Moldovan, Pr. prof. dr. Ilie Profilul moral și conștiința ortodoxă a Mitropolitului Andrei Șaguna Revista Teologică, Serie Nouă, an VI (78), nr.

1-2, ianuarie-iunie, 1996, Sibiu, pp. 13-24

ANIVERSARE ANDREI

$AGUNA

.

13

A PROFILUT, MORAL $I CON$TIINTA ORTODOXA

MlTnoPolrrillut

aNDREI SAGUNA

ProfilulmoralalpersonalitafiiMi-tropolitu]uiAndr.ei$aguna"":''t^u ltei sale religios-morale, altceva decSt desco;;fi;;6ti""turi1or mngti; dep69e9t-e--veacurile' Prointr-o gp.ere c-e constituind idei-fort.e- nn;t;t;' aceast5 constiint5 deschifetic6 9i revolu{ion"ta,'[rtii'*i.alit*aitiona]i, bisericegti' sociale 9i cul.tl"tii zdtoare de noi qi fr"gi'ori;turi in ittoti" biruinte care stau la ternelia forturatre, iqi ane

"aaa"i?l"u^i-ai"i;;;i; marriipoporu]uiromAn.printrecatastrofeleveacurilor.Ancoratddeplin smulgere din istoriei moderne, ea nu a rnsemnat o rupereJ' o in tumu,ltui nostru 'stribun' Ci dimpotriv5' a inzlcirrri'rtele p"otut Je- "i" ,.rit"t,1ui a a-Lgaturii su trEcutul viu a,l rneamului, o restabirlire sernnat o existen{ei rroastre etnice' 'eluare st cu sirafunduri"e corrnuniclrii.r, "uun1uiu"ffi;;" Innoi,ndpir'ezidindcuunelannepotolitviafareligi'os-morald'acreMiinopotlt ae ue acest plai dirncioqilor ortoaocai?i"t ttottil"anig'-ilaoele tq necontienit cu ochii strAmo$esc, .ug, oo"oiitot am flt""tii'pJta-"f"i, "f1a consfin{ite ,ca atar'e in efno;ffi;fi""r;;" ii"aitili"-ii-su"sete neamului, ardeleni, su toate ezitarile geneza. De la L""prit ]i p""r*"t"i *^te l"i* a activitafii sale arhiinerente acesrur *#;;:r"Et t" a""pt'tllritar*toare popor n[pistuit in propria sa i;il;i ctq; al unui er,e'qti irntegrare'a "i" ,"t*li"-1"'t'6iti' nationale' soci'ale qi conf'esionale' Intre supus {ara, 'oanpato-'dunbrrene-pon""* existe'la ,o**u.u"a'l-"t""U"a, rodut Ortodoxieiatare dre'pt "nationala"' via!4 modern['.consiJeratd oa tice de veacu:ri, 9i Toat6 valorile vi'efii

ptdpastie.. fa,lsi,ficatorii sufletuiui'-frmanesc rapuuutl-o iu"ge'a"-p"""tilu"i rnostru etni'c Ei litu'rghia rroastre milenare, il^;"; luminA' cantec qi istorie' cu str'cosmici, tot oe ,ru ilt" i" comunlune' ca a"iiu", dac5 ,mr chiar disprefuit br,nii 9i cu cerul .Hi.^;;;;;dii;f poporul:i"' E adevlrat' si respins, ln n,-t*Lle--""*uitt"ii*J atitu'dine qi nu reaclisneazd intot"supersti{iiloi r.-siui" ac{iuni..de' deper:som'alizare a n'eadeaunra cu promptiiJ;" in fia{a unor intotdeauma se ridicb mului, cum sunt ";;i;;;" colaborare cti dnialii'-dar energicimp.otriva-p'**"r"ia"."*pu'.9i'alterar.eavi.etiilauntrice Ortodoxiei strdbune. Prin intreaga romdneqti pri, ira"!a"ri;;;;d" **ele' "i-1J"".*f"-p;ir" ptranul viefii bisericepti ideea supreoper6, gaguna

l#*ffi'd;;;il;"

ii

1ui rnalieinelal.teratea-eticului,incarerecunoagte'esen{auneivie{icregtine fe-gii romAneqti 9i a vredde inalti frumusele' ln lupta petttt"-pGraiLa l"erarh igi trage seva din marelui niciei neamului, "orrqiiiri"-vlediceasce'aal" veacurile anterioare, ca dintr-o tou"ri,Ji Ji til i"n1anifor zbuciurnatuf innoirile ra'a :i ii "u""g*i"'congtiinla fl: iP:'"ta lapt".r_lt^ q: evanshe ie trlita i;;;;i;il soarbe, .1?i conferite de o istorie apropiatE, aceastl

ffi #Till#i'x"T,ei,''#'n";,iHffi?,1i'"liranduielipecarere car'e-.au incenoat si-i marelui
vremii gi viefii t""-r-uf.ri-Iui"rh.'socotim anumite tr6slturi ale'acestui profirl, prin oare pezirn, prin cele ;;;;;t,
pu,nd

$aguna Nu sunt pufini 'admiratorii ai in lumimi pr"rirri *"ral, alcatuitori'de- monografii 9i talcuitori e.i fi de prirsos sd lirnins5 cdL nu

Moldovan, Pr. prof. dr. Ilie Profilul moral și conștiința ortodoxă a Mitropolitului Andrei Șaguna Revista Teologică, Serie Nouă, an VI (78), nr. 1-2, ianuarie-iunie, 1996, Sibiu, pp. 13-24

