You are on page 1of 57

Curs la alegere 2014/2015

REABILITAREA PATRIMONIULUI
CONSTRUIT

Prundeanu Casandra 56A

Politicile de demolare i reconstrucie n mas au


condus la nlocuirea unui numr mare de cldiri
practic n stare bun, cu cladiri noi de multe ori de
o calitate mult mai proast, n special n sectorul
locuinelor.
Stocul vast de cldiri vechi, sub-utilizate i uzate
moral, constituie o resursa material important
pentru a obine, prin renovarea i re-utilizarea lor,
spaii moderne de bun calitate, ntr-un timp mult
mai scurt i la un cost mai mic dect alternativa
demolrii i realizrii de construcii noi.
Pstrarea i renovarea cldirilor existente este
preferabil fa de demolarea i nlocuirea lor,
ndeosebi n condiiile eforturilor actuale de
reducere a consumului de combustibil fosil i a
emisiilor de dioxid de carbon,precum i n

"Prin arhitectur, o ras, sau mai bine zis o ar, se


exprim
ntotdeauna n mod instinctiv. () Dup acest
principiu, este
natural s considerm configuraia unui ora ca un
document
plastic de prim nsemntate, cnd vrem s cunoa
tem o
civilizaie. Oraele poart nsemnate pe ele, n ele,
toate virtuile,
toate pcatele celor ce le-au zidit".
CANTACUZINO, G. M., Arcade, firide i lespezi.
Ed. Cartea Romneasc, Bucureti 1932

Aadar, pentru a ne
exprima i cunoate este
nevoie de mrturii ale
trecutului, care sunt att
de bine purtate de
arhitectur.
REABILITAREA poate
servi ca un instrument n
acest sens i
NU DEMOLAREA

O cldire veche aparine i


oraului, ceteanului dac
vrei, nu numai proprietarului,
oricare ar fi acesta
TEODOR FROLU, Re-Act Now

Politicile de demolare si reconstructie in masa au fost aplicate


de-alungul timpului in intreaga lume si au avut scopuri si
rezultate deopotriva rele si bune.

Luand ca exemplu orasul Bucuresti, pot fi precizate urmatoarele


actiuni intreprinse de-alungul evolutiei istorice a orasului, care au
presupus demolari:

- taierea marilor bulevarde (E-V


si N-S)

-regularizarea Dambovitei

-constructia unor cladiri monument in


perioada interbelica, antebelica , precum
Palatul Cec, Banca Nationala, Muzeul de
Istorie,etc.

- constructia Palatului Telefoanelor sau


imobilele moderniste de pe bulevardul
Magheru

-constructia Casei Poporului si


a cartierelor de locuinte
colective

-proiectul Buzesti-Berzei-Vasile
Parvan

- La nivelul Capitalei exist n


prezent peste 4.000 de case
degradate sau demolate, relev
un inventar realizat de
Asociaia Rhabillage. La polul
opus, doar o zecime din
cldirile ce fac parte din
patrimoniul arhitectural local
sunt reabilitate i ntreinute
corespunztor.
sursa: http://www.imobiliare.ro/

In timp ce investitiile in cladiri noi au


scazut in anii de criza, cele pentru lucrari
de restaurare/renovare/reabilitare au
crescut continuu. Potrivit celor mai
recente date ale INS, in primele cinci luni
ale anului curent lucrarile de constructii
noi au inregistrat o scadere de 6,7%
comparativ cu aceeasi perioada din 2012.
In schimb, lucrarile de reparatii capitale
au cunoscut o crestere de 35,3% iar
lucrarile de intretinere si reparatii curente
o majorare de 7,2%.
sursa: http://arhitectura-1906.ro/

cost mai avantajos al


lucrarilor
reabilitare ?
demolare si reconstruire?

exemple de proiecte de reabilitare n

Romnia

1.cas Art-deco n Bucureti


arhitectura: Zeppelin - Stefan Ghenciulescu, Constantin Goagea,
Adrian Dobre
Structura: Gheorghe Sava
Expert consolidare: Mihai Ursachescu
Executie: 2011

-fara statut de monument,


neinclusa intr-o zona protejata
- pastrarea a cat mai mult din
substanta vehe si folosirea la
maximum a cadrului existent
-extindere minimala si doar pe
verticala
-deasupra bucatariei se inalta
un dormitor matrimonial,
lasand loc la etaj pentru un
birou in locul vechiului
dormitor
-in locul curtii de lumina -o
baie pentru parinti
- fostul pod - o mansarda
pentru un al doilea spatiu de
zi si o baie
-pentru ca gradina de jos este
mica, a fost realizata peste

Tot ce e considerat casa veche a fost restaurat si exprimat ca atare.


