You are on page 1of 5

Anatomia si fiziologia laringelui

Laringele este o portiune diferentiata a conductului aerian, care, pe linga actul
respirator, indeplineste una din functiile cele mai importante ale vietii de relatie si anume
functia fonatorie..
Organ al fonatiei, laringele este un conduct fibro – musculo
– cartilaginous interpus intre faringe – posterior, in care se deschide, trahee in jos, care
il continua si baza limbii, superior. La nou-nascut, laringele este rotunjit si scurt, iar la
adult are o forma de trunchi de piramida triunghiulara cu baza mare orientata in sus si
muchia anterior.
Scheletul laringian este constituit din urmatoarele cartilaje: cricoid, tiroid si aritenoide
(cartilaje hialine), epiglota (cartilaj elastic) si cartilajele accesorii Santorini si Wrisberg
(fibro-elastice).Cartilajele sunt unite intre ele de ligamente si membrane laringiene.
Tiroidul este o lama plicaturata in unghi diedru deschis posterior care da insertie corzilor
vocale si epiglotei si care protejeaza endolaringele.
Cricoidul este un inel cu pecetea situata posterior si care sustine intregul organ.
Epiglota reprezinta o lama oblica postero-inferioara ce protejeaza intrarea in cavitatea
laringiana, pe care de altfel nu o acopera decat partial.
Doua piese mobile, aritenoizii, completeaza scheletul cartilaginos, pe care se insera
capatul posterior al corzilor vocale.
igamente si membrane.
Ligamentele si membranele externe si interne unesc cartilajele intre ele si sustin
tesuturile de inve3lis ale organului.
Ligamentele si membranele externe fixeaza laringele la structurile invecinate, iar cele
mai importante dintre ele sunt:
-membrana tirohioidiana.Este strabatuta de artera, vena si
nervul laringeu superior. Marginile sale laterale dau prin condensare ligamentele
tirohioidiene.
- membrana cricotiroidiana. Este locul in care caile aeriene sunt cel mai aproape de
piele.
- ligamentul cricotraheal ce uneste laringele cu traheea.

internus) Endolaringele Cavitatea endolaringelui (cavum laryngis) nu seamana cu aspectul exterior al organului. Etajul supraglotic este reprezentat de epilaringe si vestibul laringian. . transversus) -tiroaritenoidian (fascicul extern) . care proemina in cavitatea laringelui.tensori ai corzilor vocale: -cricotiroidian (m. repliul ariepiglotic si aritenoizi. anticus) -tiroaritenoidian. fascicul intern (m. formeaza aditusul laringelui . care. lateralis) -interaritenoidian (m. vocalis sau m. Zona virfurilor este mai ingusta datorita prezentei corzilor vocale si a benzilor ventriculare (falsele corzi vocale). -muschi intrinseci ai laringelui. cat si insertia la nivelul cartilajelor laringelui si din al caror joc rezulta functiile proprii ale acestui organ. Terminologia si clasificarea etajelor laringelui. benzile ventriculare si ventriculii lui Morgagni.Epilaringele este alcatuit din fata laringiana a epiglotei. Benzile ventriculare si corzile vocale impart canalul laringian in 3 etaje: superior (etajul supraglotic).Poza ligamente Musculatura laringelui Se imparte in : -muschi extrinseci ai laringelui. pina la marginea superioara a corzilor vocale. impreuna. mijlociu (etajul glotic) si inferior (etajul subglotic). posticus) – deschide orificiul glotic -adductori (inchid orificiul glotic): -cricoaritenoidian lateral (m. Acesti muschi sunt: -abductori: cricoaritenoidian posterior (m. Pilniile se largesc in sus spre aditusul laringian si in josspre trahee. care leaga laringele de organele invecinate. asigurind astfel mobilitatea acestuia in plan vertical.Vestibulul se compune din piciorul epiglotei. care au atit originea. Ea esteacoperita de tunica mucoasa si poate fi comparata cu doua pilnii unite la virfuri sau cu o clepsidra.