14

REVISTA TEOLOGiCA

$agunra este privit din perspectiva unei istorii cregtine etnice rrr-ilelale, precum se qi descope,r6 ca o prezent6 in actualitatea vie a vremii pe care o trdim. Ldngi mauso,leul Mitropolitului $aguna, cu prilejul pomenirii acestuia la o jumitate de veac de la moartea sa, p,oetul O,ctiavian Goga spunea urmdto,arele: ,,Este poate cel mai evocator morm6rnt aI romAnisrmrlui din Ard,eal de o sut5 de ani lncoace, fiindci subt le,sp'e'de'a lui doarme omul care a realizat cele mai mari binefaceri pe seama aoestui col{ .de p6,mdnt".1 $agu,na a devenit pentru multe decenii un,,geniu al locului", cum se exprimd gi Lucian Blaga.2 lntr-ad'evir, Ierarhul de la Sibiu a purtat ln sine gi cu sine destinui unui neam intreg cdt a triit pe pdmdnt, iar dup5 moarte intAmpind cu aceeaEi putere pe cei ce intri in cdmpr:l de lumini al inrAuririi personalitl{ii sale. Un autentic profil moral al lui $agurn:a este surprins de cltre Mitrospune aoesta --- mai presus de politul Nicolae Balan: ,,$agurna a fost ioate preot. Nu teolog, nici om al gcoalei, ni:ci birbat ai vie{ii pubii'ce, ci inainte de toate el a fost un caracter de preot clidit in totul pe ternelia Evangheliei. Din congtiinfa clard gi profundd a acestei misiuni divine a de la locul de PiLstor al BiizvorAt beigugul de fapte mdre{e, pe care I-a revSrsat pe toate t5rdmurile vie{ii poporului norstru. Aceasti sericii congtiinli a fost simburele central al personalit[{ii sale, gi cine nu l/ede acest centru de lumin[ in sufletul lui, acela nu poate ved,ea bine nici razele p.e care le-a trimis in toate pdr{ile".3 Precizbrile urm6toare vin sd contureze pA.nd in strdfund una 9i aceeagi idee. In genere, cunoscStorii vielii Miiropolitului $aguna vdd in el pe pr_eotul--9i piston:l de suflete, pe lupt[torul neinfri,cat gi pe dfltitorul de legi, i] vid mipcdndu-se cu aceeaqi siguranfi intre faptele acestei lumi gi intre preceptele oanonice sau dogmatice ale lumii de dincolo. Mitropolitul Nicolae Bdian int;:ezSregte ceva mai mult: ,,1n Mitropolitul $aguna se intdlneqte cultura teologicd orientald cu culfura umand occidentali. Are ,,toatd ptiinfa". Dar nu aceasta constituie personalitatea lui cea mai mare. El nu a fo,st numai un erudit invS!6tor. El a fost un suflet mare, deschis perntru insemn6tatea divini a vie{ii. Un vizionar, care vede prin ceea ce a fo,st gi ceea ce este, ceea oe are sE vie".a Profilul moral ce se cuvine s6-l surpriindem 1a $aguna va fi aoela ,a1 autenticului vizionar, aI cunosc5torului tainei nrEa'mului silr:. Cdci a cunoagte, de data aceasta, nu insearnnd n'ici ,a dernornstra, nici a l'ega cunogtinlele intre ele, ci a ajunge si vezi. Dar peintru a vedea trebuie s5 participi. Intr-adevdr, $aguna a participat la intreaga istorie a poporului romdn de pretutindeni. Istoria acerasta nu mai este o sumi a evenimenteior gi a {inuturilor in care acestea au loc. Istoria, ca gi {ara, este o fiinfS.
1 Octavian Goga, Mustul care fierbe, Bucuregti, 1992, p.227.

2 Lr.clan Blaga, Ceasornical de nisip, BucureSti 1973, p. 209. 3 Mitrop. Nicolae Bdian, in "Revista Teologicd", (XIII), nr.
4 lbidem.

6-7,

1923,

p.

l7B.

Moldovan, Pr. prof. dr. Ilie Profilul moral și conștiința ortodoxă a Mitropolitului Andrei Șaguna Revista Teologică, Serie Nouă, an VI (78), nr. 1-2, ianuarie-iunie, 1996, Sibiu, pp. 13-24 .A.NIVERSARE ANDREI

15

$AGUNA
rEr'

Er

No

cE

N

"f$iT$l8ffi

3I;," i"HfilxrLvrLN

r"rs3l'r#:l;',rhlrll+"t-i''[?-Tilf#f

iJ#tt-"T#ffi

*i:nsi-l:*."'irff;t'"*"'fiil:iir"Hif:#i'*r":il'??':t"T ^$Jll*nx#:';"'L?""1'.:"',':B!*""*,'vdrdf'1'j#:HH#Hfi; -o'ioa"*t:: :"^1ff't*i ;;;1i 's:Fll" Dacd despre mane intoarcerea ; I *t'i]', ":#: rilt,"p it"r .:-:'dt i#,',"r'j.fffi tr", S[ "i :E'5.

ff

lf,**:i:tiii;i;':+a-enasta;i:l$Xf.lil*;sJ"'g#"imi:i:*i
todoxieii in oricar

f*i$;#*q6"9995655*11Hffi
::?$*""?l;:;li.'t'r'i.'tiT'x3:{::r#xtt"itruru,rn""i-ui*p***i:;t:3:'*"'ililiilTi1i'lffilil"t'*'isu"t:':-'"1'f ?ff l#Jxl: i "Jfjy'xil:' :' r*""":Hxl #ffi::T ff frll'fi#.i+ ::: ffi Hi#'ffi o""$:3,T'i;trlTa?tr1]#i$T3J,[!:.1{1fi jl'&"fi'"'*:"xi!Li"".c-'it""'te,31it

filnni#j5'**t:"+,1??
lL"
"opiii

il#:rffi trFii#:lriftl$!+H-'{1i.*uu:ili5i+*:iri?:ili':#i; 'ff#rr1.#a,mih**g-:,**tu**#l1+*i"i"'^Tffif
i1
si-ri
a

il'ffi t5;+i:'!,}ffi 'nfiig{t$lti::Ln;*.*;J;; ."'**{rx;;t'i#?1,;}?ill"Hli'r--q"{ii
H;

1l-t-e-

:t

?:t:""" 3:-'# ;il";T """ alr u c u l ic d r ir e- 1 "ry1t:

i?Jf; ffi."-T=:t1'${:*#,nn;*liffi .1f

TJ''*'itit!':1[t

;hfl:"8',?'H"Tillll':l*tH;?i"1":"TlH?'i,'i**gli:n':*l'f:: iftrff ,i.,'Tl?f; *'TfJ'#*J$ffiii,:,?',",1"s*#;;11ft "".'uro*,"" nafionarit"l"-' tl'9i"b.,?l?:11 ttJJ:Iaili ---;;ith Hitchins, g:t"1::'" ei frt:"' "u ''"'++i':ll# +::"#iii, rl'l;' ;'l'1?
.

