destinul.

1
2. Scrie un eseu despre Ulise pornind de la urmatorul citat din Odiseea de Homer:
“Spre seara ciclopul se-ntoarse din nou de la pasune. Atuncea ma apropiai de
dansul cu o cupa de vin rosu si ii spusei:”Ma-ntrebi de nume , o sa ti-l spun, dar tu
sa-mi dai darul de ospetie cum ne-a fost vorba. Ma cheama Nimeni; tata si mama
m-au numit Nimeni si asa-mi spun toti tovarasii.”

Ulise este subiectul deosebit de frumoasei epopei a lui Homer, Odiseea, si tot el
constituie , probabil, si mesajul ei . Poetul a descris un erou care, cu toate greutatile pe
care le intampina, a reusit sa-si indeplineasca un destin fericit.
Participant cam fara de voie la razboiul troian si supravietuitor al celor zece ani
grei de asediu, reusita pe care n-au avut-o alti mari eroi , unii chiar os de zeitate, ca Ahile
sau Aias, reuseste sa-si implineasca destinul fericit –ideal si leit-motiv al literaturii eline.
Imnul de lauda adus de poet reusitei sale nu se datoreaza neaparat destinului sau
intamplarii,ci mai ales vitejiei, inteligentei si tariei sale morale.
Aceste calitati sunt recunoscute si de catre zeii cei nemuritori care-l ajuta de
fiecare data cand se afla la ananghie: fie cu sfaturi bune ( ca Hermes care-l ajuta sa nu
cada prada uneltirilor vrajitoarei Circe) , fie chiar cu forta propriilor brate inarmate( ca
Atena de atatea ori).
Faptul ca Atena, zeita intelepciunii, este cea care il ajuta si nu Ares, zeul
razboiului, este explicat de catre Heraclit retorul foarte interesant prin aceea ca el reuseste
sa-i invinga pe dusmani prin forta mintii sale ascutite si nu doar prin forta
bratelor-“datorita sireteniei si abilitatii [...] reusita se datoreaza inteligentei”.
Intelepciunea sa de a nu iesi din cuvantul celor nemuritori i-a adus ajutorul lor.Doar
Poseidon il va urgisi din cauza ca l-a orbit pe Polifem ciclopul, fiul sau.
Dupa terminarea marelui razboi, invingatorii incarcati de prazi se intorc acasa
unde-i asteapta pe unii dintre ei tradarea propriei familii( Agamemnon) pe altii fala .
Numai drumul lui Ulise este, parca, fara de sfarsit.
In calea sa apar piedici ce-i amana mereu sosirea acasa: prizonieratul in insula
nimfei Circe, la ciconi, la lotofagi, la lestrigoni, la Eol -ce il ajuta , dar, din vina lacomiei
tovarasilor sai sunt aruncati iarasi departe de casa (Crezand ca Ulise a primit multe averi
pe care nu vrea sa le imparta, tovarasii lui Ulise dezleaga burduful primit de la Eol.De
fapt, Eol inchisese in burduful de piele pe care-l legase in urma corabiei lui Ulise toate
vanturile cele potrivnice), pe lumea cealalta unde-l intreaba pe Tiresias prorocul care-i
este destinul (si unde se intalneste cu mama sa moarta in anii lipsei sale de acasa si cu
tovarasii de arme morti in glorie sau ucisi miseleste), cantecul sirenelor cel inselator ce-l
face pe acela ce acosteaza pe insula lor sa uite de casa si sa nu mai revina acolo,
traversarea printre stancile Scila si Haribda ,in insula zeitei Calipso care si-l dorea de sot.
Toate aceste piedici nu-l vor intoarce pe erou din drumul sau, el isi urmeaza
neabatut calea catre Itaca si preaiubita si cinstita sa sotie . Dand dovada de multa tarie de
caracter si de intelepciune va reusi sa invinga destinul potrivnic si sa-si atinga telul.
Un moment important al grelei sale calatorii spre casa este si cel descris in
fragmentul de inceput al eseului, cel al debarcarii in insula ciclopilor,unde Polifem ucide
si mananca pe sotii sai inchisi in pestera.Inteligentul erou reuseste sa-si salveze prietenii
printr-un viclesug: il inseala pe urias in legatura cu numele sau spunandu-i ca-l cheama
Nimeni si, dupa ce-l orbeste-n somn, fuge ascuns sub burta berbecilor acestuia. Ciclopii

2
alertati de Polifem nu vor cauta faptasul din cauza inselatoriei cu numele Nimeni .
Aceasta stratagema este una dintre cele mai bune dovezi ca Ulise se conduce in viata nu
numai ajutandu-se de codul razboinicului ci, mai ales, de istetimea sa nativa.
Iesind din pestera ultimul, dupa ce s-a asigurat ca si ultimul tovaras de-al sau s-a
salvat, da dovada de spirit de adevarat conducator ,ca un capitan de corabie ce paraseste
ultimul vasul ce se scufunda.
Insa toate piedicile sunt trecute si eroul ajunge acasa .Aici il asteapta cea mai
grea incercare : casa ii este plina de pretendentii la mana sotiei sale, Penelopa,
pretendenti care-i prada de ani de zile averile, benchetuind pe cheltuiala sa.
Ajutat de zeita Atena, de fiul sau, Telemah, acum tanar in toata puterea
cuvantului, si de slugile ramase credincioase, eroul reuseste sa-i pedepseasca pe misei si
sa reinstaureze ordinea in Itaca.
Faptul ca Ulise apare incognito in Itaca da iarasi masura inteligentei si prevederii
sale: nu avea cum sa stie cine dintre cei ramasi acasa ii mai sunt fideli si care-i sunt
dusmanii ce-i doresc moartea.Chiar si taria de caracter ii este demonstrata astfel: oare cati
dintre noi, dupa o lunga absenta de acasa, suntem capabili sa amanam atat reintalnirea cu
cei dragi?Traind indelung in continuu pericol l-a facut pe erou sa fie tot timpul in garda
pentru a apara viata tovarasilor sai, dar si pe a sa.
Si, dupa o lunga perioada de despartire de ai sai , dupa grele incercari si multe
fapte de vitejie si curaj, dupa momente in care numai intelepciunea l-a salvat de la pieire,
si ajutat de catre zei, eroul homerian isi indeplineste destinul fericit: acela de adevarat si
unic conducator, demn urmas al tatalui sau.

3.Raspunde la intrebarea: De ce Homer este socotit educatorul grecilor?

Cred ca Homer poate fi numit educatorul grecilor deoarece este primul dintre marii
autori greci de epopei si , asa cum spunea Heraclit retorul “De la varsta cea mai frageda ,
sufletul naiv al copilului care-si face primii ani de scoala este hranit cu Homer.Crestem,
dar Homer e mereu alaturi de noi. Nu-l putem lasa din mana fara sa nu ne revina imediat
setea de a-l relua. S-ar putea spune chiar ca lectura lui nu inceteaza decat odata cu viata.”.
Prin aceste cuvinte Heraclit retorul surprinde foarte corect dragostea grecilor fata de
eroii homerici, fata de faptele lor de arme si de respect pentru codul onoarei dupa care
acestia traiesc , adevarat izvor de invatatura pentru cititori.
Parerea lui Heraclit este impartasita si de catre Platon deoarece Homer ii invata pe
greci “cum sa oranduiasca problemele omenesti si cum sa le invete”( adica sa-si rezolve
corect si respectand codurile de viata treburile, dar si cum sa-i sfatuiasca pe fiii si fiicele
lor s-o faca) . Aceasta calitate il face pe Homer “cel mai poet dintre poeti”, zice Platon.