Tot ce e extindere sau spatiu puternic refacut a capatat o imagine
simpla si clar contemporana.
Au fost evitate rosturi sau evidentieri brutale cu motivatia ca in mod
traditional la casele vagon, volumele de varste diferite se insiruie
cuminte, si tencuiala e una si aceeasi.
Nu au fost imitate profile, iar ferestrele au dimensiuni si proportii
diferite si migreaza catre fata peretelui.
Noile balustrade, la fel ca portile noi de intrare in curte au preluat
dimensiunile elementelor de feronerie de la unul din balcoanele
vechi, insa montate in moduri diferite.

Probleme:
Casa s-a dovedit mult mai slaba structural
decat s-a crezut initial, iar expertiza a
recomandat in final solutia nefavorabila
pentru orice interventie asupra unei
arhitecturi de valoare: camasuieli atat la
peretii exteriori, cat si la cei interiori.
Asadar majoritatea detaliilor vechi s-au
pierdut.
Aproape toate ornamentele de pe fatada au
trebuit refacute in fata camasuielii
(respectand desenul original). Aceasta a
permis sa fie acceptata si solutia
termoizolarii exterioare complete la pereti,
care se crezuse ca poate fi evitata.

Partea buna la aceasta reabilitare


structurala grea: s-a renuntat la peretii ce

2. Palatul Noblesse din Bucureti


-cladire din centrul Bucurestiului dateaza de la sfarsitul
secolului al XIX-lea, arh. Alexandru Savulescu. n 1903 a fost
cumparata de bancherul Max Berkovitz, un nume cunoscut al
acelei epoci. Numeroase intalniri, soiree-uri si petreceri au fost
organizate in aceasta resedinta pana cand a fost confiscata, in
1950, de catre Partidul Comunist, devenind Cercul Copiilor din
Sectorul 2
- devastata si distrusa atat de timp, cat si de oameni, pana in
anul 2013, cand este cumparata de Galeriile Noblesse, care
incepe restaurarea ei. O intreaga echipa de arhitecti si
restauratori a lucrat asiduu : pe baza planurilor originale si a
unei documentari amanuntite, au fost restaurate stucaturile,

tamplaria, sobele vechi si elementele de fier forjat

In decursul unui an, Galeriile Noblesse si propriul birou de design


interior, Studio Insign, au consolidat, restaurat si amenajat casa care
are o suprafata utila de 900 de mp si o curte de 1.000 de mp.
Investitia se ridica la peste 1.500.000 de euro si gazduieste cel mai
elegant si mai mare show-room exclusivist din Europa de Sud-Est,
un Centru de Arta si Evenimente

3. Reabilitare Bursa de Mrfuri Rahova


- The ark
Autor: RE-ACT NOW
Localitate: Bucureti
Echipa de proiectare: Mario KUIBU, Roxana DUMITRIU, Irina
PLESNIL, Cristina CHIVU, Elena TOADER, Ioan MRCEAN, Adela
ANTONIU, Valentin VARLAN
Proiectant general: RE-ACT NOW STUDIO
Proiectant structur: MC DESIGN CONSTRUCT, CAZA IMPEX
Proiectant instalaii: DAMIRO ENGINEERING, AMS INSTAL
Anul proiectrii:
2004
Anul execuiei/finalizrii:
2008
Suprafaa desfurat:
3000 mp
Valoarea investiiei: 3.5 milioane euro

Pentru a pastra o imagine cat mai vie a unei cladiri


vechi cu trasaturi (chiar si partiale) speciale, in
contextul unei revitalizari arhitecturale s-a intervenit
imbracand-o intr-un concept nou, in contrast cu
existentul. Noile functiuni de care casa avea nevoie
se bazau pe o flexibilitate deosebit i o
transparen general. A existat intenia de a crea
la final un Centru de Cultur i Creaie, alternativ
care s reprezinte un contrapunct n contextul
cultural bucuretean, unde n zona public s
poat avea loc evenimente i expoziii care s fie
dublate de o cafenea+restaurant

4.reabilitarea fostelor hale ale


fabricii de
mobil Libertatea,
din Cluj-Napoca

Termoizolarea primelor dou cldiri de birouri din


fosta fabric Libertatea a constituit unul dintre cele mai
importante proiecte de reabilitare a unor cldiri istorice
dezvoltate n Romnia n 2013. Ne-am bucurat s ne
aducem contribuia la acest proiect, oferind cele mai
moderne soluii de termoizolare, utilizate cu succes n
Germania i n toat Europa pentru lucrri de acest tip,
a declarat Alexandru Fogarai (Project Manager