""'B:$:

Moldovan, Pr. prof. dr. Ilie Profilul moral și conștiința ortodoxă a Mitropolitului Andrei Șaguna Revista Teologică, Serie Nouă, an VI (78), nr. 1-2, ianuarie-iunie, 1996, Sibiu, pp. 13-24 16

REVISTA TEOLOGICA

genetic' e 1ui $,aguna".? Dragostea de neam la $aguna are un canacter nu existi Acolo und'e a"Ud"iii prin sin-gele qi tracrimile rnariei sale. de edusentimentul ae neai,-iripnrt6git gi inspinat de mam6, ni'ci un f'el va adrroe. Nu po!i- dovedi decdt prin fapte ataEamen;"t* ;il ilme nul i"i^I-ia a" tiitt" ain.care te tragi''o'fiinfa- ""T u.tiu !"iT qi neamul nu i;;" ;;tG din'tumea-elaborarildr ideologice, de jertfa:- laptelor evidente' -ci .di1-3 jertf_a _pentru OrIan fapta aceasta a lrimit la gaguna nuriele "Vtitroptitul Nicolae B6lan' defini{ia neai"6""il Ji neam. Ci 9i pentru mului era pentru ArA;"; g"glt-" in lrirnul rAnd genetici qi o1!9io.si96' -"""a"titt,li, mai dlerab6 decAt istori'c-ernpiricd $i.d9in semsul cregtin rnult decAt de "f nindea mai ales d" ;i;;;riele spiritua"le 9i ecl'esiale, rnai
cele materiale. Pe li,ni a apiririi credin{ei-strirn oqegti. Atitudine.a Mitro,politului -Andrei $aguna fa{n de eatolicism qi uniatism

Biogr:afia Mitropolitului $aguna ne obliga sil vedern pe fiul_ Anastasiei, ii concep{ia careia Ortodoxia gi neamul erau legate in mod i,nexiti".rjil, urmdnd la Pesta un gimnaziu oatolic pe_c?r9 il inchele in 1826, ca ;t- $ap6sptezecelea intr-o clisi de 103 elevif oblin6nd sulPri'nzdtor oalitLitivu deosebite ]a ,,teologie", se inlelege roma'no-catolica, precuq. $i instruirii s,al'e cato'lice i" ,Ji*tu maghiari".'Cu toate acestea, in _qofida-in ac'estui adoa limbii magfiiare, dq;it"" gi a f|losirii integrale .suflehrl intensifici dev6tamentul siu atAt pontru Ortodoxie cAt Ei peni"u^""rtt se de cdtre lru traditiile etni:ce ale f,amiliei sale, cultivate cu glj4 absolventrnarna semieonfruntare l5untric6 a tAnarului rrl B pii-" ocazie de cu o concep{ie religioasS care ii punqa in primejdi'e destinul neanarist *"f"i siu.8 Aromanii din- diferitele paili ale peninsulei balcanice erau in unanimitate convingi de adev6rul lA pdrdsirea credinlei ortodoxe insemna cei dintai pas dintr-un larg qi nefast proces. d'e. deznationa-lizare' Nioi nr-r e vorba de o simpla convirr-gere, ci mai-degraba de un fapt de evider-rld istoric[ concret5. in condiliile in care se giseau arominii, supugi paroruuirrJlilor de asirnilare din partea vecinilor, dar mai cu seama din ortodoxia constituia rEazimul de sui;"i;;;;i"riut""t"i catolic, singura prem prestigiu care le garanta-valoarea credintei Ei 1e_ asigura-p5-strarea 9-r ;;;hid; b"-i""Jitii 9i fimba. Aceasti convingere se. afirmbzile 1n hotirade la 'ce'a rea ce 1-a indemnat pe Anastasiu $aguna, 1J numai noui ,"tjrrur.*ru a zilei sate de naqiere, cAnd a atins rnajode a optspr.,ecea ia'ceare Locotenen{ei Re-gale di'' Ungaria permisiunea de a se a "ut*f, i"irrtouo"" la Biserica Ortodox5. C--eea ce epte de observat, intreraga via{5 al Ardealului este mircat6 de aoeastd reintoarcere Ei Mitropolii "lii.t"1"i ;;-;;;;p"ri modul atitudinii lui fa{i de catolicism in general Ei de uniratism in special.
1n

-- , ,.*" Gaq, v,iafa unei ry1mg credincioase: Anastasia saguna l?85-1836. qi coinu*icnri istorice, vol. III, Sibiu, 1.941, p..199-200.
st iail,'ci6f"ffi{;
B Eugen

Anastasiu gaguna i"*'ta^rf P. 455-460i K. Hitchins, ibidem'

foa.tuilliLi*u"r" iiioii""' Acie privitoare la. -Uiteiicii strdmopegti, in

reintoarcerea lui 41, nr' 6, 1910, 'Transilvania",

Moldovan, Pr. prof. dr. Ilie Profilul moral și conștiința ortodoxă a Mitropolitului Andrei Șaguna Revista Teologică, Serie Nouă, an VI (78), nr. 1-2, ianuarie-iunie, 1996, Sibiu, pp. 13-24

ANIVERSARE ANDRE]

$AGUNA

T7

a{5d'e$t"1i:il3f.1i"rl;;Xti:H"ti InatitudinoaMitropolitului$-1s'1"f uner se reflectl o ut"*"'"t"J"l'it'"u "tatita-credinciopilor

,:-.:#'r;",#";Tx"1*'Hieil$itfr;t-=t",r"*:y''li;{*idi t""l.fl""''t'f .ff Erqr'Ed":"-,'"T1'iel*illt:i:#*:""'*m*"; guna se considerA-c :';ffi ".::t*":?'#i*'ffi ttq*'""'*"""#H::"il'3":"u'#'Lfi ao"*"'aia"ii""*-'"a; inceput"' "plaiul
in
esen{fl ,,tug"

ffi?'.s;

35i#"".J-i"l?'J?;;" J',$ir"'l:a",

**=***+*' *iilt! *i*#."lilt#-f$'l.,"::l=
o
ce strange

'J*i"-""-i?li'

o"

l3hTtJ"""':tt:

*:tt',*Jn*.t"*"lii?,f"';:"'"?'-5"":fjf-l,; ilT#{i'Lit;+t#*itrf l':J'fiHF:;i j;":;#"i;i;ffi |tr'5#'
#";"'""ffiiliffi

if :: T"il,?;?: i-ff'H;';;ui'

-ca1qlic'

1

r ;il6q1r Hiii"f$hffli*n**rr*"*. +l$i"'"'## 5'toao"Ei"l din- pdrliIe,T1T'^it:ili:i""t"t;;;; ;;;;, intr-un conciliu..de
ii"il"Hrf i-",s:$'idtiqlii:i"'ii$#hri:';irhTt1;ffi x':r a. "$" gur in d cu
inau
ge