Etajul subglotic tine de la terminarea etajului glotic pina la marginea inferioara a cartilajului cricoid. Ventriculii lui Morgagni sunt doua prelungiri diverticulare sub benzile ventriculare. Intre aceasta (situata posterior) si baza limbii (situate anterior) se gaseste o fanta transversala cu trei plici sagitale ale mucoasei (plicile gloso-epiglotice) ce leaga fata anterioara a epiglotei de baza limbii. Are o forma ovalara cu axul mare antero-posterior si oblic de sus in jos. intre ele delimitindu-se fosetele glosoepiglotice sau valeculele. al caror virf face parte din etajul supraglotic.Etajul glotic este reprezentat de corzile vocale si un centimetru sub ele. Se mai intilneste si termenul de spatiu transglotic. intinse intre unghiul cartilajului tiroid si fata antero-laterala a cartilajelor aritenoide. spatiu ingust cu directie antero-posterioara ce comunica cu glota prin spatiul delimitat de marginile mediale ale respectivelor plici. De la epiglota pleaca spre peretele lateral al faringelui plicile faringo-epiglotice. denumit fanta vestibulara. ce corespunde glotei. intre aritenoizi delimitindu-se incizura interaritenoidiana. prin care trece aerul in respiratie. situate deasupra corzilor vocale. ntre plicile vestibulare (superior) si corzile vocale (inferior) se delimiteaza ventriculul laringian Morgagni. iar baza se afla la frontiera dintre aceasta si etajul glotic.Fiind plin cu aer.  Lateral: aditusul este delimitat de plicile ariepiglotice. fiind delimitat astfel:  Anterior: marginea superioara a epiglotei. . una mediana si doua laterale. benzilor ventriculare si ventriculilor lui Morgagni. Benzile ventriculare (plici vestibulare sau false corzi vocale) sunt doua benzi cu directie antero-posterioara. doua plici mucoase ce unesc aritenoizii cu epiglota.  Posterior: aditusul este delimitat de cartilajele aritenoide si corniculate. Este o cavitate ovalara. benzile ventriculare si ventriculii Morgagni> Aditusul reprezinta orificiul larg de comunicare faringo-laringiana. Vestibulul laringian . intervine in modelarea timbrului vocal. care se intinde de la orificiul superior al laringelui (aditusul laringian) pina la nivelul corzilor vocale si cuprinde aditusul. Prezinta o margine laterala aderenta de plica ariepiglotica cu carese continua si o margine mediala libera spre cavitatea laringelui ce delimiteaza cu cea de parte opusa un spatiu triunghiular cu baza posterior.