Costurile mari de exploatare pentru cldirile de


birouri, precum i standardele eco impuse pentru
proiectele noi, i-au determinat pe investitori s
acorde o atenie deosebit etapei de termoizolare,
care a impusprotejarea unei cldiri de
patrimoniu industrial. Pentru c nu s-a dorit
intervenia asupra faadei de crmid aparent a
fabricii, a trebuit gsit o soluie de termoizolare la

Dezvoltatorii au ales Multipor, primul material de


termoizolare ecologic, 100% mineral i cu structur
solid, conceput special pentrutermoizolarea la
interior a cldirilor de patrimoniu.Produsele
Multipor sunt aduse n Romnia de compania german
Xella, productorul blocurilor de zidrie Ytong

5. Gospodrie rneasc i conversie


in cas de oaspei in Transilvania,
Valea Zlanului
Echipa de proiectare: Silvia Svetlana DEMETER-LOWE, SC Context
Architecture SRL
Ali colaboratori:
Klnoky Estate
Antreprenor general: Klnoky Estate
Client: SC Ecologic Transilvania SRL
Anul proiectrii:
2008
Anul execuiei/finalizrii:
2011

Prin conversia gospodriei ntr-o cas de oaspei s-a urmrit


valorificarea potenialului turistic al zonei, dar n primul rnd s-a dorit
punerea n valoare al ansamblului acestei gospodrii rneti i
promovarea meteugului de a construi i a valorilor culturale
tradiionale, n general. Dei acest conversie implic asigurarea unui
confort care s ndeplineasc ateptrile unei locuiri contemporane
- fie ea i doar cu caracter temporar, interveniile necesare urmau a fi
minimale asfel nct s se menin caracterului ansamblului i al
cldirilor. De asemnea abordarea n reabilitarea cldirilor a implicat
mai mult conservare si mai putin restaurare.

Cldirile ansamblului aveau nevoie de urgente lucrri de


consolidare i reparaii. Casa de Sus este construit din bile de fag,
cu o tencuial mixt: pe alocuri cu mortar de var, pe alocuri de
pmnt (un amestec de pmnt, pleav si blegar), pe un suport de
lai de brad sau ramuri de alun. n lipsa unui sistem de drenaj
corespunztor i cu arpanta i nvelitoarea deteriorate, apruser
probleme structurale: bilele la nivelul soclului i la nivelul streinii i
capetele ctorva dintre cpriori putreziser complet.

ura prezenta probleme similare i datorit poziiei sale, ntregul


volum ncepuse s se incline ctre vale.
Grajdul avea probleme cu nvelitoarea i de asemenea cu infiltraii
de umezeal provenite din apa pluvial ce venea dinspre deal i
stagna la baza cldirii. Existau i mari probleme cu eflorescene,
formarea de salnitrat deteriornd zidria de crmid.
Casa de Jos, construit relativ recent se afla ntr-o stare bun. Dei a
fost construit utiliznd tehnicile i materialele tradiionale, ulterior sau executat lucrri nu tocmai potrivite din punct de vedere tehnic i
estetic: pardoseli din beton, trepte de acces din beton, zugrveli
exterioare acrilice, etc.

6.Restaurant Negresco
Proiectant general:PRODID
Arhitectur:arh. erban Sturdza (ef proiect), arh. Alexandra Culescu, arh. Andreea Hangiu, arh.
Ioana Rusu, arh. Raluca Mihalache, arh. Mihai Cazan
Structura:ing. Simona Alexandrescu
Structura fibre compozite:OFEA Societa di Ingegneria, ing. Stefano Sabbatini
Proiectare instalaii:VDB Dynaty, ing. Bogdan Ioni, ing. Rzvan Danciu, ing. Odette Anghel,
ing. Andrei Tulbureanu, ing. Gabriela Tulbureanu
Constructor:Cella Cosimex, ing. Viorel Iordan, ing. Tilea Rou, ing. Aurelian Alenicu
Fier forjat:Fabien Monestier i Victor Hornez mpreun cu elevii colii de feronerie Petre P. Carp
din ibneti, Iai
PIctur:Zoe Langada cu studeni de la arte
Pictur intervenie nou:Gabriel Kelemen
Oglinzi:Liliana Vasile i Vladimir erban CioroiuConcept Oglinzi:Vanda Sturdza
Detalii Oglinzi:Victor Sararu
Vitralii:Lucian ButucariuFresc:Ioan Popa i Virgil Scripcariu
Echipa mozaic:Radu Chiorean i Diana Chiorean
Echipa baruri zinc:Clin Dian, Adrian Gorgan, Sergiu Mocan, Florin Pop, Drago Dumitru,
Sebastian Nicola, Alexandru Surducan, Bogdan Bercea, Alex Achim, Crian Lazr, Cristi Bercea
Recondiionare Lambriu:Dan Ple
Lambriu nou:Paul Botescu