;;ii'P r' H: :;l'ffii"dii{ ::mtiJ *:*filii"if a"-"""i qi *""rlii s"iil n9i11"1li,"i"fti1t!H::i; lul Bukow o era

ne r

,-ifi:i:*'r*";*ir54"::";::lt':'1"%'li:t-"nr"i$aguna' '#*'i,L,;u:;ri"r"H$[i:ttit#;**"ry*t,Hi+"t'tiin-#i
3T#ffiiHJI t i''i' i' ;i ;' "; v a t r d i i i a t r m or Felu} in care $aguni q9t":!^t:;t""*"t 5'"*"illi-*
u

t'

n

e

1

gi

s

5

o

e

ii

fruntea cf,ruia

;l,:""?ili;"J;"r'* ;fiJffi"1lf;l;':,

"i'

j;#:litrt*::l"f*#.?-g%:'ff s*?1iil:i; :"1'rlin:i+* ry;*il'?'"tu'1i';"1?l:
to

A:J#,S;'""""1?,1;l&a'i;ihi'i',,""';':ii,T*"'11{:'*llif sFr impinez"

TilTS:il#i:H:

i"ffi!"i"
10

;t*lttmrit?nh1#*"* ti?,, f"6 gffn:*-1ru"i;iii,'i;';;;;ate at' lffiil"t --t t ,ay#-,Tit:r*T11is1,*i:",11';.1'0.il"i'0',::'i'i"i,I11':o??iao*i" ri ou' Memoriile
lionalitate, P'
2
226'

-

Revirsta Teologic6

Moldovan, Pr. prof. dr. Ilie Profilul moral și conștiința ortodoxă a Mitropolitului Andrei Șaguna Revista Teologică, Serie Nouă, an VI (78), nr. 1-2, ianuarie-iunie, 1996, Sibiu, pp. 13-24

t8

REVISTA TEOLOGICA

aveau ,,nafiunile politice" 9i religiile recepte in Transilvalia. Cel care a 'intr-adev[i eroic Si-pAnEla un deznoddm6nt tragic p'entru_indeluptat piinirea fdebduintelor insciise in aceste Diplome a fost episcopul unit "Ctuir.' In cur-sul acestei lupte, care se pre'lungeEte pdni la inoch,erntie venirea lui $agUna qi se revars6 in pagoptism, conqliin{a de neam 1a uni{i 'nii contraforturi, subslituind temeiul constitutiv unic, cel dobAmdegte morral, conferit de c5tre credin{a gtrbmo-geasc5. ortodoxE, cu unul ""tiglm pneocupat in spe,cial de dob_andiLrea de ,,privileghiomuri".- Se 5urili,c, infiripf istfel iupt,a pofiticd peintru. drepturi. Irr*troducAnd in conqtiinfa de neam ideea romanitdfii piecreqtine, precum qi aceea a conti'nuit[{ii istorice in Dacia, Inochentie Clain cree'azi pe plan ideologic, inaintea corifeilor $colii Ardelene, un spafiu virtual pentru -laicizarea -fnqsr.qsi-v1 a congtiiniei na{icn'r,ale, proces te se va desdvArqi Ia sfArqitui vi'efii lui gngotr'". E sigur c5 $ag;una_nu imprumuti ideea romanit[{ii_-neamu]ui ,rr]trn de tra dpiscopui utrit, deqi se regdse$te prin ea, ci o are di'n propria lui familie, cuitivat-a cu grij6 de propiia lui rr:,am6, ca gi de eonfratii s[i ortodocgi. conqtin{a originii, aqadar, se afirma ca un fapt de mare importa,n{i in profititi moral it vtittbpolitului_$aguna. Desp-re-romanitatea poporului oo-an s-a vorbit in Transilvania, din intere'se politice sau d'e naturd qtiinitfd; anca aln tirmputr s62ni"!ti1orr.t1 invErlali umaniqti, sagi 9i maghiiari, se adaugb numerogi a1{i umanigti italieni gi-germani, 'au recu-nosiu ";.r" cut ro*urritateilimbii romdne. De la unii ca acegtia, dar mai a e's de la polonezi, ideea trece de.la Miron Costin, spre a fi apoi im"ili "*",'lqti iet de Dimitrie Cantemir in ,,Hronicul" s5u- Existi dovezi [t'i6r, copie "la "u ceiie'ca Inochentie Clain a cumpirat in anul 1730, de la Vie,na, o Iceea 1ui Cantemir, cum ne informeazi A1. Papiu llarian. "-,,ijro"i""1ui"ideea continuitalii primesc, mai intai.in ideologia hii Inoro-r"ltatii Ei chentie it"ln, iar in continuare a urmagilor sdi iluminigti, o funclie no.Lri, care nu a fost cunoscutS la scriitorii moldoveni, devenind in conceplia din secolele urmAtoare o armi de luptd politici de o facturh spe"tiinrtReferindu-ne, spre exemplificare, la un sinod aI preofilor uni{i' ciali. convocat la Sibiu in anul 1748. unde se redacteazi cu aceasta 0cazie un de revendiciri pe baza vechilor promisiuni leopoldine, observdm ;;il; inai multd hotdrAre de catolicis* !i 9e ordi'nea se 6""i 'adici leagb cu acele puncie din programul lui Clain care au ""itii toclmai de ieudald, rrrimele sp5rturi in conqtiinta celoi ,,unifi cu Roma". Originea "ooa", to*a"if^"r insaEi nu constituia o valoare in sine' Se vorbea desi:;;;'" Dre ea in sensul in care se urmarea un scoP poiitic. E bine cunoscut faptul consio [a-""rtii;;;;; de a face la Viena cudincurie a unui imperiu cc-girqm.qn' vremea fostuiui imperiu ca atare a"tu t""anmentele existand ln felui acesta uni{ii lncercau sd-qi pun5 originea romani in slujba unei medieri de ordin cet5{enesc, in vederea satisfaeerii aspira{ii1or lor 'care le aveau .rni"tirt" nobiliare, respectiv a clobAadirii drepturilg{ P9 ale Transilvadrept ,,nafiunile politice" ;;_;i;;1" ,,st[ri,,,'cons^iderate r6manit51ii,,ortbdoxe". 1n aeeaste conC" to,tul alta era conqtiin{a

"i"i.