Corzile vocale sunt repliuri musculoligamentare cu directie antero-posterioara ce contin ligamentul tiroaritenoidian inferior si fasciculul intern al muschiului tiroaritenoidian. mai bine individualizata anterior si care formeaza conul elastic. in timp ce etajul subglotic este itigat de artera laringiana inferioara. Nervul laringeu superior se divide intr-o ramura interna senzitiva. la nivelul zonelor de tranzitie. Iritatia mecanica sau inflamatorie a mucoasei laringiene favorizeaza metaplazia epiteliului cilindric ciliat in epiteliu pavimentos. Subglota este formata dintr-o membrane fibro-elastica ce uneste marginea superioara a cricoidului de marginea inferioara a tiroidului. Epiteliul este de tip pavimentos stratificat. la nivelul corzilor vocale. ramura a arterei subclavie. Trecera dintre cele doua forme de epiteliu se face treptat. pe marginea libera a benzilor ventriculare.Glota este o fanta mediana antero-posterioara care face sa comunice portiunea glotica cu cea subglotica. Inervatia laringelui. ramura a arterei carotide externe. spre trunchiul brahiocefalic. Cavitatea laringiana este captusita de o mucoasa ce este formata din epiteliu si corion. in spatial interaritenoidian. apoi cilindric-ciliata. . Nervul recurent asigura inervatia motorie a tuturor celorlalti muschi intrinseci si inervatia senzitiva a mucoasei subglotice. pe partea superioara a fetei laringiene a epiglotei si cilindric ciliat in rest. care inerveaza endolaringele supraglotic si o ramura externa motorie ce inerveaza muschiul cricotiroidian.. catre vena jugulara interna si inferior prin vena tiroidiana inferioara. iar posterior de fetele mediale ale aritenoizilor. Regiunea supraglotica este vascularizata de artera laringiana superioara. ram al trunchiului tirocervical. constituind glota cartilaginoasa sau glota respiratorie. Inervatia laringelui este asigutata de ramurile perechii a zecea de nervi cranieni si anume nervul laringeu superior si nervul recurent. determinind glota propriu-zisa. Pe toata intinderea ligamentului vocal exista un spatiu virtual intre ligament si mucoasa – spatial decolabil al lui Reinke – ceea ce explica predominanta edemului glotic la acest nivel. prin vena tiroidiana superioara. Vascularizatia laringelui. Drenajul venos se face superior. unde celula pavimentoasa devine cilindrica. Este limitata lateral si anterior de marginile libere ale corzilor vocale. glota interligamentara sau glota fonatorie.

converg spre insertia anterioara a repliului ariepiglotic si ies din laringe de-a lungul pediculului laringeu superior. este importanta si posibilitatea drenajului mediastinal. Functia fonatorie. Datorita bogatei sale inervatii. 1. coarda vocala nu are practic capilare limfatice. cavitatii bucale. Fiziologia laringelui. Inchiderea si deschiderea glutei este un act reflex dependent de schimbul gazos si de echilibrul acido-bazic. alcatuite pe mai multe straturi. Caile limfatice supraglotice. Are loc prin inchiderea glutei.Functia respiratorie. Are loc prin indepartarea corzilor vocale (abductie). acoperirea partiala a vestibulului laringian de catre epiglota. Glota constituie o bariera embriologica intre teritoriile limfatice supra. Se produce prin ridicarea si ascunderea laringelui sub baza limbii in timpul deglutitiei. Rare vase limfatice se intilnesc la jonctiunea fibro-musculara. bradicardie. stop cardiac. de mictiune. Iritatia mecanica sau chimica a endolaringelui poate declansa aritmie. contractarea repliurilor ariepiglotice. Tonul produs de laringe este modificat de traversarea faringelui. a benzilor ventriculare si a corzilor vocale (rol sfincterian). blocarea reflexa a sistemului respirator.Exista la nivelul liniei mediane anastomoze orizontale ce explica prezenta metastazelor bilateralesau controlaterale. coborirea diafragmului. In final. expulzia fatului in timpul nasterii si desfasurarea unor activitati fizice intense ca sapatul sau ridicarea de greutati. 4. Se adauga ca mecanism de protectie suplimentar reflexul de tuse. 3. Functia reflexa. Reflexul vagal este foarte puternic la fumatori si poate fi blocat cu atropine.si paratraheali. Etajul supraglotic are in schimb o bogata retea limfatica. oprirea reflexa a respiratiei.Drenajul limfatic al laringelui are o mare importanta clinica. Functia de protectie (aparare) a cailor aeriene inferioare.si subglotice.Astfel. Reteaua subglotica nu este la fel de densa ca cea supraglotica. foselor nazale si a buzelor. ceea ce face posibila desfasurarea actului de defecatie. Sunetul de baza produs de laringe in timpul fonatiei poarta numele de tonalitate. laringele este sediul unor reflexe vago-vagale. rigidizarea cutiei toracice. dind astfel nastere timbrului si rezonantei vocii. De asemenea. 2. dar invazia metastatica se face prin intermediul ganglionilor pre.Functia de fixare a toracelui. . 5. limfa va ajunge in ganglionii jugulo-carotidieni.