Cldirea cu un volum compact,


compus din subsol, parter,
dou etaje i pod parial
mansardat, a fost construit n
mod tradiional, din zidrie de
crmid cu planee din lemn,
cu acoperire n arpant i
nvelitoare din tabl. Exteriorul
a fost finisat cu tencuieli simple
cu rosturi, faada principal
primind o decoraie elaborat,
ce cuprinde nu doar ornamente
din ipsos, ci i o serie de statui
alegorice, amplasate strategic
deasupra celor dou intrri. n
ceea ce privete interiorul,
amenajarea iniial a parterului
a fost transformat n anii
1980-1990, printr-o tratare
decorativ ce o imit pe cea a
restaurantului Carul cu Bere,
pstrndu-se cu aceast ocazie

Dei nu existau probleme care


s fi afectat rezistena
construciei, elementele de
finisaj erau n mare msur
degradate. Este vorba mai ales
de faadele orientate spre curi
i de structura de lemn a
mansardei, unde impactul
intemperiilor a fost accentuat
de lipsa interveniilor de
renovare. ns spaiul cel mai
afectat a fost cel al subsolului,
suferind att n urma refacerilor
succesive prin transformarea n
cram, ct i din cauza
nivelului crescut de umezeal.
S-a ncercat lrgirea spaiului interior
prin amplasarea unui ir de oglinzi cu
dimensiuni impresionante.

Amenajarea subsolului a necesitat n schimb numeroase intervenii


preliminare din pricina degradrilor destul de avansate. Mai nti a
fost eliminat umiditatea prin intermediul unei hidroizolaii cu
Freezteq-uri, urmnd apoi un proces de consolidare care a
presupus mbrcarea stlpilor n beton i corset metalic precum i
utilizarea fibrelor compozite.
Pentru a evita imaginea ntunecoas i apstoare a subsolurilor
boltite, echipa a optat pentru coborrea nivelului de clcare, pentru
lrgirea gurilor de aerisire i pentru creterea nivelului de iluminare
prin crearea unor luminatoare suplimentare i prin folosirea unor
detalii din sticl

reabilitare > restaurare ??

reabilitarea patrimoniului
construit :
- reprezinta identitatea si realizarile unui grup social si transmit
diverse mesaje si valori (istorice, sociale, politice, stiintifce,
religioase, etc) care se imbina cu traiul zilnic
-resursa de educare locala a locuitorilor cu varste diverse si de
unire a comunitatii; cazuri de apreciere a asociatilor de locatari fa
de istoria cldirii n care triesc
-atractia turistilor; patrimoniul arhitetcural bine intretinut
asociat unei bune infrastructuri este e o sursa d einformatie,
ajuta vizitatorii sa aprecieze istoria si cultura locala
-dezvoltare economica locala : structurile de patrimoniu pot fi
uneori foarte potrivite unor mici afaceri care au nevoie de
spatiu modest pentru desfasurare; multe activitati isi pot gasi
gazdurie intr-o structura industriala restaorata, subdivizata in
spatii pentru inchirieri
-economie de energie, materiale

n prezent e greu de spus care


sunt factorii ce contribuie la
reintegrarea sau eliminarea unei
cldiri vechi n Bucureti. Dac
aruncm o privire asupra a ceea ce
se ntmpl n ora n acest
moment, descoperim c
majoritatea deciziilor se iau pe
baza eficienei speculative
imobiliare
TEODOR FROLU, Re-Act Now

Nevoia de identitate colectiv i distrugerea


identitilortradiionale sunt principaliir esponsabili pentru noul
cultaccelerat al memoriei, mediul actual prezentnd indicii ct
mai pregnante ale ruperii de trecut. Rememorarea se face
diferit de la un popor la altul, de la o ideologie la alta.

Remarcabil este faptul recunoaterii cercettorilor de


specialitate c echilibrul mental individual i de grup este
plauzibil n experiena zilnic, nemodificat sau alterat, care
ajunge s creeze un sentiment de stabilitate.
Este precum un strat al contiineinoastre, un strat tcut
(cldirile) ce stabilete echilibrul n pofida agitaiei noastre
cotidiene i pierderea reperelor i a lucrurilor de zi cu zi duse
pn la o incapacitate de a recunoate, la o schimbare fr un
catalizator precis.