11

Vezi A. Ambruster, Romanitatea RomAnilor, Bucureqti,

1979'

ANIVERSARE ANDREI $AGUNA

Moldovan, Pr. prof. dr. Ilie Profilul moral și conștiința ortodoxă a Mitropolitului Andrei Șaguna Revista Teologică, Serie Nouă, an VI (78), nr. 1-2, ianuarie-iunie, 1996, Sibiu, pp. 13-24

l9

inleles.15

ptiinf6, ideea de neerm se solidarizeaze su aceea de ,,lege romdneascd,,, caci ,Feamul" gi ,,legeal' peltru l5rbnimea ortodox5 fic corp oomun, cu-m rnu fac pentru-uniti. originea neamului era privit6 drepf una absoluti:'nu puroede doa,r de la .Rdm", ci in primut iana de la Hristos. pe mizuri ,ce pnintr'e rrniti pitrundea ideea romanit5{ii precregtine, in randurile {lrdrnimii ortodoxe menlinea gi sporea ideea continriitalii gi a ro-se manittifii r5siridene or,egtine. Din motive de rezisten{i fa{i de prozelitismul catolic, {drinimoa oriodoxi, care rupta pent.L .eiu"er6 unit5{ii poporrul q-oman i,:ltru ,,ortodoxie", prefera si se consid.ere urmaFa poporului dac.l2 Pe arcest pla'n al co_ngtiintei de neam, ce se fixeaz5 in via{a spiri_ tualS a roman-ilor transilvineni in'cE din-r sesolul aI XIII-lea, qi se imbogAlegte in con{inuturi noi, deodatd crr desfdqurarea luptei pentru apdrarea cr,edin{ei stribune, se reazim5 gi activitatea Mitropolituiui $aguna. Ideea romanitn{ii la el ru.r,era una po,litic6, ci organic spi,rifuali.'A"stfel, el nu a ezitat si se o-puni pe fali unirii, in care vldea piincipalul mijloc fle di^strugere a ortcldoxiei, qi totodatd a neamului, in Tian"rsilvania gi "Banat. Intr-adevir, ra fost deo,sebit de mAhnit de stabilirea in 1853 a unei Mitropolii unite pentru Tr,ansilvania ,,pe ruinere vechii Mitropolii de Alb^a lulia", in timp ce propriile lui eforturi pentru o Mitropolie ortodoxd au fost total ignorate de curte. cu atat mai mult cu cat a constatat c6 noul mitropol]t unit, $ulufiu, gi-a arogat rolul de coinducitor na{ional aI romdnilor, rol care nu_ putea reveni decat unui ierarh ortodox, incepdnd sd se ad:reseze qi ontodoEilor, alit'r.rri de, propriii s6i credinciosi.r3 -Ln acelagi sens, el considera ,,Gazeta de Transilvania" a fi instrumenful principal al prozelitis,mului unit datoritd suslinerii unei false idei, asa-pdruta deznationalizane 'a ro,mdnilor din Banat.ra Mai important, pbate, decdt toate acestea este ".Iarviziunea Mitropolitului $aguna privind cauza principald a dez,nafionalizdrii romanilor din scauneie seculegti, fenomen religios-confesi'onal, mai mult decat unul social-istoric, oarecum de larei notorietate, desf5.qurat pe parcursul mai multor secole. proiecir:l Mitropolitului Andrei $aguna de a construi un gimnaziu romdnesc la Bretcu, cu scopul de a interveni in desfdqurar.ea ,acestui fenomen, opunandu-i o rezistentd romAneasci cultural5, a rirnas nefirnalizat, din moiive usor de

,,Legea romdneascS" este _puterea care ii {ine laolalte pe toti cre* dinciogii care iqi pistreS:d tradi{iile strimogeqti, dar car.,e in ,acelagi timp su'nt rom6ni originari din ,,plai". or plaiul, in perspectiva vi,efii isto,ric-e romdnegti, petrecute oa atare in rdnduiala unei liturghii cosmice, are o anumit5. sacralitate:,,pe-un picior de plai, pe*o guii de nai,,. Astfel,
12 cf. Lucian Blaqa, Gdndirea rom6neasce in Transilvania in secolul aI XVIII-102. lea, Bucuregti, 1966, p. 13 Nicolae Popea, Arhiepiscopul 9i Mitropoiitul Andrei Baron de gaguna, Si1879,

biu,

p. 103-i09.

14

i995, p.

Cf. Cheorghe Tulbure, Mitropolitul gaguna, Sibiu, 1938, p. 195-201. 15 Ioan Ldcituqu, Identitaie qi cultur5 la RomAnii din Secuime, Cluj-Napoca,
140.

)*

Moldovan, Pr. prof. dr. Ilie Profilul moral și conștiința ortodoxă a Mitropolitului Andrei Șaguna Revista Teologică, Serie Nouă, an VI (78), nr. 1-2, ianuarie-iunie, 1996, Sibiu, pp. 13-24

20

REVISTA TEOLOGICA

una gi aceeagi }ege face oa ptrainrl sd fie qi o bisericd, locaq in care are loc nunta Fiului lui b,tmnezEu tu cei ce sunt cuprinpi de plai. ln sensul acestei afirmafii, aflim de la sfantul Io,an GurS de Aur, in predica desple ,,Cruce qi tAlhar", urmbtoarnele cuvinte referitoare la opera sdvdrqitd de citre MAntuitorui Iisus Hristos: ,,El a cur6lit p[mantul". De legea rom6neasci atArnb gi aceastfl,,cur[!ite". Aqadar, a te afla in piaiul romffnesc e tot una cu a fi de lege romaneasca gi viceversa. E vorba de,spre gaimperativ pe care il p5stieaz6 in adAncul ei co,nqtiin{a ortodox6. CAnd Emirercu, cbnqtient pi et de acest imperativ, denunf[ ,,neagra striirnitate" ce a cotropit'spa{iul de existenla romdneasca, ane ca scop apErare-a pl?iului irnp^otri-ia transform[rii lui intr-un simplu ,;1oc geografic" de slldgluire. in mintea poporului romAn, popor ce s-a pllsmuit pri'ntre catastrofele istoriei, cotioplrea a aparfinut cindva,,liftelor pigAne", iar mai in urm6 ,,papistagi1oi", cum s--ar exprima rbscula{ii {.i:n..vremea Sfintului sofronie de la cioara. Instaiat in condilia ,,geografic[" a fdrii, romdnu] po,ate refllnoaqte ,,striinu1ui" de alt neam drep_tul de a fi. ega'l cu ei, c[ci stiri juridice. ,,a fi,,, de daia aceasta, nu are decAt semnifica{ia unei respectiv pernpentru con$tiinta religios-moralS propriu--zirse, bimpotrivi, tru congtiinla etnic5, existenla nu mai e un fapt social,-reglernentat juridirc, ,ci unul'structural pi fundamental spirituai: a-fi-in-1egss I'omflneasc6' La'rflndul ei, istoria atestl {ara real5, paradisu] etnic romdnesc' pe,ldnge cea legalS, spa{iul gi hotarele de legiti'mitate juridici.-E_irndiscutabil, $agurru f recunoscut l,egitimitatea jllidicn a-imp_eriului habsburgic,,la care s-a referit in muite Jln declaraiiile sale ofi'ciale, pastorale qi predici, denun{dnd ins6, intr-o altd ordi:ne ,a lucrurilor, ilegitimitatea tuturor acteior de silnicie la care era supus poporul r'o'ma,n. Distinclia dintre juridic qi efnic, dintr-o !ar5 1,ega16 qi lar? 'ineala, prezenta '91 initiativele lui $agqna, purtdto'r de cuvdnt a'l nairr- gu;aireu vqfga o contradiclie neceliunii sa1e, e un fapt de neinl[turat. Degi gu a Bisericii, $agr1na a simspiritual5 9i cea soci'al! iarf htre misiunei de a trasa hotarele proprii ale fiecbreia 9i, totodati, de a afla iit """oi" *,iiiouou de coordonare a intreguiui. Pe lAngi faptul de a fi considerat Biserica Ortodoxi din Transilvania c institulie de dimensiuni etnice (in cadr,rl celei canoni'c universale), el a ar,'ut viziunea unei Mitpopolii care si insenr,ne mai mult decAt o reunire, sub formi administrativb, a tuturor oot"a"lor ortodocEi din monarhia habsburgicf,, sd fie adic[ reconstituirea impresic'nant ,,paraatr"rlui etni,c romanesc" insugi. ca dovada sta numarul adrln.atq din numenoase tradL utgn*unte privi,nd infiinfarea Mitropoliei, tate t"eologioe s,^avante 9i din nu mai puline hotf,rAri ale sin'oadelor e'curneri"L ri toc"ate. ln orice caz, Mitropolii, visul de aur al Ie'rlarhului de la Sibiu, intrupa in sine ideea infiin{arii unui ducat romanesc autonom' a$a cum aplruse aceasta in perioada fierbinte a revoluliei din 1B4B.16 conceplia lui $agu]la referitoare Ia Mitropolie ,nu este totugi f5uriti din argumentele formale ale dreptului cononic' ci din izvo'arele evangheiice a.le gAndiirii sale religios-mor:ale, din cornvingerile s'ale ne'strf,mu16 K. Hitchins, Ortodoxie gi nationalitate' p. 95-99.

Moldovan, Pr. prof. dr. Ilie Profilul moral și conștiința ortodoxă a Mitropolitului Andrei Șaguna Revista Teologică, Serie Nouă, an VI (78), nr. 1-2, ianuarie-iunie, 1996, Sibiu, pp. 13-24

1\IVERSARE ANDREI SAGLTNA

2l

:aie ce Ortodoxia,este. sau ar trebui sb fi,e, fofia c[lbuzitoare a vi'e{ii per-ronale, pr,ecum Ei a nra{iuniior de pretutindeni. Nu de putine ori, intre caracteruf juridic Ai cel real-ontologic despre care.vorbim, apar contradic{ii :ieu de inlaturat. Poate fi gi cazul Mitroplitului $aguna. Pe terneiul prei.rpoziliei sral'e cb rornAnii qi dinastia pot constitui o alian{5 vrermelni'c5, :l a r.ecornand,at incredere in Viena oa piatr6 de temelie a irrtregii politici :omAnegti tnansi,lvinene. l,n ,acelaqi timp, ins5, tot el^ avea sufieiente irncoieli in legituri cu intenliile adevdrate ale Curfii. lnainte chiar de imstaurarea a-bsolutismului, $agUna observase tendintele ascunse ale mo::arhiei habsburgice spre o concentrare a vielii social-politice, care lisa ;rea pufin loc unei afirmalii nalionale locale, respectiv 'acelsr institu{ii pe care el le cornsidera necesare pentru ca romAlii sa poatd dobAmdi oereiare libertate, precum gi o reaia manifestare proprie in irnpe'riu.tl Ct :oate 'aoe,stera, iri congtiinla Ierarhului de Ia Sibiu, luptdtor pentru dreptate, se.stabilegte un echilibru intre planul social-politic juridic ai-cel nafimral-onto,logic, cel pufin in ultima perioad6 a vielii sale, cl'aio'ritb fap:ului ci el nu a pus niciodati Biserica ln slujba neamului, ci neamul in slujb,a Bisericii. In nici un caz gi in nici o imprejurare rru a conceput Oriodoxia qi neamul sbu in slujba monarhiei. Neamul poate fi definit, dup5 cum am vdzut, prin origine, prin p[n6ntul ,care il ocupi, ,ca qi printr-o menire divinb de oare atArni. Pentru :reamul rom&nesc, originea lui nu e alta decdt irrceputul sdu absoiut de existen{5, primit odatd cu increqti'narea sa; plaiul sau pimintul stribun este dobdndit gi eI ca paradi,s etnic, priin acela$i act de convertire la Hristos; iar ffrenirea gi-a recunoscut-o ca interven{ie divind in profu,nzimea conptiinlei sral,e istorice. Uestinul neramuiui nostru s-a dovedit chiar din cbArqiiie sale a fi deosebit de dureros qi de tnagic. ln curgerea vrem^ii, suferinlele rxu l-au ocolit, marile incercbri ale vie{ii nu l-au 'cru{at. In iurtuna veacurilor, locuitorii cetetii carpatice gi ,a impnejurimii ei, care 5i-au primit numale de la Hristos (rornanus : 'christi,anus), l-au a-rut :recontenit pe Domnul cu ei, dup6 cum L-au gi ,auzit, spunAndu-Ie: ,.Eu sunt, nu vi temeti"! (Matei 74,27) gi astfel au rezistat tuturor rdutdtilor. Aqa se face cd neamul, cel pl5smuit printre catastrofele vremii, s-a cdlit in teroarea iLsto,riei. Tofi cei care l-au duqminit qi l-au disprefuit. l-au ap[sat gi l-au nedreptf{it, in vArtejul n[vSlirilor barbare sau in tumultul cuceririlor irnperialiste, rreligioase sau ateiste, catolice sau reforrniste, au crczut cd il poart6, fdrd intoarcere, pe drumul pieirii. Se vede, irLsfl, ci :uferinfa qi ndpasta nu i-au fost leag5n de moarte. Cici cu cAt mai mult a fost prigonit in prop,ria lui.cetate de mulfi Ei coline, acoperit in umbrele durerii gi ,aI,e tdcerii, cu atAt a 9i sporit in devotament 9i credia-rciogie, plin de dar Ei de adevir. A fost mreritul Mitropolitului Andrei $egu1,a d'e a-l Cescoperi c,a ,atare Ei de a-l vedea inscris in planul providen{ial al istoriei. In urn:.I gi acelagi plan sunt insemnate numele celor care l-au c515uzit in cele mai grele momente ale existenlei sale. LAngA numele nemuritoare ale Sfdntului Sof,romrie de l,a Cloa'na, Horia gi Avram I'ancu, se afl6 qi nunele marelui Mitropolit Andrei $aguna.
17 lbidem,

p.

147.

Moldovan, Pr. prof. dr. Ilie Profilul moral și conștiința ortodoxă a Mitropolitului Andrei Șaguna Revista Teologică, Serie Nouă, an VI (78), nr. 1-2, ianuarie-iunie, 1996, Sibiu, pp. 13-24

REVISTA TEOLOGICA

Profr,lul moral al Mitropolitului Andrei $agnrna furtrruchipare a nizuinlelor marilor birbafi ai istoriei neamului: Sf. Sofronie de la Cioara, Horia gi Avram Iancu Rom&nii din Ardeal, incepdnd mai ales din secolul al XII-lea, de c6'nd I'e-a fost pr.r,s[ il,a greia imceroare credlnla, srau arbtat ,nezdru'ncinafi in gdndul de a merge neclintifi pe calea Ortodoxiei. Rdbdarea t5cutd gi lupta necurmatd le-au fost trdsdturile viefii, viafd pe care o trdiau in crezul 1or, invingdnd veacurile. O taind istoricd ii inconjoard pe tofi acei bdrbafi ce se ageazd in fruntea norodului, fie cd e Sfdntul Sofronie, Horia sau Iancu, ca de altfel pe intreg neamul romAnesc. CAnd privim trecutul atdt de greu Ei nedrept de care au avut parte romAnii ortodocqi din Ardeal, ne ddm seama ci un suflet marer o credintd de nestrdmutat, trebuie sd fi stat la temelia vietii lor pentru ca sd fi putut strdbate prin vifornifa vremii. Dar suferinfele pe care le indurau ,,biefii romdni", vorbind la modul general, nu veneau atdt de mult din faptul cd ei in calitate de fdrani ajunseserd iobagi, cdt din aceea cd starea lor sociald decurgea din alta gi anume din conditia de romdni ortodocAi. Dupd cum se $tie, catolicii, impreund cu calvinii gi unitarienii, ieliti Si ei din rdndurile 1or, aveau dispref pentru religia gi limba romdneascd. Prigoanele impotriva preofilor gi a luptdtorilor pentru credinfa strdmogeascd, prddarea bisericilor, nu a incetat vea-

curi de-a rdndul. lntre natiile Ardealului, romdnii erau considerafi ca oameni fdrd patrie, fdrd congtiinld nafionald, cu alte cuvinte un neam de oameni sortifi sd trdiascd in condifiile cele mai mizere ale viefii. Cea dintdi imagine pe care o intruchipeazb Mitropolitul Andrei $aguna este cea pe care i-a oferit-o Sfdntul Sofronie, luptdtor pentru Ortodoxie. Ndscut Si trdit printre tdranii satului sdu natal, Cioara, Sf. Sofronie a incercat toate durerile neamului acesta sdrac ai rdbddtor, a indurat nedreptdtiie, 9i a inchis opresiunile ziinice, in calitatea sa de preot, in suflet laolaltd cu fdranii sdi, credinciogi ortodocgi, simpli gi buni. S-a pdstrat mereu curat gi ddrz pe drumul sdu, folosind toate imprejurdrile viefii sale gi leg5furile pe care le iavea cu rtoli cei care tindeau spre eliberarea religioasd de uniatism, socotind cd acest regim religios i-a chinuit pdrinlii 9i frafii de neam. Suferin{a incercati qi ,aceea pe care a vdzui-c imprejur.rl sau, au fasat sE creascd in sufletul acestui preot nevoia de a se ridica pentru a face dreptate poporului Si a indlfat crucea Ortodoxiei pe calea rdscoalei, implinind astfel o mare indatorire fatd de natie. SfAntuI Sofronie este cel dintdi $i cel mai autentic chip de b5rbat al credinfei care inspird intreaga viatrd li intreaga activitate a Mitropolitului Andrei $aguna. AI doilea bdrbat cu care poate fi comparat $aguna este Horia, craiul munfilor. Intr-adevdr, om de stdncd gi un nume de legend6, afldndu-se intre doi cdpitani ai revoluliei cunoscutd cu numele sdu, Cl,oEca qi Crigan, Ho,rria a fosrt tortugi,,crAigo'ru1",,,cipita,nu1 eel rnarre". Revolufia din anul l7B4 a rdmas legatd in primul rdnd de numele sdu. Ei este acela care a intrupat mai deplin momentul istoric, gdndul 9i
fapta neamului sdu. Acesta, credem, este secretul legendei. Dacd C1o9-

Moldovan, Pr. prof. dr. Ilie Profilul moral și conștiința ortodoxă a Mitropolitului Andrei Șaguna Revista Teologică, Serie Nouă, an VI (78), nr. 1-2, ianuarie-iunie, 1996, Sibiu, pp. 13-24

ANIVERSARE ANDREI SAGUNA

23

ca era un frate de cruce gi un bun sfdtuitor, gi dacd crigan era un m&* nuitor de arme, Horia era un mare cdpitan in infelesul de conducdtor, de indrumdtor in toate imprejurdrile vietii, 9i in timp de pace gi ln timp de luptd. Sd relinem pentru comparalia pe care o incercdm aceastd calitate a ,,crdigorului". ca sd inleiegem'mai bine profilulmoral al lui Horia, se cuvine sd observdm cd revoiulia iscatd de el a fost revolutia fdranilor iob.agi din munfii Apuseni. Ei s-au ridicat pentru dreptate gi au cerut sd fie oameni liberi cu aceleagi drepturi si' indatoriri fafd de impdrS|ie ca gi nobirii, sd aibd pdmdnt 9i'libertatea sd meargd la armatd. De aici s-a crezut cd oamenii acegtia ii du$mdneau pi--i voiau deposedafi pe cei avuli, cd sentimentul profund care i-a man-at_ cdtre fapta cea mare a fost un ,,sentiment de clasd" gi deloc unul de neam gi credintd. Se cunosc insd lucruri care ne aratd cd faptele s-au petrecut cu totul altfel. Deqi ar.ea aceastd fald sociald, migcarea era cu adevdrat nalionald gi religioasd: era atdt in congtiinia conducdtorilor, ciit gi in congtiinla |draniior. Sunt de amintit aici numeroasele botezuri care au avut loc mai a;es la Abrud in vremea revolutiei. Horia voia sd treacd fara sub conducerea romdnilor, rdmdndnd desigur mai departe in leg5turile normale cu tronul lmpdrdfiei. DacX judecdm miqcarea Mofilor de acum un \-eac 9i jumdtate prin ideile democratice abstracte desigur cd nu infelegem nimic. Numai cd timpul $i locul in care s-a petrecut rerroluiia acee-sta ne aratd cd nici nu poate fi vorba de aceste idei, ci de motive mai addnci, mai concrete li mai vii, legate de imprejurdri de viafd trditd, nu trecutd prin sita abstracfiunilor impersonale. , Horia gdndea din viafd 9i a poinit lupta tot din ea. Neavdnd o doctrind poiiticd, el a viizut addnc'lucrurile, a judecat prin ele gi a incercat sd le schimbe spre mai mult bine pentru ireamul sdu' |ara, considera Horia, este a romaniror, pddurile gi pdmdntul sunt ale lor, cdci aga le-au mogtenit din b6trani. Luarea aveiilor de cdtre grofii -maghiari a fost o nedreptate de neiertat cdci ei se simfeau cu toatd fiinfa lor stdpdni inddtinafi pe aceste locuri. In stilul acestei lupte se inscrie gi profilul moral ai Mitropolitului Andrei gaguna, iuptdtor pentru drepturile Romdnilor din Transilvania. Horia a fost un om simplu, dar un mare infelept, a fost un om neinsemnat dar neasemuit !e puternic, un om gi intrdg, un fdran al omeniei noastre romdnegti. consimi6mdntul addnc al l"egii drepte ce trebuie implinitd, cu o incredere nestrdmutatd in izbdida binelui, el a primit sd implineascd, fdrd sd mai dea inapoi, o faptd care il depdgea, c5,ci era a unui neiam intr,eg, d'ar oane prin el a putut id se arate in i;torie: Iatd modul in care Horia ii prefigureizd pe gjguna. . _ln cel privegte pe Avram Ia-ncu, acesta ia"gi el in brafele sale destinul neamului intr-un moment de rdscruce. Este momentul in care desfiinlarea iobHgiei pentru romdni insemna, potrivit oamenilor poiitici- maghiari ai vremii sale, ca ei sd-9i pdrdseascd credinfa pi limba primind limba maghiard pretutindeni, in qcoald gi in administrafie. pe deasupra Ii se cerea ca sd adere la unirea Ardealului cu ungaria. E vorba d'e un punct insernnat aJ programului liberalilo,r rnaghiari. Toate aceste lucruri insemnau pentru romdni cedarea in fafa acfiunii de dez-

u

Moldovan, Pr. prof. dr. Ilie Profilul moral și conștiința ortodoxă a Mitropolitului Andrei Șaguna Revista Teologică, Serie Nouă, an VI (78), nr. 1-2, ianuarie-iunie, 1996, Sibiu, pp. 13-24

REVISTA TEOLOCICA

nafionalizare, prin rdsplata ce li se promitea, adicd desfiintarea iobdgiei. Socoteala a fost gregitd cdci aceastd acfiune a grdbit redeqtepi-area nafionalS a romAnilor, care in loc sd se lase purtafi de promiSilrni degarte s-au prins mai addnc in trupul pdrinfilor lor 9i au n5zuit Si mai mult cbtre viatd liberd $i demnb. PAnd in straturile cele rnai de jos ale tdrdnimii, neamul s-a infiorat Ia gdndul cd-Ei va pierde bredinta Si limba. Din aceastd infiorare a unui suflet care se simte in pr'eajma primejdiei, ca 9i din tragedia petrecutd in anul 1B4B la 19 iuhie, s-a ndscui gAndul luptei pentru apdrare. Simfdmdntul unei suferinle nedrepte in trecut gi nevoia de a trdi mai puternic in viitor' i-a fdcut pe aielti fdrani de omenie sd porneascd Ia luptd, sd asculte indrumdrile acelora care erau ln fruntea lor $i pe care ii simfeau cdt de mulfi sunt din trupul qi din duhul lor. Cu prilejul adundrii nafionaie de pe cdmpia LibertSfii, Avram Iancu, care crezuse puternic in sine, in fafa poporului adunat Si-a hotdrAt pentru totdeauna drumul 'sd meargd. Sufietul siu simlea neasemuit de addnc pe care trebuia nevoile vremii pentru neamul sdu $i chipul prin care ele puteau fi ridicate. In munfii lui Horia Ei a strdbunilor sdi a gdsit Iancu ascultare, a qdsit insuflefire gi puterea de jertfd. Acolq, in munfii Apuseni, 1a Abrud, la Zlatna, la Cdmpeni, in locurile tradifionalelor lupte pentru iidiCarea neamului din durere 9i umilinfd, acolo a gdsit Iancu rdspuns gi indemn pentru a-gi putea indeplini gdndul sdu infldcSrat in agtep'zile de biruinfa. Legafi de pdmdntul pentru care luptau 9i iarea unei de credinla strdmoq'easc5, I,ancu 9i oqternii lui au invins prin tiria credinfei li infruntarea morfii. $i in aceastd privinfd, paralela pe care o facem intre Iancu gi $aguna este semnificativd. ' Avram lancu: o fdciie oi o bdrbdtie izvorAte din tainele addnci ale vietii ;i ale istoriei neamului, precum gi $aguna, un om qi o viafd de piidd, De aceea a purtat atAtea izbdnzi, de aceea a cdzut aga cum a chzttt. DupE luptele cu maghiarii, Iancu devenise un adevbrat pirinte, un indrumdtor al poporului care r-edea in el sprijinul sigur in toate imprejurdrile grele. Craiul munlilor era acum simbolul drept5tii pi al binelui in care tdranii credeau atAt de mult. In timp ce Iancu prin faptele sale vitejegti izbutise sb dea romdnilor un prestigiu gi o mAndrie nafionald, Mitropolitul $aguna igi reinnoia puterile pentru o cAt mai deplind izbAndd Ia Viena. Sldbirea imperiului, pe de o parte 9i faptele Iui Iancu pe de alta ii fdceau pe romani sA se creadd la capdtul sfor{drilor prin cdpdtarea rdspiatei ce li se cuvenea. Faptele nu s-au petrecut insd dupd credinta ior, a fost doar o intoarcere la stdrile de dinainte. Nenumdratele petilii vechi au fost reinnoite, dar cu toatd stdruinla qi priceperea lor, $aguna impreund cu ceilaili tfimigi ai romdnilor s-au vdzut neiuati in seam6., Contemporan cu Avram Iancu, tdiat din acelagi trunchi aI nearnului nostru, Mitropolitul Andrei $aguna, dupd cum ne incredinfeazf, Keith Hitchins, e ,,ultimul mare prelat conducdtor de popoare"' Pr. Prof. Ilie Moldovan